Dimineaţa, mai 1922 (Anul 19, nr. 5575-5596)

1922-05-14 / nr. 5584

j- V aC BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 Direcția 57­72 Redacția­­ B167 Administrația /­­ Fondat in 1904 de Const. MILLE { ­ Răspunsul rus a fost remis Soarta comperimtei­­ se discută, Basarabia noastră Răspunsul sovietelor la propu­nerile puterilor vorbește pe fată de Basarabia­ Ca o replică la a­­mendamentul introdus in artico­lul 1 al memorandului de delega­ția română, Rusia spune că are contestatiuni teritoriale cu Ro­mânia și că acestea trebuesc discutate separat. Propunerea de acum câteva zile se confirmă prin răspunsul de azi. „Contestatiuni teritoriale“­ Iată un termen juridic sub care se as­cunde o nedemnă provocare. Ru­sia nu recunoaște regimul actual de drept creat în Basarabia pe urma desmembrărei imperiului autocratic. Rusia contestă un act de justiție politică consacrat prin semnătura principalelor state eu­ropene. Pentru ce? Cu ce gând? Pentru a provoca un nou con­flict? Pentru a porni un atac im­perialist? Poate nu. Dar de­sigur pentru a pune Basarabia la me­zat, pentru a face din ea un o­­biect de tocmeală, pentru a în­cerca un șantaj. Ar face bine să-și caute alte mijloace. Este inutil să amintim titlurile noastre istorice, să invocăm sta­tisticele, să evocăm procesul rea­­lipirei. Cine nu le cunoaște? Care sunt însă titlurile Ru­siei? De unde ia dânsa curajul de a formula contestatiuni? Basarabia a fost furată de Țari, o ușurpare ce nu s’a prescris. Dar Țarii nu mai sunt. Preambulul răspunsului rus ne amintește cu stăruință că republica comunistă nu are nimic comun cu vechiul regim și trage de aci concluzia că obligațiile țariste nu o pot lega. Dacă este așa, ea nu poate invoca nici drepturile lui și cu atât mai puțin nelegiuirile săvâr­șite de ei. Răpirea Basarabiei a fost una din cele mai mari nele­giuiri ale țarismului- „Contesta­țiile“ sovietelor nu pot deci avea de­cât acelaș caracter nelegiuit: o sfidare a tuturor principiilor de morală și de dreptate. România conștientă de justeța cauzei ei și stăpână pe toată pu­terea ce izvorăște din această conștiință, va rămâne impasibilă la spasmurile noului imperialis sovietic. * Mierea și fierea Răspuns în proză, bine­înțeles, și fără nici o sare epigramatică. Te plângi amice Lobodă că co­­m­isia bug­etară a­ amestecat mie­rea cu fierea suprimând două ministere dar păstrându-ne to­tuși pe miniștri. Vezi, comisia a fost delicată. Ea și-a zis, probabil, că miniștrii fiind oameni cu obrazul subțire, când se vor vedea fără local, fără funcționari și fără automobile, ci numai singurei cu leafa și cu ran­gul, își vor suprima singuri pos­tul dându-și demisiile. Să sperăm că așa va fi cu actualii titulari. Se poate însă întâmpla să ai dreptate în altă privință : odată cei de astăzi plecați, mai curând sau mai târziu, să nu se ivească care cumva noui candidați la posturile alea fără de rost, cu atât mai vârtos că numărul celor ce se cred capabili de­ a încasa un salariu fără a face nimic și fără a avea un grăunte de răspunde­re, trebue să fie imens. Și atunci vom cunoaște în sâ­nul guvernului o nouă frămân­tare și o nouă criză, foarte cum­plite de­oarece competitorii vor fi legiune. Dacă examinăm însă chestiu­nea pe latura asta și mai puțin încă ai dreptul să fii amărât și satiric căci, de când e lumea și cât va fi lumea, guvernele slabe sunt cele mai bune, ele fac feri­cirea popoarelor. Să ne păzească în­totdeauna D-zeu de guverne lungi și tari. Prin urmare măsura luată e miere curată. Iată că numaiu și eu, fără să vreau. I. T. Unul prost Unul prost, dar prost de tot, a fost I. Gheorghiu, șeful siguranții din Cluj. . Ac­est domb, după ces ai făcut ca multă lumie, adică a comis nereguli în postul lui, probabil a furat, a de­lapidat, a escrocat, a șantajat și D-zeu știe ce-a mai făptuit încă, s'a apucat să fugă în America. Am dreptate să-l taxez de prost? Căci ori trebuia să fie om de treabă dacă nu-și cunoștea țara și vremea, ori trebuia să rămâe locului și să-șî ridice cu atât nasul mai sus cu cât feștelise mai rău iacana. Parcă nu­mai lui i s’a întâmplat ? Ei Doamne, dacă toți cei de-opo­­trivă cu dânsul ar trebui să ia pe din dos calea Americei sau calea cimitirului, câte goluri s’ar face în țară și câte s’ar umplea în America sau în cimitire ! Căci cine a pomenit vreo­dată, mai cu seamă de la război încoace, ca unul din aceștia să fi fost pedepsit? Ce zic ped­epsit? să nu fi avut pri­lej de-a deveni și mai îndrăzneț! Dacă guvernul s’ar apuca să trimi­tă la Văcărești, la­olalt­ă cu socialiș­tii, pe toți abuzivii, fiți siguri că ar rămâne părăsite atâtea, case și a­­partament­ e că n'ara mai avea nevoe de­ o lege a chiriilor, căci chestia s’ar rezolva de la sine și prețul imo­bilelor ar scădea, simțitor. Prin urmare d-l Gheorghiu s’a do­­vedit a fi un mare prost, cu corecti­vul c’a mai dovedit că avea și­ un fond de cinste într’însul. Răsplata viciunii și a virtuții. Faptul e real. Ii povestesc ziarele­­»ieneze. In 1917 a murit la Viena un om cu stare care a lăsat celor doi fii ai lui moștenire 100.000 coroane. Fiul înțe­lept a depus partea lui la o bancă, unde are și azi 50.000 coroane cu dobândă de 3%. Fiul cel rău — un bețiv cunoscut — și-a cumpărat 50.000 de sticle cu vin, pe cari le-a consumat treptat cu prietenii cheflii. Stricatul care dedese o așa rea în­trebuințare moștenirei sale, a vân­dut zilele trecute cele 50.000 sticle goale ca 4 milioane de coroane. Fra­­t­e-său, înțeleptul continuă să înca­seze 3% la cele­ 50.000 de coroane, bine întrebuințate. ...Ceea ce dovedește că nu totdeau­na — în vremea asta cu valută — viciul e pedepsit și virtutea necom­­pen­sorii. ­­m un INDEX Scumpetea Castraveții sunt enorm de scumpi. Ziarele lor. Am venit să împrumut o mie — Și nu pui în gaj ? — Un castravete... Temeiurile răspunsului rus. O vehementă pledoarie comunistă Ce vor face puterile­ ­*■­# Nu revenim aci in întregime asupra textului răspunsului rus. Vom clarifica insă anumite puncte, lăsând la o parte chestiunile româ­nești de cari ne ocupăm în alt loc. Textul­ răspunsului este impregnat de la început până la sfârșit de teo­rii și argumente comun­iste și revo­luționare. Prin acest fapt el are, e­­vident, o pronunțată nuanță pole­mică față de memoriul european, un definitiv trend nu poate surprin­de pe nimeni. Sovietele nu puteau vorbi decât în fel acesta. Toată lupta de la Genova, așa cum se ex­primă un memorand și în răspuns, nu este de fapt decât ciocnirea în­tre două concepții economice ex­treme. De aci provin și toate difi­cultățile. Problemam Genovei con­stă în a găsi punct la care cele două concepții se pot întâlni. Pen­tru prima oară­ în istoria lumei se caută mijlocul de acomodare și de colaborare între două regimuri fun­damental opuse. Nota de răspuns a sovietelor cuprinde o foarte serioasă și docu­mentată înlănțuire de argumente juridice­. Multe din ele sunt greșit întrebuințate, altele chiar fabricate pentru serviciiul cauzei revolațioaa­­re. Pe de câtă parte nota nu e lipsi­tă de câteva inconsecvențe. ** ht esență Rusia repetă, în ce privește datoriile misitice de pe vre­mea țarismului, propunerile din pri­mul său răspuns de acum trei săp­tămâni. Ea recunoaște datoriile an­terioare războiului cu condiție ca să i se recunoască despăgubiri pen­tru blocadă și campaniile antirevo­luționare. Ea refuză să recunoască datoriile de război. In ce privește restituirea proprietății private, ea arată că aceasta e incompatibilă cu regimul comunist, dar consimte la anumite concesiuni în schimbul u­nor avantagii echivalente. Chestiu­nea aceasta din urmă ar urma să fie discutată de o comisiune de ex­perți. Rusia insistă apoi asupra ne­voii restabilirii raporturilor econo­mice și a consolidării păcei prin­­tr’un pact de garanție. ## Este greu de spus în ce fel vor continua tratativele. Ca orice document important, răspunsul rus trebue să fie studiat în amărunte. Niciunud din state nu a luat încă o atitudine hotărîtă. Fapt e că Fran­ța nu sta retras, dar că nici nu par­­ticipă la discuția răspunsului. An­glia și Uatia iusă, par dispuse să conținute cu orice preț tratativele. Dificultățile sunt de­sigur mari și progresele făcute foarte mici. Dar șansele pentru o soluție transacțio­­nală există. Nu se poate vorbi în clipa aceasta de primejdia umei rupturi generale. O nouă pedeapsă: prevenția la Ocnă Se întâmplă să cunoaștem una din nedreptățile nesfârșite cu care se împovărează activitatea justiției militare. Dar, să povestim faptele fără nici un comentariu de prisos. Sublocotenentul Scarlat Al. a lup­tat, ca bucovinean, în armata aus­­tro-ungară. In timpul ofensivei lui Brusilov, el a căzut prizonier. In 1917 a cerut să fie primit ca volun­tar în armata română. A luptat și s-a distins pe front fiind rănit la Ja­­riștea. In vremea desfășurării campaniei pe Tisa și apoi spre Budapesta, sub­locotenentul a prins de bandele bol­­șevice maghiare și ținut închis pâ­nă in Mai 1919 când isbutește să fu­­gă și să revină in țară. Aci găsește împotrivă-i o sentință de condamnare în contumacie la muncă silnică pe viață. Contra legal care socoate pe condamnatul în con­­tumacie ca simplu prevenit, sublo­cotenentul Scarlat a fost pus în lanțuri și trimis la ocnă. A stat a­colo 3 ani de zile încheiați, până mai zilele trecute când consiliul de război în unanimitate, îl achită. E, fără îndoială, un record de o­roare chiar în activitatea curților marțiale. Dar, nenorocirea acestui condam­nat la muncă silnică înainte de a fi judecat, nu s'a sfârșit cu achitarea. Conform legei, el a avut, pentru cei trei ani de prezență — făcută la oc­nă — ca și pentru timpul cât a fost p­izonier drepturi la soldă. O cere v­ădarnie azi după ce ca să trăiască până acum și-a cheltuit toată mica lui avuție. Și mai cere ceva foarte simplu: orânduirea situației lui mi­litare pe care toate autoritățile i-o refuză. Căci, el se întreabă: mai sunt sau nu mobilizat ? Și nimeni nu știe să-l deslușească. De ce țin anumite autorități mili­tare să pară cu desăvârșire odioase? Ciocnire fo­ta evitată h gara Slatina Piatra.Ort. 12. — O groaznică cioc­nire a fost evitată în gara Slatina. Din neglijență, Simplonul venit de la Timișoara a fost îndreptat pe l­­­nia unde gara trenul de marfă. Me­canicul Simplonului prevăzând cioc­nirea a oprit trenul la câțiva pași înaintea trenului de marfă. Personalul gării atribuie vinovăția acarului. S’a deschis o anchetă, Coresp. Ce pățește cel ce fără 300 lei Un agent de percepție și-a însușit trei sute de lei. Dar în judecată a fost condamnat la 3 ani închisoare. Pentru fiecare sută de lei, a primit un an de închisoare. După cum se vede avem judecători și încă foarte severi Sunt unii însă care fură nu trei sute, ci trei sute de mii de lei și nu pă­țesc nimic. Dim­potrivă sunt priviți cu admirație și invidie chiar. Cu cât fură cineva mai vicit, cu atât crește în sti­ma concetățenilor săi. Aceasta e mo­rala zilei. Oricine ar aproba o pedeapsă seve­ră, dacă ar contribui și la îndreptarea altora. Dar se știe că prin pânza de pă­ianjen bondarii trec și musculițele se prind. X. Răspunsul Germaniei in chestia reparaților - GUVERNUL GERMAN PE CA­LEA CONCESIUNILOR — Berlin. 12. — (Rador). — După ce au căzut toate speranțele că chestiu­­nea reparațiunilor va fi discutată la conferința din Genova, guvernul german a hotărît să răspundă comi­­siunei de reparațiuni, după ce va fi luat contact în această privință cu delegații englezi și belgieni din co­­misiunea de reparațiuni. Se speră că răspunsul german va satisface comisiunea reparațiunilor. Răspun­sul repetă imposibilitatea pentru Germania de a introduce impozite noi pentru suma de 60 miliarde, își exprimă însă speranța că va fi în stare să echilibreze budgetul refor­­mându-l și promite să depue pro­­gramul financiar al guvernului ger­man înainte de 31 Mai. Mai departe răspunsul afirmă că in urma decla­­rațiunilor puterilor aliate, că nu in­­tenționează să se atingă de suvera­nitatea Germaniei în chestiile fi­nanciare, guvernul german se de­­clară gata de a examina sfaturile comisiunei de reparațiuni. In ce privește însă datoriile de război, este absolut necesar ca să se acorde Germaniei un împrumut interna­­țional de 9 miliarde. Ministrul de finanțe german, Hermes, a hotărît să prese la Paris pentru a susține nota de răspuns a Germaniei. * Berlin. 12. — Ministrul de finanțe german Hermes pleacă mâine 12 Mai la Paris. Concomitent cu dân­sul va sosi acolo secretarul de stat Bergmann, spre a lua parte la con­­sfătuirile cu comisiunea­ de repara­­fiant. Duminică 14 Mai 1922 ANUL XIX — No. 5584 1 Leu exemplarul în țară. 2 Lei ex. în străinătate Conferința mai poate continua? Menținerea contactului cu sovietele Conferința va răspunde la nota rusă Problema rusă în discuția unei comisiuni tehnice Genova, 12. (Rador). — Cercuri­le politice italiene cred că med ră­mâne o cale deschisă de înțelegere între ălegaținm rusă și delegați­unea italiană. Corespondenții diferitelor ziare afirmă că Lloyd George și Schon­­zer ar înclina să propună continu­area negocierilor Ut. Genova. In cer­curile franceze, belgiene și ale uno­ra din statele Micei înțelegeri și neutre, răspunsul rus a produs o impresie defavorabilă. Aceste cer­curi afirmă, că răspunsul nu rezolvă principalele probleme și­ socot e­vaziv și delatorhi, mai ales în ce privește chestiunea controversată a proprietății private. CONFERINȚA SE POATE ÎNCHIDE Geneva 12. (Rador). In cercurile Micei înțele­geri predomină părerea că orice discuție cu dele­gația sovietică sunt inu­tile și ar fi mai bine dacă s-ar închide conferința. Delegații englezi și ita­lieni sunt de altă părere. Secretarul lui Lloyd George, Sir Grigg, a de­clarat ziariștilor, că prima parte a notei rusești nu are nici­ o valoare, pe când partea a doua con­­ține lucruri interesante, care merită un răspuns. S’ar putea lua în discuție mai cu seamă răspunsul rus cu privire la pactul de garanție. In același sens s’a exprimat și un dele­gat italian, care a decla­rat că Italia dorește să ajungă la un rezultat practic cu privire la ra­porturile cu Rusia, căci suferă pierderi însem­nate pentru că nu mai poate importa cereale din Rusia așa cum a făcut-o înainte de război. CONT­I­NU­AREA VAR DUCE LA NICI UN RE­­ZULTAT Paris. 12 (Rador). — Toate ziarele franceze sunt, de acord, că răspun­sul rus e absolut inacceptabil si nu este altceva decât o pledoarie comu­nistă. Ziarele constată că documen­tul rus proclamă antagonismul ire­ductibil ce există intre teoria bolșe­­vicăr­ii princ­ipiile pe care ba­­zează civilizația tuturor statelor oc­cidentale. Presa franceză socoate că deoarece acest antagonism, face im­­posibilă orice înțelegere, prelungirea discuțiilor n'ar aduce nici un rezul­­tat, *. ..Petit Journal* declară că răs­punsul delegației rusești e impreg­­nat de bolșevismul cel mai intransi­gent. ..Matin“ consideră că, acceptarea răspunsului rusesc ar insemna ca­pitularea Europei civilizate. In fața­ Rusiei sovietiste, „Journal“ spune că dacă delega­­ții ruși manifestă sentimente paci­fice, totuși răspunsul conține ame­nințări ascunse care se văd de­stul de limpede. D. I. BRATIANU S’A RE­ÎNTORS LA GENOVA Roma, 12. (Rador). — Primul­­ministru român d-l I. Brătianu a plecat eri seară din Roma la Ge­nova. UN COMITET DE EX­PERȚI Genua, 12 Mai. — Eri seară a a­­vut loc o lungă consfătuire între Schanzen primul ministru englez Lloyd George și Barthou. In aceas­tă consfătuire s’a deliberat răspun­­sul ce trebuie dai flotai no», la cer­curile conferinței domină impresia că hotărârea de a se trimite proble­ma rusă spre examinare, în fața unui comitet de experți, cu modali­­tățile pe care conferința va găsi de cuviință să le fixeze, va fi primită cu bună-voință de majoritatea pu­terilor. Astăzi se va întruni comisiunea conferinței, care urmează să se o­­cupe cu afacerile ruse. O BAZA PENTRU UN RĂSPUNS Geneva.­­ In numele delegațiu­­nei engleze, secretarul privat al d-lii Lloyd George a declarat : „Cred că este încă prea timpu­riu ca să-și exprime cineva o pă­rere bine cumpănită". „ Prima parte a răspunsului Rusiei este o polemică redacta­tă in cunoscutul stil sovietic ; to­tuși, paspigiul final conține sâmbu­rele unei idei în deosebi de împă­ciuitoare mai cu seamă în punctul unde Rusia își exprimă dorința pentru pace și graba de a participa la pactul de garanție. In ori­și ce caz răspunsul prezintă o bază pen­tru Jin răspuns al sub-comismiei, și acest răspuns va fi comunicat". CE CREDE GUVERNUL FRANCEZ Geneva. — „Echo de Paris“ re­zumă părerea guvernului francez asupra răspunsului Rusiei în urmă­toarele cuvinte : „Franța nu poate găsi în acest răspuns tonul împă­ciuitor; ea vede numai în această notă un document fățarnic de acu­zare, care nu poate oferi baze pen­tru consfătuiri ulterioare. Guvernul francez se bucură că nu se găsește amestecat într-un memoriu care a atras după sine un răspuns atât de nerușinat. In ceia ce privește ches­tiunea insă, guvernul francez este de părere că conferința din Genua poate fi considerată ca sfârșită... CE SE SPUNE IN CER­CURILE ITALIENE Genova. — Răspunsul rus a fost predat astăzi 11 Mai și după în­voiala dintre Cicerin și Schanzel nu va fi publicat decât după amiază. Prin cercurile italiene din conferin­ță se crede că acest răspuns poate fi privit drept bază acceptabilă pen­­tru tratative cu rușii. încercările de tergiversare ale guvernului din Moscova nu vor mai fi permise Chiar înainte de a se preda răspun­­sul rus Barthom -a protestat într-o scrisoare către Facta împotriva a­­mânărei răspunsului rus. MENȚINEREA CONTAC­TULUI CU RUȘII Gemien, 12. — Opinia franceză, ca­re de mult știa cam ceea ce se pu­tea aștepta din partea sovietelor, ru­­a fost surprinsă, de conținutul me­­morii­lui rus, care se prezintă un to­tul pur negativ, și se referă din nou, la chestiuni care erau privite ca soluționate, obligațiunea de a se abține de la propaganda revoluțio.­­­ntră în alte țări, era una din aceste chestiuni. In Genia, unele delegaț­­iu­ni par­ că doresc să nu piardă contactul cu Rusia, cu toate că con­cluziile memoir­ilui rus pun capăt posibilităței de a continua conver­­sațiunile cu sovietele, Aliații și neu­tralii έnsă ar putea poate încă să continue studiul tehnic al chestiu­nilor ruse, î­ntr-o formă care rămâ­ne să fie determinată. „Fetit. Jour­nal“ arată că sforțările unite ale lui Lloyd Ge­orge, Schanzer și Wirth au dat greș, neputând să convingă pe Ruși ca să adopte o atitudine conciliatorie față de aceasta, ul­­tim­e in­str­ucțiuni primite din Mos­cova arată trimful celui mai desă­vârșit bolșevism: „Petit Journal [UNK]* află că tn ultimil­e momente guver­nul rus telegrafia lui Cicerin: „Nici un compromis, nici o concesie Zia­rul „Le Matin” accentuiază că răs­punsul Rusiei dovedește că între comunism­ și forma industrială a so­­cietății moderne nu poate fi nici o conciliere* Europa este împărțită în două părți ostile și antagonismul lor s'a dovedit de neînvins. CE SPUNE PRESA GER­­MANA Nauem. 12. —- Delegațiunea fran­ceză a remis conț­nuu­m­l răspunsu­lui la Paris. Bajrthou a rănit noul instincț­siu el. Francezii sunt foarte­ nemulțumiți cu tomul notei ruse, to­­­tuși și ei recunosc pasage final­ care este împăciuitor. Din partea­ Germaniei se crede că această bună­ voință a Rușilor de a participa la pactul de garanții, ar trebui să con­t fuitoue ca Francezii să evite o ruptu­ră. Ziarele beriimeze relevă finalul foarte împăciuitor al notei ruse și nu găsesc nici un spotiv pentru unui­­ pesimism dus la extrem. Ziarul „Vorvvaerts“ este de părere că pro­­pune­rea Rusiei pentru" o nouă con­­ferimistă menită să discute chestiunea rusă" a fost intercalată în do­cument, poate cu știrea mostrul președinte englez. Ch­ifi la Ultima zi ! Cuprinsul notei rusești SiilSIi­­i Mi imzEss­ sesf Exzi Trei copii le lui! In apriga mizerie care din ce în ce copleșește straturile de jos ale so­cietății noastre, copilul, comoaadă altădată neprețuită a mamelor a devenit un lux cu neputință de între­ținut. Puii de oameni cu capusoa­rele lor blonde sau brune, cu gongo­­nitul de pasere, care înveseleau ori­ce locuință săracă azi sunt nepof­tiții ce aduc numai piedecă și griji. Spre a se scăpa de ei, mamele cu i­­nimă mai tare îi aruncă la colțuri de strade și recolta din fiece zi a micuțelor ființe e mereu mai nume­roasa. Altel © insă mai­ plun de doje pen­tru nefericitele lor odrasle caută să­ încredințeze altor oameni apți să le dea o existență pe care ele nu o mai pot susține și astfel putem ve­dea apărând in coloanele ziarelor fraza plină de un dureros înțeles. Copil de suflet. Trei din aceștia, din oropsitele flori ale unei vieți de greutăți ne-au. Sosit era pe rând. Unul dintre înșii, un băețel de un an și jumătate e cu totul orfan și mănâncă numai a­­tunci când vecinii își amintesc de el. Ceilalți doar o fetiță și un alt băețel mi-au fost aduși de mamele lor cu ochi­ în lacrimi. Le-am promis tot sprijinul nostru i și acum pentru sufletele bune care nu se sperie de întreținerea acestor drăgălașe dar nefericite flori omene­ști dau aci adresele lor­ Băețelul de un an și jumătate de religie ebzai­­că se găsește in calea Văcărești 176. Fetița e la mama ei, servitoare în strada Călărași 96 iar băețelul de 6 săptămâni se află în casa d-lui A. Focșaner str. Filittis 10 etajul I de a­­semeni la mam­a lui, femeia Lina Gh. Luca. FÜL. Deschiderea sesiunii consiliului Lipi Națiunilor Genova, 12. (Rador)’. — Sesiu­­nea consiliului societății națiuni­lor s’a deschis la Genova sub pre­ședinția Ini flam­onag de Lean.

Next