Dimineaţa, aprilie 1922 (Anul 19, nr. 5551-5574)

1922-04-20 / nr. 5565

STIU DIN TOATA LOMBA •sure tv Literatură - Artă - Știință Am salutat cu deosebită căldură orice eveniment cultural, ce s'a­­ produs In „provincie14. Este gestul bolnavului. Închis in spital, căruia i se dat prilejul săi răsufle in gra ci­­­să înflorită, să asculte trilurile pri­­etoarei ți să poată smulge cu le mâini trandafirul, ca­re-ț b­ea tn apa stătută din glastră... oi, românii din provincie, trăim epoca „Sturm und Drang“-ului, ce am fost izolați sute de ani, influența binefăcătoare a civili­­ției latine ți ni e’a umilit sufle­­de porunca unei culturi streine rudimentare,... acum, când nu Bă hid porțile cultural românești, să ni se reverse cu belșug lumi­­și căldura pe fețele obosite, pun­­cu brațele deschise pe acei, ce țc minunatul cuvânt românesc, uice ca nectarul pentru limba tră acrită de vertral greoi ți Efttee. i De­ aceastal.. pionerul culture! ro­­anâmeti sunt primiți ți azi cu emo­­ția unor vremuri de înălțare sufle­tească. Am văzut la un spectacol de tea­­.. tn Bihor... oameni bătrâni, se­ disciplinați de furtuna vieții, ând ca copiii, de emoția ce produs-o prima representație auzită în românește. Este stare sufletească, înrudită cu xismul, dar cine cunoaște st­­țla. In care să găseau intelectul Ardealului Înainte de război, înțelege și va scuza acest delir, cum am spus, bucuria scăpa­­de închisoare a celui robit, este starea după sem­n și infinit a fletului, instruit ca să-și facă limbarea în cercul carierei sale. De­ aceasta ținem noi atât de m­ult la înfăptuirea idealului noi­­, ca să avem cât de multe tea­­românești în Ardeal în cari să le săvârțim cultul pentru armonia Sufletească. Acum primesc vestea, că la Timi­­șoara, ți-a inchis porțile un teatru jf român. Nu voi analiza cauza Poate sunt grele neajunsuri reale, cari au produs acest finish bruta­ țl ireparabil. Există circumstanțe atenuante insă ți se vor putea găsi. Pe mine mă interesează insă sin­gur faptul, că într’un oraș cum este Timișoara a trebuit să-și închidă porțile un teatru român. Înjghebat cu mare trudă. Și nu este îngrozi­tor, să te gândești, că a trebuit sfi­ șî închidă porțile … Cultura românească din „Provin­cii“ este și astfel amenințată de­ o serioasă criză. La Cluj au dispărut ziare românești, revistele române­ști să luptă cu mari greutăți, la re­­prezentațiile teatrale publicul nu vine un număr destul de mare. Cauza? Criza financiară ori una a conștiinței? Nu cred că pricina ar fi aceasta din urmă. Publicul e și azi animat de-o spontaneitate, care îl face generos. Criza financiară îl obligă poate să fie mai rezervat, dar nici în gând nu l-aș acuza, că nu vrea să sprijinească acțiunile culturale românești. Cred însă că un masum­oman este in organizația diletantă a acțiunilor noastre cul­turale. Este cert, că noi, românii suntem foarte slabi organizatori, deși ne facem reclamă disgustătoa­­re cu contrariul. Lipsa noastră de organizare ne amenință nu numai instituțiile cul­turale, ci și pe celelalte. Sunt sigur că dacă aș căuta cau­za încetărei teatrului român la Ti­­mișoara,­ n’aș afla-o nici la Prima­rul, nici la Directorul Avram Nico­­lau, dar nici la public. Ea se găse­ște insă, în unele lipsuri grave ale construirei economice a planului și fatal, leacul îl va găsi mai repe­de un financiar decât un reprezen­tant cultural. .... Un teatru român și-a inchis însă porțile în Banat. Și poate eu aud, că suspină mu­zele... Nu gândiți că pentru noi știrea asta este mai dureroasă, ca dacă nu s’ar cufunda o navă încărcată cu mătase și argint ?... EMU. IS­AC Moartea lui Franz Ondricsk Din Milano sosește știrea că ce­lebrul violonist ceh Franz On­drii­­cek a fost lovit de apoplexie îa gara locală și a sucombat. Soția sa face grav bolnavă de Milano. Firam Ondricek, unu­l din cei­­ tai iluștri virtuozi ai arcușului", a fost cunoscut și în tara noastră pe ca­re a vizitat-o în repetate rânduri obținând succese strălucite tn nu­meroasele concerte pe cari le-a dat în București, Iași , în alte o­­rașe mai însemnate ale țării. NOTIȚELE MELE In teatru român și-a inchis porțile de EMIL­ISAG !* Dăm mai jos răspunsurile ce sun primit la ancheta ce am în­treprins. DECLARAȚIILE D-LUI OHIȚA DROB Ziua întâi grozav, a doua și­ a treia prost de tot sute sunt om de 57 de­ ani, cân­tăresc 124 de kilograme ți tot nu m’am lăsat în ziua întâi de Paști până n’am mâncat 12 ouă roșii. Ce e mult ? Câte 8 la fiecare masă (că’n ziua de Paște am mâncat de patru ori !) încolo n’am mai mâncat cine știe ce: două căpățâni de miel, vre-o trei d­espârte dinapoi și vre-o patru din față, o lecuță de pastramă­­(să tot fi fost ca la două kile), vre-o cinci cozonaci, o țâră de salată verde cu ghiudem, m­țel stucat și câteva antricoate înfri­coșate. Știi mâncarea la mine nu e lucru de seamă: la băuturi că mă’nfig eu mai bine. Am băut bi­nișor și cu toate acestea în ziua a doua de Paște mi-a fost rău de tot. Și mă întreb din ce ? Că sla­vă Domnului nu m’am­ culcat cu burta goală ! Da rău, rău de tot! Cât p’aci să chem și doctorul! Da nu l’am chemat! Și uite așa a doua și a treia zi am trebuit să stau în pat. Văz eu că sunt bol­nav, dar mă întreb din ce ? CE NE SPUNE D-L MARCEL BOSTON Ah, les sales journnes ! Să stai toată ziua in casă și să n’ai unde Să dansezi ! Toată lumea a gui­­tat Bucureștii și am fost obligat să mă anulez­­ toute sous Them­re ! In prima zi tot mai aveam speranțe ! Hélas , madame Dri­gan a plecat la Constanța, mada­me Bradopol la Sinaia și mada­me Furliceanu e la moșie! Și eu condamnat să stau în casă și să nu pot dansa! Mais tout­ ce mon­­de est devenu sou ! Ce adică dacă e Paște nu trebue să­ mai danse­ze omul ?! Ah, Ies sales Jour­­nées ! RĂSPUNSUL D-LUI TEODOR­­UL Prima zi de Paște, eu Mișu, Costică și Lenuța. Eu mereu perechi de ași, Mișu culoare, Costică Cacialr­mile, Le­­nuița quintst­ragilA. Pierdut 1876 de lei.­­A doua zi: Lenuța, Costică, Mișu și eu, Eu culoare, Mișu caeialmaie, Lenuța perechi de ași, Costică quintă regală. Pierdut 3176 de lei. A treia zi: eu, Mișu, Lenuța și Costică, Eu caeialmaie, Costică perechi de ași, Lenuța culoare, Mișu qu­intă regală. Pierdut 7376 de lei. "Astăzi semnez o poliță. CE NE-A DECLARAT D.RA­LI­­LICA POPANA. In prima zi am fost la Clasic cu vărul Tănăsel. Era un film cu o contesă care ședea la Paris, din care cauză o omoară un asasin. Cu mâna dreaptă a strâns-o de gât, iar cu­ stânga a violat-o! Sărmana contesă! A doua zi am mers la Lux cu verișorul Mirică. Era un film cu un conte care se făcea că iubește pe o fată... dar n’am prea înțeles bine, că nu mă lăsa Mirică în pace. A treia zi m’am dus la Vlaicu cu Tilică. Drept să-ți spun nici nu știu ce film a fost, e așa de nebun Tilică.­­ Ce ne-a comunicat Jean,, mat­tra d’hottel la familia Văcuță. Îmbogățiți de război Prima zi de Paște. MENU Ceufe de Prague, jambon dur. Estoufade d’agneau de lait Agneau & la broche (avec des diamante) Roti de poulet de poule Dinde sur choux Fromage parfümé avec Odicolon Brioche cu stafide Café cu caimac. A doua și a treia zi de Paște MENU Sulfat de sodiu 150 de grame Rețină 200 de grame Picături de Da­villa 400 de gra­me. Ceai de istov 500 de grame Limonadă Roger 1 kilogram. REFREN Bttszareștenisme Cum ati petrecut de Paște! Spectacole ASTAZI MIERCURI 19 APRILIE Teatrul Național. — Puterea întu­nericului. Teatrul Regina Maria. — Bella. Teatrul Liric. — Lacmne. Teatrul Mic, — Culcușul Miresei Teatrul Popular. — Don Vagiistru. Circul Sidol. — Salomeea. RipMIM s­ămânal TEATRUL NATIONAL Joi. Ziua : Noptea Regilor, seara : Taifun. Vineri Scompolo. Sâmbătă. Ziua : Puterea Întunericu­lui. seara : Noaptea Rector. Duminică. Ziua : Taifun. seara Scompolo. TEATRUL REGINA MARIA (Compania dramatică Bulandra) Joi. Țarina (premieră). Vineri: Țarina. Duminică. Ziua: Pottasc­h ș! Perl­mutter; seara : Țarina. TEATRUL LIRIC (Opera română) Joi. Lohengrin. Vineri. Navarezai. — Ariechinada. Sâmbătă. Mefistofele. Duminică. Tosca. TEATRUL MIC (Compania Elvira-Iancovescu) Joi Ziua: Paznicul de noapte, sea­ra : Culcușul Miresei Vineri. Paznicul de noapte. Sâmbătă. Culcușul Miresei. Duminică. Ziua : Culcușul Miresei seara : Paznicul de noapte. TEATRUL POPULAR Joi. Ziua: Extemporalul, seara Don Vagmistru. Vineri: Don Vagmistru. Sâmbătă: Don Vagmistru. Duminică: Ziua: Tudorache Sucit«­ seara : Don Vagmistru. RUSIA ȘI BASARABIA Cele două eșecuri ale rușilor.—Răspunsul ca­tegoric al d-lul Brâtianu.—România nu «o­­misiunea politică. — Dela trimisul nostru special — CENOVA, 17 Aprilie. — Chestiu­nea care a preocupat pe delegații români în primele zile, și amenin­ța săă tulbure și mai mult atmosfe­ra conferinței, destul de tulbure în cele dintâi manifestări, a fost che­ știa Basarab­. Se știe că Cicerin a profitat de prima ocaziune, sau mai bine zis, a tras de păr prima ocaziune, ca să pue în discuție chestia Basara­ *“ . L’am­ întrebat pe cel mai impor­­tant gazetar al presei socialiste f­ranceze — pe care îl văzusem vând masa în tovărășia delegației sovietice, — cari sunt adevăratele rosturi ale bruscei intervenții a lui Cicerin ? Pentru că mi este de crezut ca comisarul afacerilor ex­terne íd Republicei sovietelor să fi sperat intr’adevăr ca va recăpă­ta Basarabia la conferința la curs. Confratele parisidi, care este în primul rând comunist și numai în al doilea gazetar, a fost de o im­placabilă discreție. Mi-a comunicat însă că Cicerin a fost impresionat de răspunsul lui Brătianu: dârz, de­pidar și categoric. Iată clar că forțele noastre diplo­matice au fost aruncate din primul moment în prima linie de bataie. Și au câștigat. Orație teră­sa con­cursului vigilent al marilor noștril aliați. Rezulta­tul dezba­terilor, comuni­catul oficial, împărțit ziariștilor, în Casa della Stampa, 20 de minute după închiderea discuțiunilor, ne-a adus știrea că chestia Basarabiei nu se mai discută: pământul ace­sta este românesc și al României va rămâne. Un alt eșec al rușilor ROMANIA IN COMISIUNEA POLITICA Dar rușii au mai suferit un eșec de comision«. La sediul conferinței, din Pa­lazzo Reale, se discută cu aprin­dere numirea ime­­nt dv când sâim­­ a oomishmei politice. Și interesul a­­cestei difcoutmri este de o covâr­șitoare importantă, întru­cât de la această sub­oomishme via porni oarecum direcțiunea politică a în­treeei conferințe. Se știa dinainte că ea se va com­pune din reprezentanți ai țării care au convocat conferința: ai Ru­siei $i al Germaniei. Dar nu se știa cari vor fi celelalte patru țări cari vor fi alese să trimită delegați în su­b comis lume. Pentru noi, în deosebi, e cu atât mai palpitantă această alegere, ar cât se vorbește că va intra, sau Polonia, sau România. Și crem Franța susține cu pasiu­ne pe cea dintâi, șansele noastre sunt slabe. Rezultatul dezbaterilor, anunțat prin acel­aș comunicat despre care am vorbit mai sus, ne-a liniștit. S’a găsit soluția cea mai bună , au intrat și Polonia și România în sub­comisiune. După această penibilă înfrân­gere Cicerin, simțind nevoia să-șî refacă forțele, a pornit de la Pa­lazzo Reale, însoțit de statul lui major și de Marcel Cachini, depu­tat și director al ziarului" socialist rjiumanité“ spre Ristorante di Ferrare, via XX Settembre. De la eșire, fotografii l-au sărit în cale cu vii și emoționate stri­găte : ,Jacco Cicerin, ecco 1 Răs­ti”. Și strigătele și emoția pe care le stârnesc apariția bolșevicilor generală. Dar nici o manifestație, nu se produce în tot drumul par­curs, per pedes, de la Palazzo Reale la restaurant. In piața le Ferrari se aud, chiar câteva aplau­ze răslețe. Câteva minute mai târziu, șefii delegației sovietice, instalați la masă, se regulează cu copioasele­­jucate și delicioasele vinuri ita­lienești, savurând cu nesaț plăce­rea unu­i dejun laculre, senzație uitată de sigur de multă vreme. EDEL * Certuri urâte In ziarul românesc America din Cleveland a apărut un articol „un lătrat la lună“, semnat de studen­tul Gheorghe Anagnostache, articol care jignea pe d-l Anton Bibes­cu ministrul nostru la Washington. In urma apariției acestui articol, d-l Bibescu a trimis următoarea scrisoare asociației studenților ro­mâni : „Er­ f am telagrafiat că soția mea va trimite un cer in valoare de (o sută) Î00 dolari, probabil că nici a­ceasta nu ar satisface pe d-l Anat nostache, insă țin să vă comun că m’am hotărât să amân trimite­­rea lui, până când voi vedea în aceleași coloane, in mod categoric, ce credeți d-voastră despre „Un lă­trat la lună“ și autorul lui. (semnat) BXBESCO ministru D-l Gardescu, președintele Aso­ciației studenților, a trimis o circu­lară membrilor asociației, cerân­­du-le părerea. Răspunsul a fost: 8 studenți aprobă articolul 2 M re­probă (unul din ei fiind și funcțio­nar la consulatul din Pittsburg) ceilalți studenți s’au abținut. Oricum ar fi chestiunea, nu­me vine a crede ca un ministru al ță­rii să exercite astfel de presiuni Așteptăm deci lămuririle ziarului America asupra acestei chestiuni .Dacă faptul e adevărat, iei aruncă o tristă lumină asupra stărilor de la unele din legațiile noastre. Explozie DÜSSELDORF, 17. (Rador). Explodând un cazan la uzinale Phoenix, 1i muncitori au fost răniți, uniți in mod grav. Lenin se supune unei operații Nauen. 18.—Profesorul Berchard di­rectorul secțiunei chirurgicale a sanato­­riului Moabit din Berlin, a plecat la 15 Aprilie la Moscova, unde a fost chemat pentru a extrage lui Lenin glontele ră­mas în regiunea umărului în urma a­tentatului a cărui victimă a fost în toamna anului 1920. ­ Chestiunea datoriilor interaliate O propunere interesantă Paris.— „Criblegramme“ publică următoarele de la corespondentul său din Londra: La dejuinul Camerei de comerț a­­mericane din Londra, care a avut loc la Hotel Cecil, d. Frederic Goo­­dsnough, prezidentul Consiliului de administrație al lui Barclay Bank, care a fost invitatul de onoare, a fă­cut o analiză interesantă a situației cauzată prin existența datoriilor de război ș­ Interaliate și a sugerat o so­­luțiune a problemei îngrijitoare ce le pun. Datoriile interaliate propriu zis se ridică la aproximativ 4 miliarde lire sterline; dacă se adaugă la a­­ceasta obligațiunile de reparațiuni, se atinge enorma sumă de 10 miliar­de 600.000.000 lire. „Aceasta, spune d. Goodenough, a cre­at o situație imposibilă, care lo­vește viața economică din Întreaga lume și nu se va eși din această si­tuație de­cât dacă se va adopta un remediu apropiat acestei situații“. D. Goodenough a adăugat că dacă Marea Britanie n’ar fi avansat alia­ților ei sume atât de importante, ea n’ar fi astăzi debitoarea State­­lor­ Unite pentru un total de 950 mi­lioane lire. „Marea Britanie, a spus el, n are nici de cum Intenția să repudieze a­­ceastă datorie; se poate afirma chiar în mod sigur că ea va fi plă­tită, dar ar fi de­sigur in interesul general al Statelor­ Unite nu mai puțin ca în acel al celorlalte state, ca să se dea termene lungi penru plata atât a capitalului cât și a in­tereselor. America, care se găsește în pozițiunea atât de invidiabilă, de a nu fi debitoare nimănui și de a fi creditoarea tuturor, ar trebui să țină seamă de greutățile ce le în­tâmpină actualmente celelalte țări prin faptul moștenirii sarcinilor ce le-a lăsat războiul. „Dar aceasta n’ar fi de­cât un pa­liativ. Chestiunea totală a datoriilor de războiu Interaliate și a plăților reparațiunilor, va trebui, in intere­sul general, să fie rezolvată într’un mod mai radical. In primul rând va trebui căutat să se evite a se im­pune unei țări oare­care un fel de existență atât de redusă, în­cât a­­ceastă țară sa fie pusă în situație sau să facă celorlalte o concurentă de neînvins sa să fie împinsă la ban­crută. Părerea mea, spune d. Goode­nough, este că va trebui de îndată ce lucrul va fi mod practic posibil, să se hotărască în mod definitiv o­­bligațiunile fie­cărei națiuni debi­toare. Aceasta ar avea ca prim a­­vantag­ii, să pună capăt ori­cărei nesiguranța supărătoare creiată de negociațiunile neîntrerupte despre care chestiunea reparațiunilor ger­mane ne-a dat un exemplu. Acest lucru odată făcut, se vor creia bo­nuri care vor reprezenta totalul su­melor ce fie­care țară va fi chemată să plătească cu titlul de datorii de războiu internaționale sau cu­ titlu de reparațiuni și aceste bonuri, întă­rite prin garanții naționale, vor fi în mod gradat oferite economiei care le va absorbi. In modul aces­ta Franța ar putea plăti Marii Bri­tanii o parte din actuala ei datorie printr-un simplu procedeu de gir la ordinul ei a unui anumit număr de bonuri de reparațiuni ce va pri­mi de la Germania. Marea Britanie la rândul ei ar gira aceste bonuri la ordinul Statelor Unite, ca plată a datoriei ei. Această din urmă țară ar primi bonuri de reparațiuni an­­dosate atât de Franța cât și de Ma­rea Britanie și dacă suma plăților ce va fi impusă Germaniei va ră­mâne în limita capacității ei, riscu­rile giranților nu ar f­i serioase. Nu este mai puțin sigur că ac­este bonuri astfel girata, ar găsi un târg ușor, ori­unde. Economist întregii lumi le va cumpăra și se va păstra până la scadența lor.1 Starea sănătății ă-lui Lake Joneses Bom­a, lg. — (Rador). — Buletinul din 17 A­prili<>< D„1 Take Ionescu a avut temperatura 38.5 pulsnul 94. Medicii sunt mulțumiți de mersul boalar. Starea generală se amelio­­rează în mod simțitor. * lloma. I.S. — Stürel să­nătății ii-lui Take Ionescu s’a ameliorat puțin dar e încă destul de firavă.­­ 11­eg­ele și ministrul de externe au cerut infor­mați­uni asupra stării bol­navului, de asemenea și numeroase personalități politice. BOCURFIȘTI 1882 Profeții sinistre 1 Mai d­ecret o o sărbătoare oficială în Itai la Roma. 18. — Consiliul de miniș­tri a hotărât să considere ziua de 1 Mai, ca zi de sărbătoare. Sub ce perspective s’a deschis conferința dela Gen­ova.­­ Prevederi pesimiste. — Teama de mari complicațiuni. PARIS. 10 Aprilie- - In momentul când rândurile acestea vor ajunge la Paris, conferința de la Genova, despre care se fac atâtea preizceri funebre, va fi începută. Poate că chiar din primele momente se vor desminți relele pronosticuri cari s’au făcut pe seama ei, în lumea întrea­­gă. Vă transmit totuși extrasele de mai jos, cari arată în ce atmosferă s’a prezentat această conferință. Chiar dacă cele cuprinse în aceste extrase nu s’ar adeveri, ele rămân interesante, dacă nu pentru altceva, cel puțîn din punct de vedere docu­­men­ar. O ÎNTREPRINDERE primej­dioasa Să începem cu „Timer“. Articolul lui de azi, întitulat :,Conferința pan­­europeană ’ este aproape un strigăt de alarmă. El se teme ca prezența bolșevicilor și a germanilor, chestia dezarmării, cum și altele, să nu pro­voace o mulțime de complicațiuni și să ducă chiar la consecințe incalcu­labile. Conferința, spune ziarul, este în­treprinderea cea mai primejdioasă în care s-a îmbarcat lumea de la răz­boiu încoace și autorii ei vor putea fi felicitați dacă vor fi obținut marele succes de a duce la bun sfârșit, fără a fi lăsat in urma ei Europa într'o stare și mai rea de­căi este azi”. După cum vedem „Times” anunță că va fi fericit, nu dacă se va face ceva, la Genua — în privința aceasta n’are nici o speranță — ci dacă se va reuși să nu se înrăutățească a­­colo situația și mai mult de­cât e azi. Alte ziare nu întâmpină confe­rința cu mai puține griji și preocu­pări. „Journal" din­ Paris, după ce descrie situația generală în culorile cele mai negre, scrie: „Europa centrală se spate un con­­vulsiune despre care nu se poate spune dacă sunt durerile­­ nașterii sau ale agoniei. Pretutindeni: lipsă și mizerie. Dar nu aceasta este­ ce­l mai grav.. Cee­a ce e mai supărător este nesiguranța generală care poate că anunță lucrurile cele mai rele in viitor. Nici un om cu rațiune n’ar îndrăzni să jure că pacea tristă (pe care o avem) poate să mai dureze- Fermentul revoluționar dospește pe­ste tot.... Nori sângeroși se îngrămă­­desc la cele patru colțu­ri ale orizon­tului. Se simt venind furtuni nou. Se aude zăngănit de arme". PROFEȚII SINISTRE Ași putea, să umplu coloane cu ex­trase de acestea, de­oarece ziarele străine sunt pline de o astfel de li­teratură- Dar specimenul de mai sus ajunge, lîs e tipic pentru întregul gen. Deja o vreme, profețiile sinistre se smulțesc. Mulți, cari până acum se tocă păținaiu să nu va­d­ă sau nu erau în stare să nu vadă, încep să facă un uz mai bun de ochii lor, convingerea că situația actuală nu mai poate dura se răspândește tot mai mult. Este caracteristic că, în­­trun ziar ca „Journal” a putut să se spue că pacea tristă în care trăim nu mai poate dura și să se vorbea­scă, în termeni despre cari am putea spune că reprezintă pesimismul inte­gral de sfiarea de bucniri prezentă. Scepticismul, lipsa de­­ încredere, pornirea spre negare au făcut în pr­imul timp progrese enorme. În „Ere Nouvelle” citim: ..nu toată sinceritatea, se poate­­ spune că situația nu s’a îmbunătă­țit de la 1919- Din contră, ea s’a în­răutățit în mod considerabil. Duzi­­­ile pe cari le aveau unii sau pe­­ cari se prefăceau că le au au dis­­­părut din spiritul marei majorități. .De aceea, la mulți descurajarea­­ profundă. In mod inconștient, ei așteaptă miracole". NEVOIA APARIȚIEI UNUI OM MARE DAr dacă e să se întâmple vie-uni miracol, nimeni nu crede că o să ai­bă loc la Genua. ..I,e Journal”, după introducerea, din care am reprodus mai sus partea principală, ajunge la încheerea că la conferință n’o să se facă altceva decât să se vorbească și că n’o să se poat ajunge la nici un rezultat. Unii, însă, speră că o să se reali­zeze totuși ceva la Genua. Germanii, de palidă, speră că o să se reușească a­colo să se fixeze­.. o nouă conferință. într’o depeșă din Berlin, publicată azi de ..Chicago Tribune", se spune că „Germania prezintă acum, în a­­junul conferinței, tabloul disperării externe... Marca merge din rău în mai rău și părți tot mai însemnate ale poporului german cred că lumea vrea ruina lor”. Genua le apare deci ca plină de promisiuni. Ce o să fie dacă o să cadă? D. Keynes, care, într’un articol re­cent din „Manchester Guardian“, a pus România,în acelaș rând cu Polo­nia di­m punct de vedere al valutei spunând că situația monetară a a­­mândourora este disperată. își expri­mă și el neîncrederea, în Genua dar e de părere, că, dacă s’ar ivi un ma­re om politic, s’ar putea obține ceva la conferință. ..Genua, scrie dânsul, este o masă confuză. Conferința poate să dea fa­liment. Dar elemente noul sunt în­trunite­ acolo. Un om­ de stat, cura­­jos, hotărât și gata să-și risce presti­giul, va găsi acolo materiale ca să-ți intrebuințeze mâna”. D. Keynes ar voi să se vorbească la Gem­a de dezarmare, chiar cu ri­­ticul ca una sau alta din Puterile reprezentate acolo să se retragă. Se știe la cine face aluzie. Dar unde e omul de stat gata să-și risce presti­giul și in stare să facă ceea ce-i cere Keynes? Oameni de aceștia nu a­­par din geniu. Ei sunt produsul si­­tuațiilor, iar, nu vice-versa. Când o situație e coaptă pentru, o ac­țiune, se ivește și omul necesar. Se poate crede că este cazul cu Genua? Tot ce s’a citit mai sus vorbește împotriva unei asemenea posibilități. Omul de stat, pe care-l visează dl. Keynes nu există încă. Mulți însă bănuesc c­ă d. Lloyd George rezervă acolo oarecari surprize. Atunci când rândurile de față o să ajungă la București, conferința va fi luat contururi mai precise și veți ști ce a spus d. Lloyd George și dacă pronosticurile din prezentul articol sunt exacte sau nu. Ne-ar surprinde să fie dovedite ca mincinoase. In zi­lele noastre, însă, orice este posibil. «UNI US Vizita prcfeserilcr polonezi Ani anuațiat la vreme­a apropiata vizită a «unui număr de treizeci și­­ patru de profesori și profesoare de la universt­tatea și liceele din Var­șovia. Ei au sosit în Capitală cu tra. 1­1111 de Cernăuți, Sâmbătă diminea­ța. Au fost întâmpinați în gara da Nord de secretarul general a­l minis­­teriului instrucțiunii, d-1 V&laori, ca­re a îngrijit să fie încartiruiți la școala Centrală și i-a condus per­so­­nal să viziteze unele din instituțiu­­­nile noastre culturale. Zilele de Du­minică și Luni, excursioniștii au a­­vuit norocul să-l aibă la dispoziție pe d. N. Iorga, care le-a servit de că­lăuză.­­ Au puttut vedea astfel: Palatul re­­gal, palatul Cotroceni, Teatrul Națio­­nal, Muzeul Național, etc., iar în ziua întâi de Paști, au asistat la o reprezentație la Teatrul Popular. S’a jucat piesa d-lui N. Iorga: „Omul care ne treibue“. Lunii a doua zi de Paști, profeso­rii polonezi s’au dus împreună cu d, larga, la Vălenii de Munte, unde au auzit, frumoase arii populare româ­nești și au văzut hora, noastră. Po­lonezii, la rindul lor, au cântat ad­mirabile cântece naționale poloneze, executate cu atâta măestrie, c&­t 1­1 larg a regreta că n’au putut da o au­­diție muzicală. Escuri dmuiștii sunt conduși de profesorul universitar Mihailiinski și de soția sa, directoare de școală secundară. Familia Mihailowski e una din cele mai bune familii polo­neze, cu întinse relațiuni de priete­nie în societatea înaltă polonezii și chiar din alte țări. , D-l .Shaiîowski este și poet, d-si i-a lăsat ciclul N. larga câteva poe­­zii originare. Satisfăcuți de primirea ce li s’a făcut, ete cu raioniștii polonezi a­u pro­­mis să vie în număr și mai mare, invitându-ne și joc noi în Polonia, pentru ca să se stringă cât mai mult legăturile dintre cele două țări: Po­lonia și România. Marți dimineață au­ plecat la Con­stanța, iar de acolo­ se vor duce cu vaporul la Galați. Apor vor vizite, iașii, de unde se vor înapoia în Po­lonie.. — A. Cununia Regelui Alexandru Belgrad, 17. (Rador). — Regele­ Alexandru al Serbiei va fi cununat de regele Angliei; acesta va fi re­prezentat de prințul Albert. Princi­pele moștenitor al Angliei care că­lătorește actualmente în colonii se va întoarce în Iulie. imn ari de lilies i­i pune în fals­ereti« mwstifiîi " — OPUNEREA LUI BENE­Ș -Viena. — „Neue Freie Presse“’- a. nuntă din Genova, încercarea Un­gariei de­ a pune pe tapet, chei;a mi­­norităților, a provocat act o r­e at­ cr.­țiune. Aceasta cu atât mai mult cu cât, printre alții, germanii din Bo­­hem­ia au intențiunea­ să supună­, în legătură cu această chestiune, dolean­țele lor conferinței din Genova. După, cum, află însă corespondentul, sunt­ puține șanse, ca chestiunea minorită­ților să fie tratată la­ Genova. Asupra, incidentului dintre contele Bethlen ș­i ministrul de externe ceho­­slovac Beneș, pe care o privea, acest punct, am căpătat Următoarea rela­tare complimentară: D-rul Beneș a­ declarat că, tu anumite împrejurări chestia minorităților ar putea fi dis­cutată în subcomisiuni. Protecțiunea minorităților este însă un capitol al tratatelor de pace și supravegherea acesteia incumbă Ligii Popom­elor, care a instituit un organ special în acest scop. Nu numai, Barthov, ci, și Lloyd George și Schanzen sprijină acest punct de vedere al lui Beneș

Next