Dimineaţa, februarie 1922 (Anul 19, nr. 5501-5523)
1922-02-01 / nr. 5501
n\ SlX-Iea - Ho. 5501 8 Paginl Cfar fondat In t 1 Low exemplara! In toată țara 2 Lei exemplarul In străinătatea Pagini q Mercuri 1 Februarie 1922 mimmmmmmmmmmMmMmmmmmmsmmmsmammu Moartea lui Al. Ciurcu Prietenul și sfătuitorul cel mai drag al cititorilor „Diminezei" s’a stins. A murit fără casnă, liniștit, după ce-și adusese articolul la redacție și ne făgăduise memoriile sale pentru foiletonul nostru. Pierdem un slujitor din cei mai devotați ai tresei și ai casei noastre. Cititorii se despart de dascălul și povestitorul fără ostenire al tuturor nevoilor și dorințelor lor. Al. Ciurcu avea firea gazetarului născut. Ori de câte ori se așeza la mesa de lucru, el se simțea profesor. Se înțelegea obligat să spună ceva, să-și învețe cititorul. Și el își culegea învățătura de pretutindeni , din experiența în îmă a gospodăriei lui, de pe stradă, din teatru, din lectura unei naHni, din tot locul și din toată întâmplarea Ciurcu aduna — albină sârguitoare și credincioasă — ceea ce știa că folosește copiilor lui kibiti cari erau cîtPor’î lui. De la Ciurcu învățau ei care este cel mai recomandabil sistem de cules prun ele. — articolul lui Ciurcu era astentat peutru a înțelege deosebirea dintre îmnozîre'e cele noî și sistemul fiscal vechi. — Ciurcu stîa sa srutiu mai bine ca orî rîne despre evenimentele nubune cari determinaseră o situație critică, — de la Ciurcu auzeam metoda cea JM avem o Capitală curată, — stii Ciurcu ii ceream să deslușească ceea ce ne diviza și ne învrăjmășea, — Ciurcu era advocatul tuturor nedreptățirilor și lui i se adresau toti desnădăjduitii, toti lăcomitii de adevăr și lumină. Și darnic, ca un bunic blând , surâzător în asprimea lui cuceritoare. Ciurcu împărțea cu mâinile amândouă din coșul nesfârșit al experientil si observației lui. Nu se simțea ostenit nHodată și nu era slăbit de nici-o desamăgire. Mulțumit să poată da cât mai mult din avuția uriașe a minții lui, Ciurcu nu a așteptat nici-o recompensă ș a disprețuit orice onoruri După o activitate de jumătate de veac. In care a stăpânit dragostea mult mei și a avut recunoștința atâtor ajunși, Ciurcu moare sărac. fără altă demnitate decât cea imens de nobilă , de a muri in ceasul când în tipografie I se culegea articolul ultim pentru stabilirea unui adevăr de istorie ! E moartea frumoasă a unui eroi al dreptății și adevărului. Ea vine firesc și drastic ca un punct la sfârșitul frazei TM. Ne închinăm In fața morții acesteia ca înaintea unei dureroase minuni ce ne ”""•"ceste si ne arată înainte—* „DIMINET A* Făceam tocmai revizia corectarea articolului lui Ciurcu, articol pe care „Adevărul“ l-a publicat în numărul de ere, când primii în cunoștiințarea neverosimilă și absurdă că cel care scria așa de viu, așa de isteț, așa de limpede și de tinerește convingător, a murit. Am alergat să-l văd. L-am găsit nemișcat, — pe el, neastâmpăratul comunicativ și fără odihnă; l-am găsit dormind și rece, — pe el, risipitorul de voioșie și încredere. Somnul îî era împăcat și calm, ca după o zi bine împlinită. Nici supărare, nici suferință nu se înțepenise pe fata-i amuțită. Ciurcu dormea liniștit și simplu, ca un copil obosit. Erî fusese aici, în redacție. Aducea articolul despre ocuparea Budapestei — acest minunat chant du cygne, pe care îl ciurăți în numărul de ere al „Adevărului“. înfățișarea lui era tot atât de proaspătă ca de obicei, glasul tot atât de sigur și observațiile lui despre cele ce văzuse de la ultima vizită până acum erau mai variate și mai interesante ca oricând. Numai pe drumul de la el de-acasă până la redacție, în dimineața aceea, culesese material pentru zece foiletoane ! Și ne vorbea de toate, cu acea vervă simplă, expresivă și totuși figurată care chema în juru-i atențiile cele mai îndărătnice și domolea recalcitrantele cele mai încrezute. Era și eri acelaș Ciurcu priceput în toate, văzător de toate, nerăbdător să îndrepte, să instruiască, să învețe el însuși ! — Am multe de spus, ne zicea el er. Foiletonul „Adevărului" poate că nu e de-ajuns. Și,după jumătate de veac de muncă și observații cred că pot folosi cu ceea ce știu, concetățenilor mei. Hai să facem o revistă ! Și plecă de la noi cu această hotărâre voinicească : vom tipări o nouă publicație ! Cum eși de la redacție, sprinten #■ * și atent, fu atras de un șir de căruțe cari căsneau zadarnic să urce suișul alunecos de pe strada Sărindar. Ciurcu se opri. Il mustră pentru greșeala de a fi apucat un drum atât de greu, și apoi, îi învăță — pe ei, pe chirigii! — cum să procedeze ca să urnească din loc căruțele. — Dă „hăis", mult... mai „hăis“..., așa— împinge „hăis"... ei— acum „cea" ! Și după o serie întreagă de recomandații pe cari ignoranta noastră nu le-a putut reține, chirigiii isbutiră să suie... Ei mulțumiră, uimiți, boierului care se pricepea așa de bine la uirnitul căruțelor— * Așa era Ciurcu , atenția lui veșnic trează. Ia toate deschisă, cu lăcomia de a ști cât mai mult, de a ști tot, — îl înzestrase cu o pricepere care străbatea lesnicios și profesoral orice domeniu și orice activitate. Ciurcu care, la Copăcenii lui, se îndeletnicia cu altoitul pomilor, cu îngrășatul vitelor, cu cositul, cu îngunoierea cea mai recomandabilă a câmpurilor, era gazetarul care analiza ca nimeni altul o situație internațională, scria un articol de critică literară ori arăta de slușitor urmările sociale și practice ale celei din urmă descoperiri științifice. Și nu era la lucru diletantul de profesie care se amestecă în toate fără justă competentă . Ciurcu ru impieta domenii necunoscute, dar în toate ramurile activității omenești avea de adus o permanentă și binefăcătoare contribuție : contribuția unei inteligente căreia nimic nu-i scapă ne-suat în seamă și a unei personalități îmbogățite de o vastă experiență. Deci, în discuția asupra agriculturei, în analiza chestiei orientului, în articolul despre Molière ca și în prezintarea mijloacelor celor mai practice pentru curățirea zăpezii de pe coperișuri, — nu era desfășurarea anarhică a unei firi vagabonde, ci cuprinderea naturală a unui om care trăește cu viața lui întreagă. Și fără a fi numai apicultor, ori numai diplomat, ori critic literar, ori numai higienist, — Ciurcu era un om care observa și o inteligentă care trăia. In această calitate, el nu pretindea să reformeze bazele științelor respective, dar el le înfrățea cu omul, le aprofia feevoii lui imediate, în vedera le^ftra lor cu acțiunea de fiece zi.W așa, în fiecare ramură de activitate, Ciurcu aducea totuși o colaborare proprie, darnică, nebănuită. Colaborarea aceasta, neobosită și prietenoasă, se făcea intr’un stil de-o simplitate sfătoasă și spirituală, ce amintea felul de a povesti al lui Creangă. Nimic nu era el mai tare ca pedanteria și afectarea manieristă. Ciurcu a fost mereu în scrisul românesc un învățător de naturalețe și de onestitate spirituală. Nevoia lui de a băga-în-seamă totul pentru a sparge altora ce-a observat și a-i feri, astfel, de rele, pornea din ceea ce era însușirea fundamentală a acestei splendide făpturi : bunătatea, Ciurcu era mai presus de orice, un om bun. Iubea pe oameni și-i dureau greșelile lor. De aceea nu mai ostenea, învățându-i, ascultându-i, indemnându-i. Multe necazuri trecură peste el, multe nedreptăți îl loviră cu cruzime, — el le îndură cu liniște, cu iertare, cu un surâs care uită... Camarad admirabil, generos și brav. Cine nu-și amintește că el, intemeetorul Sindicatului, a fost nevoit să plece din el pentru a protesta împotriva nedreptății? Așa a rămas până în ultima zi, — viteaz și gata de jertfă. * Iar viața lui Intimă era simplă și curată ca a unui copil. II văd și azi — fiindcă l-am întâlnit alaltăerî — îl văd în înserarea cețoasă, cu buzunarul plin de alune, trecând de la un cinematograf la altul pentru a găsi un film atrăgător. Și ’n drumul acesta al lui de școlar în recreație, câte surse de inspirație, câte motive de observare, câte îndemnuri de muncă nu culegea pentru a doua zi . Viata aceasta așa de puternică, prelungită, pură și tânără peste toate încercările și piedicile, e negreșit una din cele mai frumoase și mai reprezentative ale rasei. „Adevărul" și „Dimineața" se onorează de a-î fi știut al lor până în ora din urmă. D. D. Iorga si maltratarea comuniștilor „Neamul Românesc" de aseară publică următorul protest: „Ținem să protestăm alături de toată lumea conștientă și cu dragoste de soarta cetățenilor acestui Stat și de demnitatea noastră ca popor, contra tratamentului barbar ce se aplică la 300 de cetățeni ai acestui Stat, dați pe mâna Curților Marțiale, schingiuiți și batjocoriți cum nu se poate mai josnic, după ce au fost ținuți fn aresturi peste un an de zile ca prevenție. Să înceteze nelegiuirile și barbaria asupritorilor**« ................. Suprimarea permiselor? Oficiosul guvernsmental anunță că guvernul a luat hotărârea de a suprima permisele de import și export. Imediat adaugă însă că „pa viitor aceste permise nu se vor eibera decât în urma unei cercetări prealabile a unei comisiuni formate din reprezentantii tuturor categoriilor profesionale". Cu alte cuvinte, se suprimă, dar nu se suprimă! Căci, a obține permisul dela un singur om ori al obține deja o comisie, e tot aia. Singurul efect al dispoziției de mai sus poate fi acela că permisele vor fi mai costisitoare, ceea ce numai la avantajul publicului nu poate fi. Singura măsură rațională și drastică ar fi libertatea tranzacțiilor, cu interzicerea la import a articolelor nefolositoare și cu interzicerea la export a celor necesare. Dar recunoaștem că o asemenea dispoziție ar suprima Însăși industria permiselor ceea ce, pe cât se pare, nu se urmărește. NESTOR Al. Ciurcu ca student Guvernul și imozitele la nici un caz nu se va reveni la sistemul declarațiilor La nedumerirea exprimată de ziare cu privire la impreciziunile care împovărau toate declarațiile guvernului asupra impozitelor, oficiosul guvernului e autorizat să dea în numărul de aseară câteva explicațiuni. . Suntem încunoștiințați astfel, că se vor modifica cu siguranță cotele de impunere și că în nici un caz nu se va mai reveni la sistemul declarațiunilor in forma lor actuală. Oficiosul guvernului explică și faptul că funcționează încă unele comisiuni. Acesteau an decât un interes statistic in vederea posibilității încasării vechilor impozite. In rezumat, deci, publicul e încunoștiințat s 1) Declarațiile de impozite nu sunt numai amânate cum s'a zis,—ele sunt definitiv suspendate. In nici un caz ele nu vor mai fi puse in vigoare sub forma legei Titulescu. 2) Cetele de impunere vor fi reduse. 3) Lucrările comisiunilor fiscale cari mai continuă nau decât un scop, statistic. Sunt deslușiri prețioase pe cari le comunicăm cititorilor pentru a-i scoate din nedumeririle vătămătoare ce le provocaseră declarațiile și revenirile de până acum. Economiile de la Ministerul de Externe Statal va cheltui cu 80 milioane mai puțin Suprimări, reduceri, modificări Ziua de azi va provoca cea mai mare emoție în toate legațiile românești din Capitală. O circulară telegrafică cifrată rezervă tuturor răsfățaților din capitalele străine o surpriză din cele mai rare. In cuvinte scurte ei vor afla vestea dezolantă a rechemării lor, a suprimării funcțiunei pe care o dețineau, a reducerii salariilor fantasmagorice pe care le încasau. Eri, la ministerul de externe telegraful sbâmâia fără Încetare pentru a comunica în toată lumea măsurile dureroase. Astăzi ele vor ajunge la destinație. CE CONȚINE CIRCULARA Suntem in măsură să comunicăm din sursă oficială părțile esențiale din faimoasa circulară și să arătăm motivele și efectele ei. Din cauza deprecierii continue a monedei noastre, ministerul de externe se vede silit să reducă in mod riguros tone chelienele care grevează prea mult bugetul. In acelaș timp el vrea să pună capăt risipei de fonduri și pletorei de personal de la diferitele legații. Nu este vorba de măsuri cu caracter politic ci numai de dispoziții impuse de situația noastră financiară. Statele In chestiona vor înțelege că suprimarea sau reducerea legațiunilor nu este pornită din Inamiciile. Vom păstra ea și până acum cele mai cordiale relațiuni cu ele. Stăul era insă prea mare pentru a putea fi tolerat. De altfel sunt și alte state care au procedat la fel. M MILIOANE ECONOMII Prin nouăle măsuri se vor realiza economii de cel puțin 80 milioane. S’a spus că aceste economii sunt imposibile, dat fiind că bugetul ministerului de externe este de numai 33 milioane. Obiecțiunea e nejustă. Bugetul ministerului era fictiv. In realitate se cheltuiau la externe aproape 200 milioane. Pe lângă cele 33 milioane se luau aproape 105 milioane din fondul special de 300 milioane alocat ministerului de finanțe pentu diferențe de schimb. Economile se raportează dect la acest fond. DELEGAȚIILE SUPRIMA Pe ziua de 1 Aprilie se desființează legațiunile române din Madrid, Lisabona, Haga, Helsingfors, Tokio și Cairo. In realitate nu este o suprimare totală căci atributiunile altor legațiuni vor fi Întinse și asupra acestor țări. Astfel ministrul nostru din Paris va fi acreditat și pe lângă guvernele din Madrid și Lisabona. Cel din Bruxelles și pe lângă guvernul de la Haga. Cel de la Stockholm va fi acreditat pe lângă toate guvernele scandinave, adică Suedia, Danemarca, Norvegia și Finlanda. La Tokio și Cairo vor rămâne , ia ființă numai consolate generala Măsura este numai provizorie. Aceste legațiuni vor fi reînființate de Îndată ce situația noastră monetară se va îndrepta, bine-înțeles fără a se face nici atunci vreo risipă, CONSULATE SUPRIMATE Se suprimă pe dna de 1 Februarie consulatele române din Paris, Praga, Lemberg și Budanesta. Se mai suprimă căpitănia portului din Constantinopol și Serviciul de presă din Paris. La Paris atribuțiile consulatului vor trece asupra legației, pe lângă care se va atașa un agent consular. Se reduc la personalul strict necesar consulatele din Constantinopol, îanina, Rusciuk, Salonic, Varna Secretariatul de pe lângă Liga Națiunilor, Comisiunea reparațiunilor din Paris, Comisiunile de lichidare din Viena și Budapesta precum și alte comisiuni secundare. RECHEMAREA DIPLOMAȚILOR Pe ziua de 1 Februarie personalul tuturor legațiunilor se reduce la 7 persoane: ministrul și un secretar de legație. Numai la Paris, Londra și Berlin vor fi câte 3 persoana. Posturile menținute vor fi incredințate secretarilor sau atașaților celor mai noul numiți, aceasta pentru a evita favoritismul printr’o normă unitară și pentru a aplica principiul ca personalul legațiilor să nu stea prea mult timp departe din țară. Tot restul personalului va fi rechemat in țară și întrebuințat la serviciul interior. Persoanele iutila vor fi ținse in disponibilitate. Ceilalți vor trebui să lucreze efectiv. Se va da o nouă organizație comisiune pentru aplicarea tratatelor, care a fost neglijată. Acolo vor avea să lucreze cei mai multi diplomați. Această comisiune va fi luată din atribuțiile ministerului de război. CUM SE VOR PLAȚI LEGAȚIILE In țările cu schimb favorabil legațiile și consulatele vor fi plătite dela 1 Februarie In le! în loc de franci francezi, iar in țările cu schimb defavorabil vor fi plătite In moneda cea mai avantagioasă. Astfel la Roma se va plăti în lire în loc de franci. Se vor reduce toate spesele de material și de personal subaltern. „CAMERILE DE HOTEL" Toți miniștrii vor primi cheltuiala efectivă a chiriei, iar nu, ca până acum, sume enorme pentru a locui tn simple camere de hotel. Până acuma fiecare legație primea o alocație de chirie de 40 000 în moneda țării, iar mulți miniștri stăteau la hotel. Tot surplusul intra în punga ministrului. De acum înainte diferența de chirie va profita Statului. PLATA LA TIMP " In schimb va înceta scandalul cu neplata personalului diplomatic. Sunt legații care de 6 luni nu au primit nici un ban. Diplomații era silit să facă datorii incompatibile cu situația lor. Pe viitor vom avea un personal restrâns, dar plătit la timp. In acest scop s’a făcut un aranjament cu ministerul de finanțe. Toți atașații comerciali vor fi r»> chemați. Dacă va fi nevoe se vor trimite în unele orașe oameni cu pregătire solidă. CAT SE CHELTUIA PANA ACUM Pentru ca să se înțeleagă importanta economiilor realizate, vom da aci după date riguros autentice ca Citiți continuarea in pag. l.a ALTE SUPRIMĂRI