Dimineaţa, octombrie 1921 (Anul 18, nr. 5401-5427)
1921-10-26 / nr. 5422
ImI CTIH-lea I ®. 5422 10 Fagini 25 ®? fandat in 1964 de COS^ST. MU.II Noua aventură a Habsburgului a declarat că Ungaria rămâne un regat, că tronul rămâne provizoriu vacant, că el îi exercită drepturile până când regele legal, adică legitim, îl va ocupa. S-a tolerat acestui guvern reacționar ca să extermine tot ce gândea liberal și democratic, ca să întindă teroarea albă pe toată suprafața țării, ca să distrugă tot ce ar fi putut reacționa înăuntrul Ungariei contra restaurării Habsburgilor. Efectele acestei politici, se văd acum. Chiar dacă și de astă data Carol de Habsburg va părăsi din nou Ungaria, el se va reîntoarce iarăși iarăși liniștea și pacea nu se va putea consolida în centrul Europei, până când provizoratul nu va fi înlocuit cu o stare definitivă și reacțiunea din Ungaria, printr-un regim democratic. B. BRANIȘTEANU „Dimineața“ a putut anunța al lui Horthy, care fie la început incă în numărul ei apărut Duminecă dimineață în Capitala, că Habsburgul a încercat o nouă aventură și că plecând din Elveția, care-i acordase pentru a doua oară ospitalitate, a debarca din aeroplan în Ungaria pentru a-și relua „drepturile legitime“ și „tronul strămoșilor“. Marea și mica Antantă au protestat pe lângă guvernul din Budapesta care s-a declarat, decis să alunge din nou pe Carol de Habsburg. Până când scriem aceste rânduri nu se știe însă exact dacă va avea puterea de persuasiune și la nevoie puterea materială necesară pentru a-și executa hotărârea, căci atâta se știe de mai înainte, că în Ungaria exista"”un puternic partid legitimist, care vroește reîntronarea Habsburgului și că e posibil ca de astădată gestul ex-împăratului să devie semnalul unei lupte mrasteme. Dacă privim cu sânge rece noua aventură a lui Carol de Habsburg, nu putem să nu constatăm din primul moment, legătura ei cu soluțiunea dată cestiunei Burgen-2 landului. Austria era dezarmată, și Ungaria are o oștire cu care s’au opus predămi acestui ținut vin conformitate cu dispozițiile tratatului. Marea și mica Antantă nu ar fi putut asigura execuția întegigrată a acestor dispoziții, decât prin forță. Urn conflict armat, ale cărui urmări erau lesne de prevăzut, dar care ar fi costat sânge și ar fi tulburat pacea Europei și întârziat liniștirea ei, ar fi fost inevitabil. Cine mai poate dori un asemenea conflict armat ? De aceia toată lumea a salutat propunerea Italiei și Conferința, de la Veneția. Rezultatul însă a fost al devere dela dispozițiile categorii re ale 1a Milui, care o om dea nici plebiscit, nici împărțirea Burgenandului, ci pur și simplu trecerea lui la Austria, aceasta justificându-se nu numai cu argumente de drept etnic, ci și cu necesități economice, Viena fiind condamnată la flămânzire fără produsele agricole ale acestei regiuni. E fără îndoială că această ocolire a tratatului, această abatere dela dânsul, a fost un factor determinant în hotărârea lui Carol dle Habsburg de a-și încerca din jugtag norocul în Ungaria. Dar nu Hota nu se poate* sufii. Ori de cunoscut caracterul [impulsiv al împăratului, care l-a atras încă dela urcarea sa»pe ■on porecla de „Karl der Ploetz■che“ (Carol iubitul), nu se poate admite că el a repetat gestul odată nereușit, fără a fi fost iarăși îmboldit de sfaturile ,și fâgăduelile unor anume cercuri reacționare și rău informate din statele aliate, cari nu se pot dezobicinui de ideia echilibrului politic european prin existenta unei monarhii habsburgice. întrucât aceste cercuri îi vor putea fi mai de folos de data aceasta, decât i-au fost de data trecută, când a mai încercat aceiaș lovitură, rămâne de văzut. In tot cazul pentru statele moștenitoare ale monarhiei habsburgice, chestiunea Burgenlandului are altă însemnătate decât cea a restaurării Habsburgilor, cari nu ar putea trăi decât în spiritul unei revanșe și al unei tendințe de recâștigare a unui trecut pentru totdeauna dispărut. De aceia și protestul micei Antante contra nouii aventuri a ex-împăratului, a fost altfel energic și insistent, decât cel în chestiunea Burgenlandului. Dacă totuși, în cazul că guvernul regentului Horthy nu se va putea ține de făgăduiala pe care a dat’o, de a’l depărta pe Carol IV, ar fi neapărat nevoie ca mica Antantă să recurgă la intervenții militare, cari ar putea avea grave consecințe generale, e o chestiune care trebuie bine cumpănită și nu poate fi decisă de azi pe mâine. Iată de ce nu e îndreptățită nici o alarmare. Rămâne însă faptul că tot ce se întâmplă acum este urmarea unei politici care din capul locului a fost greșită. Nu toate țările învinse s’a stăruit ca să se institue guverne democratice, numai , in Ungaria s’a înlesnit și tolerat instalarea guvernului vercilean* leu exemplarul ?n toată țara 10 Fagini 0 Mmiiri 25 Octombrie 1121 irasl ISIfiri In sfârșit poliția din Chișinău a izbutit să se reabiliteze de multele și gravele învinuiri ce i s’au adus. Ea a izbutit să facă dovada că știe să și ocrotească pe cetățeni. In adevăr, zilele trecute trei bandiți înarmați atacând locuința unui comerciant în scopul de a-i jefui, numai doi au izbutit să fugă, pe când cel de al treilea a fost prins.." Faptul merită să fie semnalat. E drept că ziarul basarabean după care luăm știrea, precizează că banditul in chestie a fost prins de public, care l’a predat agenților polițienești. Dar fapt e că politia l’a luat în primire. Pentru poliția din Chișinău e mult și atâta. NESTOR Acordul franco-turc Lafayette, 23. — Se comunică din Angora. Acordul franco-kemalist a fost semnat la 21. Franța ar fi acceptat o rectificare a frontierei care se menține urmând calea ferată de la Bagdad până la Nisibin. Francezii își rezervă exploatarea căii ferate de pe Bagdad. Noutățile zilei * După o versiune, ex-regețt *■ Scarlatina confirmă să se în Carol de Habsburg și soția sa Zitty, ar afla în drum spre Budapesta. După altă. ■ versiti fie, eî ar fi intrat în Budapesta. * Serbia a mobilizat. ‘ . * Un demers aliat a avut loc la Budapesta împotriva revenită lui Carol de Habsburg. * Muncitorii din Budapesta au hotărât să declare grevă generală in cazul *instalărei lui Carol de Habsburg. K Ciocniri au avut loc între trupele lui Carol de Habsburg și trupele, l:’’ Hasifig. * In Bosfor S'a scufundat vaporul pe care se aflau instalați refugiații lui Wrangel, în urma unei ciocniri cu un alte vapor. * Un consiliu de miniștri a fost convocat pentru azi spre a discuta atitudinea României față de evenimentele din Ungaria, tindă în București. Noul ministru al Bulgariei , București va prezenta azi scrisorile de acreditare. * Turrit anunță că grecii ar fi evacuat Eskișeir și Alton Karafthtssar. . . * Un grup de comuniști condamnați în Basarabia, fiind transportat spre Ocnele Mari au încercat să evadeze din tren. S'au dat lapte in care un gardian a fost iute. * Un vas italian încărcat cu cereale plecând de la Sulim sta docnd rimuls vast s’a acutundat. Atapta dintre curtiști și trupele lui Horthy se dă in apropiere de Budapesta și bubuitul tunurilor se aude până in oraș. Guvernul Wirth a demisionati Wirth a fost însărcinat cu formarea noului cabinet. îD. deputat Ursu a corovocat o adunare poporală în circumscripția sa din Ardeal, spre a da seamă de chipul cum și-a îndeplinit mandatul. In cuvântarea rostită cu acest prilej, d. Ursu a apărat guvernul și activitatea lui de până acum. Meritul cel mai de seamă al acestei guvernări este cel arătat de d. Ursu în următoarea frază : „Dacă guvernul Averesen nu ar fi făcut altceva decât sa fi înăbușit bolșevismul, împiedicând revoluția al cărei scop era distrugerea României Mari, ar fi destul ca să merite recunoștința țarei“. Ideia aceasta am mai văzut-o ți la alți guvernamentali, ți chiar d. general Averescu a subliniat-o în uns din CurâTiturile sale. Socotim totuși că ea cuprinde în sine o exagerare nu numai inutilă, dar și păgubitoare țarei. Eite exagerat a atribui bolșevismului care a fost înăbușit puteri așa de mari, pe cari virtualul eate nu le-ar fi putut avea. Pe de altă parte nu țin interesul nostru a se defăima singuri lăsând să se înțeleagă că bolșevismul de la noi ar fi putut să... distrugă România Mare ! Organismul nostru de stat e destul de viguros pentru a nu se resimți de agitațiile câtorva rătăcifi chiar dacă aceștia operau cu bombe, — agitațiî cari se știe că ra’aji avut niciiun răsunet la mase. De ce, atunci, ne-ari, defăima sînguri ? PAN. — Dacă furi de pe nem», ce ai sa le taet ’,tare ? — On» Revenirea lui Carol de Habsburg O vedere din Sopron . In fiind palatul Esterhazy, unde a descris fostul rege O dureroasă aniversare Astăzi se împlinește un an de când doctorul Aroneanuu a fost omorât la Bacău in condițiunile știute, —, victimă a convingerilor sale. Iarba a crescut pe mormântul său și autorii momii și materiali ai asasinatului, pot crede că totul se va ifta și eft dacă conștiința lor nui-i mustră și nu îe tulbură noapte A aotomAi. mc poate va fapta lor sft rămâie până in cele din urmă iertată, iar victima nerăsplătită măcar în memoria ei. Trăim intri o vreme în care toate noțiunile sunt răsturnate. Dar ea nu va dura în veciniei^. Avem dinpotrivit convingerea că ' in curând adevărul și dreptatea vor trebui să biruiască pentru că dacă minciuna ar dăinui mereu, răzbunarea ar fi «■ [UNK]uit mai grozavă, nu indivizii vinovați, ci omenirea; în totalitatea eî s’ar îngropa sub ruinele unei civilizațiuni pe care a a meritat’o. Atunci, în ziua în care adevărul și dreptatea vor răzbi iai’ăș prin ceafa deasă a minciunei, numele doctorului Asi’oneanu, aȘcunui idealist care a suferit și a murit pentru eterna ideie de a aduce omenirei ceva mai mult bine și ceva mai multă dragoste, va fi citat printre cele ale martirilor, iar numele ucigașilor săi, nu ale executorilor faptului brutal, ci cele ale celor cari l-au învățat și îndemnat, vor fi pătate de rușinea ce o răspândește sângele nevinovat vărsat Poporul român va întoarce fața sa dela acești răufăcători, cari nu sau mulțumit să omoare soției bărbatul, copiilor nevinovați pe tatăl lor, ci au întins ura lor Împotriva acestor victime vii ale faptei lor criminale, persecutându-i și amenințându-i și gonindu-i din târgul în care zac oasele aceluia care va fi totuși înfricit pavăza lor, prin faptul cft a suferit fără de vună cea mai grosavfi dintre morți. D. Se plâns suferinzii Nu mai găsim ape minerale, aproape nirăiit. Ne amintim că in vechiul regat, exploatatorii de ape minerale, își făceau o teribilă concurență, trimițându-ne produsele exploatațiunii lor. Ari că ne-am mărit și suntem in posesia atâtor isvoare renumite, cei cari au nevoe de ape minerale, nu se găsesc in comerț. Mai mult, nu se găsesc nici apele cari le exploatau in vechiul regat. Cei suferinzi se plâng, întrucât nu toți pot face o călătorie la sursă. înainte de război, găseai , orice, ape voiai. Astăzi,când avem sursele in hotarele țarei, nu le mai avea), căci au dispărut din exploatare. Dar ca să se vadă până unde merge vicursa, vom nota că nu se găsesc ape minerale nici chiar la restaurantele din stațiunțile balneare. In orice caz s’a schimbat mult, in multe privințe, viața după război. 9 facere de bine E un steag de facnre de bine, mai cu seamă că odată cu bunătatea mea dau la iveală și oarecare doză de răutate, întrucât la urma ukukii ceea ce vreau să arăt prin aceste rânduri este un mic hal fără de haluul care obicinuește să cadă chiar una din administrațiile noastre cele mai bine reputata. Șfi intru un subiect. Prințese, într’un plic pe care scrie „urgent", o ultimă variați*, care și e», a* cantast de „urgenta"? • Btște * o varii tetriîn m de o sumă mică de bani, totuși titlul acesta de ultimă șomație și urgenta pe care o întâlnesc în două locuri, dovedește că administrația publică și chestiează o importanță deosebită lucrului. Ca atare trebuia să se aibă grija ca această adresă să fie dusă exact la domiciliu cuvedit și nu să râd vie mie, mai ales că somația nu e prima deoarece cea de față e intitulată „ultima”. Nu vreau să imping răutatea prea departe. De aceea nu pomenesc numele administrației cu pricina ci’i spun atât de adminirel, și cu scopul de a vedea dacă ea va fi in stare să se recunoască singură. Bineînțefles că In capul hârtiei stă tipărit ,,România”, care nare nici o vină, apoi vin. No. 18045/92 dîn s Octombrie 1921, seria F. E vorba în text de 200 de Își și de un secretar de facultate, care cu siguranță mi simt eu, mai cu seamă că adresantul se recălește cu „I. I”, dublă vocală de care n’am ținiit niciodată. Am izbutit să fac pe această administrație publică să se recunoască în cele ce preced ?. Și mai trebue adresa cu care m'a somat înfle, în acest caz, că s-o păstrez și s-o țin la dispoziție opt zile. Și altă dată să nu mai facă așa, c'atunci o dau de gol complect. . ^ ^ I. T. se pot încă «sei , printr’o famoai» -specială, «coada , caler ce vin din așa depărtări, cu secția d-nei Marin Coama, din mmtusitria casnică. E încă nn^rîlej pentru orice ama* tor artistice și în adevăr originale In* critrî românești de a l* putea admira cât mai este timp căci raunten* cele din Bihor s'au întrecut de astă dată pe ele înseși. FnL Mici însemnări Din munții Bihorului In parcul vast, unde acum câteva zile răsunau muzicile și furnicat mulțimea pestriță din pavilioane in pavilioane, s'a întins tăcerea. Expoziția-târgă’a închis, iar dacă succesul material al expozanților nu a atins idealul visat, în schimb mulțumirea sufletească a tuturor,a fost desăvârșită prin reușita atinsă. Unul din cele mai frumoase rezultate , care nu a marcat niciuna din expozițiile precedente l-a dat desigur prilejul de a putea aprecia îndeaproape frumoasa transilvanie. Banat, Basarabie și Bucovină, înfățișată în chip ales prin tot" ce ai produs mai" de seamă. Ardealul în deosebi, neostenit in munca,și dorința lui de a ni se face cunoscut, ne-a trimis din fundul satelor, de prin lacrele nevestelor minunile războaelor străbune, iar zelul lor depărtat nefiind la curent, cu închiderea târgului nu s’a stăvilit nici azi. Astfel putui afla că, de pretutindeni, din munții Bihorului, lucrurile inimoase continuă, a sosi. Ștergarele țesute în roșu și negru, pernițele românești și în special elegantele șabe albe ce fac din fiece țărancă o domniță, toate lucruri venite chiar în aitfaMt <ti * Expoziției. Evenimentele din Ungaria Carol de Habsburg Comuniștii și atentatul , iin Paris ' Paris, 23. (Hador).— Comuniștii au organizat astăzi la „Poarta Maillot" o manifestație de protestare contra condamnării anarhiștilor Italieni in Statele Unite. Manifestanții nefiind in număr mare, au fost Împrăștiați cu ușurință de poliție. Comuniștii s'au îndreptat apoi spre consulatul american. Au fost arestați 1? anarhiști. In timpul arestărilor o bombă a fost aruncată contră polițiștilor, dar n’a făcut exploziei . . . . * Paris. 23. (Rador). — Bombele care au făcut explozie în sala de reuniune a comuniștilor, s’au dovedit a fi de aceeaș proveniență ca și bomba trimisă ambasadorului american la Paris. Agravarea conflictului anglorlandez Londrae, 24. (Rador). La ultima conferință anglo-irlandeză, delegații irlandezi n’au Încercat să-l justifice pe Valera, dar nici nu l-au dezavuat. Presa engleză anunță că Lloyd George ar fi trimes printr’un intermediar Ian Collins, șeful sunfeiherilor, un fel de non ultimatum. Știrea nu e nici confirmată, nici dașminiicu, totuși situația e considerată ea foarte gravă. -