Dimineaţa, august 1921 (Anul 18, nr. 5349-5374)

1921-08-05 / nr. 5352

ULTIMELE STOH DI TOATĂ LUMEA DIMINEAȚA 9 Finanțe- Gomerf- Economis Problema economică a Sikiei de sus Crist însemna apm­in­iirea Sileziei la Berrina sau la Polonia Oale asupra averii venitului și comerțului S­ieziei Motive economice și motive militare Chestiunea Sileziei de Sus care ține de luni de zile suspendată res­pirația Europei, despre care se vor­bește atât și care era să dea loc a­­proape la o ruptură între Franța și Anglia, este în fapt foarte puțin cu­noscută. Mulți se întreabă ce D-zeu este cu această mică provincie, de formează obiectul unor atât de apri­ge discutări. Răspunsul nu-i poate da decât cu­noașterea situațiunei economice a a­­cestei mici provincii, care din acest punct de vedere, este foarte mare și însemnată. Astfel că rămânerea ei la Germania, ar Însemna un consi­derabil aport de bogăție pentru a­­ceasta, trecerea ei la Polonia, o con­siderabilă creștere a bogăției polo­neze. . Pe de altă parte regiunea indus­trială a Sileziei de Sus, ea insăși o porțiune și mai mică din mica su­prafață atât de viu disputată, este de o însemnătate covârșitoare. Pro­ducând cărbuni și fier, având o in­dustrie metalurgică uriașă, ea este pentru un caz de război lui conside­rabil isvor de armament. „Ultima ierarie de arme a Germaniei“, a numit-o acum de curând cunoscutul pangermanist contele Reventlow. Franța, e natural că nu dorește să lase această uzină de arme Germa­niei. E drept, că economia germană ar fi considerabil sdruncinată dacă regiunea industrială a Sileziei de sus ar trece la Polonia. Dar prin art 80 al tratatului de Versailles Polo­nia Se angajează ca în timp de 15 ani să autorize exporturile germane ale produselor miniere din toate păr­țile Sileziei de Sus arcodate ei. Și se m­ai angajează a scuti aceste pro­duse de orice taxe de export și de orice alte taxe. De asemenea Polonia se mai angajează ca produsele mi­niere ce i-ar rămâne disponibile du­­pă nevoile consumațiunei locale să fie vândute Germaniei cu aceleași prețuri favorabile cu cari se vând Cumpărătorilor polonezi. * * * O statistică elaborată de guvernul german, pentru a arăta ce ar pierde el dacă i s’ar lua Silezia de sus, a­­rată în acelaș timp in ce consistă bogăția acestei provincii. Astfel venitul fundal al Sileziei de Sus e calculat la 3 jum. miliarde mărci hârtie pe când avutul Sileziei de Sus e calculat la 67 jun. miliarde mărci hârtie. La aceasta ar fi să se mai adauge venitul din muncă al populației. Numărul locuitorilor care câștigă existența­ lor prin muncă este de 900.000, sau 43 la sută din populația Întreagă care e de peste ouă milioane. Dacă se admite ve­nitul fiecărui lucrător ca fiind în medie de 1100 până la 1200 mărci lunar, rezultă că venitul din muncă al populației muncitoare din Silezia­ de Sus se ridică anual la 1? jum. miliarde mărci hârtie. Adăugând la aceasta venit­ul sus arătat de 3 mi­liarde jumătate, rezultă că venitul total al Sileziei de sus este de 16 miliarde. Alte ind­­rațiuni a importanței eco­nomice a Sileziei de Sus rezultă din cifrele comerțului ei. In anul 1913 s’au importat în Sile­zia de Sus mărfuri în valoare de 310.000.000 mărci aur din Germania si de 145.000.000 mărci aur din străi­nătate. Importul total al Sileziei de Sus a fost deci de 455 milioane mărci aur. Exportul s-a prezintat astfel: spre Germania 596 milioane mărci aur, în străinătate, 460 mili­oane mărci aur. Exportul total al Sileziei de Sus a fost deci în 1913 de aproape un­ miliard mărci aur. Ca să ne facem o idee exactă de ce În­seamnă aceste cifre, notăm că Ro­mânia veche in acelaș an nu a atins cifrele de import și export ale Sile­ziei de Sus și că numai exportul acesteea a egalat aproape întregul nostru comerț extrerior. Asupra actualului comerț al Sile­ziei de Sus se dau următoarele cifre: Această provincie a importat în 1920—21 din Germania de 3 miliarde 160 milioane mărci hârtie și din străinătate de 2 miliarde 720 milioa­ne mărci hârtie mărfuri. In acelaș timp ea a exportat în Germania de 6 miliarde 260 milioane mărci hâr­tie mărfuri dintre cari de 2 miliarde 200 milioane cărbuni iar în străină­­tate a exportat mărfuri in valoare de 6 miliarde 900 milioane dintre cari pentru 3 miliarde 110 milioane mărci hârtie, cărbuni. In anul 1920- 21, importul Sileziei a fost deci de 5 miliarde, 900 milioane mărci hâr­tie, iar exportul de 13.116 milioane mărci hârtie, întregul eî comerț­­ ex­­terior e însă, de peste 19 miliarde mărci hârtie. • * * Interesante sunt și cifrele fiscale privitoare la Silezia de Sus. După ele impozitele directe ar fi produs in Silezia de Sus un miliard 986 milioane. Cele indirecte 1 mili­ard 952 milioane. Dintre impozitele directe, au­ produs: cel d­e­venit 268 milioane mărci, cel pe societățile a­nonime 133 milioane, cel pe cifra de afaceri 959 milioane, cel pe avere 300 de milioane. Dintre impozitele indirecte au pro­dus: cel pe cărbuni 1 miliard și ju­mătate, cel pe tutun și pe alcool 165 milioane, taxele vamale 175 milioa­ne, taxele de export 70 milioane. Ta­xele pe zahăr, 36 de milioane. In to­tal Silezia de Sus a plătit ca impo­zite directe și indirecte in anul 1921 formidabila cifră de 3 miliarde 938 milioane, sau ca să rotunjim 4 mili­arde. Cine ia cunoștință de aceste cifre nu e greu să Înțeleagă de ce se dă o atât de aprigă luptă pentru Silezia de Sus. Astra Româna vechi . . .8700 — 85! Steaua Română „ .­.2650— 700 Ulokpetrol excup. ..... 1500— 2 Petrolul.................. 400— 500 Speranța ........ 14500 -1550 Petrol românesc................... 920— 40 Concordia .... excup.. . 1440— 60 Creditul Petrolifer excup. . 2580— 620 L R. D. P. neblocate . . . . 1360— 80 l. R. D. P. blocate .... . .330— 60 Genera­a Petroliferă .... 410— 20 Petrotmina ...... — Păcură Românească .... — Rom.­Belgo de petrol ... 400 - 20 Astra Română noi .... .84­0— 50C Steaua Română „ . . 1925"“ 50 Soc. Naviga­­ KSEVIJT Pe ziua de 2 August 1331 Petrolifere România Navigație . . . .1500— 50 S. R. D............................ . . 1610— 70 .Maritim» ......... 670— 90 Dunărea excup....... 1030— 50 Efecte Scris, funciar. Rural 5*/» . . 8SV*—34 V­­„ Urban „ . . 861/*­­ 87lf, Iași . . 75­/«­­ 76 Bon C. Rar. 6% ..... 80 - 1‘2 Obl. Corp- Buc. 4% ....72—74 » n « 6°/«..... /6 — 78 lnd. Corn. 4*/2 %...............75-77 „ *6%...................82-83 oblig. Loc. Corn. Loco Eftine gar. de stat 5*/a . 86 — 87 Rea Conv. A și B ... . 78—80 .. din 191b 4V«*/*. . . 83 -85 externă 6 °/# . . . .105 —110 „ din 191­5% . . . . 82 - 83 Impr. Unirei 619 6% ... 79 — SOC. Rentă intern 19 °/» 1920. . 851/»~ SßV. Diverse loc.Tram­way Corn vechi 1675—625 Govoraz-Călimănești port. . . 310— 30 Marele Hoteluri vechi . . . 1600—10 Soc. Com­. Loc. Eftine .... 260— 70 ind. Morilor.................. . • 2450 —550 Creditul Technic part . , 550— 8 Creditul E "Etern ....... 300 41. Textila Buhuși . ...... 1250-30­­1 hca ............ 3.0— 5.­ Carpatina. ......... 640 80 (uzinele Reșița ...... 1450— 70 Miniera» ......... B București..............16 ®­ a 610.70 L­ondra . . . . * . 40.871­. 286.­5 New­ york ..... 13.16 80.35 Belgia ...... —.— —»— Italia . ...... . 56..­0 313.50 Uveția ...... 215.­6 137.50 Braga .... ... !—"— —— Berlin....... 16­97.70 Viena. ...... Olanda ..... — Spania ..... 167.50 1022 95 Grecia ...... — — — ț­ursa Sin București fier­ti Cursul zilei de 3 August 1921 B-ca Agricolă 425. B-ca Marmorosch Blank 1165,60. S. R. D. 1680. B-ca Națiunei 415. Petrol Block 1500,505. Credit Petrolifer 2600,610.600. 5% Renta 919 79. 5% Renta 920 85,86. 3% Rurale 83 1/2. *­ ad­uiai bancare Banca Națională­­ 8350—590 Marmorosch Blank 1160— 80 Banca Românească part. . . 955 — 65 „ Agricolă vechi . . . 423— 35 Banca de Scont vechi 540— 60 of. Roum. L­td .325 — 75 .. Comerț. Română excup 610— 3 Credit Român . . . 840— 50 Generală 640 - 50 Comerțului Craiova 760— 80 „ Țărănească 400— 1 Viticolă. . 51­0- 10 .. Nebunei . . 400— 10 Banca Fortuna 400— 60 Franco-Română. .... 450— 80 Rom. de Corn. și Ind. Praga 500 — 50 Dacia Traiană ....................... 250— 70 Sind. Ialomița...................... 470- 80 Asigurări Asig. Dacia Rom................ 1830— 930 Geneva­» . ........ 1700 — 80 Naționa­a ...... 900-100 Agricola excup. .570 - 601. Urania............................ 350 - 70 fan­ scrismbui la Paris PARIS. ; Londra 46.87 și Jumăta­te; New-York 13.16; Germania 16; Ital­a 58.1/4; ROMANIA 16­/8; El­­veț­a 215.3/4. __________ I.­llii SîiU Cil­idilli fii Ardeal D. Cudalba ministru domenilor a inspectat In cursul ultimelor două zile instituțiunile domeniale ale Ar­­dealului. Mărfu­­ria a vizitat secretariatul de Agricultură de la Cluj. Aseară d. mai stru s'a înapoiat in Capitală, iar cu începere de azi va lua interimatul Ministerului de Finanțe. f Fdfiafin­s­tie servicII JOUI 4 AUGUST Vor fi deschise tot timpul noptei următoarele farmacii: Bente, Griviter 80; Thois, Vic­toriei 144; Vespremeanu, Șerban- Vodă 47; Mihălcescu, Romană 214; ’­ííerescher, Bui. Carol 67; Geor­­gescu, Apolodor 6; Belcot, Bulev­­erdinand 57; Nițescu Rosetti 57. ertzenberg, Văcărești 61. Gărzile Ia sfârșit s'a hotărât ca să fie păzită și Capitala, începutul e bun și făgăduește. Ne reîntoarcem dar la timpul pa­­trulelor călări sau pe jos cari cir­culau prin Capitală după război și provocau prin prezența lor atâtea neajunsuri, încât au trebuit să fie desființate, în cele din urmă. Să sperăm însă că nouile orga­ne de pază vor fi instruite, vor ști cum să se poarte cu publicul pașnic nu-1 vor șicana și nu vor căuta să cerceteze buzunarele trecătorilor, luându-și „remiza” ce socot că li se cuvine. Spunem toate acestea de la început și e mai bine să le spunem acuma, decât pe urmă. Ne mai ex­primăm dorința, ca nouăle organe de pază ale Capitalei să aibă în ve­dere pe răufăcători, nu pe oamenii cinstiți, după care se țin cu mult in­teres, toți acei ce se ocupă cu păs­trarea ordinei publice. N’ar fi rău poate, ca tot noua pază să suprave­­gheze și poliția, pe care să o păzească de hoți, de pungași și mai ales de acel cari încearcă uneori s-o con rupă, ceea ce nu șade bine. Nu ne îndoim că noua gardă va păzi foarte bine curțile și casele marilor proprietari plecați din Capi­tală, și să nu creadă nimeni că e vorba aici de o gardă deghizată, pu­să în slujba prietenilor. N. Y, troțki împotriva unu­i G'wa­dh îmnScara S’ar părea că Troțki e hotărât împotriva unui guvern de împăca­re, format din elementele tuturor grupărilor socialiste, în vederea combaterei foametei. D-na M. Gorki care in present e la Berlin a vizitat asociația presei străine, expunând ziariștilor situa­ția din Rusia și cerându-le colabo­rarea­ la lupta împotriva foametei în Rusia. • — ~ —nwBgyrr g mmjnwin" i i îl $1 fiilis Pisi 1 Din partea societăței pentru re­­clădirea Palestinei, primim urmă­toarele : Este cunoscut rolul destinat insti­tuției „Keren-Hayessod“ pentru re­clădirea Palestinei ca un cămin național evreesc. Această instituție, înființată după recunoașterea poli­tică a căminului palestinian. Își propune să refacă țara și s’o tran­sforme din starea in care au lă­­sat-o veacuri de părăsire, intr’o țară modernă și civilizată. ..Keren-Hayessodul“, după devi­zele alcătuite până acum, are ne­­voe în primii cinci ani de 25.000.000 Lire sterline. Pentru a obține a­­ceastă sumă, absolut necesară lu­crărilor de reclădire, instituția se adresează evreilor din toată lumea cerându-le să-și sacriFce pe altarul idealului comun 10 la sută din a­­vere și venitul acestor cinci ani. Cele 25.000.000 Lire vor găsi, după planurile lucrate, următoarea în­trebuințare : 1) O cincime din capital, adi­că 20 la sută este destinată pentru do­bândire de terenuri în Palestina, spre a fi împărțite acelora dintre evrei cari se vor­­ lucra­­ biguri. 2) O treime din restul sumei (26 și una treime la sută din capitalul total) se va Întrebuința pentru: a) Clădiri de școli, spitale, case și barăci pentru imigranți și pen­tru lucrători, clădiri pentru labora­tory ; b) înpădurirea țării, absolut necesară, pădurile fiind nu numai o bogăție naturală, ci și un factor de asanare climaterică; c) Credit pentru cooperative. 3) A doua treime e destinată pen­tru : a) Explorarea țării, b) imigrare educatoriie etc. c) sănătatea publi­că, d) miliție națională, e) asistența socială. 4) Ultima treime e destinată: a) Irigării și electrificării țării, b) înființării de credite pentru case și pământ (bănci ipotecare), c) cre­dite pentru comerț, industrie și alte întreprinderi. l 5 August 1021 emraEȘTi De la redacția noastră din Paris Gulli a decurs dezbaterile asupra chestiei­ Sileziens Cum s’a stabilit acordul Manevra germani nu a reuș­it Antanta răm­âna lucrul de căpetenie Pe ziua de eri evenimente impor­tante s’au petrecut la Paris. Mai multe convorbiri au avut loc între D. Briand și Lord Hardinge. Pentru a înțelege sensul convor­birilor cari au avut loc este necesar să ne amintim originile controversei franco-engleze. Convorbirile dintre Franța și Anglia au început la 15 iulie trecut printr-o notă a d-lui Briand aducând la cunoștința An­gliei, ca înainte de a convoca Con­siliul Suprem spre a regula chestiu­nea sileziană, conform cererei d-lui Lloyd George, este necesar ca să se întărească trupele aliate din Sile­zia de Sus. In acelaș timp Franța trimitea o simplă înștiințare Germa­niei în acest sens. Câtva timp în urmă, o telegramă din 19 iulie semnată de cei trei co­misari aliați din Silezia de Sus, ce­rea grabnica trimitere de trupe de Întărire. Sigur că putea socoti pe concursul aliaților lui, guvernul francez a trimis de data aceasta Germaniei, nu numai o simplă în­științare, ci o notă prin care-i cerea înlesnirea transportului acestor tru­­pe prin teritoriul german. Putem spune că neînțelegerea din­tre Franța și Anglia a început, in a­­cel moment. Intr’adevăr guvernul englez s’a îngrijorat de această de­cizie luată fără aprobarea-i preala­bilă El a pretins că aparținea Con­siliului Suprem de a decide trimi­terea de trupe de ajutor și ca în a­­fară de aceasta nota celor trei Co­misari aliați din Oppeln, nu avea, după părerea lui, un caracter destul de urgent pentru a justifica măsuri imediat. Aceasta a fost controversa care s-a ridicat între Franța și Anglia. Soco­tind mereu pe o neînțelegere între Franța și Anglia, guvernul german, la cererea ce i se făcuse de a asi­gura transportul trupelor de întă­rire a dat răspunsul dilutoriu cu­noscut și s'a mărginit a întreba gu­vernul francez dacă vorbește în nu­­mele său propriu sau în numele a­­liaților. * * * Era necesar să amintim aceste fapte de­oarece deciziunile luate pe ziua de e­t decurg din ele. După in­formațiile ce le posedăm, D. briand a făcut o sugestiune, transmisă la Londra de către Lord Hardinge, ce­rând ca Anglia să se asocieze de­mersului făcut de Franța la Berlin, sugestiune care a fost adoptată de guvernul englez. Prin urmare An­glia, și fără îndoială Italia precum și Franța vor da ordin Germaniei ca să se fie gata pentru transporta­rea trupelor de întărire. Pe de altă parte s-ar fi luat o decizie cu privire la plecarea și compunerea acestor trupe, care va fi hotărâtă la timp de către Consiliul Suprem, în așa fel încât ele să­­ se găsească în Silezia de Sus în momentul în care Consi­liul Suprem se va pronunța asupra împărțirea Sileziei de Sus. Iată for­mula acordului care a fost acceptat de guvernul englez și care a fost a­­probat în unanimitate de către Con­siliul de mini­ștri francez. S-a mai hotărât că Consiliul Suprem se va întruni la 8 August și se crede po­sibil ca până la acea dată Anglia să se hotărască a adăuga elemente bri­­tanice la trupele franceze de întă­rire. Această formulă dă în fond satis­facție Franței, ținând seama de ase­meni de dorința engleză să nu se ia nici o decizie practică asupra trim­i­­terea de trupe de întărire, înainte de întrunirea Consiliului Suprem. Se crede că prin acceptarea ei de că­tre guvernul britanic, toate diver­­gințele de vedere din ultimul timp au fost înlăturate. La Consiliul Su­prem discuția între Aliați va urma în condițiunile cerute de gravita­tea problemei de rezolvat. Prestigiul și interesele Franța­ apar salvate și din această iritantă controversă nu mai rămâne decât amintirea unei manopere zadarnice a germanilor pentru a despărți pe Aliați. * * *• Pe de altă parte știrile cari sosesc din Londra arată că guvernul en­glez dorește din ce în ce mai mult să menție Alianța dintre Franța și Anglia pe care o consideră de căpe­tenie. D. de St. Aulaire a făcut o vi­zită Secretarului Afacerilor Străine Lord Curzon. Din convorbirea ce a avut cu dânsul, rezultă că el do­rește Înainte de toate să menție uni­tatea între al­ați și că dacă la întru­nirea Consiliului Suprem ar apare necesitatea unei trimiteri de trupe de întărire, guvernul englez nu va l­psi să se pune de acord cu punctul de vedere francez. De altfel și am­basada franceză ,s-a remis o declara­ție a guvernului francez, în sensul că neînțelegerea pe chestia sceziană nu poate atinge Înțelegerea anglo­­franceză care e în afară de discuție. Ceia ce trebue reținut din inciden­tul s­lezian este faptul că Germania a vrut să profite de o mică neînțele­gere în blocul aliaților și că nu a reușit. Prin răspunsul el ea a schimbat fața chestiunei, căci a ri­dicat o chestie de prestigiu pentru aliați. Se pare că guvernul englez a înțeles că ar fi inadmis­bil­ia înain­tea întrunirea Consiliului Suprem, A­­liații să se arate definiți față de Germania. Este necesar din contra ca el să se prezinte in fața Gemma­­niei, înainte de întrunirea Consiliu­lui, arătându-i că sunt de acord a­­supra asupra tuturor chest­unilor atât în ceea ce privește rezolvarea problemei teritoriilor plebiscitare conform Tratatului din Versailles, cât și siguranța detașamentelor lor in S­lezia de Sus. Cerând trimite­rea de trupe de ajutor Franța nu s’a gândit numai la soldații ei de­ acolo, dar și la acei englezi și italieni cari, în caz de răzvrătire, ar fi în pericol ca și ceilalți. Mai presus de notele ln cari se discuta anumite date, mai presus de amănuntele de simpla procedură, există un fapt care reiese din toate controversele, acela că Aliații con­sideră Alianța lor ca fiind o chestie de căpetenie, și acesta a dominat convorbirile cordiale cari au avut loc între D. Briand și Lord Hard'a­­ge precum și între D. de St. Aularia și Lord Curzon. (tarn saD ppe 0 COIlMtlliDi Ml Ministerul de război face cunos­cut că, din clasa anului 1922 se va­ chema sub drapel un număr de 104.000 tineri pentru unitățile și serviciile pendinte de acest minis­ter. Din acești oameni se chiamă: 99.500 pentru unitățile permanen­te, 3000 pentru cavaleria cu schim­bul și 1500 pentru marina militară. Se va mai chema sub drapel un număr de 6000 tineri pentru gră­niceri și 10.000 pentru jandarme­ria rurală. Contingentul se chiamă sub ar­me conform legii de recrutare, în baza celor prevăzute de legea pen­tru organizarea armată. pom ..Maxim 44­22 Frumoasa Azizé Roman sentimental, den viata cadânelor do I. Bateria Aceste cadâne, cărora de bună seamă le lipsește o doagă, oftează intr’una după libertate. Ce înțeleg ele prin această liber­tate? — Dreptul de a fi tratate mai demn, mai omenește, de a nu se dispune de ele fără consimțimân­­tul lor și de a fi socotite ca tova­rășe și egale ale bărbaților lor, iar nu de a face din ele un obiect de desfătare a simțurilor sau niște roabe fără voință. — Vorbe, acestea nu sunt decât vorbe goale și fără înțeles, replică Murat Kemal Efendi. Libertatea?! Să vorbească de li­bertate cadânele, cari îșî închi­­puesc, că știu totul și au pătruns rostul vieței, fiindcă «’au dus de au căscat ,câtăva vreme gura la vi­trinele de pe bulevardele Parisu­lui sau fiindcă au citit ceva cărți scrise de oameni suciți la cap! Apoi libertatea, dragul meu, a­­ceastă libertate de dragoste ,căreia eu am suferit atâta din partea blestematului acela de Abdul Ha­mid, este ca o armă, ca o sabie cu două tăișuri. Poate fi de folos ce­lui ce știe să o mânuiască, dar se întoarce împotriva celui, care nu știe cum să se folosească de dânsa. . Este, însă, lucru cuminte, ca să pui o astfel de armă în mâna unui copil? De bună seamă, că nu. Dar femeia nu este altceva decât un copil de la naștere și până la moarte. N’ai citit, oare, capitolul din Co­ran, în care vorbind despre femei, zice că... — Dar nu înțeleg nici un cu­vânt din Coranul scris în vechia limbă arabă, i-am tăiat eu vorba — Păcat, zise el, căci intr’însul găsești toată înțelepciunea lumea, adică înțelepciunea lui Allah, slă­vit să­ î fie numele. Și așa, la caz de o unire între mahomedani și creștini, o unire pe care Murat Kemal Efendi o dorea din tot sufletul și cu toată puterea tot sufletul și cu toată puterea convingerei sale, noi creștinii tre­buia să admitem, că poligamia tre­buia păstrată mai departe. Decât, pentru ca să nu intre în noi bănuiala, cum că Murat Ke­mal Efendi prin această unire pre­conizată de el nu urmărea în fond altceva, decât să ne impună nouă creștinilor toate orânduelile și prescripțiile religiei mahomedane și cu modul acesta să ne înșele, cum s’ar zice, la­ socoteală, el fă­cea în legătură cu femeia, o con­cesiune, pe care în nepărtinirea sa, o socotea și dreaptă și nece­sară. Pe viitor femeile nu vor mai merge pe stradă acoperite la față și vor suprima, prin urmare, acel văl căruia i se zice iașmac. In Co­ran — mă asigura el — nu există nici o obligațiune pentru ca­ fe­meia să-și ascundă trăsăturile fe­ței. Decât aceasta nu­ însem­na, că femeile aparținând acelei religiuni fuzionate, pe care o visa el, ar a­­vea și dreptul să înlocuiască iar­­macul și acea pelerină, care tăinu­­indu-le formele corpului le ascun­de totdeodată complect și părul, prin pălăria modernă. . Murat Kemal Efendi era hotă­rât în contra pălăriei la femei. Formele ei, deseori atât de bizare și extravagante, îi provocau râsul și veselia. „Sunt, oare, in toate mințile femeile, cari poartă asftel de bazaconii pe cap“, se între­ba el?­­Era, așa­dar, împotriva portului pălăriei de femei, întâi pentru considerațiuni de ordin estetic și bun simț. Convingerea sa era, că pălăria mai de­grabă poftește pe o femeie, decât să contribuiască cât de puțin la înfrumusețarea ei. Al doilea motiv pentru care o respingea cu hotărâre, era că per­mite să se vadă părul. De ce, însă, însuși proorocul de aceasta. Judecata sa era absolut Mahomed a poruncit femeilor să-șî înfășoare părul și să-l țină ascuns? Pentru binecuvântatul motiv, că părul este la femeie acea podoabă, care deșteaptă mai mult în băr­bați dorinți necinstite și îi face să cadă în ispită. De­sigur, erau și alte puncte de lămurit pentru ca unirea între re­ligiile mahomedană și creștină să fie cu putință și să devină o rea­litate. Și despre ele Murat Kemal Efendi avea soluții, a căror efica­citate era pe deplin convins. Ar fi, însă, să i se facă omului o jignitoare nedreptate, dacă s-ar in­terpreta insistența și căldura cu care apăra poligamia, ca o pledoa­rie pro domo, ca justificarea unei situațiuni în care s’ar fi găsit per­sonal. E o nedreptate astfel de bănu­ială și totdeodată o dovadă, că nu-l cunoașteți în­deajuns pe exce­lentul om, care era Murat Kemal Efendi. Nici un fel­ de preocupări egois­te nu intrau în aprecierile sale a­­supra roadelor binefăcătoare ale poligamiei. Dacă o credea bună și utilă, este pentru că era convins­obiectivă. Dânsul nu numai, că nu o practicase, dar de când rămăse­se văduv de singura soție ce luase în viață, nici nu se mai gândea la o nouă căsătorie. Luptei pentru li­bertate, împărțirea dreptății și stu­diului cărților sfinte își consacra­se el viața­­ de adevărat ascet. Acest mod de a trăi credea, prin urmare, mai multă greutate spu­selor sale. Era omul frământat numai la dorința de a descoperi și pred­a­­adevărul, așa cum se înfățișe el, desbrăcat de orice patimi prejudecăți și neinfluențat de­­ un fel de înguste considerat­ personale. Și Murat Kemal Efendi au convingerea, că se găsește pe ca­ cea dreaptă. (Va urma) Pi-Îr-sește abonamente,­­ în soare, pe prețul de Lei 20,— pe Ist timpul sezonulului de băi.

Next