Dimineaţa, iunie 1922 (Anul 19, nr. 5597-5623)
1922-06-11 / nr. 5605
V \ BUCUREȘTI, Salintar 9—Itstrecția 67|72 Redacția R1ß» Administrația J b'° fondat la 1804 da Cent HULE { Moță in teást sau iarăși despre lipsa de alimente și de toate celelalte . Cred eS subiectul tratat ori în "Dimineața, în acest joc, mai comportă măcar o notă în text, care se poate să fie tot așa de interesantă ca ți textul însuși De ce totul e scumsip,, și de ce chiar scump fiind, utrajsc nuri în de ajuns ? — bine torjok» vorbind numai deapre »cd« «Itorente sau obiecte de consumație mari se produc în țară. • Când la această întrebare, care devioe din zi în și mai îngrijitoare, se răspunde că specula e de vină, se spune un adevăr foarte restrâns și parțial se dă de gol numai o singură față chestiei din multele fetje pe care le are ea, ți cu cea mai j de căpeteniie. De ce specula nu ne caa^ aproape de joc înainte de răz Nea lipsa atacatelor sau obiectelor de consumare curentă cu o o explicație suficientă, dovadă că cireșele costă în provincie 6 și 4 led Icliogramul la detaliu, iar carnea ,pe jumătate la multe orașe. Scumpetea excesivă bântue numai la Capitală. Ar trebui ca cwețete de rdă să se vândă aci cu maximum 10 lei nu cu 20 $430 de lei. Care sunt pricânde acestei nenorociri stări de lucruri ? Trei mai principale, exceptând specula. * 00 la primul rând e de vină lipsa tbransporturilor. Înainte vreme mâncam carne de la Dorohooi, cireșe de Drăgășani ouă din Dobrogea, păsări de pretutindeni, care veneau silnic cu duiumul să se îngrămădească pe piața noastră. Acum, la un oraș mai mult decât îndoit ca populație, de-abia dacă 5-6 județe contribue regulat la alimentarea lui, iar restul când dă Dumnezeu. Din această pricină și lipsă de toate, iar lipsa suprimă concurența, adevăratul izvor al speculei. Un guvern care ar avea un zic considerație dar oarecare milă de Capitala țării, în această direcție trebue să-și îndrepte grija și măsurile. In al doilea rând producția generală a țării e la scăderer^fai diferite cauze, din care cea inițială stă la pustiirea și distrugerile de tot soiul aduse de război. încă n’am pus la loc lipsurile acestea, nici lipsurile de vite, nici de unelte, nici brațe. In ce privește lipsa de brațe sunt iarăși trei aspecte ale chestiunii : câteva sute de mii de muncitori au pierit în război, cei rămași muncesc mai puțin și cu o tragere de faimă scăzută, iar exodul de la sate la orașe agravează lucrurile, înpuținând mereu pe producători și sporind pe consumatorii lai productivi. Căci nu numai Capitala și-a îndoit populația, ci mai toate orașele au crescut, unele in proporții de necrezut. Gonstaiieta, de pildă, deși fautr’o regiune foarte puțin productivă și din eele mai distruse de război, are astăzi o populație aproape întreită. Cu aceasta venim la a treia pricină a scumpetei și a rarității mărfurilor, care e fuga populației de la sate la orașe. Dintre toate, aceasta mi se pare cea mai gravă, căci pe lângă partea materială are și o parte morală. 0 0 Dansul miliardelor furate sau cheltuite pe ce nu trebue, desfrâul financiar la care azistăm din timpul războiului încoace, complicat și agravat cu cele mai nenorocite sisteme economice cari au îmbogățit, în scurtă vreme, în mod fabulos și scandalos, mii și mii de individ, au falsificat complect viața noastră au făcut-o să dearreze de pe toate cărările și drumurile ei de mai înainte. Croaia de paraziți tranmisionarii pe care i-a crezat dda o zi la alta starea aceasta nenorocită de lucruri a atras la jurul ei, pentru serviciul, chefuri și capitene el, sutimi de mii de brațe productive pe cari le-a transformat la servitori, lachei, cheltfieri, șoferi, afișiți, oameni de afaceri, etc., fără a mai pomeni de alte categorii pe cari le puteți așeza dv. în acest cerc. Pe lângă ăștia, nemanarați indivizi au fost atrași la orașe de pilda celorlalți, venind aci cu gândul să își încerce și ei norocul. N’ați citit de acrl groaznic caz, o pereche de lucrători din județul Fălciu, care și-au omorît copilul pentru ca să fie slobozi de a merge la Galați, unde ii se spunea că curge bănetul pe Dunăre, fa vafarî ? E un caz tipic. Și astfel satele și atelierele se golesc necontenit, producția scade, cel ce consumă fără să producă sporesc, iar traiul se scumpește fatr’ura. * * 0 Nu pot termina fără a spune și un crud adevăr : publicul facă e de vină. Nu atât fiindcă cumpără azi și oe cu orice preț, nu fiindcă se lasă speculat ca oaea la tunsoare, ci fiindcă nai e la stare să se organizeze în numeroase, serioase, fane întocmite și cinstite cooperative de consum. Deși acesta nu e tot leacul, situata pungii noastre s’ar resimți adânc dacă am ști să ne grupăm în asemenea cooperative. Dar pare că suntem loviți la această privință de o incapacitate totală și iremediabilă. L TEODOBESCU * TELEFOANELE NOASTRE Direcția 57/72 Centrala 6/67 Harakiri Adânc m'a mișcat sinuciderea preotului Botez din Valea Călugărească. Pentru o palmă și o Insultă primită in public, el, preotul, n’a găsit alt răspuns decât un glonte in cap pe pardoseala bisericei. Lucrul nu e banal, și o lecție grozavă, înspăimântătoare, la adresa violenților și a impulzivilor. împingând învățătura evanghelică chiar dincolo de marginile puse de Iisus, preotul acesta nu numai că a suferit în tăcere fapta samovolnicilor dar și-a dat și viața lui drept jertfă. E o curioasă și emoționantă împreunare a moralei primitive creștine cu morala japoneză, cele două morale care au atins, fiecare în felul ei, culmele cele mai înalte. La japonezi insultatul sau nedreptățitul se duce înaintea locuinței insultătorului sau a Împilătorului și-și deschide pântecile cu sabia. Acesta e obligat să facă la fel. Nu cerem ca provocatorii sinuciderea preotului Botez să facă la fel, dar atragem atenția tuturor celor ce, particulari sau oficiali, cred că pot să-și facă singuri dreptate prin violență, că la o mie de cazuri le poate veni și unul de grozavă remușcare. De aceia s’a zis că „ajunge o măciucă la un car de oale“, Index Mm sitipi lim . Sfârșitul festivitățîlor Plecarea oaspeților in Belgrad. 9. — 7 km de ori va rămâne ca una din cele mai frumoase sărbători ale Belgradului. Ceeace a făcut farmecul acestei nunti de poveste a fost împlinirea sinceră a dolinelor țării. In orice împrejurare protocolul n’a predominat obiceiul pămăntuird. In chipul acesta serbarea a avut în special pentru străini o atracțiune deosebită. Poporul, mișcat de respectul regal pentru datinde feri, a făcut suveranului și tinerei regine o demonstrație de simpatie pe care am cunoscut-o încă iad cel mai populari dintre monarhi. Regele Ferdinand și regina Maria se arătau profund impirestmați de această dovadă de dragoste populară pentru suveranul ce le e acum așa de apropiat. FELICITĂRILE După cum v’am telegrafist de ieri, regele Alexandru și soția lui, ajunși la palat au împlinit câteva din obiceiurile particulare ale nunții sârbești. In haliul palatului o aștepte familia regală. După ce au îmbrățișat-o și s-au făcut urările lor, toți princii și princesele au trecut urmând pe suveranii sârbi în sala tronului unde s’au primit felicitările oficiale. In vreme ce mulțimea adunată în fața palatului nu mai contenea ovațiile ei entuziaste și în vreme ce de pretutindeni se înălțau accentele fanfarelor, regele Alexandru și regina Mark a Serbiei primeau soliciitările misiunilor speciale ale corpului diplomatic, ale Patriarhmloi, guvernului, Skupctvei, șefilor religiunilor recunoscute și ale primăriei Belgradului. DUPĂ AMIAZI La orele 1 jum„ a avut loc mai mare dețjun de gală la vechiul palat S’a pronunțat toasturi călduroase pentru suveranii Serbiei. La orele 4 și 30, întreaga curte împreună cu oaspeți au asistat la un match de foot-ball, în care a învins echipa românească. Regele a dăruit învingătorilor o cupă. La orele 5 și Jum, a avut loc la Ragnita marea defilare a trupelor. O mulțime imensă participă la această sărbătoare militară. Regele și oaspeții săi iau loc totr’un pavilion admirabil decorat cu coroane naționale. Ținuta trupelor a fost din cele mai bune. In vreme ce familia regală prânzea la intimitate, mari serbări populare făceau din Capitală o vastă arădită a bucuriei Reprezentații de teatru ,gratuite, au fost organizate. Mese populare au fost dăruite. Impresionant a fost mai ales uriașul concert de 350 de muzicanți care s-au executat la Kalimegdane. Petrecerile populare durază până târziu după miezul nopții. Cu această seară, serbările oficiale ale nunții au luat sfârșit. Ali oaspeți părăsesc Belgradul. PLECAREA OASPEȚILOR BULGARD. 9. — Aseară la orele 11. Jesets Alexandra și regina Maria a Serbiei au plecat in călătoria de nuntă la lacul Bled in Slovenia. Toți oaspeții curții au condus tânăra pereche până la sară. După aceea suveranii români merseră direct la tm.barcader însoțiți de toți părinții și mincesele cari participaseră la nuntă Guvernul si Înalții demnitari ai statului clau de tată. O companie de onoare a prezintat armele. Muzica a Intonat Imnul regal român. Regele și regina împreună cu urta, dpi români s’au suit pe bordul yachtului Ștefan cel Mare, care ii duce pana la Orșova. Oraîe nesfârșite au salutat plecarea regelui. ONORURI PENTRU PRINȚII ROMANI BELGRAD. 9. — Regele Alexandru semnat Ieri un decret prin care numește pe prințul Carol colonel al regimentului 23 de Infanterie iar pe prințul Nicolae locotenent in acelaș regiment. Regimentul 8 de cavalerie se va chema cu numele reginei Maria a României, iar regimentul 3 de cavalerie va purta numele reginei Maria a Seribiei. Colonelul Iosilpovici, fost adjutant al regelui Petre a fost numit adjutant al erinei Maria NED. — Ce lungă mi a crescut barba de când aștept să curgă apă..'. V Amnistia se refuză ÎNCEP RECLAMATELE Am făgăduit că vom supraveghia deaproape aplicarea decretului de amnistie al că vom Înregistra și recomanda autorităților competente reclamatiile Întemeiate. Ele Încep să sosească. Primim astfel o plângere din partea lucrătorilor de la arsenal, militarizati care au fost arestati si in parte condamnați cu prilejul grevei generale. Sunt in această categorie vreo 600 de lucrători dintre care 150 au fost condamnați. Iar ceilalți se află in prevenție sau se ascund de teama pedepsei O parte din ei au cerut să fie amnistiați In baza noului decret, dar arsenalul le-a răspuns că el nu beneficiază de acest decret. Nemulțumiți, oamenii ni se adresează cerând să intervenim pentru el. Știm că tehnicienii și militarii de la arsenal nu au priceperea juridică necesară pentru a interpreta o lege. Dar le putem pretinde să știe carte și deci să citească decretul, care in această privință, cel puțin, este limpede. Aliniatul d. al aceluiaș articol vorbește categoric de amnistierea personalului instituțiilor militarizate, adică tocmai de cazul greviștilor de la arsenal. In articolul 3, litera c, se exceptează numai Infracțiunile săvârșite de militarii sub drapel, dar nu acele comise de lucrătorii militarizați Nu este nevoe de altă argumentare pentru a dovedi dreptul la amnistie al lucrătorilor greviști de la arsenal. Textul decretului e categoric. Mărturisim că nu înțelegem Încăpățânarea acelora care refuză să aplice decretul legal. Doar nu e în joc nici un interes bănesc pentru el. Atragem atenția ministerului de război asupra acestui caz. De la Caragiale a rămas, între altele, și o piesă de teatru inedită. Un fragment interesant din această lucrare necunoscută a marelui Caragiale, este reprodus in „Adevărul litera r” care apare mâine, consacrat in întregime lui Caragiale, cu prilejul implinirei a zece ani de la moartea lui. Diferitele genuri de manifestare ale lui Caragiale multe necunoscute publicului de astăzi, sunt împrospătate și puse in evidență, în „Adeverul literar” de mâine. ipiuiii Se aștepta — așteptau adică optimiștii — ca guvernul de acum să favorizeze în toate direcțiile desvoltarea producției naționale și a negoțului românesc. Existau anumite motive și puncte de program care îndreptățiau această speranță. Ea a fost înșelată. De fapt, de la constituirea actualului cabinet economia țarei este ținută in loc. Cauzat Poate e frica de a comite vreo greșală, de a lua vreo măsură nechibzuită, poate numai lipsa de orientare și de competență. Dar faptul rămâne. In toate părțile ei au Înființat numeroase comisiuni — prilej de discuții și de diurne — care îngreunează la extrem normala funcționare a serviciilor publice. Aceste comisiuni consultative sau deliberative se substitue în fapt ministerelor în Întregime. Nimic nu se face fără ele, orice hârtie trebue să treacă prin ele. Și cum ședințele sunt rare, cum hârtiile sunt numeroase și cum e nevoe in prealabil de studii teoretice Îndelungate, lucrările ministerelor rămân in suferință. Afirmăm fără a exagera că sunt in cartoanele ministerelor hârtii urgente de cel mai mare interes, pentru economia națională, care stau de luni de zile nerezolvate. Vina nu este nici a funcționarilor, nici a directorilor de servicii, reduși la rolul unor figuranți, ci a guvernului și a comisiunilor felurite. Dacă situația aceasta va continua se vor produce desigur, în curând fenomene foarte grave. Este de dorit ca guvernul să mai renunțe la comisiuni, lăsând funcționarilor și directorilor atribuțiunile pentru care sunt numiți. Miniștrii trebue să aibă singuri priceperea și curajul pentru a lua măsurile necesare în fiecare moment. Numai așa se poate lucra repede și ferie. Duminică A lunSe ÎS ANUL XIX No. 5.593,1 1 Leu exemplarul în țară 2 Lel ex. In străinătate ^PRAGA. In ședința din 6 iunie a Uniune! asociațiilor pentru Liga Națiunilor, delegații României,Iugoslaviei, Poloniei și Cehoslovaciei au fost determinați să declare că ei nu vor mai continua a lua parte la lucrările congresului, deoarece dezbaterea asupra chestiei minorităților a fost încheiată prematur de către președinte și s’a procedat la un vot nepregătit asupra rezoluțiilor referitoare la această chestie. In cursul nopții s’au urmat tratative între consiliul general al Uniunei și delegatul cehoslovac Brabec, în scopul aplanărei incidentului și al terminărei pacifice a congresului. In primul moment însă nu s’a putut ajunge la o înțelegere. CUM S’A ISCAT INCIDENTUL In privința atitudinei de luat față de raportul comisiunei minorităților s’au manifestat trei concepții deosebite: Unii cerem adoptarea categorică a rezoluției Dickinson, care ținând seamă de nemulțumirile minorităților din țările nou- constituite și Balcani, recomanda un tratament mai bun al lor mergând până la cmtonomie ; alții era pentru retrimiterea rezoluției la comisiune și o nouă dezbatere asupra ei; între aceste două grupuri, un al treilea grup s’a declarat și el pentru retrimitere la comisiune, cerea insă în schimb o declarație solemnă în fața întregei adunări internaționale, că admite în totul punctul de vedere al dreptului minorităților, că dorește realizarea acestuia și că amânarea are loc numai din motive tehnice în scopul unei mai precise stilizări. Propunerea de a se adopta în total rezoluția Dickinson a fost făcută de șeful delegației germane contele Bernstorff și de șeful delegației belgiene Lafontaine. Președintele a pus la vot întâi această propunere. Deoarece Anglia, Italia și Rusia s’au abținut de la vot, propunerea a fost admisă cu 55 voturi contra 40; prin aceasta rezoluția Dickinson era adoptată. Anunțarea rezultatului votului, a fost salutată de majoritate cu vil aplause. PROTESTUL MICEI ANTANTE Imediat, ministrul sârb Iovanovici, șeful delegației iugoslave, a cerut cuvântul și a declarat în numele Cehoslovaciei, Jugoslavia, Poloniei și României, că ei protestează in modul cel mai energic Împotriva rezoluției Dickinson, ca fiind o impietare asupra drepturilor de suveranitate ale statelor lor și că vor părăsi sala de ședință. Iată textul acestei declarații: „Dat fiind faptul că președintele a comis o greșală formală, punând la vot rezoluțiile încinte de încheierea dezbaterilor, ceea ce a făcut cu neputință prezentarea de propuneri de modificare, noi am fost puși în situația de-a nu ne putea exprima părerile noastre. Afară de aceasta rezoluția reprezintă un atentat contra suveranității statelor naționale, fapt pentru care delegapomenite mai sus nu mai pot participa la celelalte dezbateri, producă plângerile, fără a le fi cercetat în privința îndreptățirei lor și aprobă străduința de a nu judeca actele guvernului, ci a formula numai propuneri de principii pentru viitor, totuși oratorul nu poate aproba raportul secretarului general fluyssens prin faptul că raportul face să se manifeste numai glasul minorităților, comițând fără să vrea o unilateralitate care provoacă o impresie rea și necorespunzătoare faptelor. TRATATIVELE DE ÎMPĂCIUIRE După declarația de retragere a Micei Antante, ședința a fost ridicată la ora 19.5, și imediat consiliul general s-a întrunit spre a aviza în mijloacele prin care s’ar putea realiza împăcarea delegaților Micei Antante și restabili astfel armenia la congres. Iată la această privință știrile telegrafice pe care le primim din Praga : Praga. 8. — Negocierile între consilul suprem al ligilor și delegații Micei Antante, al Rusiei și ai Poloniei, n’au dat ori dimineața, vre un rezultat; s’a delegat atunci o comisie compusă din nouă membri, care să găsească o soluție. Ședința plenară care a fost deschisă la orele trei după amiază, a hotărît să-și amilim lucrările fără a aștepta rezimatul tratativelor comisiunei de nouă. In urma propunerei președinteluis’a hotărît apoi ca consilid să se întrunească data pesta. consiliul viitoare la Buda La sfârșitul ședinței delegate* cehoslovac Brabec intră in sală și dă citire la două declaratiuuni, în numele delegațiilor rusă, poloneză, cehă, română și iugoslavă, dintre care una cerea invalidarea votului, de erî, iar cealaltă retrimiterea protestărilor referitoare, la secretariatul Societății Națiunilor din Genova. După citirea declarațiilor, de a părăsi sala. Delegația italiană care însoțise citirea de vii întreruperi, invită Brabec să rămână tn ședință și aibă curajul de a auzi pentru propunerea de rezoluție a costi. Bernsdorfz a fost adoptată. Brabec declară că rămâne numai iar cazul când votal va fi invalidați după care părăsi sala. Președintele Ruîllioi, declară că respinge dorința formulată în sensul de a se invalida votul pentru considerații de ordin moral, de drept și parlamentar. După cuvântare, va părăsi sala pentru ca adunarea să ia poziție in absenta M. Adunarea hotărî să trimită declarațiile lui Brabec secretariatuUA | Sacietății Națiunilor, apoi acceptă, o propunere a lui Henessy relativă la ordinea de zi. Ruiiiut se-ntoarse apoi în mijlocul unor vil aclamațiml în sală și rosti o cuvântare călduroasă la adresa statului cehoslovac, a orașui Praga, a președintelui Atosysaryk. In urmă congresul luă sfârșit. Mi- ritm maf flfare»—.1.1.11— mmn» 1 Congresul asociațiilor pentru liga Rațiunilor pi protecția minorităților Un incident furtunos In a doua ședință plenară Dolsgațlila Hlfcal Antanta sa retrag din ședinfl DECLARATIILE D-LUI ANTÓnIADE In cursul ședinței, înnainte de votul asupra rezoluțiilor, care a provocat retragerea delegațiilor Micei Antante, d-l Antóniade, delegatul Romă niei, a declarat că recunoaște valoarea colosală a muncii depusă de comisia minorităților și relevă importanța declarației lui Dickinson, că comisiunea nu face decât să re i Iffl în III mi ||■llllll^■l^ll^^n~mr•Tlllm^l~^---rrifi I ]( 7« Iernile prefiri maximale iprit în mmm. — Ordonanța p-rului Gheorgian.Protestul priimiar și negustorilor de legume Ordonanța pripită a d-lui Anghel Dumitrescu privitoare la reînființarea prețurilor maximale a produs în piață o vie perturbare și nemulțumire. Prețurile maximale fixate de d-l Anghel Dumitrescu sunt de fapt prețurile ordonanței No. 2 din 16 iunie 1921 a fostului președinte al comisiei interimare d-l d-l Gheorghian. Dacă în anul trecut s-au fixat prețurile hotărâte azi de d-l Anghel Dumitrescu, aceasta se făcuse pe baza unei învoieli și consfătuiri dintre delegații primăriei, proprietarii de legume și negustorii de legume. De data aceasta și fără a consulta pe nimeni, d-l Anghel Dumitrescu a dispus repetarea ordonanței d-lui d-l Gheorghian. NIMENI LA PRIMĂRIE Repunerea prețurilor maximale, care au fost publicate în ziarele de ori dimineață, au făcut pe proprietarii de grădini de fructe și legume, cum și pe negustorii de legume să vieeri dimineață la primărie întrun foarte mare număr și să protesteze. Protestarea lor nu s-a putut face, întrucât nu au găsit pe nimeni. D-l Corbescu și d-l d-l Scupiewski sunt duși la Belgrad, d-l Elefteriu nu i-a putut asculta nefiind în sarcina d-sale, iar d-l Anghel Dumitrescu, singurul în drept a discutat cu delegații, era dus la abator. CE SPUNE D-L CRISTESCU Am văzut pe delegații care venise să protesteze. Ei erau conduși de d-l P. Cristescu, președintele cooperativei grădinarilor, și care ne-a spus următoarele: — Am rămas mai mult ca surprinși de ordonanța dată de d-l A. Dumitrescu. Am fi înțeles să fim și noi consultați de conducătorii primăriei și de comun acord să hotărâm ce anume legume și fructe s’ar cuveni să cadă sub preț maximal. Legumele de rând,sunt destul de ieftine și în mari cantități. Trufandalele pe care le obținem cu mare muncă nu le putem da pe preț maximal. Au eșit pătlăgele vinete și roșii, ardeii grași, cojicle pida, fragii, care pentru timpul de azi sunt legume de lux, și nu necesare. De ce se supără d-l primar? — Și ce veți face? — Regretăm că nu l-am putut găsi, vom veni însă mâine fiindcă nu înțelegem să fim batjocoriți cu munca noastră. CONSFĂTUIREA DE DUPĂ JSI MIAZA ERI după amiază, s’au întrunit sub președinția d-lui A. Dumitrescu, delegații care venise de dimineață și au stabilit următoarele prețuri: Ardeii mici 0.20 bani bucatar, cartofii noui 2 lei kgr., cartofii vechi 1 leu kgr., castraveți până] la 1 lei bucata, conopidele 5—8] lei kgr., dovlecii cu floare 0.25] bani bucata, dovleceii mari 2 lei bucata, fasolea verde și țucără 5 lei kgr., mazărea boabe 1 leu kgr., cireșile pietroase 7 lei kgr., cireșile bășicate 4 lei kgr., fragii și căpșunele 8—10 lei kgr. și vișinele 5 lei kgr. f Consiliul de miniștri de eri VIZITA MAREȘALULUI PILSUDSKI Eri s’a ținut la ministerul de interne, sub președinția d-lui general Văitoianu,un consiliu de miniștri, în care s’au adus la cunoștință ultimele știri, adică: amânare vizitei mareșalului Pilsudski, întoarcerea suveranilor in țară și consfătuirea de la Belgrad, cu privire la nouile constelații politice ce se vor ivi cu prilejul lucrărilor, conferinței de laj Hasa, _ m S’au rezolvat apoi dfiferite chestiuni. D-l Gh. Mârzescu a anunțat că a primit demisiunea d-lui d-l Proca, din demnitatea de directori general al serviciului sanitar. D-l Vintilă Brătianu a anunțat că sosește dl Capitală Marți 11] fațete, j