Dimineaţa, august 1921 (Anul 18, nr. 5349-5374)
1921-08-05 / nr. 5352
ULTIMELE STOH DI TOATĂ LUMEA DIMINEAȚA 9 Finanțe- Gomerf- Economis Problema economică a Sikiei de sus Crist însemna apminiirea Sileziei la Berrina sau la Polonia Oale asupra averii venitului și comerțului Sieziei Motive economice și motive militare Chestiunea Sileziei de Sus care ține de luni de zile suspendată respirația Europei, despre care se vorbește atât și care era să dea loc aproape la o ruptură între Franța și Anglia, este în fapt foarte puțin cunoscută. Mulți se întreabă ce D-zeu este cu această mică provincie, de formează obiectul unor atât de aprige discutări. Răspunsul nu-i poate da decât cunoașterea situațiunei economice a acestei mici provincii, care din acest punct de vedere, este foarte mare și însemnată. Astfel că rămânerea ei la Germania, ar Însemna un considerabil aport de bogăție pentru aceasta, trecerea ei la Polonia, o considerabilă creștere a bogăției poloneze. . Pe de altă parte regiunea industrială a Sileziei de Sus, ea insăși o porțiune și mai mică din mica suprafață atât de viu disputată, este de o însemnătate covârșitoare. Producând cărbuni și fier, având o industrie metalurgică uriașă, ea este pentru un caz de război lui considerabil isvor de armament. „Ultima ierarie de arme a Germaniei“, a numit-o acum de curând cunoscutul pangermanist contele Reventlow. Franța, e natural că nu dorește să lase această uzină de arme Germaniei. E drept, că economia germană ar fi considerabil sdruncinată dacă regiunea industrială a Sileziei de sus ar trece la Polonia. Dar prin art 80 al tratatului de Versailles Polonia Se angajează ca în timp de 15 ani să autorize exporturile germane ale produselor miniere din toate părțile Sileziei de Sus arcodate ei. Și se mai angajează a scuti aceste produse de orice taxe de export și de orice alte taxe. De asemenea Polonia se mai angajează ca produsele miniere ce i-ar rămâne disponibile după nevoile consumațiunei locale să fie vândute Germaniei cu aceleași prețuri favorabile cu cari se vând Cumpărătorilor polonezi. * * * O statistică elaborată de guvernul german, pentru a arăta ce ar pierde el dacă i s’ar lua Silezia de sus, arată în acelaș timp in ce consistă bogăția acestei provincii. Astfel venitul fundal al Sileziei de Sus e calculat la 3 jum. miliarde mărci hârtie pe când avutul Sileziei de Sus e calculat la 67 jun. miliarde mărci hârtie. La aceasta ar fi să se mai adauge venitul din muncă al populației. Numărul locuitorilor care câștigă existența lor prin muncă este de 900.000, sau 43 la sută din populația Întreagă care e de peste ouă milioane. Dacă se admite venitul fiecărui lucrător ca fiind în medie de 1100 până la 1200 mărci lunar, rezultă că venitul din muncă al populației muncitoare din Silezia de Sus se ridică anual la 1? jum. miliarde mărci hârtie. Adăugând la aceasta venitul sus arătat de 3 miliarde jumătate, rezultă că venitul total al Sileziei de sus este de 16 miliarde. Alte indrațiuni a importanței economice a Sileziei de Sus rezultă din cifrele comerțului ei. In anul 1913 s’au importat în Silezia de Sus mărfuri în valoare de 310.000.000 mărci aur din Germania si de 145.000.000 mărci aur din străinătate. Importul total al Sileziei de Sus a fost deci de 455 milioane mărci aur. Exportul s-a prezintat astfel: spre Germania 596 milioane mărci aur, în străinătate, 460 milioane mărci aur. Exportul total al Sileziei de Sus a fost deci în 1913 de aproape un miliard mărci aur. Ca să ne facem o idee exactă de ce Înseamnă aceste cifre, notăm că România veche in acelaș an nu a atins cifrele de import și export ale Sileziei de Sus și că numai exportul acesteea a egalat aproape întregul nostru comerț extrerior. Asupra actualului comerț al Sileziei de Sus se dau următoarele cifre: Această provincie a importat în 1920—21 din Germania de 3 miliarde 160 milioane mărci hârtie și din străinătate de 2 miliarde 720 milioane mărci hârtie mărfuri. In acelaș timp ea a exportat în Germania de 6 miliarde 260 milioane mărci hârtie mărfuri dintre cari de 2 miliarde 200 milioane cărbuni iar în străinătate a exportat mărfuri in valoare de 6 miliarde 900 milioane dintre cari pentru 3 miliarde 110 milioane mărci hârtie, cărbuni. In anul 1920- 21, importul Sileziei a fost deci de 5 miliarde, 900 milioane mărci hârtie, iar exportul de 13.116 milioane mărci hârtie, întregul eî comerț exterior e însă, de peste 19 miliarde mărci hârtie. • * * Interesante sunt și cifrele fiscale privitoare la Silezia de Sus. După ele impozitele directe ar fi produs in Silezia de Sus un miliard 986 milioane. Cele indirecte 1 miliard 952 milioane. Dintre impozitele directe, au produs: cel devenit 268 milioane mărci, cel pe societățile anonime 133 milioane, cel pe cifra de afaceri 959 milioane, cel pe avere 300 de milioane. Dintre impozitele indirecte au produs: cel pe cărbuni 1 miliard și jumătate, cel pe tutun și pe alcool 165 milioane, taxele vamale 175 milioane, taxele de export 70 milioane. Taxele pe zahăr, 36 de milioane. In total Silezia de Sus a plătit ca impozite directe și indirecte in anul 1921 formidabila cifră de 3 miliarde 938 milioane, sau ca să rotunjim 4 miliarde. Cine ia cunoștință de aceste cifre nu e greu să Înțeleagă de ce se dă o atât de aprigă luptă pentru Silezia de Sus. Astra Româna vechi . . .8700 — 85! Steaua Română „ ..2650— 700 Ulokpetrol excup. ..... 1500— 2 Petrolul.................. 400— 500 Speranța ........ 14500 -1550 Petrol românesc................... 920— 40 Concordia .... excup.. . 1440— 60 Creditul Petrolifer excup. . 2580— 620 L R. D. P. neblocate . . . . 1360— 80 l. R. D. P. blocate .... . .330— 60 Generaa Petroliferă .... 410— 20 Petrotmina ...... — Păcură Românească .... — Rom.Belgo de petrol ... 400 - 20 Astra Română noi .... .840— 50C Steaua Română „ . . 1925"“ 50 Soc. Naviga KSEVIJT Pe ziua de 2 August 1331 Petrolifere România Navigație . . . .1500— 50 S. R. D............................ . . 1610— 70 .Maritim» ......... 670— 90 Dunărea excup....... 1030— 50 Efecte Scris, funciar. Rural 5*/» . . 8SV*—34 V„ Urban „ . . 861/* 87lf, Iași . . 75/« 76 Bon C. Rar. 6% ..... 80 - 1‘2 Obl. Corp- Buc. 4% ....72—74 » n « 6°/«..... /6 — 78 lnd. Corn. 4*/2 %...............75-77 „ *6%...................82-83 oblig. Loc. Corn. Loco Eftine gar. de stat 5*/a . 86 — 87 Rea Conv. A și B ... . 78—80 .. din 191b 4V«*/*. . . 83 -85 externă 6 °/# . . . .105 —110 „ din 1915% . . . . 82 - 83 Impr. Unirei 619 6% ... 79 — SOC. Rentă intern 19 °/» 1920. . 851/»~ SßV. Diverse loc.Tramway Corn vechi 1675—625 Govoraz-Călimănești port. . . 310— 30 Marele Hoteluri vechi . . . 1600—10 Soc. Com. Loc. Eftine .... 260— 70 ind. Morilor.................. . • 2450 —550 Creditul Technic part . , 550— 8 Creditul E "Etern ....... 300 41. Textila Buhuși . ...... 1250-301 hca ............ 3.0— 5. Carpatina. ......... 640 80 (uzinele Reșița ...... 1450— 70 Miniera» ......... B București..............16 ® a 610.70 Londra . . . . * . 40.871. 286.5 New york ..... 13.16 80.35 Belgia ...... —.— —»— Italia . ...... . 56..0 313.50 Uveția ...... 215.6 137.50 Braga .... ... !—"— —— Berlin....... 1697.70 Viena. ...... Olanda ..... — Spania ..... 167.50 1022 95 Grecia ...... — — — țursa Sin București fierti Cursul zilei de 3 August 1921 B-ca Agricolă 425. B-ca Marmorosch Blank 1165,60. S. R. D. 1680. B-ca Națiunei 415. Petrol Block 1500,505. Credit Petrolifer 2600,610.600. 5% Renta 919 79. 5% Renta 920 85,86. 3% Rurale 83 1/2. * aduiai bancare Banca Națională 8350—590 Marmorosch Blank 1160— 80 Banca Românească part. . . 955 — 65 „ Agricolă vechi . . . 423— 35 Banca de Scont vechi 540— 60 of. Roum. Ltd .325 — 75 .. Comerț. Română excup 610— 3 Credit Român . . . 840— 50 Generală 640 - 50 Comerțului Craiova 760— 80 „ Țărănească 400— 1 Viticolă. . 510- 10 .. Nebunei . . 400— 10 Banca Fortuna 400— 60 Franco-Română. .... 450— 80 Rom. de Corn. și Ind. Praga 500 — 50 Dacia Traiană ....................... 250— 70 Sind. Ialomița...................... 470- 80 Asigurări Asig. Dacia Rom................ 1830— 930 Geneva» . ........ 1700 — 80 Naționaa ...... 900-100 Agricola excup. .570 - 601. Urania............................ 350 - 70 fan scrismbui la Paris PARIS. ; Londra 46.87 și Jumătate; New-York 13.16; Germania 16; Itala 58.1/4; ROMANIA 16/8; Elveța 215.3/4. __________ I.llii SîiU Cilidilli fii Ardeal D. Cudalba ministru domenilor a inspectat In cursul ultimelor două zile instituțiunile domeniale ale Ardealului. Mărfuria a vizitat secretariatul de Agricultură de la Cluj. Aseară d. mai stru s'a înapoiat in Capitală, iar cu începere de azi va lua interimatul Ministerului de Finanțe. f Fdfiafinstie servicII JOUI 4 AUGUST Vor fi deschise tot timpul noptei următoarele farmacii: Bente, Griviter 80; Thois, Victoriei 144; Vespremeanu, Șerban- Vodă 47; Mihălcescu, Romană 214; ’ííerescher, Bui. Carol 67; Georgescu, Apolodor 6; Belcot, Buleverdinand 57; Nițescu Rosetti 57. ertzenberg, Văcărești 61. Gărzile Ia sfârșit s'a hotărât ca să fie păzită și Capitala, începutul e bun și făgăduește. Ne reîntoarcem dar la timpul patrulelor călări sau pe jos cari circulau prin Capitală după război și provocau prin prezența lor atâtea neajunsuri, încât au trebuit să fie desființate, în cele din urmă. Să sperăm însă că nouile organe de pază vor fi instruite, vor ști cum să se poarte cu publicul pașnic nu-1 vor șicana și nu vor căuta să cerceteze buzunarele trecătorilor, luându-și „remiza” ce socot că li se cuvine. Spunem toate acestea de la început și e mai bine să le spunem acuma, decât pe urmă. Ne mai exprimăm dorința, ca nouăle organe de pază ale Capitalei să aibă în vedere pe răufăcători, nu pe oamenii cinstiți, după care se țin cu mult interes, toți acei ce se ocupă cu păstrarea ordinei publice. N’ar fi rău poate, ca tot noua pază să supravegheze și poliția, pe care să o păzească de hoți, de pungași și mai ales de acel cari încearcă uneori s-o con rupă, ceea ce nu șade bine. Nu ne îndoim că noua gardă va păzi foarte bine curțile și casele marilor proprietari plecați din Capitală, și să nu creadă nimeni că e vorba aici de o gardă deghizată, pusă în slujba prietenilor. N. Y, troțki împotriva unui G'wadh îmnScara S’ar părea că Troțki e hotărât împotriva unui guvern de împăcare, format din elementele tuturor grupărilor socialiste, în vederea combaterei foametei. D-na M. Gorki care in present e la Berlin a vizitat asociația presei străine, expunând ziariștilor situația din Rusia și cerându-le colaborarea la lupta împotriva foametei în Rusia. • — ~ —nwBgyrr g mmjnwin" i i îl $1 fiilis Pisi 1 Din partea societăței pentru reclădirea Palestinei, primim următoarele : Este cunoscut rolul destinat instituției „Keren-Hayessod“ pentru reclădirea Palestinei ca un cămin național evreesc. Această instituție, înființată după recunoașterea politică a căminului palestinian. Își propune să refacă țara și s’o transforme din starea in care au lăsat-o veacuri de părăsire, intr’o țară modernă și civilizată. ..Keren-Hayessodul“, după devizele alcătuite până acum, are nevoe în primii cinci ani de 25.000.000 Lire sterline. Pentru a obține această sumă, absolut necesară lucrărilor de reclădire, instituția se adresează evreilor din toată lumea cerându-le să-și sacriFce pe altarul idealului comun 10 la sută din avere și venitul acestor cinci ani. Cele 25.000.000 Lire vor găsi, după planurile lucrate, următoarea întrebuințare : 1) O cincime din capital, adică 20 la sută este destinată pentru dobândire de terenuri în Palestina, spre a fi împărțite acelora dintre evrei cari se vor lucra biguri. 2) O treime din restul sumei (26 și una treime la sută din capitalul total) se va Întrebuința pentru: a) Clădiri de școli, spitale, case și barăci pentru imigranți și pentru lucrători, clădiri pentru laboratory ; b) înpădurirea țării, absolut necesară, pădurile fiind nu numai o bogăție naturală, ci și un factor de asanare climaterică; c) Credit pentru cooperative. 3) A doua treime e destinată pentru : a) Explorarea țării, b) imigrare educatoriie etc. c) sănătatea publică, d) miliție națională, e) asistența socială. 4) Ultima treime e destinată: a) Irigării și electrificării țării, b) înființării de credite pentru case și pământ (bănci ipotecare), c) credite pentru comerț, industrie și alte întreprinderi. l 5 August 1021 emraEȘTi De la redacția noastră din Paris Gulli a decurs dezbaterile asupra chestiei Sileziens Cum s’a stabilit acordul Manevra germani nu a reușit Antanta rămâna lucrul de căpetenie Pe ziua de eri evenimente importante s’au petrecut la Paris. Mai multe convorbiri au avut loc între D. Briand și Lord Hardinge. Pentru a înțelege sensul convorbirilor cari au avut loc este necesar să ne amintim originile controversei franco-engleze. Convorbirile dintre Franța și Anglia au început la 15 iulie trecut printr-o notă a d-lui Briand aducând la cunoștința Angliei, ca înainte de a convoca Consiliul Suprem spre a regula chestiunea sileziană, conform cererei d-lui Lloyd George, este necesar ca să se întărească trupele aliate din Silezia de Sus. In acelaș timp Franța trimitea o simplă înștiințare Germaniei în acest sens. Câtva timp în urmă, o telegramă din 19 iulie semnată de cei trei comisari aliați din Silezia de Sus, cerea grabnica trimitere de trupe de Întărire. Sigur că putea socoti pe concursul aliaților lui, guvernul francez a trimis de data aceasta Germaniei, nu numai o simplă înștiințare, ci o notă prin care-i cerea înlesnirea transportului acestor trupe prin teritoriul german. Putem spune că neînțelegerea dintre Franța și Anglia a început, in acel moment. Intr’adevăr guvernul englez s’a îngrijorat de această decizie luată fără aprobarea-i prealabilă El a pretins că aparținea Consiliului Suprem de a decide trimiterea de trupe de ajutor și ca în afară de aceasta nota celor trei Comisari aliați din Oppeln, nu avea, după părerea lui, un caracter destul de urgent pentru a justifica măsuri imediat. Aceasta a fost controversa care s-a ridicat între Franța și Anglia. Socotind mereu pe o neînțelegere între Franța și Anglia, guvernul german, la cererea ce i se făcuse de a asigura transportul trupelor de întărire a dat răspunsul dilutoriu cunoscut și s'a mărginit a întreba guvernul francez dacă vorbește în numele său propriu sau în numele aliaților. * * * Era necesar să amintim aceste fapte deoarece deciziunile luate pe ziua de et decurg din ele. După informațiile ce le posedăm, D. briand a făcut o sugestiune, transmisă la Londra de către Lord Hardinge, cerând ca Anglia să se asocieze demersului făcut de Franța la Berlin, sugestiune care a fost adoptată de guvernul englez. Prin urmare Anglia, și fără îndoială Italia precum și Franța vor da ordin Germaniei ca să se fie gata pentru transportarea trupelor de întărire. Pe de altă parte s-ar fi luat o decizie cu privire la plecarea și compunerea acestor trupe, care va fi hotărâtă la timp de către Consiliul Suprem, în așa fel încât ele să se găsească în Silezia de Sus în momentul în care Consiliul Suprem se va pronunța asupra împărțirea Sileziei de Sus. Iată formula acordului care a fost acceptat de guvernul englez și care a fost aprobat în unanimitate de către Consiliul de miniștri francez. S-a mai hotărât că Consiliul Suprem se va întruni la 8 August și se crede posibil ca până la acea dată Anglia să se hotărască a adăuga elemente britanice la trupele franceze de întărire. Această formulă dă în fond satisfacție Franței, ținând seama de asemeni de dorința engleză să nu se ia nici o decizie practică asupra trimiterea de trupe de întărire, înainte de întrunirea Consiliului Suprem. Se crede că prin acceptarea ei de către guvernul britanic, toate divergințele de vedere din ultimul timp au fost înlăturate. La Consiliul Suprem discuția între Aliați va urma în condițiunile cerute de gravitatea problemei de rezolvat. Prestigiul și interesele Franța apar salvate și din această iritantă controversă nu mai rămâne decât amintirea unei manopere zadarnice a germanilor pentru a despărți pe Aliați. * * *• Pe de altă parte știrile cari sosesc din Londra arată că guvernul englez dorește din ce în ce mai mult să menție Alianța dintre Franța și Anglia pe care o consideră de căpetenie. D. de St. Aulaire a făcut o vizită Secretarului Afacerilor Străine Lord Curzon. Din convorbirea ce a avut cu dânsul, rezultă că el dorește Înainte de toate să menție unitatea între alați și că dacă la întrunirea Consiliului Suprem ar apare necesitatea unei trimiteri de trupe de întărire, guvernul englez nu va lpsi să se pune de acord cu punctul de vedere francez. De altfel și ambasada franceză ,s-a remis o declarație a guvernului francez, în sensul că neînțelegerea pe chestia sceziană nu poate atinge Înțelegerea anglofranceză care e în afară de discuție. Ceia ce trebue reținut din incidentul slezian este faptul că Germania a vrut să profite de o mică neînțelegere în blocul aliaților și că nu a reușit. Prin răspunsul el ea a schimbat fața chestiunei, căci a ridicat o chestie de prestigiu pentru aliați. Se pare că guvernul englez a înțeles că ar fi inadmisbilia înaintea întrunirea Consiliului Suprem, Aliații să se arate definiți față de Germania. Este necesar din contra ca el să se prezinte in fața Gemmaniei, înainte de întrunirea Consiliului, arătându-i că sunt de acord asupra asupra tuturor chestunilor atât în ceea ce privește rezolvarea problemei teritoriilor plebiscitare conform Tratatului din Versailles, cât și siguranța detașamentelor lor in Slezia de Sus. Cerând trimiterea de trupe de ajutor Franța nu s’a gândit numai la soldații ei de acolo, dar și la acei englezi și italieni cari, în caz de răzvrătire, ar fi în pericol ca și ceilalți. Mai presus de notele ln cari se discuta anumite date, mai presus de amănuntele de simpla procedură, există un fapt care reiese din toate controversele, acela că Aliații consideră Alianța lor ca fiind o chestie de căpetenie, și acesta a dominat convorbirile cordiale cari au avut loc între D. Briand și Lord Hard'age precum și între D. de St. Aularia și Lord Curzon. (tarn saD ppe 0 COIlMtlliDi Ml Ministerul de război face cunoscut că, din clasa anului 1922 se va chema sub drapel un număr de 104.000 tineri pentru unitățile și serviciile pendinte de acest minister. Din acești oameni se chiamă: 99.500 pentru unitățile permanente, 3000 pentru cavaleria cu schimbul și 1500 pentru marina militară. Se va mai chema sub drapel un număr de 6000 tineri pentru grăniceri și 10.000 pentru jandarmeria rurală. Contingentul se chiamă sub arme conform legii de recrutare, în baza celor prevăzute de legea pentru organizarea armată. pom ..Maxim 4422 Frumoasa Azizé Roman sentimental, den viata cadânelor do I. Bateria Aceste cadâne, cărora de bună seamă le lipsește o doagă, oftează intr’una după libertate. Ce înțeleg ele prin această libertate? — Dreptul de a fi tratate mai demn, mai omenește, de a nu se dispune de ele fără consimțimântul lor și de a fi socotite ca tovarășe și egale ale bărbaților lor, iar nu de a face din ele un obiect de desfătare a simțurilor sau niște roabe fără voință. — Vorbe, acestea nu sunt decât vorbe goale și fără înțeles, replică Murat Kemal Efendi. Libertatea?! Să vorbească de libertate cadânele, cari îșî închipuesc, că știu totul și au pătruns rostul vieței, fiindcă «’au dus de au căscat ,câtăva vreme gura la vitrinele de pe bulevardele Parisului sau fiindcă au citit ceva cărți scrise de oameni suciți la cap! Apoi libertatea, dragul meu, această libertate de dragoste ,căreia eu am suferit atâta din partea blestematului acela de Abdul Hamid, este ca o armă, ca o sabie cu două tăișuri. Poate fi de folos celui ce știe să o mânuiască, dar se întoarce împotriva celui, care nu știe cum să se folosească de dânsa. . Este, însă, lucru cuminte, ca să pui o astfel de armă în mâna unui copil? De bună seamă, că nu. Dar femeia nu este altceva decât un copil de la naștere și până la moarte. N’ai citit, oare, capitolul din Coran, în care vorbind despre femei, zice că... — Dar nu înțeleg nici un cuvânt din Coranul scris în vechia limbă arabă, i-am tăiat eu vorba — Păcat, zise el, căci intr’însul găsești toată înțelepciunea lumea, adică înțelepciunea lui Allah, slăvit să î fie numele. Și așa, la caz de o unire între mahomedani și creștini, o unire pe care Murat Kemal Efendi o dorea din tot sufletul și cu toată puterea tot sufletul și cu toată puterea convingerei sale, noi creștinii trebuia să admitem, că poligamia trebuia păstrată mai departe. Decât, pentru ca să nu intre în noi bănuiala, cum că Murat Kemal Efendi prin această unire preconizată de el nu urmărea în fond altceva, decât să ne impună nouă creștinilor toate orânduelile și prescripțiile religiei mahomedane și cu modul acesta să ne înșele, cum s’ar zice, la socoteală, el făcea în legătură cu femeia, o concesiune, pe care în nepărtinirea sa, o socotea și dreaptă și necesară. Pe viitor femeile nu vor mai merge pe stradă acoperite la față și vor suprima, prin urmare, acel văl căruia i se zice iașmac. In Coran — mă asigura el — nu există nici o obligațiune pentru ca femeia să-și ascundă trăsăturile feței. Decât aceasta nu însemna, că femeile aparținând acelei religiuni fuzionate, pe care o visa el, ar avea și dreptul să înlocuiască iarmacul și acea pelerină, care tăinuindu-le formele corpului le ascunde totdeodată complect și părul, prin pălăria modernă. . Murat Kemal Efendi era hotărât în contra pălăriei la femei. Formele ei, deseori atât de bizare și extravagante, îi provocau râsul și veselia. „Sunt, oare, in toate mințile femeile, cari poartă asftel de bazaconii pe cap“, se întreba el?Era, așadar, împotriva portului pălăriei de femei, întâi pentru considerațiuni de ordin estetic și bun simț. Convingerea sa era, că pălăria mai degrabă poftește pe o femeie, decât să contribuiască cât de puțin la înfrumusețarea ei. Al doilea motiv pentru care o respingea cu hotărâre, era că permite să se vadă părul. De ce, însă, însuși proorocul de aceasta. Judecata sa era absolut Mahomed a poruncit femeilor să-șî înfășoare părul și să-l țină ascuns? Pentru binecuvântatul motiv, că părul este la femeie acea podoabă, care deșteaptă mai mult în bărbați dorinți necinstite și îi face să cadă în ispită. Desigur, erau și alte puncte de lămurit pentru ca unirea între religiile mahomedană și creștină să fie cu putință și să devină o realitate. Și despre ele Murat Kemal Efendi avea soluții, a căror eficacitate era pe deplin convins. Ar fi, însă, să i se facă omului o jignitoare nedreptate, dacă s-ar interpreta insistența și căldura cu care apăra poligamia, ca o pledoarie pro domo, ca justificarea unei situațiuni în care s’ar fi găsit personal. E o nedreptate astfel de bănuială și totdeodată o dovadă, că nu-l cunoașteți îndeajuns pe excelentul om, care era Murat Kemal Efendi. Nici un fel de preocupări egoiste nu intrau în aprecierile sale asupra roadelor binefăcătoare ale poligamiei. Dacă o credea bună și utilă, este pentru că era convinsobiectivă. Dânsul nu numai, că nu o practicase, dar de când rămăsese văduv de singura soție ce luase în viață, nici nu se mai gândea la o nouă căsătorie. Luptei pentru libertate, împărțirea dreptății și studiului cărților sfinte își consacrase el viața de adevărat ascet. Acest mod de a trăi credea, prin urmare, mai multă greutate spuselor sale. Era omul frământat numai la dorința de a descoperi și predaadevărul, așa cum se înfățișe el, desbrăcat de orice patimi prejudecăți și neinfluențat de un fel de înguste considerat personale. Și Murat Kemal Efendi au convingerea, că se găsește pe ca cea dreaptă. (Va urma) Pi-Îr-sește abonamente, în soare, pe prețul de Lei 20,— pe Ist timpul sezonulului de băi.