Dimineaţa, august 1921 (Anul 18, nr. 5349-5374)
1921-08-18 / nr. 5363
K ‘CLTIMT^E ȘTftaf Tf TOATĂ LUMEA ! m ÎNEÂTAL m Pierre Benoit a scris un roman asupra contesei de Koenigsmarck. Tocmai acum apar Memoriile și scrisorile acestei eroine a sale,care a trăit într’adevăr, o viață de roman. După cum scrisorile Elisabetei Charlotte prințesa Palatină, sunt un izvor prețios , pentru cunoașterea vieței de la Curtea lui Ludovic XIV, tot așa Memoriile și scrisorile contesei Aurora de Koenigsmarck dau un tablou interessant al vieței la Curțile acelor prinți și prințișori germani, care vedeau în Curtea din Versailles marele model pe care voiau să-l imite. Cam pe la sfârșitul secolului al 17-lea vechea lume aristocratică a conților se ridică și in Germania din nou la cea mai înaltă strălucire. Mai alea se deosebea Curtea din Dresda sub August cel tare, ale cărei serbări galante, mascarade, pastorale și vânători fastuoase erau renumite. Memoriile Aurorei de Koenigsmarckc cari au apărut acum, ne transportă1te lumea acestui prinț și rege iubitor de strălucire, in mijlocul cavalerilor și demonzelelor sale. e. unei lumi de grațioasă frivolitate, de rafinament sensual și de intrigi primelificase, pe cari ea le-a cunoscut cu atât mai bine, cu cât a fost amanta ți metresa lui August cel tare. ►V. M ? Cine a rătăcit in călătoriile sale până te orașul german Goslar, poate vedea aplicată pe o casă de acolo o tablă, a cărei inscripție apune că la 16 Octombrie 1698 s’a născut acolo Maurice de Saxa viitorul mareșal i de Franța" și strălucit general, învingătorul de la Fontenay, Raucoux și Laufeld, uunul din cei mai mari căpitani ai timpului său. Mareșalul acesta e fiul Aurorei de Koenigsmarck, născut din dragostea ei cu regele August cel tare. Ea venise la Curtea acestuia ca solicitatoare. Unicul ei frate servise câtva timp ca colonel în armata saxonă, și trecuse apoi in cea hanoverană. La Curtea din Celle el intră în legături de dragoste cu princesa, Sofia Dorofea, mult dușmănită și izolată, care se simțea subjugată de soțul ei, principele moștenitor. Această dragoste s’a terminat cu o fatală tragedie. Intr’o noapte a anului 1694 contele a fost omorât în anticamera princesăi, iar corpul său a fost îngropat în taină. Din marele cerc al prietinilor contesei Aurora nimeni nu a îndrăznit să procedeee contra prințului de Manevra, a cărui complicitate la monstruoasa crimă era in afară de orice îndoială. Atunci Aurora își aminti de tânărul și puternicul prinț al Saxoniei in slujba și prietenia căruia fusese fratele ei asasinat.•s * * I ■ hotărâtă, ea pleacă la Dresda și deschide astfel cel mai însemnat capitol al vieței ei: zilele ei de strălucire la Curtea, lui August cel tare. Dar repede de tot ea încetează a fi amanta acestuia, care căuta mereu plăceri noul, și în curând situațiunea ei materială se încurcă atât de mult, încât începu să aibă grijă chiar și de mijloacele elementare de trai. In aceste condiții ea își caută o ocupațiune corespunzătoare situației sale sociale și nimic nu i se pare mai potrivit decât locul de abatesă(stanță) a mănăstirei din Luedlinburg. După multe stăruințe ea obține în Mai 1760 această demnitate. Ca stareță a vechei și renumitei mănăstiri în care în evul mediul fete și surori de împărați au ținut cârja stăreției, contesa Aurora a murit la 16 Februarie 1728. Vrei femei va dânsa, înzestrată cu atâta frumusețe, talerit, cunoștințe și spirit, nu i-a fost se -nțelege cu putință să renunțe cu totul la lume și să urmeze numai misiune numerale. In timpul stăreției sale ea a trăit deci când la Berlin, când Dresda, când la Hamburg, data 170 £ se aruncă patria nouă și dk cale afară de periculoasă aventură. Din ordinul lui August cel tare ea încercă să înceapă tratative diplomatice cu Carol XII, regele Suediei. E fără îndoială că dându-i acest ordin, Carol XII s’a bizuit mai mult pe inteligența, decât pe seducțiuuile calităților ei femenine. Dar misiunea aceasta diplomatică a eșuat, căci Carol XII a fugit de faimoasa contesă ge care o ura din cauza reputației ei galante.* # * Dar ce a dat eaiaaiiiaf faima Arrrórel da Koenigssmarck? Savantul care-i publică acum Memoriile și corespondența răspunde la întrebarea aceasta astfel: „Nici faptul că a fost mama nemăritată a unuia dintre cei mai mari generali pe cari îl cunoaște istoria. Nici faptul că a fost metresa trecătoare a unui rege ilustru. Nici faptul că a fost, dintr’o familie de aventurieri și nici că a fost sora unui adevărat aventurier. Poate că numai un fapt i-a asigurat faima ți nemurirea: acela că a avut cu adevărat o soartă nedbicinuită, că a fost vecinie în căutare, fără răgaz J și totul adorată, adorată și totuș "izolată“. Când termini de citit Memorise Aurorei, nu poți scăpa de un sentiment de adâncă compătimită pentru această Ifiihee atât de bogat înzestrată și a cărei viață a fost totuș ratată. * . . .. Acesta-i adevărul asupra .oinei romanului lui Pierre Benoit: „Koenigsmarck". In „Atlantidele“ s'a inspirat de la fantezia sa, In" „Koenigsmarck" deja realitate . UTIMTOM áRTA-ITNBITA Horst MKMftLMRI Viața a mm Adevărul asupra eroinei romanului lui Pierre Benoit <sa re strica ochilor și lumina de o compoziție specială. Cunoscut este că suflători de sticlă capătă cataractă, mai întâi în cea parte pe care lucrătorul o îndreaptă spre maesa de sticlă topită. Lumina prea bogată in raze ultraviolete poate strica ochiului și ea și anume părților externe ale ochiului, expuse imediat razelor, pielei genelor și corneei. Cunoscut este orbirea din ghețare și zăpadă. Ambele se ivesc după o mai lungă umblare de înălțimi mari, în deosebi prin zăpadă nouă care reflectează puternnic lumina. Orbirea din zăpadă constă într-o inflamație a ochilor. In timpul umblatului nu suntt nimfc, dar în noaptea următoare arsuri și înțepături în ochi, te trezesc. Aceste smptome cresc până când a doua zi de teama luminii nu toți poți deschide ochii. Contra orbire de zăpadă nu există acomodare. Și cei care din meseria umblă obicinuit prin munți trebue să se apere prin ochelari. Eschirpușii poartă ochelari de zăpadă pe care âi-i fac din oase în care sfredutează o mică gaură. Aceiaș inflamație acută a orbiri din zăpadă s'a observat și la câinii eschimoșilor. Ea se observă însă și sub influența luminei electrice a lămpii cu arc, așa de lucrători, contipesc cu dânsa metale. O altă urmare a luminii bogate în raze nararotete este vederea roșie. Ea a putut f observată mai întâi, la operații de cataractă care povesteau că dacă intrau de afară în odea lor seara, vedeau totul ca «scăldat în flăcări roșii. Această vedere roșie revine uneori în fiecare seară, în special dacă pacoentul se expune mult luminei în timpul T50ei. Am avut ocarte al observ această vedere roșie chier și la propriul masechiu normal când după o mai lungă plimbare prin zăpadă în munți, am intrat mr o colibă și am văzut imediat ferestrele lit roșii ca flăcării«. Fiecare och în normal poate vedea roșiii dacă cu pupila dilatată e expus vreme îndelungată femmei zăpezii în munți, ochi mai i ®ceptibili chiar și în șes. Cu privire la efectele obișnuite ale luminezi’ș i asupra ochiului bolnav, trebua deosebit între sentimentele de a agra alege adevăratele stricăciunii ațe ochiului. Lumina obișnuită a zilei nu e In stare să inflameze țesuteu^la cűhíahij. O carnee inflamată trsJn» pSS find« lumină de ar fi numai pentru ca s’o Ih nisilin. x * In ce privește chestiunea ce culoare trebue să aibe ochelari, protectori, e evident că la inflamația ochiului sau la gena ce-o produce lumina, nu poate f vorba decât la oprirea razelor vizibile. Acestea pot fi oprite prin sticle cenușii, nu galbene. Cele galbene sunt bune numai când e vorba să eliiminăm razele ultra violete, deci când e vorba de exemplu să ne apărăm de orbirea prin zăpadă. Lumina, ■ , culoarea și ochii • ■ ■ -"iii ' . .’i TȚ „ .... " *«și. Gan eilici simt amifoase pentru oeM Fă pe pile unui mape oculist ___ ___ ________ _ _ _ _ Marele oculist vienezo -profesorul Fuchs, împlinind 70 de Ani, a fost ,sărbătorit de colegi, studenți și lumea ofidiela printr’o ședință solemnă care a avut loc la universitatea din Viena. Cu aciastă ocaziune, profesorul Fuchs a ținut o prelegere clinică, în care a tratat importanța temei. Lumina și ochii Intre altele marele savant a spus: „... . ) Când am fost ruttinat asfeten’t al. clîtecei profesorUlții.'Arci (alt savant oculist despe vremuri, al facultăți de medicină vienezajr tețul era verde, băncile, jaluzelele, perdelele, paraochiul, ochelari. Verde e bun pentru ochi, se mai zice și azi în popor. Paraochii verzi mai exfstă și astăzi, dar ochelarii verzi au fost înlocuiți prin ochelari cenușii, și acum de curând prin ochelari galbeni. Este această schimbare îndreptățită? Lumina Ziei se compune din raze cu deosebite lungimi de ondulație. Rasele vize au o lungime de ondulație medie de o jumătate de mifime dintr-un milimetru. Razele cu o lungime de ondulație mai mare sunt cele invizible, ultra roșii sau de căldură. Razele cu o lungime de ondulație mai scurtă, sunt cele ultraviolete. eficace numai chimicește și cari pot provoca și inflamațiune. Câte asemenea raze conține lurD-,na. zilei, depinde de densitatea păturai de aer pe care trebuie s-o străbată razele, deoarece acului absoarbe mult asemenea baze. Pe înălțimea munților lumina e de aceia mai bogată în raze chimîcește eficace. Razele ultraviolete sunt oprite de sticlă obișnuită, cu atât mai mult de sticlă galbenă. Aceasta se întâmplă și în ochi prat cristalin cumoarea vitrată. Izvoarele de lumină artificială conțin cu atât mai multe raze ultraviolete cu cât sunt mai albe. barea poate strica unui ochiu sănătos. Sunt medici care-i atribue cataracta cenușie. Ei susțin că indienii se îmbolnăvesc foarte des , foarte de timpuriu de cataractă, ceea ce atribue puterii mai mari a soarelui. Dar în India Și Ceylon se îmbolnăvesc de timpurii de cataractă numai indienii, nu iasă și familie europene care locuesc acolo ,i ,ci singarezii. Un medic de misiune care practica în Africa Centrală și care trata în fiecare an mii de negrii, asigură că nu a observat la dânșii m$d)odată cataracta senilă. Toate acestea arată că dispoziția Indienilor pentru cataractă e mai mult o caracteristică a rasei decât o urmare a luminei soarelui. Dacă razele ultraviolete ar fi într'adevăr cauza, cataractei, locuitorii marilor platouri ale Asiei Centrale, Mexicului și Peruidul ar trebui să sufere mai des de cataractă decât locuitorii din văl, ceea ce nu i cazul. Pe când prin urmare e tedoelnic dacă lummina obișnuită a zilei, strică ochilor sănătoși, aceasta se întâmplă fără îndoială prin lumină cu deosebire, intensivă, așa de ex. dacă te uiti la soare. După fiecare eclipsă de soare se prezintă la clinică oameni cu vederea deranjată, cari au privit eclipsa cu ochiul la fer sau cu sticle au îndeajuns înnegrite. Locul rebel pe care a căzut figura soarelui e așa de păgubit încât nu mai vede nimic. In cazuri ușoare acest deranjament dispare, în cele grele însă ,rămâne. Cele umul chirurgian Czerny a arătat, pe când încria încă la clinica profesorului Arit din Viena, că la iepuri, pe cari, după ce le-a dîrat pupil, i-a ținut cu ochi la soare, se poate vedea sub microscop o modificare a celulelor la locul retinei în care soarele își desemnase figura. Ca și iiumina prea tane a aif. noa-" Aneațf». Moștenitorul tronului lui Iam •Tenorul Giovanni Mariinelli Sub •acest titlu, un scriitor care se ascunde sub numele giving, I scrie: „Lumea-i plânge încă, — dar totuș așa-L un fustoâ: tron a lui Carusso nu poate rămâne neocupat. Dar pe casa constituțională sau chiar republicană, undo de sus, nu poate fi produs. Unul trebua să-i ia locul 1umea 1 plânge încă și nu se gândește la urmaș. Dar Metropolitan Opera House din New-York trebuie să se gând casă. Și se gândește și lucrează într’o taină, față de care lucrarea Consiliului Suprem a fost o reclamă de bâlci. Dar e«Aa tot transpiră. O «cânta» electrică a trecut prin cablu — o veste a venit din Paris. Dar vestea aceasta nu s’a născut la Paris, ei « venit, acolo dă la Buenos Aires. 6i Această’ veste nu e un fapt, ci la rândul ei o telegramă, pe Darie, a primit-o din New-York tenorul Giovani Martinolli carertește la Buenos Aires’. Telegrama aceasta era semnată de directorul general al lui Metropolitan 1, Opera House, ți avea, următorul conținu?*: „Menajează-te căci în stagiunea viitoare a lui Metropolitan vei avea greu de lucru”. La Buenefe, Aires ne conchide din aceasta,, că Martinei, a fost ales ca succesor al lui Carusso. Nici la Paris nu e interpretată altfel. Lui Martine H.i nu i se poate deci «fa dacât un afat. " — Mepajează-to. STIINTA TN ROMANTA A ......... __ Fiütor pepiianzimjpiei „Victir Utsfie: — Inițiativa intelectualității ieșene ~ Cu prilejul unor conferințe ținute la aula universității d. d. Inginer Ștefan Christescu din Paris s’a pus bazele unui Fond al Popularizării. Ștantai, care va purta numele de „Fondul VICTOR ANESTIN“ pentru popularizarea Științei“Scopul acestui fond va fi: 1) Editarea broșurilor de știință popularizată ale regretatului Victor Anestin și răspândirea lor ln sute de tn de exemplare pentru ridicarea nivelului de cultură al masselor populare. 2) Traducerea și editarea celor mai bune capodopere universale de știință, popularizată, (scrierile lui Flamma,rUm.iqfahre, Boelsche, Gibson, etc.); 3) înființarea de biblioteci științifice populare în toate capitalele de județ precum și în centrele muncitorești (Climpina, Băi-Mai întâi trebue răspuns la îftÎM ® °, Azuga, SuhUșî etc). Crea dacă lumina obișnuită a iW . *) «»nunțarea de biblioteci științifice speciale pentru studenți universităților din Iași, București, Cluj și Cernăuți precum și pentru biblioteca Universității Populare din Chișinău. Primele Biblioteci în acest gen vor fi: a) O bibliotecă medicală la Iași, care să fie pusa,la dispoziția, medicilor și studenților în medicină (propunerea d-lut. prof. dr. C. I. Parhon). b) O bibliotecă tec mică la Iași, pentru d-nsi ingineri și studenții secțiunilor aplicate ale Facultăților de științe (propunerea d-lui L. Florii). Prima contribuție pentru Fondul Popularizării Științei s'a adunat cu prilejul conferințelor d-lui Christescu. ■ S’a încasat la aulă 6445 lei, din care sumă s’a repartizat 2600 lei „Fondului Anestin“, 1400 lei Bibliotecei Universității Populare din Iași și 500 lei bibliotecei studenților Facultății de Științe. A doua contribuție a făcut-o d. GA. Fotescu, proprietarul marelui garaj de automobile din Iași care a donat o lunetă astronomică de 100.000 lei pentru Observatorul Astronomic Popular.. Vor contribui pentru mărirea acestui fond din prof. Levies, celebrul hipnotisor, care va dă mai multe ședințe la București, Iași, Cluj și Cernăuți și inventatorul Swiechiski, care va deschide în curând o expoziție științifcă la București, în benefciul Fondului Fondul Anestin a fost creiat în 1919 de d-riii St. Hepites, vicepreședintele Academiei, prof. G. Țițeica, decanul Facultății de Științe din Iași, prof. dr. Hurmuzescu, directorul Institutului Electrotehnic din București, prof. D. Călugăremu, decanul Facultății de Științe din Cluj, dr. I. liana, docent universtar, L. Florin și dr. Papazolu. Acest fond a fost destinat la început pentru ajutorarea familiei regretatului Anestin. Fondul Anestin înființat, acum la Iași e definitiv consolidat. Să sperăm că va ajunge în curând la sume considerable spre folosul popularizării științei- Spesticolele zilei PARCUL OTETELIȘANU, rutul de porunceni". GRADINA CARBUȘ. — „Ca noi la nimeni''. GRADINA ASTORIA. — „Beția din dragostea. GRADINA BLANDUZIEI. — „Orgia romană“. GRADINA ALHAMBRA. — „Varietiți“. " TEATRU ★ Direcțiunea teatrului Național va reprezenta la începutul stagiunei câteva din piesele cu succes din iarna trecută. Compania Elysee din grădina Astoria, va monta după „Voiajul de despărțire“ frumoasa operetă a lui Oscar Straus« „Ultimul val«“. Im. Teatrul Popular s'a pus, In repetiție, comedia, „Extemporalul4’’ de Sturm.Stagiunea Teatrului Popular « va deschide la 1 Octombrie cu piesa „O căsnicie“ de d-rml Ursachi. ■ Compania dramatică Bulandra va reprezenta printre primele piese: Britanicii», de Rachoe și „Bătăii ®“ de Pierre Frondale după romanul lui Claude Farrère. * Zilele acestea va avea loc la Vălenii de Munte o reprezentație organizată de Teatrul Popular de sub conducerea d-lui Livescu, pentru studenții care urmează cursurile universităței populare. Se vor repreznta comediie: „Ce, știa satul“ de V. Al. .Jega,și ...Ariciu și Soborul“ de Victor. Eftanîu. * * „Sita I ® A«pst TOIJ SCRISORI DIN ALBANIA ' In Albania liberă și independentă Note de călătorie și impresiuni Influența română in ‘Albania >■ ------------r ' „ a .. . Tirana, 1 August.— Plecat din București cu Simplonul. Joi si Iulie, am sosit la Trieste la 16 de dimineață. Numai cât a costat călătoria până aci, e un basm, dară de curiositate să o știți: 4000 lei, din care 500 pentru 40 kgf. bagaje. Falnicul port odinioară austriac, este absolut mort. Străzile goale,lumea trista s; comerțul în sfere de letargie primejdioasă. Scumpete formidabilă In oteluri, și restaurantele și cafenelele închise din cauza grevei chelnerilor care s’a dec1arat nemulțumiți cu 20 la sută bacșiș, socotit asupra totalului noiei. . Era o căldură extraordinară și nici un pic de vânt. Ascultând de sfaturile unui cunoscut m’am lăsat convins a petrece o zi la Portorosa, unde a avut loc conferința italo-iugoslavă. Frumos loc de vilegiatură cu un splendid atel modern și cu o organizație cum știau numai austriacii s’o facă, dară am căzut înt’un cuptor. Aerul era irespirabil, marea Adriatică liniștită. Lumea ascunsă, prin camere și sălile de băi și abia suna la 12 noaptea plecarea vaporșaului spre Trieste mă grăbit să fug profitând de cevadierea vântului." ,In fine- Miercuri 20 Iulie, la ore?le 8 m'am îmbarcat pe vaporul Ltoydului „Broni“ cât se poate de rău organizat pentru o călătorie de patru zile și pentru care se cere 800 lire, italiene în afară de 40 lire pe zi pentru dejun și masă. Ce să vă mai spun de orașele Pola Zarra, Spalato, Ragusa, Catarzo, etc., fie ele că aparțin astăzi Italiei sau Jugo-Slaviei, aspectul lor înfloritor de offinioară a dispărut. Va trebui multă muncă spre a-1 readuce. Sâmbătă 23 iulie, la 2 jum. după amiază vaporul Brioni, sosește la Durazzo,trecând în fața vaporului „Bregenz“, torpilat de marina italiană în timpul războiului și din care se mai văd catgurile deasupra valurilor. O barcă bătând pavilionul roșu și cu vulturul bicefal negru in care luase loc mai multe persoane, se apropie de scara vaporului și pe bord se urcă căpitanul portului Durazzo și prefectul poliției orașului, care mă salută Și după ce îmi iau concediu de la ofițerii care de altfel au fost foarte amabili scobor in barcă și dus de patru splendizi marinari sosiți la malul de lemn ce servește ca debarcader. Aci văd pe prefectul districtului Durazzo și vreo 20 de soldați admirabil echipați. O enormă populație se grămădise pe lângă numeroși agenți de poliție care asigură ordinea. Ce emoție m’a cuprins văzând drapelul Albaniei, demnitarii și soldații săi, nu pot să vă o spun. Am muncit, 20 de ani pentru apărarea cauzei acestui lustru și brav popor din care neamul meu își trage origina sa, și ceea ce am văzut dela debarcader m’a răsplătit îndeajuns. După, o colațiune la prefectură am luat loc întuncț timasină Dietrich-La- Paine cu un ofițer de ordonanță și în două ore am parcurs drumul ce duce la Tirana, capitala Provizorie a Albaniei. Orașul Tirana este așezat la poalele munților care-l înconjoară, astfel că in timpul verei domnește o căldură toridă cu toate numeoasele râuri carii îl parcurg. Aspectul său este de stil oriental. Case mici înconjurate de ziduri înalte, străzi pavate cu pietre ascuțite, două moschee cu minarete elegante și curățenie excepțională,ceea ce este în afară de obiceiurile balcanice. Magazii multe și pline de mărfuri, și ca monede napoleonul de aur și coroane doi arseini,austriace, dinari sârbești, franci francezi, lei româneștii, lie italiene. Hârtia monedă de orice națonalitate ar fi ea, nu are curs pe piață. Vă puteți închipui ce scumpete poate fi când totul e socotit în aur. ■ Eu am plătit un lighean de tablă smălțuită, 75 de coroane ! ! ! Un automobil de la Durazzo la Tirana se plătește 300 lire italiene: de la Tirana la Scutari locul In autobus 120 lire italiene. Când am fost în Tirana era 7 seara și luna ca un imens proiector electric inundat cu lumina ei albă.. Cel dintâi suflet cu care am vorbit în fața „marelui otel internațional“ unde mi se rezervase camera, a fost Eshar Erebara, comisa al guvernului pe lângă primăria din Tirana. Eshar Erebara este un vechiu și cinstit luptător al cauzei albaneze. Il cunosc de peste 20 de ani și știu suferințele ce le-a îndurat și sacrificiile ce le-a făcut pentru țara sa. A fost mult timp prin București, unde era bursier al răposatului rege Carol al României și vorbește foarte bine românește. Lui i se datorește curățenia orașului Tirana și stropitul străzilor, precum și întreținerea sa câtorva grădini. Acum a iată și pe Excelența S8i Pandele Evanghele, noul ministru de externe al Albaniei, fost președinte al Coloniei albaneze din București, care îmi oferea ospitalitatea nu chiar camera .ra, deoarece hotelurile sunt arhi-pline.. " O mulțime de deportați mă înconjoară, pe unii îi cunoșteam de de mult cu alții fac cunoștință. Bek*tasta Zaknami, Pandele Tzali, Guracuchi, Preotul Fista; Lambi Gegi Oman, fost îndelung timp director și profesor al școalei române din Berat ; Milta Tutuland; Spiro H Papa; Anton. Beca ; Kiazan Kokoshi și alții A doua zi 24 Iulie la ora 11 de dimineață primesc Vizita lui Ismail Ali Ndroshi, primarul orașului Inserțit de sub-prefectul local, j Iată și pe Arhimandritul de stat Vissarion Giovani, care a fost și la Iași unde a oficiat în biserica Banul, cu binecuvântarea Mitropolitului Pimen al Moldovei, căruia-i păstrează o adâncă recunoștință și pentru care se fac rugăciuni în fiecare Duminică. Luni 25 Iulie însoțit de căpitanul Edhem Vlora și de doctorul Saadeddin, am fost primit de consiliul de regență. Aci am fost întâmpinat de Exc. Lor: Akif Pașa Elbassam, Monsignori Bumei, episcop de Raimetti și Abdy Bey Toptlani. Convorbirea a fost foarte cordială și s-au rostit cuvântări mai mult elogioase decât meritam. Afară de Episcopul Buimei nici unul din regenți nu vorbea vre-o limbă străiină. Pe vremuri au fost înalți demnitari otomani și greu își vor schimba la vârsta lor înaintată punctul de vedere și modul de viață cu carei au fost învățați, cu toată bunăvoință ce o au. Pentru ed „provizoriatul“ pare a fi forma definitivă adoptată pentru Albania cu toate dificultățile ce si se ivesc in cale. Albania, proclamată stat în idependent le 1913 in urma războiului balcanic, a fost recunoscută ca atare de Conferința ambasadorilor de la Londra, care i-a fixat niște frontiere extravagante fără a ține seamă nici de nevoile strategice, dar nici de drepturile etnice ale poporului. Parte din teritoriiile Albaniei conținând o imensă populație de rasă albaneză au fost împărțite taine Serbia și Muntenegru, iar altă parte spre sud au fost date de pomană. Greciei. Sârbii, moștenitori ai Muntenegrului, dețin astăzi o mare populație albaneză, care este iredentistă și iugoslavii au încălcat chiar frontierele fixate la 1913, înaintând până la muntele Tariaboș la câțiva kilometri de Scutari, dar au fost acum izgoniți de patriotica și brava armată albaneză. Atitudinea sârbilor e greșită. Cât timp va mai trăi 1n albanez, nimeni și nici sârbii nu vor putea stăpâni liniștiți pământ albanez. Numai când Ultimul albanez ar pieri, sârbii ar putea fi liniștiți. Dar, în acest caz și câți sârbi ar trebui să piară? E păcat și pentru albanezi și pentru sârbi, care ar trebui să-și amintească cu cât cavalerism albanezii i-a primit în retragere spre marea Adriatică și cum le-a apărat țeastă retragere. Aceasta nu este recompensă nici recunoștință datorită Albaniei, care dacă ar fi fost dușmănoasă nici 14a soldat, al Serbiei nu iar mai fi văzut lumina zilei. Această Albanie de la 1913 a fost doar ,,stat aliat beligerant” și generali francezi ca Franchet d'Esperey și Henrys în ordinele de zi spuneam „că trupele albaneze s’au arătat egale cu cele mai de frunte trupe franceze“. Zilnic întâlnesc aoi ofițeri albanezi și soldați decorați cu Crucea de război franceză având câte 2 și 8 fireturi pentru citațiani la ordinea de zi pe armate de Orient Cu toate acestea statul albanez nu a luat îață relațiuni oficiale cu nici un stat. E vreme ca starea, aceaste să înceteze. PRINCIPE A. BHICA * * Președintele I. VRÎONI consiliului de miniștri • .