Dimineaţa, noiembrie 1921 (Anul 18, nr. 5428-5434)
1921-11-02 / nr. 5428
„DIMINEAȚA“ Primește abonamente . In țară cu 1 Lei 200 pe un an Lei 2OO pe 6 lubri Lei SO pe 3 luni Lei SO pe 3 lună Unul care doarme și mai grea Ziare!« publică întâmplarea unuil cetățean din Capitală care, pe când dormea a fost jefuit de hoți de toate lucrurile pa cari le avea în dormitor, fără sa ®! să 4 simtă. Ziarul oficios publicând acest fapt divers, îl intitulează: „Unul care doarme greul”. Ce-i drept, cetățeanul in chestiune a dovedit că doarme greu. Dar noi știm pe cineva care doarme și mai greu. E vorba de poliția Capitalei care doarme așa dus greu, încât hoții își fac de cap fără ca ea să simtă ceva NESTOR Clasa s&1Bțg Daasc Se agită In București, în urma unui apel al d-lui dr. Ion I .Jranu, o sonctiunea unei ligi pentru sănătatea orașelor și satelor. Programul de activitate al ligei e foarte interesant, păcat numai că s’au strecurat în el și unele deziderate medice, să rămână doar in domeniul utopiei.Așa. liga cere supravegherea ca obolul contribuabilului să fie bine întrebuințat de autorități, dându-se atențiunea cuvenită ce stîrnilor edilitara, își mai propune și: lupta, legală împotriva risipei și neglijenței în fondurile publice. Așa că, pornind pe calea aceasta liga s’ar avânta în domeniul utopiei ? Mai interesante sunt dezideratele de ordin practic, cum e acela de a se proceda la arderea urgentă a zăcămintelor de necurățenie de pe strade, curți și locuri virane, prin munca benevolă a cetățenilor sub formă de dacă. Măsura aceasta s’ar putea realiza, în adevăr, și slavă Domnului, cât am avea ce arde la București. Luni de zile nu s’ar mai stinge focul dacă am sta să ardem toate depozitele de murdărie cari s’au strâns în ultimii ani în Capitală. Urăm dec! succes inițiativei d-lui dr. Jianu, mai ales că altă nădejde de a curăța orașul de murdărie nu mai avem. PAN. noutățile zilei , Regele Alexandru al Serbiei a părăsit Parisul pentru a se reîntoarce la Belgrad. Ah Conferința anglo-irlandeză a fost suspendată până după discuția din Camera comunelor. T* hi ili unii discutau Un iniuitivi. Rathemu la Frankfurt se crede că el va relua portofoliul refacerei la guvernul Wirth. fîr in sfârșit conferința de la Porto-Rose și-a începat lucrările. Mareșalul Foch a fost primit cu solemnitate la Washington. D. Briarrh și-a început călătoria peste ocean. At Guvernul francez a aprobat acordul franco-turc încheiat la Angora de d. Franklin-Bouillon. Acordul a fost dat piticității. I At Conferința Muncii de la Geneva continuă:At Guvernul sovietic a trimis a notă la Londra in care se declară, dispus în principiu să recunoască datoriile externe dinainte de război. At La la și a avut loc era o întrunire a partidului progresist, la care a unit cuvântul și d. Al. murgu comun. At Regina Sofia a Greciei, a plecat era din Atena spre București.*• O misiune pleacă zilele acestea în Elveția spre a face cumpărături diverse pentru stat. At Se anunță din Sofia că întinse, păduri bulgare se găsesc de câteva zile în flăcări. At Delegația Camerei de comerț a fost primită erji de miniștrii de justiție, interne și finanțe, pentru cine prezenta memoriul comercianților în chestia valutei și a plăților în străinătate. ___ Anul XVI-lea Io. 5428 10 Pagsiai ie« exemplarul în toată țara 10 Pagini c Meremri 2 Moembrie 1821 Xîar fineai in 1904 de comit» mills SINGURA SCĂDERE Scăpare din vedere? Nu vă bucurați de oarece nu e vorba chiar de toate cele ce-s în țara asta, căci atunci numărul scăderilor ar fi mai mare decât una. E chestie numai de ministerele noastre. Așa fiind, e de constatat că pe lângă sporirea lor de la nouă la nu mai știu câte, atât cele noul efti și cele vechi se prezintă în creștere vădită. Număr de funcționari, lefuri, diurne, misii, afaceri, slavă domnului, operațiile lor se clasează toate sub rubrica adunării și a înmulțirii, ba pe an locuri împărțirea averii țării a avut chiar soarta hainii Mântuitorului la scohorftrea de pe cru*®. Singura scădere vizibilă, palpabilă, constatabilă cifre și documente se dă la iveală numai la ministerul zis al instrucției publice. Nu cunosc exact cum stau „birourile" lui, dar ceia ce e și-Sur - est școalele stau foarte prost dacă numărul „funcționarilor“ o fi sporit, acela al profesorilor, institutorilor și învățătorilor a scăzut, în special, a celor două din p rouă categorii. Statistica publicată de acest minister ne arată insa un lucru și mai grav: 11 părăsesc până și copiii. Chiar învățământul gratuit, cel primar, dar mai cu sea~m& acesta, e nntri o strașnică scădere. Numărul frecventatorilor școlilor rurale e cam la jumătate din c e era înainte de războiu; faptul nu se poate explica prin scăderea populației deoarece războiul fi toate urmările lui nu ne-a răpit decât — vai, ce opibil cuvânt reșezat aci! — decât vre-o 15 la gută, proporție care în orice caz nu se aplică la copii. Sperăm că avem cel puțin tot atâția copii tn vârstă de școală astăzi ca și în 1916, dacă nu chiar mai mulți, fașa dar scăderea populației școlare nu e proporțională și relativă ci directă și absolută. De aci rezultă că analfabetismul va apare agravat pentru primele generațiuni ale României Mari. Dacă mai adăugăm că nici setarea morală și nici cea fizică nu sunt în progres, debutul României întregite ne apare din cale afară de trist. Dimineața și-a făcut datoria, și în genere mai toată presa, trebue s’o recunoaștem, de-a datțarina în această privință încă din primele zile de după război. Cu durere am constatat de atunci, și apoi necontenit după aceia, că pe când se înființau mici sfere noui al cărora rost nu-l putem pricepe decât acum la prăpăstioase scădere a leului, că în timp ce fonduri imense se pupau cu lege și fără de lege la toate, vechi și noui, numai Cenușăreasă dem Instrucție rămânea gra Jist și părăsită. Budgetul instrucției publice a rămas singur staționar în alcătuirea primului budget al României Mari. E o greșală gravit,de pe urma căreia ne pot veni primejdii și mai grave. Fără a disprețui importanța culturii din punct de vedere intern, al refacerea și prosperității țârii, ea, cultura, are pentru noi o importanță covârșitoare și din punct de vedere extern. Căci putem fi și bogați, putem avea și o armată serioasă, și totuși să fim slab apărați și garantați în afară dacă ne cufundăm în întuneric, adică în barbarie. * Nimeni nu poate cunoaște viitorul. Dacă la vremurile de cumpănă din trecut ne-am bucurat de puternice alianțe, nu e cu neputință de închipuit ca la campania viitoarea fim singuri. Atunci pe ce ne vom bizui ca să ne ținem piept și să continuăm ame înraviețui ? Numai pe vftrtoșia «târîcei românești în mijlocul valurilor dușmane ? Nu e deajuns. Pentru ca stânca aceasta să fie pe deplin prețuită și pusă în valoare ea trebue să poarte neapărat un far pe creastă. I. TEODORESCU „Monitorul Oficial“ publică jurnalul consiliului de miniștri cu numele după cari se vor distribui animalel« primite dela germani conform tratatului de pace del«. Versailles. Se specifică anume în juma, câți cai sa vor distribui armatei, câți Sliînot CrițiMi Cledoru Cuii «Atî » vor împărți la țărani. Aceștia? din urmă vor trebui să dovedească, cu acte, că nu sunt dezertori sau nesupuși, că au bonuri de rechiziție pentru cai, «au oft ÎS sau luat ori distrus caii o» aveau. Un singur lucru nu specifică jurnalul, anume dacă solicitatorii vor fi ținuți să prezinte și chitanța doveditoare că sunt înscriși în liga Poporului. Să fie o simplă scăpare din vedere? Ori poate nu s’a mai stăruit asupra acestui punct deoarece lucrul se înțelege dela sine și domnii prefecți cari vor avea să facă distribuția se vor conduce după normele generale și după obiceiul pământului? 1 Jff. Serii lui Aminte Povestea Anteriului lui Arvinte e cunoscută de toată lumea. Ca să n’o uităm, se repetă zilnic, și ne bucurăm. Odinioară toată lumea țipa că nu sunt locomotive, că nu sunt vagoane, că sunt dezorganizate transporturile. Oameni cuminți, au făcut toate sforțările ca să umplem aceste mari goluri. Am comandat locomotive și vagoane, le-am reparat pe cele vechi, așa câte zi, așa spun cei inițiați în taine, avem un foarte frumos parc de locomotive noui-nouțe. Când a dat Dumnezeu să le ‘avem, ne iubim de alta, tot așa de boacănă. Locomotive sunt, dar n’are cine să le conducă, pentru că nu avem un personal format. In fațaș, ochilor ne apare un mare semn ițele întrebare. Și după semn, ne reamiintim de zgomotul ce se făcuse cu înființarea unor batalioane de căi ferate, care pregătesc specialiști și .‘celelalte. Se poate ca tot, să nu fie încă pregătiți acești specialiști, despre care se spunea că atunci când își vor termina stagiul, se vor angaja ca fochiști, mecanici la c. f. V. ? lată de ce lumea rămâne nedumerită și îșî reamintește pentru a cine știe câta oară de faimosul enteren al lui Arvinte. restul acordului de le Aurora Conferința la Geneva și problema mapei agricole Sfârșitul afacerii Suleziene . Acordul franco-turc de la Angora încheiat în urma tratativelor duse de â. Franklin-Bouillon, fiind ratificat de către guvernul francez a fost dat Sâmbătă publicității. Acest acord a fost ratificat cu anticipație de către parlamentul kemalist și va intra în aplicare peste două luni. Documentul acordului este însoțit de o scrisoare a ministrului de externe kemalist în care acesta amintește vechile raportari de prietenie dintre Franța și Turcia și exprimă speranța că aceste raporturi vor fi restabilite. Deși acordul nu are caracterul unui tratat de pace, el cuprinde o serie întreagă de stimiatluri durabile prin care se stabilește regimul părților din imperiul otoman care au fost unii se află sub ocupație și protectorat francez. Lie prevede in special condițiunile de evacuare ale Ciliciei de către francezi și regimul politic și economic al Syriei, care rămâne sub ocupație. In Crida drepturile minorităților neotomane vor fi garantate și tot astfel se va asigura cea mai mare libertate de desvoltare turcilor din regiunile ocupate de francezi. Fără îndoială că acordul francokemalist este un pas însemnat către pacificarea orientului și un succes al politicei franceze. Până la fixarea unui echilibru statornic tn, întreaga Turcie asiatică mai este însă o bună distanță. Ne rezervăm să mai revenim asupra detaliilor noului acord.. At In conferința Mancei de la Geneva desbaterile au continuat pe un ton foarte aprins în jurul chestiunei muncitorilor agricoli. Este neîndoios că spiritul acestei conferințe este mult mai generos și că discuțUI sunt mai puțin protocolare ca în adiunarea Ligei Națiunilor. Dar tocmai de aceea eficacitatea este mai mare. Faptul că o bună parte din delegați este aleasă din sânul muncitorimei dă ședințelor un aspect mai viu și mai viguros. Din discuțiile de până acum teza franceză care tindea la declinarea competing și în orice caz la amânarea discuției pentru motive de inoportunitate a eșit înfrântă. Prin votul care a avut loc — după cât se poate înțelege din comunicatele telegrafice — adunarea s-a declarat competentă să discute chestiunea muncitorilor agricoli și a găsit că este și oportun ca această chestiune să fie desbătută în principiu acum. Totuși pentru a nu miii Franța cu desăvârșire în minoritate, este probabil că adunarea va încuviința amânarea unor anumite laturi ale chestiunei. Pentru moment discuțiile mai continuă. Așteptăm și azi rapoarte mai precise Ai Chestiunea Sileziei pare a fi intrat pe calea cea bună, cel puțin sub raportul politic. In adevăr, Germania examinând serios noua situație creată prin acceptarea hotărârii de la Geneva procedează prin delegați speciali la aplicarea pe teren a nouiî delimitări și paralel cu aceasta la examinarea problemelor economice derivând din scindarea provinciei. Rămâne însă să se vadă dacă provizoratul economic preconizat de consiliul Ligei Națiunilor este și realizabil, mai bine zis dacă va putea să menții viața industrială atât de puternică a SUesiei superioare. Austria temute că ar fi ocupat Burenlandul Viana, St. (Radoif). — Față cu știrea lansată de serviciul de propagandă externă din Ungarie, e& Austria ar fi profitat de ultimele evenimente din Ungaria, să calce hotărârile din Veneția, ocupând partea apuseană a Burgenlandului, guvernul austriac declară că nu a trimis nici armată, nici funcționari administrativi în acea regiune. Guvernul din Viena repetă că n'a contravenit în nici una sfână acum nn contra deciziilor din Veneția, și cât acel care caută să împrăștie zvonuri în sensul intențiilor maghiare o fac numai pentru a falsifica îrifeltesul acelor decizi. Oglindă zilei Prima fapadierii a căzut prima zăpadă Zilee i îți mulțumesc, Doamn. adată pe anii îmbraci și pe mine. Depunerea chirei Ușurarea formalităților pentru chiriași Ce pățesc proprietarii recalcitranți Ca și in anii din urmă, de când dăinuește conflictul dintre chiriași si proprietari, apropierea zilei de 26 Octombrie aduce o îngrijorare acelora dintre chiriași cari întâmpină greutăți la plata semestrială a chiriei, din partea proprietarilor. Formalitățile așa zisei oferte reale, legate, da o sumedenie, de acte de procedură în fața portăreilor; consemnarea chiriei numai la casa de depuneri; pierderea de timp până la plata taxelor, cât și pentru obținerea recipisei, din cauza marei agloraț rațiuni de chiriași, precum și cheltuelile ocazionate cu acest prilej, au hotărât, precum« se știe guvernul, să nagifereze simplificarea depunerei chiriei, te nasuri!» când proprietarii, din spirit de șicană, vor refuza primirea coștului. Refuzul chiriei Cu toate cât ușurarea formalităților de depunere a chiriei este dovada cea mai vădită că guvernul s’a convins de spiritul de șicană inutilă a proprietarilor, totuși aceștia din urmă continuă a-șî face o diabolică plăcere de a-și puse chiriașii pe drumuri, făcându-i să îndeplinească formele de punare! în loc #si primească, deadreptul chiria dl ®, mâna locatarilor. Plăcerea aceasta, a proprietarilor, precum vom vedea, mai la, val ® se reîntoarce mai apoi tot împotriva proprietarilor mari la rândul lor, vor bate drumurile și, pe lângă o sumedenie de proceduri costisitoare, au de așteptat destul de mult, spre a-și vedea banii Cum se depun si chiria In ce consistă ușurarea formalităților de depunerea chirie! și cum se Îndeplinesc ele mai iute ? Chiriașul poate reascins. chiria nu numai la case de depuneri, dar și la percepția de care depinde L mobilul, scoțând o chitanță la care să se vadă citeț: numele chiriașului, numele proprietarului și timpul pentru care se face plata chiriei. * După aceasta chiriașul a dresează o «riware recomandată proprietarului, prin care îl Înștiințează că a depus chiria la percepție sau case de depuneri și că recipisa o va depune la judecătoria ocolului de care depinde imobilul. Ambele recipierea poștală și cea a percepției, sau casei de depuneri, chiriașul le depune dimpreună cu o petițiune, la judecătoria ocolului respectiv, cu indicațiunea să se elibereze proprietarului recerpisa de depunerea chiriei, la cerere. Pe această cale simplă chiriașul și-a îndeplinit formele cerute de lege și e complect degajat față de proprietarul său. Dificultății» In calitate de cronicari imparțiali ne simțim datori să arătăm proprietarilor neplăcerii* U, cari nu expun refuzând să primească chiria din mâna locatarilor lor. Spre a obține recipisa trezen« aă petiționez la judecătoria de © col și să fie la anumite ore, în zil«’’ când judecătorii nu sunt reședință. Dacă vre-un creditor a pus techeetre P* recipisă, proprietarul nu « obține decât după terminarea procesului. Da parer« banii c* ce dopun 1 ®, percepții se varsă la aceeași a administrației financiare, proprietaril chiar când posedă recipisa nu poatei obține imediat banii, ci după ce a făcut cerere de eliberarea lor. Cu această ocazie percepția scade din banii depuși, tot ce proprietarul datorește statului ca impozite și, potrivit, unei ultimei dispozițiuni, se întreabă în prealabil și percepția comunală, scăzându-se în acest caz și impozitele comunale datorite, de proprietar până îa trimestrul la curs. Beatul sumei proprietarul îl poate obține pe calea unei ordonanțe de la administrația financiară, după o alergătură de aproape o săptămână și după ce a făcut dovada că a făcut declarațiile cerute de noile liogi fiscale. Precum vedem, de data »creasta, proprietarii sunt cel păcălit dacă refuză primirea chiriei de a dreptaci <os chiriașii lor. V. So, Grajdurile lui Augias Țăranii, epidemiile și câinii turbați, — Cum speră Primăria să ne izbăvească.—Anarhia din piețe.— Măsuri de îndreptare de AL. CIURCU la Dimineața, din 30 car. 4. V. Sc. ne împărtășește ce măsuri proectează Primăria noastră să ia spre a te scăpa, de epidemii. Cităm: „Se vor înființa la barierele principale ale Capitalei hale de en gros pentru comercianții ce revând alimentele in piețe și pentru negustorii ambulanți, cari cutreeză străzile orațului „La aceste piețe de en gros se cin opri transporturile de alimente, de lemne, de furaj ți alte mărfuri ce se aduc spre desfacere ți aprovizionare în Capitală, interzicându.se intrarea căruțelor in piața Bibascu-Vodă sau spre centrul orațului". Și asta, fiindcă.. „...Sătenii cari vin silpsk cu carele in piață, aducând si copil fac să se trrmicească cazurile grave, de scarlatină în or*“. In fine o altă pacoste — împotriva căreia nu ni se spune ce măsuri se vor lua — ar fi obiceiul țăranilor de a lega în dosul căruțelor câinii cu cari vin în Capitală și cari propagă turbarea. Fiindcă acești câini propagă turbarea fiind legați, probabil Primăria va invita pe țărani să-î lase slobozi. Dar aceasta e o simplă legendă, căci azi e rarisim ca țăranii să vină în oraș cu câinii legați în dosul căruțelor. Dacă astăfi sunt măsurile ce are de gând Primăria să ia pentru combaterea epidemiilor, apoi slabă, nădejde ne mai rămâne ca să scăpăm de ele mai repede și, toată speranța trebue să ne-o punem în niscaiva ploi abundente, care să ne scape și de foametea din anul viitor, căci fără ploi suntem amenințați a nu avea la anul un bob de grâu. ■ . A voi să combați epidemiile acipale prin înființarea de hale de. en, gros la barierile Orașului, ar însemna să așteptăm ani de zile, căci înainte chiar de a construi astfel de iade, ar fi nevoie de costisitoare exproprieri, împreuntate cu mari întârzeri și Primăria se plânge că nu are mijloace cu ce să mătura orașul. Dar interzicerea transporturilor de alimente până la piața Bibescu-Vodă pentru ca copii țăranilor, să nu iompage scarlatina la centru, ő nimof la periferie, ar fi o măsură din cele mai nechibzuite, fiindcft un oraș de importanța Bucureștilor nu se poate lipsi de o mare piață centrală ridicata. Dacă ar fi adevărat că țăranii cari aprovizionează Capitala sunt cauza epidemiilor, logic ar fi ca st le interzicem cu desăvârșire accesul orașului, pornind noi, orășenii, cu foșnița sa spbrțioară, prin satele din împrejurimi, ca să ne târguim cele de lipsă. Deși chiar și atunci am risca să aducem noi epidemiile tn prag și să fim mușcați de câinii turbați de la sate. Dar să lăsăm gluma. * Chestia ta fimțărei de piețe periferice n'are nici o legătură cu actualele epidemii. Aceasta e o idee a mea pe care am început s'o pun în practică acum 27 ani și în acest lung răstimp ca tot nu s’a realizat, deși frecvam chiar unele exproprieri. Voiam să înființez aceste piețe la cele patru puncte cardinale ale orașului, mai ales pentru articolele voluminoase, cum sunt furajele, lemnele, carele cu cereale, etc., pentru ca cele care vin de pildă prin bariera Rahovei să nu traverseze tot orașul spre a merge în singurul Obor pe care-l avem, silind și pe clienții de la o extremitate a orașului să meargă la extremitatea opusă spre a-șî procura, o marfă, care trece pe la nasul lor. Cât despre piețe pentru desfacerea lemnelor, nu există în Capitală nici unica, din care cauză nu există nici posibilitatea concurenței și a stabilirii prețurilor. Căci alta e să găsești câteva sute de care cu lemne Intri © plați și alta să fii silit să tocmești o cloa clfr cu lemne, artistic așezate, ce intâmplător trece pe strada ta. Acum 36 de ani era o astfel de piață la Rusciuc, unde am fost nevoit să petrec o iarnă în urma expulzări mele. Răsfoind colecțiile Siminftiei și ale Adevărului ,se pot găsi numeroase articole ce am scris atât în (Siüti conțin naivele