Dimineaţa, februarie 1922 (Anul 19, nr. 5501-5523)

1922-02-01 / nr. 5501

n\ SlX-Iea - Ho. 5501 8 Paginl Cfar fondat In t 1 Low exemplara! In toată țara 2 Lei exemplarul In străinătatea Pagini q Mercuri 1 Februarie 1922 mim­mmm­mmmmmmMmMmmmmmmsmmmsmammu Moartea lui Al. Ciurcu Prietenul și sfătuitorul cel mai drag al cititorilor „Diminezei" s’a stins. A murit fără casnă, liniștit, după ce-și adusese articolul la re­dacție și ne făgăduise memoriile sale pentru foiletonul nostru. Pierdem un slujitor din cei mai devotați ai tresei și ai casei noas­tre. Cititorii se despart de dascălul și povestitorul fără ostenire al tu­­turor nevoilor și dorințelor lor. Al. Ciurcu avea firea gazetarului născut. Ori de câte ori se așeza la mesa de lucru, el se simțea profe­sor. Se înțelegea obligat să spună ceva, să-și învețe cititorul. Și el își culegea învățătura de pretutin­deni , din experiența în­ îmă a gos­podăriei lui, de pe stradă, din tea­tru, din lectura unei naHni, din tot locul și din toată întâmplarea Ciurcu aduna — albină sârguitoare și credincioasă — ceea ce știa că folosește copiilor lui kibiti cari erau cîtPor’î lui. De la Ciurcu învățau ei care este cel mai recomandabil sistem de cu­les prun ele. — articolul lui Ciurcu era as­tentat peutru a înțelege deo­­sebirea dintre îmnozîre'e cele noî și sistemul fiscal vechi. — Ciurcu stîa sa srutiu mai bine ca orî­ rîne despre evenimentele nubune cari determinaseră o situație critică, — de la Ciurcu auzeam metoda cea JM­ a­vem o Capitală curată, — stii Ciur­cu ii ceream să deslușească ceea ce ne diviza și ne învrăjmășea, — Ciurcu era advocatul tuturor ne­­dreptățirilor și lui i se adresau toti desnădăjduitii, toti lăcomitii de a­­devăr și lumină. Și darnic, ca un bunic blând , surâzător în asprimea lui cuceri­toare. Ciurcu împărțea cu mâinile amândouă din coșul nesfârșit al­ experientil si observației lui. Nu se simțea ostenit nH­odată și nu era slăbit de nici-o desamăgire. Mulțu­mit să poată da cât mai mult din avuția uriașe a minții lui, Ciurcu nu a așteptat nici-o recompensă ș a disprețuit orice onoruri După o activitate de jumătate de veac. In care a stăpânit dragos­tea mult­ mei și a avut recunoștința atâtor ajunși,­­ Ciurcu moare să­rac. fără altă demnitate de­cât cea imens de nobilă , de a muri in ceasul când în tipografie I se cu­legea articolul ultim pentru stabi­lirea unui adevăr de istorie ! E moartea frumoasă a unui e­­roi­ al dreptății și adevărului. Ea vine firesc și drastic ca un punct la sfârșitul frazei TM. Ne închinăm In fața morții a­­cesteia ca înaintea unei dureroase minuni ce ne ”""•"ceste si ne a­­rată înainte—* „DIMINE­­T A* Făceam tocmai revizia corecta­­rea articolului lui Ciurcu, articol pe care „Adevărul“ l-a publicat în nu­mărul de ere, când primii în cunoș­­tiințarea neverosimilă și absurdă că cel care scria așa de viu, așa de is­­teț, așa de limpede și de tinerește convingător, a murit. Am alergat să-l văd. L-am găsit nemișcat, — pe el, neastâmpăratul comunicativ și fără odihnă; l-am găsit dormind și rece, — pe el, ri­sipitorul de voioșie și încredere. Somnul îî era împăcat și calm, ca după o zi bine împlinită. Nici su­părare, nici suferință nu se înțepe­nise pe fata-i amuțită. Ciurcu dor­mea liniștit și simplu, ca un copil obosit. Erî fusese aici, în redacție. Adu­cea articolul despre ocuparea Bu­dapestei — acest minunat chant du cygne, pe care îl ciu­răți în numă­rul de ere al „Adevărului“. înfățișarea lui era tot atât de proaspătă ca de obicei, glasul tot atât de sigur și observațiile lui des­pre cele ce văzuse de la ultima vi­zită până acum erau mai variate și mai interesante ca oricând. Numai pe drumul de la el de-acasă până la redacție, în dimineața aceea, cule­sese material pentru zece foiletoa­ne ! Și ne vorbea de toate, cu acea vervă simplă, expresivă și totuși fi­gurată care chema în juru-i aten­țiile cele mai îndărătnice și domo­lea recalcitrantele cele mai încre­zute. Era și eri acelaș Ciurcu pri­ceput în toate, văzător de toate, ne­răbdător să îndrepte, să instruias­că, să învețe el însuși ! — Am multe de­ spus, ne zicea el er­. Foiletonul „Adevărului" poate că nu e de-ajuns. Și,­după jumătate de veac de muncă și observații cred că pot folosi cu ceea ce știu, conce­tățenilor mei. Hai să facem o re­vistă ! Și plecă de la noi cu această ho­tărâre voinicească : vom tipări o nouă publicație ! Cum eși de la redacție, sprinten #■ * și atent, fu atras de un șir de căru­țe cari căsneau zadarnic să urce suișul alunecos de pe strada Sărin­dar. Ciurcu se opri. Il mustră pen­tru greșeala de a fi apucat un drum atât de greu, și­ apoi, îi învăță — pe ei, pe chirigii! — cum să procede­ze ca să urnească din loc căru­țele. — Dă „hăis", mult... mai „hăis“..., așa—­­ împinge­ „hăis"... ei— a­­cum „cea" ! Și după o serie întreagă de reco­mandații pe cari ignoranta noastră nu le-a putut reține, chirigiii isbu­­tiră să suie... Ei mulțumiră, uimiți, boierului care se pricepea așa de bine la uirnitul căruțelor— * Așa era Ciurcu , atenția lui veș­nic trează. Ia toate deschisă­, cu lă­comia de a ști cât mai mult, de a ști tot, — îl înzestrase cu o price­pere care străbatea lesnicios și pro­fesoral orice domeniu și orice acti­vitate. Ciurcu care, la Copăcenii lui, se îndeletnicia cu altoitul pomilor, cu îngrășatul vitelor, cu cositul, cu îngunoierea cea mai recomandabilă a câmpurilor, era gazetarul care analiza ca nimeni altul o situație in­ternațională, scria un articol de cri­tică literară ori arăta de slușitor ur­mările sociale și practice ale celei din urmă descoperiri științifice. Și nu era la lucru diletantul de profesie care se amestecă în toate fără justă competentă . Ciurcu r­u impieta domenii necunoscute, dar în toate ramurile activității ome­nești avea de adus o permanentă și binefăcătoare contribuție : con­tribuția unei inteligente căreia ni­mic nu-i scapă ne-suat­ în seamă și a unei personalități îmbogățite de o vastă experiență. Deci, în discuția asupra agricultu­rei, în analiza chestiei orientului, în articolul despre Molière ca și în prezintarea mijloacelor celor mai practice pentru curățirea zăpezii de pe coperișuri, — nu era desfășura­rea anarhică a un­ei firi vagabonde, ci cuprinderea naturală a unui om care trăește cu viața lui întreagă. Și fără a fi numai apicultor, ori nu­­mai diplomat, ori critic literar, ori numai higienist, —­ Ciurcu era un om care observa și o inteligentă ca­re trăia. In această calitate, el nu pretindea să reformeze bazele știin­țelor respective, dar el le înfrățea cu omul, le aprofia feevoii lui ime­diate, în vedera le^ftra lor cu ac­țiunea de fiece zi.W așa, în fiecare ramură de activitate, Ciurcu adu­cea totuși o colaborare proprie, darnică, nebănuită. Colaborarea aceasta, neobosită și prietenoasă, se făcea intr’un stil de-o simplitate sfătoasă și spiritua­lă, ce amintea felul de a povesti al lui Creangă. Nimic nu era el mai tare ca pe­danteria și afectarea manieristă. Ciurcu a fost mereu în scrisul ro­mânesc un învățător de naturalețe și de onestitate spirituală. Nevoia lui de a băga-în-seam­ă to­tul pentru a sparge altora ce-a ob­servat și a-i feri, astfel, de rele, pornea din ceea ce era însușirea fundamentală a acestei splendide făpturi : bunătatea, Ciurcu era mai presus de­ orice, un om bun. Iubea pe oameni și-i dureau greșelile lor. De aceea nu mai ostenea, învățân­­du-i, ascultându-i, indemnându-i. Multe necazuri trecură peste el, multe nedreptăți îl loviră cu cruzi­me, — el le îndură cu liniște, cu iertare, cu un surâs care uită... Camarad admirabil, generos și brav. Cine nu-și amintește că el, in­­temeetorul Sindicatului, a fost ne­voit să plece din el pentru a prote­sta împotriva nedreptății? Așa a rămas până în ultima zi, — viteaz și gata de jertfă. * Iar viața lui Intimă era simplă și curată ca a unui copil. II văd și azi — fiindcă l-am întâlnit alaltă­­erî — îl văd în înserarea cețoasă, cu buzunarul plin de alune, trecând de la un cinematograf la altul pen­tru a găsi un film atrăgător. Și ’n drumul acesta al lui de școlar în re­creație, câte surse de inspirație, câ­te motive de observare, câte îndem­nuri de muncă nu culegea pentru a doua zi . Viata aceasta așa de puternică, prelungită, pură și tânără peste toa­te încercările și piedicile, e negreșit una din cele mai frumoase și mai reprezentative ale rasei. „Adevărul" și „Dimineața" se o­­norează de a-î fi știut al lor până în ora din urmă. D. D. Iorga si maltratarea comuniștilor „Neamul Românesc" de aseară publică următorul protest: „Ținem să protestăm a­­lături de toată lumea conștientă și cu dragoste de soarta cetățenilor a­­cestui Stat și de demnita­tea noastră ca popor, con­tra tratamentului barbar ce se aplică la 300 de ce­tățeni ai acestui Stat, dați pe mâna Curților Marția­le, schingiuiți și batjoco­­riți cum nu se poate mai josnic, după ce au fost ți­nuți fn aresturi peste un an de zile ca prevenție. Să înceteze nelegiuirile și barbaria asupritorilor**« ................. Suprimarea permiselor? Oficiosul guverns­mental anunță că guvernul a luat hotărârea de a suprima permisele de import și ex­port. Imediat adaugă însă că „pa viitor aceste permise nu se vor e­i­­bera decât în urma unei cercetări prealabile a unei comisiuni formate din reprezentantii tuturor categori­ilor profesionale". Cu alte cuvinte, se suprimă, dar­ nu se suprimă! Căci, a obține per­­misul dela un singur om ori al ob­ține deja o comisie, e tot aia. Sin­­gurul efect al dispoziției de mai sus poate fi acela că permisele vor fi mai costisitoare, ceea ce numai la avantajul publicului nu poate fi. Singura măsură rațională și dras­tică ar fi libertatea tranzacțiilor, cu interzicerea la import a articolelor nefolositoare și cu interzicerea la export a celor necesare. Dar recu­noaștem că o asemenea dispoziție ar suprima Însăși industria permise­lor ceea ce, pe cât se pare, nu se urmărește. NESTOR Al. Ciurcu ca student Guvernul și imozitele la nici un caz nu se va reveni la sistemul declarațiilor La nedumerirea expri­mată de ziare cu privire la impreciziunile care îm­povărau toate declarațiile guvernului asupra impo­zitelor, oficiosul guvernu­lui e autorizat să dea în numărul de aseară câteva explicațiuni. . Suntem încunoștiințați astfel, că se vor modifica cu siguranță cotele de im­punere și că în nici un caz nu se va mai reveni la sistemul declarațiunilor in forma lor actuală. Ofi­ciosul guvernului explică și faptul că funcționează încă unele comisiuni. A­­cestea­­u an decât un inte­res statistic in vederea posibilității încasării ve­chilor impozite. In rezumat, deci, publi­cul e încunoștiințat s 1) Declarațiile de impo­zite nu sunt numai amâ­nate cum s'a zis,—ele sunt definitiv suspendate. In nici un caz ele nu vor mai fi puse in vigoare sub for­ma legei Titulescu. 2) Cetele de impunere vor fi reduse. 3) Lucrările comisiuni­­lor fiscale cari mai conti­nuă nau decât un scop, statistic. Sunt deslușiri prețioase pe cari le comunicăm citi­torilor pentru a-i scoate din nedumeririle vătămă­toare ce le provocaseră declarațiile și revenirile de până acum. Economiile de la Ministerul de Externe Statal va cheltui cu 80 milioane mai puțin Suprimări, reduceri, modificări Zi­ua de azi va provoca cea mai mare emoție în toate legațiile româ­nești din Capitală. O circulară tele­grafică cifrată rezervă tuturor răs­fățaților din capitalele străine o surpriză din cele mai rare. In cu­vinte scurte ei vor afla vestea de­zolantă a rechemării lor, a supri­mării funcțiunei pe care o dețineau, a reducerii salariilor fantasmagori­ce pe care le încasau. Eri, la minis­terul de externe telegraful sbâmâia fără Încetare pentru a comunica în toată lumea măsurile dureroase. As­tăzi ele vor ajunge la destinație­. CE CONȚINE CIRCULARA Suntem in măsură să comunicăm din sursă oficială părțile esențiale din faimoasa circulară și să arătăm motivele și efectele ei. Din cauza deprecierii continue a monedei noastre, ministerul de ex­terne se vede silit să reducă in mod riguros tone cheliene­le care gre­vează prea mult bugetul. In acelaș timp el vrea să pună capăt risipei de fonduri și pletorei de personal de la diferitele legații. Nu este vorba de măsuri cu caracter politic ci nu­mai de dispoziții impuse de situația noastră financiară. Statele In ches­tiona vor înțelege că suprimarea sau reducerea legațiunilor nu este por­nită din Inamiciile. Vom păstra ea și până acum cele mai cordiale relațiuni cu ele. Stăul era insă prea mare pentru a putea fi tolerat. De altfel sunt și alte state care au pro­cedat la fel. M MILIOANE ECONOMII Prin nouăle măsuri se vor realiza economii de cel puțin 80 milioane. S’a spus că aceste economii sunt imposibile, dat fiind că bugetul mi­nisterului de externe este de numai 33 milioane. Obiecțiunea e nejustă. Bugetul ministerului era fictiv. In realitate se cheltuiau la externe a­­proape 200 milioane. Pe lângă cele 33 milioane se luau aproape 105 mi­lioane din fondul special de 300 mi­lioane alocat ministerului de finan­țe pen­tu diferențe de schimb. Eco­nomi­le se raportează dect la acest fond. DE­LEGAȚII­LE SUPRIMA Pe ziua de 1 Aprilie se desființea­ză legațiunile române din Madrid, Lisabona, Haga, Helsingfors, Tokio și Cairo. In realitate nu este o suprimare totală căci atributiunile altor lega­­țiuni vor fi Întinse și asupra aces­tor țări. Astfel ministrul nostru din Paris va fi acreditat și pe lângă gu­vernele din Madrid și Lisabona. Cel din Bruxelles și pe lângă guvernul de la Haga. Cel de la Stockholm va fi acreditat pe lângă toate guver­nele scandinave, adică Suedia, Da­nemarca, Norvegia și Finlanda. La Tokio și Cairo vor rămâne , ia ființă numai consolate generala Măsura este numai provizorie. A­­ceste legațiuni vor fi reînființate de Îndată ce situația noastră mone­tară se va îndrepta, bine-înțeles fără a se face nici atunci vreo risi­pă, CONSULATE SUPRIMATE Se suprimă pe dna de 1 Februa­rie consulatele române din Paris, Praga, Lemberg și Budanesta. Se mai suprimă căpitănia portului din Constantinopol și Serviciul de presă din Paris. La Paris atribuțiile con­sulatului vor trece asupra legației, pe lângă care se va atașa un agent consular. Se reduc la personalul strict ne­cesar consulatele din Constantino­pol, îanina, R­usciuk, Salonic, Var­na Secretariatul de pe lângă Liga Națiunilor, Comisiunea reparațiuni­­lor din Paris, Comisiunile de lichi­dare din Viena și Budapesta pre­cum și alte comisiuni secundare. RECHEMAREA DIPLOMAȚILOR Pe ziua de 1 Februarie personalul tuturor legațiunilor se reduce la 7 persoane: ministrul și un secretar de legație. Numai la Paris, Londra și Berlin vor fi câte 3 persoana. Posturile menținute vor fi incredin­țate secretarilor sau atașaților celor mai­ noul numiți, aceasta pentru a evita favoritismul printr’o normă unitară și pentru a aplica princi­piul ca personalul legațiilor să nu stea prea mult timp departe din țară. Tot restul personalului va fi re­chemat in țară și întrebuințat la serviciul interior. Persoanele iutila vor fi ținse in disponibilitate. Cei­lalți vor trebui să lucreze efectiv. Se va da o nouă organizație comi­­siune­ pentru aplicarea tratatelor, care a fost neglijată. Acolo vor a­­vea să lucreze cei mai multi diplo­mați. Această comisiune va fi luată din atribuțiile ministerului de răz­boi. CUM SE VOR PLAȚI LEGAȚIILE In țările cu schimb favorabil le­gațiile și consulatele vor fi plătite dela 1 Februarie In le! în loc de franci francezi, iar in țările cu schimb defavorabil vor fi plătite In moneda cea mai avantagioasă. Ast­fel la Roma se va plăti în lire în loc de franci. Se vor reduce toate spe­sele de material și de personal su­baltern. „CAMERILE DE HOTEL" Toți miniștrii vor primi cheltuia­la efectivă a chiriei, iar nu, ca până acum, sume enorme pentru a locui tn simple camere de hotel. Până a­­cuma fiecare legație primea o alo­cație de chirie de 40 000 în moneda țării, iar mu­lți miniștri stăteau la hotel. Tot surplusul intra în punga ministrului. De acum înainte dife­rența de chirie va profita Statului. PLATA LA TIMP " In schimb va înceta scandalul cu neplata personalului diplomatic. Sunt legații care de 6 luni nu au primit nici un ban. Diplomații era silit­ să facă datorii incompatibile cu situația lor. Pe viitor vom avea un personal restrâns, dar plătit la timp. In acest scop s’a făcut un a­­ranjament cu ministerul de finanțe. Toți atașații comerciali vor fi r»> chemați. Dacă va fi nevoe se vor trimite în unele orașe oameni cu pregătire solidă. CAT SE CHELTUIA PANA ACUM Pentru ca să se înțeleagă impor­tanta economiilor realizate, vom da aci după date riguros autentice ca­ Citiți continuarea in pag. l­.a ALTE SUPRIMĂRI

Next