Dimineaţa, mai 1922 (Anul 19, nr. 5575-5596)

1922-05-14 / nr. 5584

j- V aC BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 Direcția 5772 Redacția B167 Administrația / Fondat in 1904 de Const. MILLE { Răspunsul rus a fost remis Soarta comperimtei se discută, Basarabia noastră Răspunsul sovietelor la propunerile puterilor vorbește pe fată de Basarabia Ca o replică la amendamentul introdus in articolul 1 al memorandului de delegația română, Rusia spune că are contestatiuni teritoriale cu România și că acestea trebuesc discutate separat. Propunerea de acum câteva zile se confirmă prin răspunsul de azi. „Contestatiuni teritoriale“ Iată un termen juridic sub care se ascunde o nedemnă provocare. Rusia nu recunoaște regimul actual de drept creat în Basarabia pe urma desmembrărei imperiului autocratic. Rusia contestă un act de justiție politică consacrat prin semnătura principalelor state europene. Pentru ce? Cu ce gând? Pentru a provoca un nou conflict? Pentru a porni un atac imperialist? Poate nu. Dar desigur pentru a pune Basarabia la mezat, pentru a face din ea un obiect de tocmeală, pentru a încerca un șantaj. Ar face bine să-și caute alte mijloace. Este inutil să amintim titlurile noastre istorice, să invocăm statisticele, să evocăm procesul realipirei. Cine nu le cunoaște? Care sunt însă titlurile Rusiei? De unde ia dânsa curajul de a formula contestatiuni? Basarabia a fost furată de Țari, o ușurpare ce nu s’a prescris. Dar Țarii nu mai sunt. Preambulul răspunsului rus ne amintește cu stăruință că republica comunistă nu are nimic comun cu vechiul regim și trage de aci concluzia că obligațiile țariste nu o pot lega. Dacă este așa, ea nu poate invoca nici drepturile lui și cu atât mai puțin nelegiuirile săvârșite de ei. Răpirea Basarabiei a fost una din cele mai mari nelegiuiri ale țarismului- „Contestațiile“ sovietelor nu pot deci avea decât acelaș caracter nelegiuit: o sfidare a tuturor principiilor de morală și de dreptate. România conștientă de justeța cauzei ei și stăpână pe toată puterea ce izvorăște din această conștiință, va rămâne impasibilă la spasmurile noului imperialis sovietic. * Mierea și fierea Răspuns în proză, bineînțeles, și fără nici o sare epigramatică. Te plângi amice Lobodă că comisia bugetară a amestecat mierea cu fierea suprimând două ministere dar păstrându-ne totuși pe miniștri. Vezi, comisia a fost delicată. Ea și-a zis, probabil, că miniștrii fiind oameni cu obrazul subțire, când se vor vedea fără local, fără funcționari și fără automobile, ci numai singurei cu leafa și cu rangul, își vor suprima singuri postul dându-și demisiile. Să sperăm că așa va fi cu actualii titulari. Se poate însă întâmpla să ai dreptate în altă privință : odată cei de astăzi plecați, mai curând sau mai târziu, să nu se ivească care cumva noui candidați la posturile alea fără de rost, cu atât mai vârtos că numărul celor ce se cred capabili de a încasa un salariu fără a face nimic și fără a avea un grăunte de răspundere, trebue să fie imens. Și atunci vom cunoaște în sânul guvernului o nouă frământare și o nouă criză, foarte cumplite deoarece competitorii vor fi legiune. Dacă examinăm însă chestiunea pe latura asta și mai puțin încă ai dreptul să fii amărât și satiric căci, de când e lumea și cât va fi lumea, guvernele slabe sunt cele mai bune, ele fac fericirea popoarelor. Să ne păzească întotdeauna D-zeu de guverne lungi și tari. Prin urmare măsura luată e miere curată. Iată că numaiu și eu, fără să vreau. I. T. Unul prost Unul prost, dar prost de tot, a fost I. Gheorghiu, șeful siguranții din Cluj. . Acest domb, după ces ai făcut ca multă lumie, adică a comis nereguli în postul lui, probabil a furat, a delapidat, a escrocat, a șantajat și D-zeu știe ce-a mai făptuit încă, s'a apucat să fugă în America. Am dreptate să-l taxez de prost? Căci ori trebuia să fie om de treabă dacă nu-și cunoștea țara și vremea, ori trebuia să rămâe locului și să-șî ridice cu atât nasul mai sus cu cât feștelise mai rău iacana. Parcă numai lui i s’a întâmplat ? Ei Doamne, dacă toți cei de-opotrivă cu dânsul ar trebui să ia pe din dos calea Americei sau calea cimitirului, câte goluri s’ar face în țară și câte s’ar umplea în America sau în cimitire ! Căci cine a pomenit vreodată, mai cu seamă de la război încoace, ca unul din aceștia să fi fost pedepsit? Ce zic pedepsit? să nu fi avut prilej de-a deveni și mai îndrăzneț! Dacă guvernul s’ar apuca să trimită la Văcărești, laolaltă cu socialiștii, pe toți abuzivii, fiți siguri că ar rămâne părăsite atâtea, case și apartament e că n'ara mai avea nevoe de o lege a chiriilor, căci chestia s’ar rezolva de la sine și prețul imobilelor ar scădea, simțitor. Prin urmare d-l Gheorghiu s’a dovedit a fi un mare prost, cu corectivul c’a mai dovedit că avea și un fond de cinste într’însul. Răsplata viciunii și a virtuții. Faptul e real. Ii povestesc ziarele»ieneze. In 1917 a murit la Viena un om cu stare care a lăsat celor doi fii ai lui moștenire 100.000 coroane. Fiul înțelept a depus partea lui la o bancă, unde are și azi 50.000 coroane cu dobândă de 3%. Fiul cel rău — un bețiv cunoscut — și-a cumpărat 50.000 de sticle cu vin, pe cari le-a consumat treptat cu prietenii cheflii. Stricatul care dedese o așa rea întrebuințare moștenirei sale, a vândut zilele trecute cele 50.000 sticle goale ca 4 milioane de coroane. Frate-său, înțeleptul continuă să încaseze 3% la cele 50.000 de coroane, bine întrebuințate. ...Ceea ce dovedește că nu totdeauna — în vremea asta cu valută — viciul e pedepsit și virtutea necompensorii. m un INDEX Scumpetea Castraveții sunt enorm de scumpi. Ziarele lor. Am venit să împrumut o mie — Și nu pui în gaj ? — Un castravete... Temeiurile răspunsului rus. O vehementă pledoarie comunistă Ce vor face puterile *■# Nu revenim aci in întregime asupra textului răspunsului rus. Vom clarifica insă anumite puncte, lăsând la o parte chestiunile românești de cari ne ocupăm în alt loc. Textul răspunsului este impregnat de la început până la sfârșit de teorii și argumente comuniste și revoluționare. Prin acest fapt el are, evident, o pronunțată nuanță polemică față de memoriul european, un definitiv trend nu poate surprinde pe nimeni. Sovietele nu puteau vorbi decât în fel acesta. Toată lupta de la Genova, așa cum se exprimă un memorand și în răspuns, nu este de fapt decât ciocnirea între două concepții economice extreme. De aci provin și toate dificultățile. Problemam Genovei constă în a găsi punct la care cele două concepții se pot întâlni. Pentru prima oară în istoria lumei se caută mijlocul de acomodare și de colaborare între două regimuri fundamental opuse. Nota de răspuns a sovietelor cuprinde o foarte serioasă și documentată înlănțuire de argumente juridice. Multe din ele sunt greșit întrebuințate, altele chiar fabricate pentru serviciiul cauzei revolațioaare. Pe de câtă parte nota nu e lipsită de câteva inconsecvențe. ** ht esență Rusia repetă, în ce privește datoriile misitice de pe vremea țarismului, propunerile din primul său răspuns de acum trei săptămâni. Ea recunoaște datoriile anterioare războiului cu condiție ca să i se recunoască despăgubiri pentru blocadă și campaniile antirevoluționare. Ea refuză să recunoască datoriile de război. In ce privește restituirea proprietății private, ea arată că aceasta e incompatibilă cu regimul comunist, dar consimte la anumite concesiuni în schimbul unor avantagii echivalente. Chestiunea aceasta din urmă ar urma să fie discutată de o comisiune de experți. Rusia insistă apoi asupra nevoii restabilirii raporturilor economice și a consolidării păcei printr’un pact de garanție. ## Este greu de spus în ce fel vor continua tratativele. Ca orice document important, răspunsul rus trebue să fie studiat în amărunte. Niciunud din state nu a luat încă o atitudine hotărîtă. Fapt e că Franța nu sta retras, dar că nici nu participă la discuția răspunsului. Anglia și Uatia iusă, par dispuse să conținute cu orice preț tratativele. Dificultățile sunt desigur mari și progresele făcute foarte mici. Dar șansele pentru o soluție transacțională există. Nu se poate vorbi în clipa aceasta de primejdia umei rupturi generale. O nouă pedeapsă: prevenția la Ocnă Se întâmplă să cunoaștem una din nedreptățile nesfârșite cu care se împovărează activitatea justiției militare. Dar, să povestim faptele fără nici un comentariu de prisos. Sublocotenentul Scarlat Al. a luptat, ca bucovinean, în armata austro-ungară. In timpul ofensivei lui Brusilov, el a căzut prizonier. In 1917 a cerut să fie primit ca voluntar în armata română. A luptat și s-a distins pe front fiind rănit la Jariștea. In vremea desfășurării campaniei pe Tisa și apoi spre Budapesta, sublocotenentul a prins de bandele bolșevice maghiare și ținut închis până in Mai 1919 când isbutește să fugă și să revină in țară. Aci găsește împotrivă-i o sentință de condamnare în contumacie la muncă silnică pe viață. Contra legal care socoate pe condamnatul în contumacie ca simplu prevenit, sublocotenentul Scarlat a fost pus în lanțuri și trimis la ocnă. A stat acolo 3 ani de zile încheiați, până mai zilele trecute când consiliul de război în unanimitate, îl achită. E, fără îndoială, un record de oroare chiar în activitatea curților marțiale. Dar, nenorocirea acestui condamnat la muncă silnică înainte de a fi judecat, nu s'a sfârșit cu achitarea. Conform legei, el a avut, pentru cei trei ani de prezență — făcută la ocnă — ca și pentru timpul cât a fost pizonier drepturi la soldă. O cere vădarnie azi după ce ca să trăiască până acum și-a cheltuit toată mica lui avuție. Și mai cere ceva foarte simplu: orânduirea situației lui militare pe care toate autoritățile i-o refuză. Căci, el se întreabă: mai sunt sau nu mobilizat ? Și nimeni nu știe să-l deslușească. De ce țin anumite autorități militare să pară cu desăvârșire odioase? Ciocnire fota evitată h gara Slatina Piatra.Ort. 12. — O groaznică ciocnire a fost evitată în gara Slatina. Din neglijență, Simplonul venit de la Timișoara a fost îndreptat pe lnia unde gara trenul de marfă. Mecanicul Simplonului prevăzând ciocnirea a oprit trenul la câțiva pași înaintea trenului de marfă. Personalul gării atribuie vinovăția acarului. S’a deschis o anchetă, Coresp. Ce pățește cel ce fără 300 lei Un agent de percepție și-a însușit trei sute de lei. Dar în judecată a fost condamnat la 3 ani închisoare. Pentru fiecare sută de lei, a primit un an de închisoare. După cum se vede avem judecători și încă foarte severi Sunt unii însă care fură nu trei sute, ci trei sute de mii de lei și nu pățesc nimic. Dimpotrivă sunt priviți cu admirație și invidie chiar. Cu cât fură cineva mai vicit, cu atât crește în stima concetățenilor săi. Aceasta e morala zilei. Oricine ar aproba o pedeapsă severă, dacă ar contribui și la îndreptarea altora. Dar se știe că prin pânza de păianjen bondarii trec și musculițele se prind. X. Răspunsul Germaniei in chestia reparaților - GUVERNUL GERMAN PE CALEA CONCESIUNILOR — Berlin. 12. — (Rador). — După ce au căzut toate speranțele că chestiunea reparațiunilor va fi discutată la conferința din Genova, guvernul german a hotărît să răspundă comisiunei de reparațiuni, după ce va fi luat contact în această privință cu delegații englezi și belgieni din comisiunea de reparațiuni. Se speră că răspunsul german va satisface comisiunea reparațiunilor. Răspunsul repetă imposibilitatea pentru Germania de a introduce impozite noi pentru suma de 60 miliarde, își exprimă însă speranța că va fi în stare să echilibreze budgetul reformându-l și promite să depue programul financiar al guvernului german înainte de 31 Mai. Mai departe răspunsul afirmă că in urma declarațiunilor puterilor aliate, că nu intenționează să se atingă de suveranitatea Germaniei în chestiile financiare, guvernul german se declară gata de a examina sfaturile comisiunei de reparațiuni. In ce privește însă datoriile de război, este absolut necesar ca să se acorde Germaniei un împrumut internațional de 9 miliarde. Ministrul de finanțe german, Hermes, a hotărît să prese la Paris pentru a susține nota de răspuns a Germaniei. * Berlin. 12. — Ministrul de finanțe german Hermes pleacă mâine 12 Mai la Paris. Concomitent cu dânsul va sosi acolo secretarul de stat Bergmann, spre a lua parte la consfătuirile cu comisiunea de reparafiant. Duminică 14 Mai 1922 ANUL XIX — No. 5584 1 Leu exemplarul în țară. 2 Lei ex. în străinătate Conferința mai poate continua? Menținerea contactului cu sovietele Conferința va răspunde la nota rusă Problema rusă în discuția unei comisiuni tehnice Genova, 12. (Rador). — Cercurile politice italiene cred că med rămâne o cale deschisă de înțelegere între ălegaținm rusă și delegațiunea italiană. Corespondenții diferitelor ziare afirmă că Lloyd George și Schonzer ar înclina să propună continuarea negocierilor Ut. Genova. In cercurile franceze, belgiene și ale unora din statele Micei înțelegeri și neutre, răspunsul rus a produs o impresie defavorabilă. Aceste cercuri afirmă, că răspunsul nu rezolvă principalele probleme și socot evaziv și delatorhi, mai ales în ce privește chestiunea controversată a proprietății private. CONFERINȚA SE POATE ÎNCHIDE Geneva 12. (Rador). In cercurile Micei înțelegeri predomină părerea că orice discuție cu delegația sovietică sunt inutile și ar fi mai bine dacă s-ar închide conferința. Delegații englezi și italieni sunt de altă părere. Secretarul lui Lloyd George, Sir Grigg, a declarat ziariștilor, că prima parte a notei rusești nu are nici o valoare, pe când partea a doua conține lucruri interesante, care merită un răspuns. S’ar putea lua în discuție mai cu seamă răspunsul rus cu privire la pactul de garanție. In același sens s’a exprimat și un delegat italian, care a declarat că Italia dorește să ajungă la un rezultat practic cu privire la raporturile cu Rusia, căci suferă pierderi însemnate pentru că nu mai poate importa cereale din Rusia așa cum a făcut-o înainte de război. CONTINUAREA VAR DUCE LA NICI UN REZULTAT Paris. 12 (Rador). — Toate ziarele franceze sunt, de acord, că răspunsul rus e absolut inacceptabil si nu este altceva decât o pledoarie comunistă. Ziarele constată că documentul rus proclamă antagonismul ireductibil ce există intre teoria bolșevicării principiile pe care bazează civilizația tuturor statelor occidentale. Presa franceză socoate că deoarece acest antagonism, face imposibilă orice înțelegere, prelungirea discuțiilor n'ar aduce nici un rezultat, *. ..Petit Journal* declară că răspunsul delegației rusești e impregnat de bolșevismul cel mai intransigent. ..Matin“ consideră că, acceptarea răspunsului rusesc ar insemna capitularea Europei civilizate. In fața Rusiei sovietiste, „Journal“ spune că dacă delegații ruși manifestă sentimente pacifice, totuși răspunsul conține amenințări ascunse care se văd destul de limpede. D. I. BRATIANU S’A REÎNTORS LA GENOVA Roma, 12. (Rador). — Primulministru român d-l I. Brătianu a plecat eri seară din Roma la Genova. UN COMITET DE EXPERȚI Genua, 12 Mai. — Eri seară a avut loc o lungă consfătuire între Schanzen primul ministru englez Lloyd George și Barthou. In această consfătuire s’a deliberat răspunsul ce trebuie dai flotai no», la cercurile conferinței domină impresia că hotărârea de a se trimite problema rusă spre examinare, în fața unui comitet de experți, cu modalitățile pe care conferința va găsi de cuviință să le fixeze, va fi primită cu bună-voință de majoritatea puterilor. Astăzi se va întruni comisiunea conferinței, care urmează să se ocupe cu afacerile ruse. O BAZA PENTRU UN RĂSPUNS Geneva. In numele delegațiunei engleze, secretarul privat al d-lii Lloyd George a declarat : „Cred că este încă prea timpuriu ca să-și exprime cineva o părere bine cumpănită". „ Prima parte a răspunsului Rusiei este o polemică redactată in cunoscutul stil sovietic ; totuși, paspigiul final conține sâmburele unei idei în deosebi de împăciuitoare mai cu seamă în punctul unde Rusia își exprimă dorința pentru pace și graba de a participa la pactul de garanție. In oriși ce caz răspunsul prezintă o bază pentru Jin răspuns al sub-comismiei, și acest răspuns va fi comunicat". CE CREDE GUVERNUL FRANCEZ Geneva. — „Echo de Paris“ rezumă părerea guvernului francez asupra răspunsului Rusiei în următoarele cuvinte : „Franța nu poate găsi în acest răspuns tonul împăciuitor; ea vede numai în această notă un document fățarnic de acuzare, care nu poate oferi baze pentru consfătuiri ulterioare. Guvernul francez se bucură că nu se găsește amestecat într-un memoriu care a atras după sine un răspuns atât de nerușinat. In ceia ce privește chestiunea insă, guvernul francez este de părere că conferința din Genua poate fi considerată ca sfârșită... CE SE SPUNE IN CERCURILE ITALIENE Genova. — Răspunsul rus a fost predat astăzi 11 Mai și după învoiala dintre Cicerin și Schanzel nu va fi publicat decât după amiază. Prin cercurile italiene din conferință se crede că acest răspuns poate fi privit drept bază acceptabilă pentru tratative cu rușii. încercările de tergiversare ale guvernului din Moscova nu vor mai fi permise Chiar înainte de a se preda răspunsul rus Barthom -a protestat într-o scrisoare către Facta împotriva amânărei răspunsului rus. MENȚINEREA CONTACTULUI CU RUȘII Gemien, 12. — Opinia franceză, care de mult știa cam ceea ce se putea aștepta din partea sovietelor, rua fost surprinsă, de conținutul memoriilui rus, care se prezintă un totul pur negativ, și se referă din nou, la chestiuni care erau privite ca soluționate, obligațiunea de a se abține de la propaganda revoluțio.ntră în alte țări, era una din aceste chestiuni. In Genia, unele delegațiuni par că doresc să nu piardă contactul cu Rusia, cu toate că concluziile memoirilui rus pun capăt posibilităței de a continua conversațiunile cu sovietele, Aliații și neutralii Însă ar putea poate încă să continue studiul tehnic al chestiunilor ruse, într-o formă care rămâne să fie determinată. „Fetit. Journal“ arată că sforțările unite ale lui Lloyd George, Schanzer și Wirth au dat greș, neputând să convingă pe Ruși ca să adopte o atitudine conciliatorie față de aceasta, ultime instrucțiuni primite din Moscova arată trimful celui mai desăvârșit bolșevism: „Petit Journal [UNK]* află că tn ultimile momente guvernul rus telegrafia lui Cicerin: „Nici un compromis, nici o concesie Ziarul „Le Matin” accentuiază că răspunsul Rusiei dovedește că între comunism și forma industrială a societății moderne nu poate fi nici o conciliere* Europa este împărțită în două părți ostile și antagonismul lor s'a dovedit de neînvins. CE SPUNE PRESA GERMANA Nauem. 12. —- Delegațiunea franceză a remis conțnuuml răspunsului la Paris. Bajrthou a rănit noul instincțsiu el. Francezii sunt foarte nemulțumiți cu tomul notei ruse, totuși și ei recunosc pasage final care este împăciuitor. Din partea Germaniei se crede că această bună voință a Rușilor de a participa la pactul de garanții, ar trebui să cont fuitoue ca Francezii să evite o ruptură. Ziarele beriimeze relevă finalul foarte împăciuitor al notei ruse și nu găsesc nici un spotiv pentru unui pesimism dus la extrem. Ziarul „Vorvvaerts“ este de părere că propunerea Rusiei pentru" o nouă conferimistă menită să discute chestiunea rusă" a fost intercalată în document, poate cu știrea mostrul președinte englez. Chifi la Ultima zi ! Cuprinsul notei rusești SiilSIii Mi imzEss sesf Exzi Trei copii le lui! In apriga mizerie care din ce în ce copleșește straturile de jos ale societății noastre, copilul, comoaadă altădată neprețuită a mamelor a devenit un lux cu neputință de întreținut. Puii de oameni cu capusoarele lor blonde sau brune, cu gongonitul de pasere, care înveseleau orice locuință săracă azi sunt nepoftiții ce aduc numai piedecă și griji. Spre a se scăpa de ei, mamele cu inimă mai tare îi aruncă la colțuri de strade și recolta din fiece zi a micuțelor ființe e mereu mai numeroasa. Altel © insă mai plun de doje pentru nefericitele lor odrasle caută să încredințeze altor oameni apți să le dea o existență pe care ele nu o mai pot susține și astfel putem vedea apărând in coloanele ziarelor fraza plină de un dureros înțeles. Copil de suflet. Trei din aceștia, din oropsitele flori ale unei vieți de greutăți ne-au. Sosit era pe rând. Unul dintre înșii, un băețel de un an și jumătate e cu totul orfan și mănâncă numai atunci când vecinii își amintesc de el. Ceilalți doar o fetiță și un alt băețel mi-au fost aduși de mamele lor cu ochi în lacrimi. Le-am promis tot sprijinul nostru i și acum pentru sufletele bune care nu se sperie de întreținerea acestor drăgălașe dar nefericite flori omenești dau aci adresele lor Băețelul de un an și jumătate de religie ebzaică se găsește in calea Văcărești 176. Fetița e la mama ei, servitoare în strada Călărași 96 iar băețelul de 6 săptămâni se află în casa d-lui A. Focșaner str. Filittis 10 etajul I de asemeni la mama lui, femeia Lina Gh. Luca. FÜL. Deschiderea sesiunii consiliului Lipi Națiunilor Genova, 12. (Rador)’. — Sesiunea consiliului societății națiunilor s’a deschis la Genova sub președinția Ini flamonag de Lean.