Dimineaţa, octombrie 1921 (Anul 18, nr. 5401-5427)

1921-10-24 / nr. 5421

Criza politică Se anunță prin ziare că Suveranul a inceput consultarea membrilor guvernului asupra soluțiunei ce cred că trebuie dată crizei politice. Se anunță în acelaș timp că Suveranul va consulta în acelaș scop pe fruntașii opoziției. Cuvântul este deci spus: Suntem intr’o criză politică. Dacă însă s’ar tălmăci aceasta în sensul pur formal» tînandu-se în seamă numai criteriile aparente,numai faptul că opoziția s’a retras l$n Parlament și că deocamdată nu vroiește să reintre» s’ar comite o regretabilă greșală. Căci țara noastră trece1 de fapt acum printr’o criză politică cu rădăcini mult mai adânci, i printr’o criză care ar putea avea consecințe morale și materiale afirmante. Această criză se caracterizează prin dificultăți de tot felul, unele mai grave decât celelalte, prin problemele vitale ce se pun cu imperiozitate ,pentru așezarea, pentru întemeierea, pentru consolidarea și unificarea țărei, pe deoparte și pe de alta prin dezacordul străpăstios, prin pasiunile excesive, «am despart pe toți oamenii noștri politici cari, prin experiența și capacitatea lor, ar putea scoate corabia statului, rău încolțită de furtună, la un liman luminos. Și totuși, niciodată n’a fost mai evident de «fti acum, pentru tot omul care fundește liniștit și fără patimă, că numai sforțarea comună a tuturor capacităților de cari dispunem, poate aduce salvarea. Până când țara nu-și va găsi echilibrul moral, care nu poate decurge decât din echilibrul economic și financiar, nu se va putea vorbi de desăvârșirea victoriei. România mare ideală, este o Românie în căre să existe toate condițiunile pentru o liniștită și mulțumitoare viețuire a populațiunei sale. Idealul în perfecțiunea lui nu poate fi atins niciodată» — dar azi ne găsim la antipodul ltd și se poate oare lăsa ca un vis de secole mângâiat să se prăbușească, pentru că oamenii cărora le-a fost dat să trăiască în ilipa când el se înfiripează, nu pot, pentru un moment măcar, subordona ambițiunile lor, fie chiar justificate, deosebirile lor de vederi, în chestiunile de amănunt, țintei supreme asupra căreia toți nu pot fi decât de acord : întărirea și scăparea patriei ? Totuși, trebue să constatăm că nici odată, oamenii noștri politici n’au fost mai divizați ca acum. Toți trăesc într’o atmosferă de reciprocă suspectare. Chiar în grupul care deține momentan guvernul te manifestă pe față diverginte de pederi. Fărâmițările se fărămițează și mai mult! Reminiscențe din vechea Românie, când unul din partidele istorice era împiedicat să dea măsura întregei sale capacități, din muza pletorei de capacități carei bântuia ! Dar azi țara mărită, fin are această pletoră. Ea nu are destule capacități, nu are in total cadre suficiente,—și când colo aceste cadre insuficiente se despart la grupuri și grupulețe, cari se dușmănesc reciproc, care se esclud reciproc ? Și ,asta când și copiii văd că suntem în ceasul al doisprezecelea pentru începerea curagioasă, perseverentă a operei de salvare a țărei, prin refacerea, prin consolidarea vieței sale economice, financiara, administrative! Criza politică prin care trecem acum, e deci mai ales o criză morală. Solutiunea ei este prin urmare in primul rând, de ordin moral. Așa că numai când Imperativul categoric al datoriei care comandă ,supunerea chiar și a celei mai meritoase și puternice personalități, nevoilor obștești, înfrânarea chiar a celor mai legitime ambițiuni și aspirațiuni ale ei, față de cerințele națiunei, care comandă unirea tuturor forțelor capabile, numai când acest imperativ categoric al datoriei va birui, ceea ce nu trebue să întârzie să se producă, fiindcă odată și odată când ar putea să fie prea târziu, tot se va produce, — atunci și numai atunci criza politică de acum își va fi găsit soluțiunea. „DIMINEAȚA» „DIMINEAȚA" Primește abonamente,: In țară cu sTIGI 200 p** un an Lei ÎOO pn Ohmf Microbii și leul Pe lângă dușmanii cei mari, dela o vreme s’au năpustit asupra noastră legiunile, ați fi tentat să scriu „lighioanele”, de dușmani mici, nevăzuți, cari se numesc microbi, în special acei ai scarlatinei, ai difteriei și ai tifosului. Deoarece dușmanii aceștia seceră numeroși actuali și viitori contribuabili și producători de valută, autoritățile au început să devie miloase, umane și alarmate. De-aci gândul, dacă nu chiar hotărârea, fermă, de a se lua oarecare măsuri de apărare împotriva celor ce slăbesc veniturile din care trăesc autoritățile. Ațî putea dv. ghici care a fost prima măsură ce s’a luat? Nu fac pe grozavul fiindcă sunt sigur că ațî ghicit-o imediat cu toții: e votarea unor formidabile credite. Aceasta, a in adevăr, la orice împrejurare se ivește, mare, mică, urâtă, frumoasă, deprimantă sau înălțătoare, prima idee care încolțește in mințile oficialilor și cea dintâi teamă ce cuprinde pe rostul muritorilor. Prin urmare nici de data asta n'am Întâlnit încă o excepție: leii au fost porniți împotriva microbilor, să le dea De eu noroc și izbândă! Evident că nimic nu se poate întcreprinde fără cheltuială, dar sunt totuși două observații de făcut: e& doar nici până astăzi nu s’a cruțat averea publică din punct de vedere sanitar, și rezultatul s’a făcut așteptat; și că nu e de ajuns de-a vota nouă zecimi și sutimi de milioane pentru același scop ci de-a ști cum se vor întrebuința. Trecutul nefiind deci prea încurajator, prezentat și «î bogat încă de risipe și abuzuri, alegitim să ne punem întrebarea dacă noune jertfe ce ni se cer vor fi mai numeroase... pentru noi. Și asta cu atât, mai mult cu cât leii vechi valorau 100 de centime și totuși nu s’au prea speriat microbii de dânșii, așa încât, cu len ăștia noui de 10 centime chestia devine și mai dubioasă. In fine primul pas pentru combaterea epidemiilor s’a făcut și-l știți acum care este. Rămâne de văzut și pasul de-al doilea, care se chiamă, munca cinstită și îndeplinirea datoriei. Dar mă tem că Toma ne ebiarnă pe toți cei ce plătim. * INDEX Vă rog nu vă alarmați tu sensul pudicității. E adevărat că îndeobște pe străzi nu prea auzi lucruri de înaltă morală. Dar din fericire alea deși se rostesc foarte des, nu se pot scrie. Pregătiți-vă însă de-a vă alarma din alt punct de vedere, căci iată ce-am prisos eiri cu urechea mergând înapoia a doi domni cari discutau cu animație, domni absolut necunoscuți mie. — Câte locomotive și câte vagoane ți s’au trimis la reparat? — întrebă unul din ei. -, Destul de multe, dar pot fi,e totuși ca nu mi s'a trimis decât două., o mașină și un vagom. -Celălalt făcut semne de mirare din mp, .din mâini și din tens>. La care interpelatul îi raspurnș: — E curios, dar « așa. Căci inchipuaște-ti frate ce neregulă și ce fiepricepere domnește la căile ferate. Mașinile și vagoanele primite mai de toate tipurile, amestecate, unele de fabricațisie germană, altele de fabricație americană, ungară, poloneză, în fine aproape de toate câte pe lume, și din fiecare tip mi s’a trimis, parcă, înadins, câte un singur exemplar. Poți sfiți faci idee ca risipă de timp și de lucru întâmpin. Nu e cu putință să fabric două Muri da piese deodată, e&ei ca piesa cm, de a doua atom ce face, și nu mă pot folosi de piesele bune cele vechi spre a le tu trebuința la reparații, deoarece »'am, cum îți spusei, decât câte un singur vagon» sen mașină de acelaș fel la dispoziție, încât merge, foarte îmmî. Și după o pensă: — Ce greutate era »ă 1« asortez* înainte? * Da, mi-am zis și «a auzind pozna asta, ce greutate era să le «sorteze? Era, însă una, o recunosc. Pentru așa ceva se cere durere de inimă de averea publică, mțică încordare de atenție, un mic supliment de muncă, dragoste, de meserie, pe scurt o secuză de sentiment al datoriei presărat cu puțin patriotism veritabil. Ei,din nefericire tocmai aste ne lipsesc acum, ne lipsesc astăzi când se cer mai mult ca oricând. Și de aceea nu’s vagoane, nu’s mașini..nu-î export, scade leul, o sumedenie de urmări grave după cum vedeți.■ - 1 . .. . Câtă îngrămădire și persistență de asemenea. girave urmări Va trebui oare ea să deschidem în sine ochii? INDEX Noutățile zilei * Papa a țins regelui Angliei io telegramă de mulțumire pentru tratativele cu Irlanda. De Valera a răspuns în termeni aspri la această telegramă. Et Un nou acord franco-kemalist a fost încheiat. Prin el se rezolvă chestiunea Ciliciei. *• E probabil că guvernul Wirth va rămâne la putere. * In urma răscoalei din Portugalia, un nou guvern a luat cârma statului. Facultatea de medicină din Montpellier serbează al optulea centenar. *■ Din cauza scarlatinei civic bănuite, școlile din *Capitală, in cari s’au declarat cazuri de scarlatină, au fost închise pe timp de cinci zile. * Guvernul studiază ideia monopolisărert asigurărilor de viată. * Comitetul Bursei din București s’a întrunit pentru a studia chestia valutei. S’a hotărât ca sălile de cinematografe să fie închise câtva timpi pentru a se împiedica întinderea scarlatinei. * Partidul țărănesc desminte orice tratative cu guvernul. * Cutremurul deo pămănt s’a re-,simțit eft în întreaga țară. j. * Avionul societăței franco-române a tăcut ort câteva sboruri deasupra Capitalei cu invitați civili. #• Scrisoarea adresată de Dej. Valera Papei e comentată de presa engleză ca o piedică serioasă care face imposibilă continuarea tratativelor cu irlandezii. Un mecer parlamentar al guvernului Briand enteheem noului acord iri neo-tpre semisfimbri la Londra . Guvernul Briand a eșit învingător din marea discuție a politicei sale externe. Faptul că după discursul de Vineri, premierul francez a fost aclamat de majoritatea adunării, nu lasă nici o îndoială asupra votului de încredere ce i se va da. De altfel nimeni in Franța nu și-ar putea asuma răspunderea unei schimbări de guvern după succesul obținut de politica d-lui Briand in chestia Sileziei și în momentul când d-sa se pregătește sa meargă la Washington. In rezumat d. Briand a arătat că moderațiunea lui a fost necesară pentru a menține banele raporturi cu aliații și pentru a nu înstrăina Franță simpatiile câștigate în timpul războiului, dar că guvernul lui a știut totuși să aibe energia cuvenită atunci când Germania încerca să se sustragă obligațiunilor luate. In acelaș timp d. Briand a anunțat ca un fericit eveniment indheerea acordului cu guvernul kemalist. Pentru a pricepe rostul acestui acord este nevoi să reamintim câteva lucruri. Cu prilejul conferinței de la Londra din Februarie trecută, Briand încheiase cu delegatul kematist Bekir Sanj^ Bey un tratat prin care se reglementa schimbul de prizonieri, se stabilea evacuarea Ciliciei de către trupele franceze și încheerea unui armistițiu între comandamentul generalului Gourrand și trupele naționaliste. Din nefericire acordul acesta nu a fost ratificat de parlamental din Angora astfel că tratativele au trebuit reluate. Ele au fost duse la Angora de către d-nul Franklin- Bouillon, iar la Paris de către acelas Bekir Sami Bey. In tot acest timp ostilitățile franco-turce au fost de fapt suspendate. Rezultatul îndelungatelor discuții este un nou acord, care a fost anunțat acum de d. Briand. Se pare că cuprinsul acestui acord este mai larg decât al celui din Februarie și că într'însuși sunt conținute anumite clauze economice speciale. tk Guvernul englez se arată nemulțumit de încheerea acestui acord care contrazice politica britanică față de Turcia. Pentru a împrăștia bănuelile lui, d. Briand a trebuit să arate că acordul nu atinge nici una din chestiunile rezervate deciziunei tuturor aliaților și că este destinat să pună capăt numai dificultăților întâmpinate de Franța in Asia Mică. Totuși o divergență de opinii între Anglia și Franța perzistă asupra acestui punct. Ut Divergența va fi întărită de insuccesul probabil al călătoriei d'-lor Guniaris si Baltazzi. Cei doi miniștri efectei au avut o întrevedere cu d. Briand, în cursul căreia au atins. Chestiunea războiului din Asia Mică. Guvernul francez nu e dispus să intervină în acest conflict în favoarea Greciei. El s-ar asocia poate să o mediațiune cu condiția ca Grecia să facă serioase concesii. Nu este exclus ca Franța să fi dat kemaliștilor anumite garanții in această privință. Si tocmai acesta e motivul nemulțumirilor de la Londra. Greva juraților Curtea cu jurați a județului TifoV nu poate funcționa Cu mare greutate se poate judeca, la intervale mari, câte un proces, și aceasta datorită numai unor împrejurări fericite cari izbutesc să strângă la un joc numărul necesar de juxți. Faptul e profund regretabil. In primul rând pentru acuzați, cari ar avea drepul să fie judecați și a căror detențiune se prelungește fără vinator. E regretabil și pentru magistrați, și pentru avocați și pentru martori, cari își pierd vremea degeaba. E stingheritor, fără îndoială, pentru un cetățean să-și lase, la oparte treburile personale pentru a stato dispoziția justiției câteva ceasuri din zi. Ne închipuim însă că nu trebue să fie tocmai împăcată conștiința’ juratului care știe că, din pricina lui nu prelungește cu tnre, patru luni detențiunea unui arestat , nevinovat ,poate. Dar greva aceasta a juraților e regretabilă și din alt punct de vedere. Curțile cu juri sunt o instituție democratică și, ca atare, are mulți adversari.. Sunt cercuri in cari se agită în modul cel mai serios corecționalizarea a numeroase delicte, ba se cere chiar desființarea justiției populare. Prin greva la care asistăm, jurații dau ei înșiși un argument de fapt, foarte, puternic, inamicilor instituției. Iată de ce e ■ac datoria cetățenilor , trecuți trin listele de jurați, să caute s-și îndeplini, chiar cu prețul oricăror sacrificii, oficiul ce le-a fost încred ,cu de subefcte. Pan. Ultimul curs .Leul a rămas staționar“ Stomacul Capitalei Ce se consumă zilnic în București Un Molod nesățios Dacă Viena este, cu drept cuvânt, denumită orașul cafenelelor, capitala țărei românești poate fi poreclită, oraș al restaurantelor și bodegilor. Urbea lui Bucur, care altădată trăia prin rusticitatea cutrciumilor sale simple, și-a schimbat înfățișarea, mai ales la centru, unde restaurantele și localurile de consumațiune dau Bucureștilor lustrul oclidentului. Pe vremea aperitivelor, Ide dinaintea prânzului și a cinei, în timpul dejunului și a mesei de Sseară, iar mai apoi noaptea târziu, adeseori până ’n zorii zilei, localurile de consumațiune și de petrecere,sunt, pline de obicinuiții consumatorii și de populațiunea, flotantă a Capititalei. J * * # Ce se mănâncă și cât se bea in Capitală ? Este desigur greu de răspuns la această chestiune, întrucât, dacă o anchetă ne-a fost posibilă in localurile de consumatiune, ea devine imposibilă când e vorba de gospodăriil particulare. Oarecari generalități ne pot da însă un tablou destul de sugestiv. Abatorul comunal — singurul loc unde tăerea vitelor este permisă, spre a se putea face controlul sanitar necesar — tac, un termen mediu, recalculat pe zi, câte 850—1000 de capete de vite cornute și vite mici. ‘ Proporția e. 75 la sută boi, 15 la sută porci și 10 la sută oi, capre și berbeci. Din cantitățile ce se tac, aproximativ 8—11 la sută este carnea , denumită cufăr, care se consumă, in special de populațiunea evreiască. Din totalul ce se tac 39—45 la sută revine restaurantelor și biroturilor; vre-o 9—12 la sută la diverse institutiuni și armatei, iarestul pentru gospodăriile particulare. In timpurile normale peștele a fost hrana cea mai ieftină și cea mai abundentă a Capitalei. Acum debitul pescuitului, deși nu e redus mult, totuși din pricina greutăților transportului, consumatiunea peștelui este mai restrânsă, și, popularțiunea săracă de abia poate obține, din când în când, tn piețele publice, , varietățile mai ieftine de,pește; căci cele fine, precum șalău, cegă, somn și morun se distribue cu oarecare selecție prin biroul de vânzarea peștelui din Sf. Gheorghe. Grafră medie, avându-se în vedere timpul când pescuitul peștelui , este oprit, băltile statului și cele particulare, trimit capitalei aproximativ 8—10 mii kgr. pe zi, exceptându-se, bine inteles, zilele când transporturile sunt întrerupte. ■ [UNK] Dacă consultăm condica de taxe comunale ce se încasează la hala de păsări și adăugim la ele o cifră aproximativă pentru păsările de curte ce se cresc de gospodării,, având în vedere și micile aleatorii ale hahamilor ce fac păsările pentru consumațiunea populațîunei evreești, ajungem la socoteala că in Capitală se consumă zilnic Intre 5.000- 8.000 de păsări de curte in timpul iernei și aproape îndoit în celelalte anotimpuri. * # * Romanul e mare amator de cătunuri afumate și uscate. Păstrămurile, șunca, carnea conservată, cârnațil și celelate forme ce se dă cărnei cu ajutorul unor ingrediente, sau pe calea afumatului, d^upă unele cifre pe cari le-am cules la principalale fabrici de mezeluri dau la rezultatul că sub această formă se consumă între 4500—8000 kgr. pe zi, după anotimp — vara fiind consumația mai slabă. Dar cu pânea, alimentul cel mai principal, cum stăm? • Dacă socotim că cele 6—8 mori mai însemnate din Capitală macină 8—10 vagoane pe zi, dacă socotim că unele întreprinderi, precum cele de paste făinoase și confiseriile pentru prăjituri și alte patiserii, aduc făina de lux și din alte orașe, constatăm că se consumă zilnic făina transformată in"jimblă , pâine neagră, și fabricațiuni de lux vre-o sută de mii de kgr. Când atingem consumațiunea băuturei, găsim că lăptarii din satele din împrejurimile capitalei aduc, zilnic aproximativ pentru populație și pentru spitale 30— 30 mii litri pe zi; iar după un control al fiscului s'ar consuma cantități de băuturi spirtoase, cari se cifrează la treizeci mii de ca. pe zi. Se înțelege că în socoteală — care ca orice statistică sa— care se consumă in cantități dimii de kgr. pe zi ? Unde mai puneți leste comestibilele, conservele, produsele alimentare,de tot felul și produsele soiului, fructele, mălaiul, uutul, brânza, etc. — care se consumă de mii de kgr. pe zi ? *)£ 70 Cum, poate fi privit storoadul Capitalei; închipuiți-vă o gură căscată în cari ar intra cirezi întregi de woi, porci, oi și capre, care ar înghite mii de cotețe de păsări și ar prinde cu o undiță imensă cauțități enorme de pește, căruia i s’ar da ca o gustare șunci enorme și cărnuri afumate fără număr; pentru cari roți de cuptoare ar coace plămădeala a zeci de mii de pâini; cari i-ar drege pofta de mâncare înghițind vagoane de conserve și de alimente, udându-le cu mii de butoaie de vin, țuică și licheruri — stomac pentru cari o armată de bucătari și de gospodine ar încinge un foc monstru, de păduri întregi, pentru a găti mâncarea zinică a unui Moloh cu o paftă de mâncare de invidiat și vecinie nesățios. V. Sa pl&stajnimei Dați concurs la combatarea epidemiilor ! Epidemia ba scarlatină s’a întins in București și bântue cu furie. Primejdia e, desigur, mare, date fiind lipsurile de cari suferim din punctul de vedere al organizației sanitare. Faptul acesta s’a avut in vedere atunci când s’a hotărât Închiderea școlilor și chiar și a cinematografelor. Dar problema nu se pune numai din punctul de vedere al stavilirei contagiinei, ci și din acela al Îngrijirea celor atinși Și in această privință stăm rău, căci nu avem personalul necesar. Eforia spitalelor civile, care a pus toate spitalele ei la dispoziția primăriei și a serviciului sanitar, a adresat un mișcător apel către studenții și studentele in medicină cum și către toate persoanele de bunăvoință, să sa înscrie in legiunea voluntară de combatere a epidemiei. Vor răspunde oare mulți la acest apel .Nu ne Îndoim că da. Nu se poate ca aceia cari au posibilitatea și cari posed, poate, cunoștințele necesare, să refuze concursul lor într’o împrejurare atât de gravă. In joc viața atâtor copii care poate fi salvată printr’o pornire generoasă și printr’o mișcare de devotament. Nu-I putem lăsa să se prăpădească cu zile, atunci când putem să-I scăpăm. Eforia vorbește in apelul ei și de recompense materiale. Dar ce răsplată mai prețioasă decât conștiința că, eu un mie sa art lietu din parte-ți, ai salvat o viață, ori mai multe vieți! In această Împrejurare lăsați să vorbească inima. Ea vă va îndemna pe calea cea bună. NESTOR 0 constatare Venituri mari încasează statui de urma băuturilor spirtoase. Chestiunea e veche, s’a efecutat de atâtea ori sub toate înfățișările ce lasă statul nu a putut renunța niciodată la marile venituri de pe urma alcoolului, și nu va renunița. Deși populația a scăzut în urma războiului, totuși, atât la orașe cât și sate numărul cârciumilor a sporit. Să ne mmâgilem că „ninomenul” nu se petrece mițtal la noi. Pe noi însă, ar trebui să ne îngrijească mai mult a* ceastă desvoltare a unei ramuri comerciale, desvoltare, care se face deadreptul în dauna sănătatei publice. Progresele alcoolismului în țară, merg în raport direct cu progresele diferitelor boli precum și a numeroaselor fapte ce cad în sarcina codului penal. Cătune, pe unde n‘a fost niciodată cârciumă, se mândresc azi când le au, ca și cum ar fi vorba de înființarea unei școli s aude cine știe ce mare e eveniment. Și firește, toată lumea se simte obligată să cheltuiască și fiecare obișnueștte să cheltuiască mai mult decât are,căci e în firea românului să pară mai mult decât este. Ce să mai vorbim de primejdia pe care o prezintă alcoolismul? E inutil să ne mulțumim însă dacă se va pune o mică limită, poftitorilor de a imbrățișa cariera de cârciumar. Reintroducerea deportării tnllusiv Riga, 21. — (Rayor). — Ziarul,Social Vestnic“ anunță, că în Rusia a fost reintrodusă, deportarea pe cale administrativă. Anarhiștii Isaev, Gansiv și Stürmer au fost deportați ,în guvernia Arhangelsik, pe timp de un an. Șapte membri din gruparea lui Paniușkin au fost trimiși în Gubernia Vologorodska Siberia.