Dimineaţa, aprilie 1922 (Anul 19, nr. 5551-5574)
1922-04-20 / nr. 5565
STIU DIN TOATA LOMBA •sure tv Literatură - Artă - Știință Am salutat cu deosebită căldură orice eveniment cultural, ce s'a produs In „provincie14. Este gestul bolnavului. Închis in spital, căruia i se dat prilejul săi răsufle in gra cisă înflorită, să asculte trilurile prietoarei ți să poată smulge cu le mâini trandafirul, care-ț bea tn apa stătută din glastră... oi, românii din provincie, trăim epoca „Sturm und Drang“-ului, ce am fost izolați sute de ani, influența binefăcătoare a civiliției latine ți ni e’a umilit suflede porunca unei culturi streine rudimentare,... acum, când nu Bă hid porțile cultural românești, să ni se reverse cu belșug lumiși căldura pe fețele obosite, puncu brațele deschise pe acei, ce țc minunatul cuvânt românesc, uice ca nectarul pentru limba tră acrită de vertral greoi ți Efttee. i De aceastal.. pionerul culture! roanâmeti sunt primiți ți azi cu emoția unor vremuri de înălțare sufletească. Am văzut la un spectacol de tea.. tn Bihor... oameni bătrâni, se disciplinați de furtuna vieții, ând ca copiii, de emoția ce produs-o prima representație auzită în românește. Este stare sufletească, înrudită cu xismul, dar cine cunoaște stțla. In care să găseau intelectul Ardealului Înainte de război, înțelege și va scuza acest delir, cum am spus, bucuria scăpade închisoare a celui robit, este starea după semn și infinit a fletului, instruit ca să-și facă limbarea în cercul carierei sale. De aceasta ținem noi atât de mult la înfăptuirea idealului noi, ca să avem cât de multe tearomânești în Ardeal în cari să le săvârțim cultul pentru armonia Sufletească. Acum primesc vestea, că la Timișoara, ți-a inchis porțile un teatru jf român. Nu voi analiza cauza Poate sunt grele neajunsuri reale, cari au produs acest finish bruta țl ireparabil. Există circumstanțe atenuante insă ți se vor putea găsi. Pe mine mă interesează insă singur faptul, că într’un oraș cum este Timișoara a trebuit să-și închidă porțile un teatru român. Înjghebat cu mare trudă. Și nu este îngrozitor, să te gândești, că a trebuit sfi șî închidă porțile … Cultura românească din „Provincii“ este și astfel amenințată de o serioasă criză. La Cluj au dispărut ziare românești, revistele românești să luptă cu mari greutăți, la reprezentațiile teatrale publicul nu vine un număr destul de mare. Cauza? Criza financiară ori una a conștiinței? Nu cred că pricina ar fi aceasta din urmă. Publicul e și azi animat de-o spontaneitate, care îl face generos. Criza financiară îl obligă poate să fie mai rezervat, dar nici în gând nu l-aș acuza, că nu vrea să sprijinească acțiunile culturale românești. Cred însă că un masumoman este in organizația diletantă a acțiunilor noastre culturale. Este cert, că noi, românii suntem foarte slabi organizatori, deși ne facem reclamă disgustătoare cu contrariul. Lipsa noastră de organizare ne amenință nu numai instituțiile culturale, ci și pe celelalte. Sunt sigur că dacă aș căuta cauza încetărei teatrului român la Timișoara, n’aș afla-o nici la Primarul, nici la Directorul Avram Nicolau, dar nici la public. Ea se găsește insă, în unele lipsuri grave ale construirei economice a planului și fatal, leacul îl va găsi mai repede un financiar decât un reprezentant cultural. .... Un teatru român și-a inchis însă porțile în Banat. Și poate eu aud, că suspină muzele... Nu gândiți că pentru noi știrea asta este mai dureroasă, ca dacă nu s’ar cufunda o navă încărcată cu mătase și argint ?... EMU. ISAC Moartea lui Franz Ondricsk Din Milano sosește știrea că celebrul violonist ceh Franz Ondriicek a fost lovit de apoplexie îa gara locală și a sucombat. Soția sa face grav bolnavă de Milano. Firam Ondricek, unul din cei tai iluștri virtuozi ai arcușului", a fost cunoscut și în tara noastră pe care a vizitat-o în repetate rânduri obținând succese strălucite tn numeroasele concerte pe cari le-a dat în București, Iași , în alte orașe mai însemnate ale țării. NOTIȚELE MELE In teatru român și-a inchis porțile de EMILISAG !* Dăm mai jos răspunsurile ce sun primit la ancheta ce am întreprins. DECLARAȚIILE D-LUI OHIȚA DROB Ziua întâi grozav, a doua și a treia prost de tot sute sunt om de 57 de ani, cântăresc 124 de kilograme ți tot nu m’am lăsat în ziua întâi de Paști până n’am mâncat 12 ouă roșii. Ce e mult ? Câte 8 la fiecare masă (că’n ziua de Paște am mâncat de patru ori !) încolo n’am mai mâncat cine știe ce: două căpățâni de miel, vre-o trei despârte dinapoi și vre-o patru din față, o lecuță de pastramă(să tot fi fost ca la două kile), vre-o cinci cozonaci, o țâră de salată verde cu ghiudem, mțel stucat și câteva antricoate înfricoșate. Știi mâncarea la mine nu e lucru de seamă: la băuturi că mă’nfig eu mai bine. Am băut binișor și cu toate acestea în ziua a doua de Paște mi-a fost rău de tot. Și mă întreb din ce ? Că slavă Domnului nu m’am culcat cu burta goală ! Da rău, rău de tot! Cât p’aci să chem și doctorul! Da nu l’am chemat! Și uite așa a doua și a treia zi am trebuit să stau în pat. Văz eu că sunt bolnav, dar mă întreb din ce ? CE NE SPUNE D-L MARCEL BOSTON Ah, les sales journnes ! Să stai toată ziua in casă și să n’ai unde Să dansezi ! Toată lumea a guitat Bucureștii și am fost obligat să mă anulez toute sous Themre ! In prima zi tot mai aveam speranțe ! Hélas , madame Drigan a plecat la Constanța, madame Bradopol la Sinaia și madame Furliceanu e la moșie! Și eu condamnat să stau în casă și să nu pot dansa! Mais tout ce monde est devenu sou ! Ce adică dacă e Paște nu trebue să mai danseze omul ?! Ah, Ies sales Journées ! RĂSPUNSUL D-LUI TEODORUL Prima zi de Paște, eu Mișu, Costică și Lenuța. Eu mereu perechi de ași, Mișu culoare, Costică Cacialrmile, Lenuița quintstragilA. Pierdut 1876 de lei.A doua zi: Lenuța, Costică, Mișu și eu, Eu culoare, Mișu caeialmaie, Lenuța perechi de ași, Costică quintă regală. Pierdut 3176 de lei. A treia zi: eu, Mișu, Lenuța și Costică, Eu caeialmaie, Costică perechi de ași, Lenuța culoare, Mișu quintă regală. Pierdut 7376 de lei. "Astăzi semnez o poliță. CE NE-A DECLARAT D.RALILICA POPANA. In prima zi am fost la Clasic cu vărul Tănăsel. Era un film cu o contesă care ședea la Paris, din care cauză o omoară un asasin. Cu mâna dreaptă a strâns-o de gât, iar cu stânga a violat-o! Sărmana contesă! A doua zi am mers la Lux cu verișorul Mirică. Era un film cu un conte care se făcea că iubește pe o fată... dar n’am prea înțeles bine, că nu mă lăsa Mirică în pace. A treia zi m’am dus la Vlaicu cu Tilică. Drept să-ți spun nici nu știu ce film a fost, e așa de nebun Tilică. Ce ne-a comunicat Jean,, mattra d’hottel la familia Văcuță. Îmbogățiți de război Prima zi de Paște. MENU Ceufe de Prague, jambon dur. Estoufade d’agneau de lait Agneau & la broche (avec des diamante) Roti de poulet de poule Dinde sur choux Fromage parfümé avec Odicolon Brioche cu stafide Café cu caimac. A doua și a treia zi de Paște MENU Sulfat de sodiu 150 de grame Rețină 200 de grame Picături de Davilla 400 de grame. Ceai de istov 500 de grame Limonadă Roger 1 kilogram. REFREN Bttszareștenisme Cum ati petrecut de Paște! Spectacole ASTAZI MIERCURI 19 APRILIE Teatrul Național. — Puterea întunericului. Teatrul Regina Maria. — Bella. Teatrul Liric. — Lacmne. Teatrul Mic, — Culcușul Miresei Teatrul Popular. — Don Vagiistru. Circul Sidol. — Salomeea. RipMIM sămânal TEATRUL NATIONAL Joi. Ziua : Noptea Regilor, seara : Taifun. Vineri Scompolo. Sâmbătă. Ziua : Puterea Întunericului. seara : Noaptea Rector. Duminică. Ziua : Taifun. seara Scompolo. TEATRUL REGINA MARIA (Compania dramatică Bulandra) Joi. Țarina (premieră). Vineri: Țarina. Duminică. Ziua: Pottasch ș! Perlmutter; seara : Țarina. TEATRUL LIRIC (Opera română) Joi. Lohengrin. Vineri. Navarezai. — Ariechinada. Sâmbătă. Mefistofele. Duminică. Tosca. TEATRUL MIC (Compania Elvira-Iancovescu) Joi Ziua: Paznicul de noapte, seara : Culcușul Miresei Vineri. Paznicul de noapte. Sâmbătă. Culcușul Miresei. Duminică. Ziua : Culcușul Miresei seara : Paznicul de noapte. TEATRUL POPULAR Joi. Ziua: Extemporalul, seara Don Vagmistru. Vineri: Don Vagmistru. Sâmbătă: Don Vagmistru. Duminică: Ziua: Tudorache Sucit« seara : Don Vagmistru. RUSIA ȘI BASARABIA Cele două eșecuri ale rușilor.—Răspunsul categoric al d-lul Brâtianu.—România nu «omisiunea politică. — Dela trimisul nostru special — CENOVA, 17 Aprilie. — Chestiunea care a preocupat pe delegații români în primele zile, și amenința săă tulbure și mai mult atmosfera conferinței, destul de tulbure în cele dintâi manifestări, a fost che știa Basarab. Se știe că Cicerin a profitat de prima ocaziune, sau mai bine zis, a tras de păr prima ocaziune, ca să pue în discuție chestia Basara *“ . L’am întrebat pe cel mai important gazetar al presei socialiste franceze — pe care îl văzusem vând masa în tovărășia delegației sovietice, — cari sunt adevăratele rosturi ale bruscei intervenții a lui Cicerin ? Pentru că mi este de crezut ca comisarul afacerilor externe íd Republicei sovietelor să fi sperat intr’adevăr ca va recăpăta Basarabia la conferința la curs. Confratele parisidi, care este în primul rând comunist și numai în al doilea gazetar, a fost de o implacabilă discreție. Mi-a comunicat însă că Cicerin a fost impresionat de răspunsul lui Brătianu: dârz, depidar și categoric. Iată clar că forțele noastre diplomatice au fost aruncate din primul moment în prima linie de bataie. Și au câștigat. Orație terăsa concursului vigilent al marilor noștril aliați. Rezultatul dezbaterilor, comunicatul oficial, împărțit ziariștilor, în Casa della Stampa, 20 de minute după închiderea discuțiunilor, ne-a adus știrea că chestia Basarabiei nu se mai discută: pământul acesta este românesc și al României va rămâne. Un alt eșec al rușilor ROMANIA IN COMISIUNEA POLITICA Dar rușii au mai suferit un eșec de comision«. La sediul conferinței, din Palazzo Reale, se discută cu aprindere numirea iment dv când sâim a oomishmei politice. Și interesul acestei difcoutmri este de o covârșitoare importantă, întrucât de la această suboomishme via porni oarecum direcțiunea politică a întreeei conferințe. Se știa dinainte că ea se va compune din reprezentanți ai țării care au convocat conferința: ai Rusiei $i al Germaniei. Dar nu se știa cari vor fi celelalte patru țări cari vor fi alese să trimită delegați în sub comis lume. Pentru noi, în deosebi, e cu atât mai palpitantă această alegere, ar cât se vorbește că va intra, sau Polonia, sau România. Și crem Franța susține cu pasiune pe cea dintâi, șansele noastre sunt slabe. Rezultatul dezbaterilor, anunțat prin acelaș comunicat despre care am vorbit mai sus, ne-a liniștit. S’a găsit soluția cea mai bună , au intrat și Polonia și România în subcomisiune. După această penibilă înfrângere Cicerin, simțind nevoia să-șî refacă forțele, a pornit de la Palazzo Reale, însoțit de statul lui major și de Marcel Cachini, deputat și director al ziarului" socialist rjiumanité“ spre Ristorante di Ferrare, via XX Settembre. De la eșire, fotografii l-au sărit în cale cu vii și emoționate strigăte : ,Jacco Cicerin, ecco 1 Răsti”. Și strigătele și emoția pe care le stârnesc apariția bolșevicilor generală. Dar nici o manifestație, nu se produce în tot drumul parcurs, per pedes, de la Palazzo Reale la restaurant. In piața le Ferrari se aud, chiar câteva aplauze răslețe. Câteva minute mai târziu, șefii delegației sovietice, instalați la masă, se regulează cu copioaselejucate și delicioasele vinuri italienești, savurând cu nesaț plăcerea unui dejun laculre, senzație uitată de sigur de multă vreme. EDEL * Certuri urâte In ziarul românesc America din Cleveland a apărut un articol „un lătrat la lună“, semnat de studentul Gheorghe Anagnostache, articol care jignea pe d-l Anton Bibescu ministrul nostru la Washington. In urma apariției acestui articol, d-l Bibescu a trimis următoarea scrisoare asociației studenților români : „Er f am telagrafiat că soția mea va trimite un cer in valoare de (o sută) Î00 dolari, probabil că nici aceasta nu ar satisface pe d-l Anat nostache, insă țin să vă comun că m’am hotărât să amân trimiterea lui, până când voi vedea în aceleași coloane, in mod categoric, ce credeți d-voastră despre „Un lătrat la lună“ și autorul lui. (semnat) BXBESCO ministru D-l Gardescu, președintele Asociației studenților, a trimis o circulară membrilor asociației, cerându-le părerea. Răspunsul a fost: 8 studenți aprobă articolul 2 M reprobă (unul din ei fiind și funcționar la consulatul din Pittsburg) ceilalți studenți s’au abținut. Oricum ar fi chestiunea, nume vine a crede ca un ministru al țării să exercite astfel de presiuni Așteptăm deci lămuririle ziarului America asupra acestei chestiuni .Dacă faptul e adevărat, iei aruncă o tristă lumină asupra stărilor de la unele din legațiile noastre. Explozie DÜSSELDORF, 17. (Rador). Explodând un cazan la uzinale Phoenix, 1i muncitori au fost răniți, uniți in mod grav. Lenin se supune unei operații Nauen. 18.—Profesorul Berchard directorul secțiunei chirurgicale a sanatoriului Moabit din Berlin, a plecat la 15 Aprilie la Moscova, unde a fost chemat pentru a extrage lui Lenin glontele rămas în regiunea umărului în urma atentatului a cărui victimă a fost în toamna anului 1920. Chestiunea datoriilor interaliate O propunere interesantă Paris.— „Criblegramme“ publică următoarele de la corespondentul său din Londra: La dejuinul Camerei de comerț americane din Londra, care a avut loc la Hotel Cecil, d. Frederic Goodsnough, prezidentul Consiliului de administrație al lui Barclay Bank, care a fost invitatul de onoare, a făcut o analiză interesantă a situației cauzată prin existența datoriilor de război ș Interaliate și a sugerat o soluțiune a problemei îngrijitoare ce le pun. Datoriile interaliate propriu zis se ridică la aproximativ 4 miliarde lire sterline; dacă se adaugă la aceasta obligațiunile de reparațiuni, se atinge enorma sumă de 10 miliarde 600.000.000 lire. „Aceasta, spune d. Goodenough, a creat o situație imposibilă, care lovește viața economică din Întreaga lume și nu se va eși din această situație decât dacă se va adopta un remediu apropiat acestei situații“. D. Goodenough a adăugat că dacă Marea Britanie n’ar fi avansat aliaților ei sume atât de importante, ea n’ar fi astăzi debitoarea Statelor Unite pentru un total de 950 milioane lire. „Marea Britanie, a spus el, n are nici de cum Intenția să repudieze această datorie; se poate afirma chiar în mod sigur că ea va fi plătită, dar ar fi desigur in interesul general al Statelor Unite nu mai puțin ca în acel al celorlalte state, ca să se dea termene lungi penru plata atât a capitalului cât și a intereselor. America, care se găsește în pozițiunea atât de invidiabilă, de a nu fi debitoare nimănui și de a fi creditoarea tuturor, ar trebui să țină seamă de greutățile ce le întâmpină actualmente celelalte țări prin faptul moștenirii sarcinilor ce le-a lăsat războiul. „Dar aceasta n’ar fi decât un paliativ. Chestiunea totală a datoriilor de războiu Interaliate și a plăților reparațiunilor, va trebui, in interesul general, să fie rezolvată într’un mod mai radical. In primul rând va trebui căutat să se evite a se impune unei țări oarecare un fel de existență atât de redusă, încât această țară sa fie pusă în situație sau să facă celorlalte o concurentă de neînvins sa să fie împinsă la bancrută. Părerea mea, spune d. Goodenough, este că va trebui de îndată ce lucrul va fi mod practic posibil, să se hotărască în mod definitiv obligațiunile fiecărei națiuni debitoare. Aceasta ar avea ca prim avantagii, să pună capăt oricărei nesiguranța supărătoare creiată de negociațiunile neîntrerupte despre care chestiunea reparațiunilor germane ne-a dat un exemplu. Acest lucru odată făcut, se vor creia bonuri care vor reprezenta totalul sumelor ce fiecare țară va fi chemată să plătească cu titlul de datorii de războiu internaționale sau cu titlu de reparațiuni și aceste bonuri, întărite prin garanții naționale, vor fi în mod gradat oferite economiei care le va absorbi. In modul acesta Franța ar putea plăti Marii Britanii o parte din actuala ei datorie printr-un simplu procedeu de gir la ordinul ei a unui anumit număr de bonuri de reparațiuni ce va primi de la Germania. Marea Britanie la rândul ei ar gira aceste bonuri la ordinul Statelor Unite, ca plată a datoriei ei. Această din urmă țară ar primi bonuri de reparațiuni andosate atât de Franța cât și de Marea Britanie și dacă suma plăților ce va fi impusă Germaniei va rămâne în limita capacității ei, riscurile giranților nu ar fi serioase. Nu este mai puțin sigur că aceste bonuri astfel girata, ar găsi un târg ușor, oriunde. Economist întregii lumi le va cumpăra și se va păstra până la scadența lor.1 Starea sănătății ă-lui Lake Joneses Boma, lg. — (Rador). — Buletinul din 17 Aprili<>< D„1 Take Ionescu a avut temperatura 38.5 pulsnul 94. Medicii sunt mulțumiți de mersul boalar. Starea generală se ameliorează în mod simțitor. * lloma. I.S. — Stürel sănătății ii-lui Take Ionescu s’a ameliorat puțin dar e încă destul de firavă. 11egele și ministrul de externe au cerut informațiuni asupra stării bolnavului, de asemenea și numeroase personalități politice. BOCURFIȘTI 1882 Profeții sinistre 1 Mai decret o o sărbătoare oficială în Itai la Roma. 18. — Consiliul de miniștri a hotărât să considere ziua de 1 Mai, ca zi de sărbătoare. Sub ce perspective s’a deschis conferința dela Genova. Prevederi pesimiste. — Teama de mari complicațiuni. PARIS. 10 Aprilie- - In momentul când rândurile acestea vor ajunge la Paris, conferința de la Genova, despre care se fac atâtea preizceri funebre, va fi începută. Poate că chiar din primele momente se vor desminți relele pronosticuri cari s’au făcut pe seama ei, în lumea întreagă. Vă transmit totuși extrasele de mai jos, cari arată în ce atmosferă s’a prezentat această conferință. Chiar dacă cele cuprinse în aceste extrase nu s’ar adeveri, ele rămân interesante, dacă nu pentru altceva, cel puțîn din punct de vedere documenar. O ÎNTREPRINDERE primejdioasa Să începem cu „Timer“. Articolul lui de azi, întitulat :,Conferința paneuropeană ’ este aproape un strigăt de alarmă. El se teme ca prezența bolșevicilor și a germanilor, chestia dezarmării, cum și altele, să nu provoace o mulțime de complicațiuni și să ducă chiar la consecințe incalculabile. Conferința, spune ziarul, este întreprinderea cea mai primejdioasă în care s-a îmbarcat lumea de la războiu încoace și autorii ei vor putea fi felicitați dacă vor fi obținut marele succes de a duce la bun sfârșit, fără a fi lăsat in urma ei Europa într'o stare și mai rea decăi este azi”. După cum vedem „Times” anunță că va fi fericit, nu dacă se va face ceva, la Genua — în privința aceasta n’are nici o speranță — ci dacă se va reuși să nu se înrăutățească acolo situația și mai mult decât e azi. Alte ziare nu întâmpină conferința cu mai puține griji și preocupări. „Journal" din Paris, după ce descrie situația generală în culorile cele mai negre, scrie: „Europa centrală se spate un convulsiune despre care nu se poate spune dacă sunt durerile nașterii sau ale agoniei. Pretutindeni: lipsă și mizerie. Dar nu aceasta este cel mai grav.. Ceea ce e mai supărător este nesiguranța generală care poate că anunță lucrurile cele mai rele in viitor. Nici un om cu rațiune n’ar îndrăzni să jure că pacea tristă (pe care o avem) poate să mai dureze- Fermentul revoluționar dospește peste tot.... Nori sângeroși se îngrămădesc la cele patru colțuri ale orizontului. Se simt venind furtuni nou. Se aude zăngănit de arme". PROFEȚII SINISTRE Ași putea, să umplu coloane cu extrase de acestea, deoarece ziarele străine sunt pline de o astfel de literatură- Dar specimenul de mai sus ajunge, lîs e tipic pentru întregul gen. Deja o vreme, profețiile sinistre se smulțesc. Mulți, cari până acum se tocă păținaiu să nu vadă sau nu erau în stare să nu vadă, încep să facă un uz mai bun de ochii lor, convingerea că situația actuală nu mai poate dura se răspândește tot mai mult. Este caracteristic că, întrun ziar ca „Journal” a putut să se spue că pacea tristă în care trăim nu mai poate dura și să se vorbească, în termeni despre cari am putea spune că reprezintă pesimismul integral de sfiarea de bucniri prezentă. Scepticismul, lipsa de încredere, pornirea spre negare au făcut în primul timp progrese enorme. În „Ere Nouvelle” citim: ..nu toată sinceritatea, se poate spune că situația nu s’a îmbunătățit de la 1919- Din contră, ea s’a înrăutățit în mod considerabil. Duziile pe cari le aveau unii sau pe cari se prefăceau că le au au dispărut din spiritul marei majorități. .De aceea, la mulți descurajarea profundă. In mod inconștient, ei așteaptă miracole". NEVOIA APARIȚIEI UNUI OM MARE DAr dacă e să se întâmple vie-uni miracol, nimeni nu crede că o să aibă loc la Genua. ..I,e Journal”, după introducerea, din care am reprodus mai sus partea principală, ajunge la încheerea că la conferință n’o să se facă altceva decât să se vorbească și că n’o să se poat ajunge la nici un rezultat. Unii, însă, speră că o să se realizeze totuși ceva la Genua. Germanii, de palidă, speră că o să se reușească acolo să se fixeze.. o nouă conferință. într’o depeșă din Berlin, publicată azi de ..Chicago Tribune", se spune că „Germania prezintă acum, în ajunul conferinței, tabloul disperării externe... Marca merge din rău în mai rău și părți tot mai însemnate ale poporului german cred că lumea vrea ruina lor”. Genua le apare deci ca plină de promisiuni. Ce o să fie dacă o să cadă? D. Keynes, care, într’un articol recent din „Manchester Guardian“, a pus România,în acelaș rând cu Polonia dim punct de vedere al valutei spunând că situația monetară a amândourora este disperată. își exprimă și el neîncrederea, în Genua dar e de părere, că, dacă s’ar ivi un mare om politic, s’ar putea obține ceva la conferință. ..Genua, scrie dânsul, este o masă confuză. Conferința poate să dea faliment. Dar elemente noul sunt întrunite acolo. Un om de stat, curajos, hotărât și gata să-și risce prestigiul, va găsi acolo materiale ca să-ți intrebuințeze mâna”. D. Keynes ar voi să se vorbească la Gema de dezarmare, chiar cu riticul ca una sau alta din Puterile reprezentate acolo să se retragă. Se știe la cine face aluzie. Dar unde e omul de stat gata să-și risce prestigiul și in stare să facă ceea ce-i cere Keynes? Oameni de aceștia nu apar din geniu. Ei sunt produsul situațiilor, iar, nu vice-versa. Când o situație e coaptă pentru, o acțiune, se ivește și omul necesar. Se poate crede că este cazul cu Genua? Tot ce s’a citit mai sus vorbește împotriva unei asemenea posibilități. Omul de stat, pe care-l visează dl. Keynes nu există încă. Mulți însă bănuesc că d. Lloyd George rezervă acolo oarecari surprize. Atunci când rândurile de față o să ajungă la București, conferința va fi luat contururi mai precise și veți ști ce a spus d. Lloyd George și dacă pronosticurile din prezentul articol sunt exacte sau nu. Ne-ar surprinde să fie dovedite ca mincinoase. In zilele noastre, însă, orice este posibil. «UNI US Vizita prcfeserilcr polonezi Ani anuațiat la vremea apropiata vizită a «unui număr de treizeci și patru de profesori și profesoare de la universttatea și liceele din Varșovia. Ei au sosit în Capitală cu tra. 11111 de Cernăuți, Sâmbătă dimineața. Au fost întâmpinați în gara da Nord de secretarul general al ministeriului instrucțiunii, d-1 V&laori, care a îngrijit să fie încartiruiți la școala Centrală și i-a condus personal să viziteze unele din instituțiunile noastre culturale. Zilele de Duminică și Luni, excursioniștii au avuit norocul să-l aibă la dispoziție pe d. N. Iorga, care le-a servit de călăuză. Au puttut vedea astfel: Palatul regal, palatul Cotroceni, Teatrul Național, Muzeul Național, etc., iar în ziua întâi de Paști, au asistat la o reprezentație la Teatrul Popular. S’a jucat piesa d-lui N. Iorga: „Omul care ne treibue“. Lunii a doua zi de Paști, profesorii polonezi s’au dus împreună cu d, larga, la Vălenii de Munte, unde au auzit, frumoase arii populare românești și au văzut hora, noastră. Polonezii, la rindul lor, au cântat admirabile cântece naționale poloneze, executate cu atâta măestrie, c&t 11 larg a regreta că n’au putut da o audiție muzicală. Escuri dmuiștii sunt conduși de profesorul universitar Mihailiinski și de soția sa, directoare de școală secundară. Familia Mihailowski e una din cele mai bune familii poloneze, cu întinse relațiuni de prietenie în societatea înaltă polonezii și chiar din alte țări. , D-l .Shaiîowski este și poet, d-si i-a lăsat ciclul N. larga câteva poezii originare. Satisfăcuți de primirea ce li s’a făcut, ete cu raioniștii polonezi au promis să vie în număr și mai mare, invitându-ne și joc noi în Polonia, pentru ca să se stringă cât mai mult legăturile dintre cele două țări: Polonia și România. Marți dimineață au plecat la Constanța, iar de acolo se vor duce cu vaporul la Galați. Apor vor vizite, iașii, de unde se vor înapoia în Polonie.. — A. Cununia Regelui Alexandru Belgrad, 17. (Rador). — Regele Alexandru al Serbiei va fi cununat de regele Angliei; acesta va fi reprezentat de prințul Albert. Principele moștenitor al Angliei care călătorește actualmente în colonii se va întoarce în Iulie. imn ari de lilies ii pune în falsereti« mwstifiîi " — OPUNEREA LUI BENEȘ -Viena. — „Neue Freie Presse“’- a. nuntă din Genova, încercarea Ungariei de a pune pe tapet, chei;a minorităților, a provocat act o re at cr.țiune. Aceasta cu atât mai mult cu cât, printre alții, germanii din Bohemia au intențiunea să supună, în legătură cu această chestiune, doleanțele lor conferinței din Genova. După, cum, află însă corespondentul, sunt puține șanse, ca chestiunea minorităților să fie tratată la Genova. Asupra, incidentului dintre contele Bethlen și ministrul de externe cehoslovac Beneș, pe care o privea, acest punct, am căpătat Următoarea relatare complimentară: D-rul Beneș a declarat că, tu anumite împrejurări chestia minorităților ar putea fi discutată în subcomisiuni. Protecțiunea minorităților este însă un capitol al tratatelor de pace și supravegherea acesteia incumbă Ligii Popomelor, care a instituit un organ special în acest scop. Nu numai, Barthov, ci, și Lloyd George și Schanzen sprijină acest punct de vedere al lui Beneș