Dimineaţa, aprilie 1922 (Anul 19, nr. 5551-5574)

1922-04-01 / nr. 5551

Ziar feladat Ia 1M4 d« CONST. MIL LB aisisiniaá 170 de dactilografe! Ära citit te ziare cum di d-1 general Mărdarescu, noul titular dela războiu, a rămas urât impresionat de faptul că la departmental d-sale a descoperit... 170 de dactilografe! D-1 general Mărdarescu care e un militar de elită, are și reputația de a fi foarte sever, de altfel nici nu’mi pot Închipui un bun comăndultor de oameni lipsit de energia sufletească de a fi om al datoriei $1 al dreptății de același timp. Dar este un „dar”! Epoca noastră democratică excelează prin tendința maselor de a se impune de sarcina Statului. Democrația trăește din mai multe principii, printre care: 1) Orice muncă trebuie plătită. 2) Statul să îngrijească cât mai pltin de cei nevoiași. 3)) Masele să participe direct la cârmuirea Statului. Aceste trei principii dau următoarele rezultate : Salariile sunt sporite și orice muncă, or cât de neînsemnată ca valoare dinamică, trebue plătită. Fiindcă, de concepția ultra-democratică și egalitaristă, salariul nu trebue să fie o echivalentă a coeficientului de muncă ci un mijloc de subsistență egal cu trebuințele sociale ale muncitorului. Așa se explică de ce în Rusia sovietică lucrătorii manuali sunt — sau creați — mai «câmp salariați decât muncitorii Intelectuali. . ”i îngrijease s câti mai mult cfe"'ri nevoiași. Iarăși în temeiul concepției ultra-democratice. Statul nu este altceva decit un administrator social cu consimțământul majorității. Contractul social al lui J. J. ■rouseau pleacă de la această concepție, însă atribue Statului o putere care anihilează aproape inițiativa individului. Prin unitate, de vreme ce Statel este numai un administrator el nu poate avea altă voință decât aceea al maselor care îl tolerează. Masele să participe direct la cârmuirea Statului. Dacă e așa este evident că cei cari cârmuesc trag spuza pe turta lor. Nu este exemplu istoric care să dovedească acum că cei cari au avut puterea nu au abuzat de ea. Și cel d’ântâi abuz este crearea de privilegii proprii. Cât timp o clasă aristocratică guverna lumea, această clasă își atribuise toate privilegiile : nu plătea impozitele, după toate funcțiile își apropia pământul etc Astăzi este rândul maselor, deci privilegiile trec pe nesimțite, de la o clasă mai mică la o clasă mai mare. Noulle privilegii se înfățișează pe lângă altele și sub forma înmultirei exagerate a funcțiilor publice. Cât mai mulți oameni vor să se folosească și ei din veniturile Statului. De ce numai câțiva, de ce nu toată lumea? Citeam deunăzi cum că în Germania socialistă de astăzi, numărul funcționarilor publici au trecut în regatul Prusiei, de la 200.000, câți ereau sub imperiu, la 800.000. Șase sute de mii de oameni trăesc mai mult din bugetul Statului. Are Statul, oare, mai mare nevoie astăzi de un mare număr de funcționari ? Evident că nu. Dar este îmmpunsătura socială care creiază funcțiunile și aduc masele la supremația în Stat. Dar supremație politică fără folosința personală a celor ce execută supremația aceasta, nu se poate concepe.Unul din motivele pentru care bugetul Germaniei s’a ridicat la cifra colosală de 50 miliarde, este și înmulțirea nemăsurată a functionarilui. Deci 8 finare mire d-l General Măinărescu. Femeile Intră pe viața publică din toate părțile. Deocamdată intră numai prin unele portițe Oftrice $1 prin crăpături de ziduri, în curând vor intra prin toate porțile deschise. Dactilografia, ca și scena, este una din formele decerne care asigurau femeilor „pâinea noastră cea de toate zilele“. CtmiL Bacnîteșa . . .«asum..—...------- st a sa Presa și scumpirea hârtiei Se prevăzuse cu exactitate că tentativa de scumpire a hârtiei părăsită Înainte de alegeri, va fi reluată cu îndârjire după deschiderea parlamentului. Acum nu mai există nici o susceptibilitate de menajat Trustul hârtiei sprijinit de piWK își poate face cu ușurință jocul. Faptele se cunosc : în disprețul protestului tuturor ziarelor, comisiunea economică a ministeruluilor industrie a aprobat urcarea prețului la hârtia de ziare cu 23 la sută. Am spus-o cu primul prilej și o repetăm în cmupina oricât de mică a hârtiei, ducerea dreptei la sugrumarea industriei de presă și la nenorocirea tuturor muncitorilor ocupațî într’însa. Cheltuelile actuale sunt atât de mari încât ziarele nu îl pot suporta decât cu cete mai mari sacrificii. O sporire oricât de mică © dealau* pentru e !® faca existența imp^sî»>!!§. Dar scumpirea «probată nu este neînsemnată. După cai caiete făcute ca va ci.ins buget «Iul ziarelor nosstra t?n «»or pe cinttueB de 3 ralHoane ne ! «•.. Fate tate mult de 1 cât i ® furate •Scinopîrea hârtiei r. 1 no lovește «a așai pe nota >,« v» repercuta și »*«rtra pubicului căruia tm4 vom pole# dar k- cât t*a ziarat#t redus — e» riscul «te a ou taal apare de loc. ba Mieten Ut deci în inimă or» ganimai cui torai cere e mre«a. A nu plânge este Imnul Se Imptune sa reacționăra. O vom face prin toata mijloace!» «1 suntem siguri «te waSiitt! bacciuS kínai a publicului. ---------------. Cum pier eroii TIîLMNITEȚI AJUTOARE Bătrân, fără de puteri, odinioară rupând fierul la mâinile de vokiic, veteranul Niculae Vulcănescu se stinge încet, pe picioare de o groază lipsă. Viteaz sfidat o viață întreagă, el a luat parte la 3 campanii, a primit laude, citații la ordin de zi, decorații, dar riscî o lăscate. Ast.a e redus fără nici o pensie, spre a nu muri să alieze la oamenii de bine ai țârei, care mai mumî ca patria ingrată pentru care s’a jertfit se vor indura să-l ajute. Orice om hol se va primi de nod pentru un bătrân veteran. Dm înț!wi!' l» fam ft LuJÎ Istmíií KNI$!tttt<J> J . Ministrul Franței trebuie să răspundă € Xkursflwnmearite«I«clul d-lul MHI vrând publicat de „Adw.rai** «vi« p<& «#®pUn lămurită, in urma tipăririi iu fuc trhnil « «alteorii «idiîartdul din Pari* ții a textului primei pagini « nrtimrluhti. în sterilisfitici*® editorul au~ imtritaă «el anunțe că articului ti IuluiSnbrande scrie «peda! pentru „Adevĕruül iar in teatrul francei ® al articolului, imediat mtb i»căsîtura președinttelui republicii france«« ***** m na sta «pecificar«a t „scrin «pedel pentru «darul „A- dmtirui*. Perfecta corectitudine a „Adeverului** fiind astfel Iu* afară da orice *1 iacit ție — o«ore de presupus că editorul de la Paris se știa în drept să procedaze cum a procedat. „Adevărul a impun chestiunea aprecierii d-nului Schxeschner, ministrul Franței, care acum are toata a» elementele ca să aprecieze ■ cmuMnîfestul dat de legația pe care o conduce. Pâspîâ' este um d»B Daosch» mîmt* pi1# «In« «sxpSîe fâ Pîi pe «3:s3ime » d.a'S«s,«53!»». la ii Snțolog TU VSntiM Brătianu ?! cu inal.nw. Mttifă. Dft.aMa ne-a amtoțat .că a r# gu'at oftio ceva tn vediri«a ureilri», ș «sta«. mână p6.a& i& gnrS. disl» orpți bronții’.te cal« maî reia. Zic**«« avi ea *ă astsptSm c#if dftsă lumi tfrunt, dat nouă de d l mtereliru de.finanț« ««. să *.« vadă nuntratele bun* ale măsurilor nas«, >■" ■i 24 de <w*b suntem nevoiți să coa*t«USwi că isui, cu toată denumulwî fftnlil, im pstr» ft ft din n»», saw! toamnarelor, ei din « cristaceelor, n rac &cd. Amosiîmiî mult ca să menținem «sele arătate dr. anume di leacul du poate ÎS decât numai in direcția «rorturi producției ei a normație&rii mijloacelor de transport. îîestul nu-l decât farafastâc-AiAualment» două cauze apasă beul .te Jo*: lipsa oricărui export, « cumpărarea de mărfuri, puțină e&lft ti« f&ce, fără credit, pe bani gata. a. OH că cu export efectiv de sol. Până «e nu vom reexporta nu-l nădejde ăi mai bin». Intrăcuro trebue lucrat — și ceva materii «pcotabile tot mai sunt, dar căile ferate merg greu-Se zice că guvernul ar fi luat serioasa măsuri pentru transportarea celor Miniiílide ,cherestea care primește la oeuda producție. Asta da asta ar reda ceva vigoare leului. Numai să fie așa. Și mai cu seamă să nu se amestece cumva funcționarii statului și nu ar.est negoț. IT. Falsul cu issiel JUDECĂTORUL: De ce ai pus uniforma de coloși el ? COLONELUL: Pentru că știam că generali sunt destul și fără mine... Un fals colonel a fost descoperit la Brăila. Ziarele MmMffl f "XȘtlfh t€8 Ajatoral iumé mtâm ffpsia Infomefatä' Ds vorbă m i. dr. Bacilieri .................«g-cüüMuniw—■— " 1 ■ Cläfsrla ütíiifiM liclifü Hit Hor !i ßdisü D-ruî Bacilieri mi sstet» nertir.nic«fi» țara noastră. Legături strânse sd ceca triste, dar totdeauna sfinte există i«tie d-sa *1 poixiful român. Dh Nosombrie tîl* până la Martie 1918 daa a lucrat la «pîtalul „Liceul Internat“ al Crucei roșii româna ca asedic i! crucei roșii elvețiene împărțind cu noi toate miseriile vieții datate și de o« atunci. la Martie 1918 a trebuit să se întoarcă în patria sa. Elveția, Bind mobb hast pentru combaterea grozavei epidemii de gripă ce bântuia atunci Europa. După devuoltaizne. In loc s ă se Întoarcă la orașul san, Locarno, pe Lacul Maggiore. In Edcila Italiană, doctorul fractucrl a revenit în România cu e misten# provizorie. Dar n’a apucat s*o te* priveascä st ! *’« dat sită mistiune. Si așa, ți!« mîsuno !« misiuno, d-sa se »Ră ?!ar! in tara noastră. In calitate de d»tesat al Comitetului international al Crocol rosîi si al Societății Badu altor tu Romania. In această calitate d-sa se ocupe actita de ajutorul care trebue dat Ru&iei Iniumetate. Se știe că zilele trecut» «L dr Badiîevî a fos« la Ucraina sovietică, la Tiraspol și Odessa, pentru a studia siisa sa la fața locului. Am crezut că va interesa pe cititorii noștri să afle Imjiro»fie unui observator obiectiv dn țara Sovietelor. Suimesn obiectiv pentru că, in genere, adversarul comunismului exftgerează tot atât «la mult teren, pe cât exagerează comunisti] In bine. eâssd descriu sluatte dn Rusia. D. d-r Bactiteri tmvi Saca poîrtică. D-sti osto do om de Inima, pe care referința omenească de oriend« 11 doare și carp caută s*o stârpească. întreaga algebtrație la care participă are același testî e acela am crezut că biseratlie i’rula din Rusia să fie cunoscute. L'san s«t? «iletal caracteristică, s*a pus la dispoziția noastră. Etrapa*£ 3T#ra coțlîl opunea« iar abia Se stie ca foametea din Hvtia «a,imt pdredt__U, malul NUtrului. In teritoriul cunoscut in opera de nju.. Ivritre sub numele de ..moihjil stAnts.1 foametea face tuf ravagii. Mai ales copiii sufera grosav. S’a propus evacuarea unui mumtti de copiii de acolo in llasorubia. tanul evmkar Nansen a stăruit in acest sens. D. dr. Dacibert s’a dus la Chitindu pentru a vedea dacă se poate organisa o evacuare a copiilor in Basarabia. l ea a tratat « d. Kahn, feful departamentului refugiaților a lui „Joint Distribution Comitis, ți cu d.rill Sutlam si Herman de la Conferințu Universal de ajutor din Paris. A fost vorba de o coordonare, de 9 h«hm* e«iv»î«4 a tuturor celor Interesați pentru « m» face o operă :o:np s»;Vf. Aveau« smvnmur* a fost posibilă itK-nirv. eă d. Sahn, delegatul Jo. ni,"Mint a recUtred de la început că w face deosebiri, intre cvrei si cretini, deși fondurile acestei organizații urmiu numai de la societățile torveții din America. Prin această s’a nutrat coordonarea: 'Am orgtttriwiiăe pe cari l* reprezint« 4. Dr. Bacilieri nu fac operă tortfetiVMM, înțiegerea »'a tradUs astfel: Joini.ud sfa «băgat să fa tn primire primpíel, fără deosebire de religie a retice, să-l deparaziteze, să le dea adăpați i. timpul asmintind, pointt eank aped, eerotaU« terganix afirsil fi rot «rt'vvv •rt uttm adăpostul de fini. . . Tratfinmte m met* bin* grafte inan X^oinfei gtcvtmsttitS dr atunet fimat «V a dint Argetoianu, care spui multă tumd in această chef. ibme. StirbnMrMe de fftnsfil a inffregulat souttfionarea.. pentru ce de fitcare..dein__* trebuit__«d t« inceapă, ci te minteapă discuțiile. O altd ’îtmicire a fost că gncemui din ?. Iar ban nu fi.a dat la timp adezivism de a se studia la fata locului tHimțin. ActWf ă adesitm* • sorit itbig pci*m. ăupă ce A. dr. Bacilieri a cit in Ucraina, febră s’o mala*. Apte. hitre fivn.j», pirite cari soseau mt. rww îi pe „m«.hH siting“, erau din ce in mai disperate. Nevoia unei InUrccnți devenea tot mai urgent*. Pe la mijlocul M Fednich erau prig,Wtrs tmn*f>orturi de alimente, ie juk«J> rrdmissuvl nu mai sosea, *h»mănd morțitor, peste Nistru, de comisarul comandant al frânte* rilor care vorbea bine neinfepte și părea a fi austriac. Cu o căruță de tară cu doi cal tv* bufifi am inecat cu toții un vraf. P* drum comisarul pre/edinte a spus că sosirea oaspetelui l este foarte agre, abilă si va /«ce totul ca act tunsa M sa Aibă roade căi m«4 bune» El a explicat că situația e «tăinet rea, fiindcă seti avut « fonul din ae» le mai grele venită două o secetă moravă, 1 Grija foc este cum să treacă tot, că 3 luni până la noua remiiă. In teritoriul iran mit trian este 0 mare lipsă de medici si medicamen* te; sunt multe boli infecțoase, dați in această privință se observă in st!e timele sale o ameliorare. La Tiraspol, d-l d-l BacUUtH a fost găzduit la hotel Paris, in stradă principala a orarului, numită CU cum str. 23 Octombrie 1911. Autoritățile din Tiraspol au decllarat că ele nu pot face nimic fără intoricația guvernului central. Seara d, Dr. Bacilieri a fost InriU lei la masă la comisarul președinte, împreună cu mai mulți popreamptenți al autorităților, intre eare si comisarul comisiei extraordinare (Ceha). Numai gazda a lipsit de la masa. Menitul servil a fost: borț, pesta fript cu cartofi, pane neagră, clai ® cu SítAfl. La ora unu noaptea a sorit ți pro- țedinicie, spunând că a primit ftiri din Odesa că acolo se află o comisiune care decide unde să se inceapă opera de ajutor ți că oaspetele au fost anunțat acolo. La ora două dimineața, oaspetele insoțit de un „tovarăț", atațat pe lângă persoana ta, a plecat (n trăsură la hotel. Pe drum sentinele ți patrule Lau oprit in câteva rânduri cerdndumii paroh% pe care le-o spunea birjarul. In Tiraspol, d. Bacilieri a rămas de la 7 la 12 martie, ațtsptoind raspunsul din Odesa. In acest timp d-sa a putut studia in voe situația populației, fiind absolut liber In toate mișcările sale. „Tovarațul“ delegaț r«țimnea d-sa T a servit tot timpuj fără să-i implicici libertatea, de a#» turne» La 12 Martie a sosit invitația Ia Odes«*. A plecat cu trăsura I« Has* de Inaia, unde » sosit noapte*. A doua și dimineața la 11 a platul ei, trenul la Odesa, unde a sosit la ora unu. Acolo a făcut prima vizită la Cekafc un fel de siguranță generală. Birjarut la gură La cerut pentru «eri4. 600.000 de ruble, ceea ce L a părut fi „tovarășului 14 prea mult. După focieri cu mai mulți birjari, a găsit pe unul care s'a mulțumit cu ăOIXIOR La Odesa, d. Dr. Bacilieri « «erul greu lăți pecuniare. Suma de 3000 dinți pe care a putut-o Lua cu »ine, nu Sa ajuns, deoarece a schimbat-o pe cursul o tcirii, care » 100 ruble pentru un leu. La »«brafii particulari Si obțineți 3000 până la 3600 rubte pentru un leu. Noroc că ți la Odesa este un reprezentant al lui Nansen,, care a imprumutat colegului său din București vre-o câteva milioane de ruble. D-l d-l Bacilieri a stat in Odesa « zile in care timp a tratat eu representantul ministerului de extezne, cu crucea roție ucraineană si cu delegătul lui Nansen. In Odesa d-sa a fost foarte bine primit; la plecare a fost condus la ffard de comisarul Lupcenko, de la mhnisierul de externe. La gară, mumcitorii văzăndu-l Lau oferit un ceai cu un fel de covrigi, o atenție foarte viritaliloare. A plecat cu o drezină deschisă cu motor; la 19 Martie a sosit la Tiraspol și chiar un ocdefil și autoritățile, militarem mijtocJM pe lângă postul de gardă al nostr k trecerea Nistrului, care s’a făcut ajutorul a crora ț pescari. . P « t ® r8 îos* î u3 ««f tdjÂ rxjlIj ® jaÂ'-T.r*.....am M muu«»- Jlfl M LA ODESSA B, m. BAC1LZSB1 jB Plecarea spre Odesa — Intr'o cojivoi’bir« pe c are am «viit-o eu d. Brătianu, ne sptrue «L d-r Buclacii, președintela constInJul tu’s sfătuit să grăbesc plecarea. D-sa a «lat ordin autorităților civil» c militare dte Chișlnău s ă-mi faculteze trecerea. N”am mai așteptat adeziunea dein Cimrkov și «’am hotărât să plec ln Ucraina. rletrSmlti-ml cs punct de trecere Trihuna-TiraspuL pentru că amastmt că acolo tuni tsuberosi copil In cea mai noastră mizerie. Ajuns te Chismănana araidat fărăc ulei o diHcultst» dotat de trecere ca d. general Popovici si ca d. colonel Omean. Organizația din Cfdșiaâtm — Am profitat de prezența mea la Chirindu pentru a pune boxele organizației viitoare a adăpostului copilor ce vor fi aduși din Ucraina șii Români. Am avut fericirea să constat că toate societățile din Basarabia au acceptat eu en’uxiasm să-ți dea concursul pentru a ușura mizeria". Pentru prima oară s’a stabilit o colaborare a tuturor societăților, sub conducerea unuui comitet central. In care sunt reprezentate toate comitetele. S’a ales ca președinte ,Andr Bacillert, iar ca vicepreședine pe d. d r Kogan Bernstein, ca reprezentant al organizațiilor evreești pe df. Cristi, ca reprezentant al celor creștine. Astfel s-a asigurat adăpostul a peste 3.000 de copii pe imp nedeterminat La Tighrna In ziua de 6 Martie d. d-l Bacilieri a sosit la Tighina, unde comandantul garnizoanei a dispus ca postul sovietic de la podul de drum de fier să fie încunoștiințat de prezenta delegatului ligei națiunilor și de dorința lui de a trece Nistrul. D. d-l Bacilieri a trimis o scrisoare comandantului garnizoanei din Tiraspol in care spunea că este însărcinat să facă ieităUu* intre organUaiiAți f!m iRomâtd* r «te«*« de po „matei «țf«« »1 Kistenist?» ¥ i«rpr«ratS8tul lui Nansen ia Owkov, căpitanul Ouímying precum Jd. Devsonax, dsissrat al U. J. U K. (emniratei teteruftik»««! * Crucel roși:! *1 L U. S. E.Comitet International de ajutorare a copiilor) c are trebue să fie la Chftifrav. I se mai spunea comandantului că lîmmk fusese prevenit prin delegația «caduto»! ds» Varșovia de către Nansen despre sosirea d -lui d l Bacilieri. In ace!«? timp conferința Israeliia universaift din Forte a cerut republice! sovietic« usratnten« sa pentuU Intrarea pentru ajutoare materiale. Pe acest îa bază, comandantul garnizoanei TJimmol a rugat sa permită trecerea. Chisr a doua A. te 7 Martie a sosit răspun»' tovoubli, fixând ca moment de trecere ora 3 d. a a aceleiați /«I« ■ un thnptd Über, c. «Gr. Bacilieri a plattat câmpul de refugiați din fortul figkhist si persoanele cari se ocupă acolo de binefacere. Situația bart nu era de loc fericită; te lățeau acolo 700 refugiați. La totíl arm sa In Tirasopol, d. dr bacMieri a gătit taxă numai 330, teșitul furtcveră USsatt in libertate. Trec ©**®» Nîsbniul La om 8. delegația sovietică so țește I« Nistru, trecerea era grea din clasa stohtrilor de gheții. f«m Ir'un moment de pauză: IM Jm Jm M «fl JM