Dimineaţa, iunie 1922 (Anul 19, nr. 5597-5623)

1922-06-11 / nr. 5605

V \ BUCUREȘTI, Salintar 9—It­strecția 67|72 Redacția­­ R1ß» Administrația J b'° fondat la 1804 da Cent HULE { Moță in teást sau iarăși despre lipsa de alimente și de toate celelalte . Cred eS subiectul tratat ori în "Dimineața, în acest joc, mai com­portă măcar o notă în text, care se poate să fie tot așa de interesantă ca ți textul însuși De ce totul e scum­sip,, și de ce chiar scump­ fiind, utrajsc nuri în de ajuns ? — bine to­rjok» vorbind numai deapre »cd« «Itorente sau obiecte de consumație mari se produc în ț­ară. • Când la această întrebare, care devioe din zi în și mai îngrijitoare, se răspunde că specula e de vină, se spune un adevăr foarte restrâns și parțial se dă de gol numai o sin­gură față chestiei din multele­­ fe­tje pe care le are ea, ți cu cea mai j de căpeteniie. De ce specula nu ne caa^ aproape de joc înainte de răz­ Nea lipsa atacatelor sau obiec­telor de consumare curentă cu o o explicație suficientă, dovadă că ci­reșele costă în provincie 6 și 4 led Icl­iogram­ul la detaliu, iar carnea ,pe jumătate la multe orașe. Scum­­petea excesivă bântue numai la Ca­pitală. Ar trebui ca cwețete de rdă să se vândă aci cu maximum 10 lei nu cu 20 $4­30 de lei.­­ Care sunt pricânde acestei neno­roci­ri stări de lucruri ? Trei mai principale, exceptând specula. * 0­0 la primul rând e de vină lipsa tbranspo­rturilor. Înainte vreme mân­cam carne de la Dorohooi, cireșe de Drăgășani ouă din Dobrogea, păsări de pretutindeni, care veneau­­ silnic cu duiumul să se îngrămă­dească pe piața noastră. Acum, la un oraș mai mult decât îndoit ca populație, de-abia dacă 5-6 județe contribue regulat la alimentarea lui, iar restul când dă Dumnezeu. Din această pricină­­ și lipsă de toate, iar lipsa suprimă concurența, adevăratul izvor al speculei. Un gu­vern care ar avea un zic conside­rație dar oare­care milă de Capi­tala țării, în această direcție tre­bue să-și îndrepte grija și mă­surile. In al doilea rând producția gene­rală a țării e la scăderer^fai diferi­te cauze, din care cea inițială stă la pustiirea și distrugerile­­ de tot soiul aduse de război. încă n’am­­­ pu­s la loc lipsurile acestea, nici lipsurile de vite, nici de unelte, nici brațe. In ce privește lipsa de brațe sun­t iarăși trei aspecte ale chestiunii : câte­va sute de mii de muncitori au pierit în război, cei rămași mun­cesc mai puțin și cu o tragere de faimă scăzută, iar exodul de la sate la orașe agravează lucrurile, înpu­­­ținând mereu pe producători și sporind pe consum­atorii lai produc­­tivi. Căci nu numai Capitala și-a în­doit populația, ci mai toate orașele au crescut, unele in proporții de necrezut. Gonstaiieta, de pildă, deși fautr’o regiune foarte puțin produc­tivă și­ din eele mai distruse de răz­boi, are astăzi o populație aproape întreită. Cu­­ aceasta venim la a treia pri­cină a scumpetei și a rarității măr­furilor, care e fuga populației de la sate la orașe. Dintre toate, aceasta mi se pare cea mai gravă, căci pe lângă partea materială are și o par­te morală. 0 0 Dansul miliardelor furate sau cheltuite pe ce nu trebue, desfrâul financiar la care azistăm­ din timpul războiului încoace, complicat și a­­gravat cu cele mai nenorocite sis­teme economice cari au îmbogățit, în scurtă vreme, în mod fabulos și scandalos, mii și mii de individ, au falsificat complect viața noastră au făcut-o să dearreze de pe toate cărările și drumurile ei de mai îna­inte. Croaia de paraziți tran­misio­­narii pe care i-a crezat dda o zi la alta starea aceasta nenorocită de lucruri a atras la jurul ei, pentru serviciul, chefuri­­ și capiten­e el, sutimi de mii de brațe productive pe cari le-a transformat la servi­tori, lachei, cheltfieri, șoferi, afișiți, oameni de afaceri, etc., fără a mai pomeni de alte categorii pe cari le puteți așeza d­v. în acest cerc. Pe lângă ăștia, nemanarați indi­vizi au fost atrași la orașe de pilda celorlalți, venind aci cu gândul să își încerce și ei norocul. N’ați citit de acrl groaznic caz, o pereche de lucrători din județul Fălciu, care și-au omorît copilul pentru ca să fie slobozi de a merge la Galați, unde ii se spunea că curge bănetul pe Dunăre, fa vafarî ? E un caz ti­­pic. Și astfel satele și atelierele se golesc necontenit, producția scade, cel ce consumă fără să producă sporesc, iar traiul se scumpește fa­­tr’ura. * * 0 Nu pot termina fără a spune și un crud adevăr : publicul facă e de vină. Nu atât fiindcă cumpără azi și oe cu orice preț, nu fiindcă se la­să specu­l­at ca oaea la tun­soare, ci fiindcă nai e la stare să se organi­zeze în numeroase, serioase, fane întocmite și cinstite cooperative de consum. Deși acesta nu e tot leacul, situa­ta pungii noastre s’ar resimți a­­dânc dacă am ști să ne grupăm în asemenea cooperative. Dar pare că suntem loviți la această privință de o incapacitate totală și ireme­diabilă. L TEODOBESCU * TELEFOANELE NOASTRE Direcția 57/72 Centrala 6/67 Harakiri Adânc m'a­ mișcat­­ sinuciderea preotului Botez din Valea Călu­gărească. Pentru o palmă și o In­sultă primită in public, el, preo­tul, n’a găsit alt răspuns decât un glonte in cap pe pardoseala bisericei. Lucrul nu e banal, și o lecție grozavă, înspăimântătoare, la a­­dresa violenților și a impulzivi­­lor. împingând învățătura evan­ghelică chiar dincolo de margi­nile puse de Iisus, preotul acesta nu numai că a suferit în tăcere fapta samovolnicilor dar și-a dat și viața lui drept jertfă. E o curioasă și emoționantă împreunare a moralei primitive creștine cu morala japoneză, cele două morale care au atins, fie­care în felul ei, culmele cele mai înalte. La japonezi insultatul sau ne­dreptățitul se duce înaintea locu­inței insultătorului sau a Împilă­torului și-și deschide pântecile cu sabia. Acesta e obligat să facă la fel. Nu cerem ca provocatorii si­nuciderea preotului Botez să facă la fel, dar atragem atenția tutu­ror celor ce, particulari sau ofi­ciali, cred că pot să-și facă sin­guri dreptate prin violență, că la o mie de cazuri le poate veni și unul de grozavă remușcare. De aceia s’a zis că „ajunge o măciu­că la un car de oale“, Index Mm sitipi lim . Sfârșitul festivitățîlor Plecarea oaspeților in Belgrad. 9. — 7 km de ori va ră­mâne ca una din cele mai frumoa­se sărbători ale Belgradului. Ceea­­ce a făcut farmecul acestei nunti de poveste a fost împlinirea sinceră a dolinelor țării. In orice împre­jurare protocolul n’a predominat o­­biceiul pămăntuird. In chipul acesta serbarea a avut în special pentru străini o atracțiune deosebită. Po­porul, mișcat de respectul regal pentru datinde feri, a făcut suvera­nului și tinerei regine o demonstra­ție de simpatie pe care a­m cunos­cut-o încă iad cel mai populari dintre monarhi. Regele Ferdinand și regina Ma­ria se arătau profund impirestmați de această dovadă de dragoste po­pulară pentru suveranul ce le e a­­cum așa de apropiat. FELICITĂRILE După cum v’am telegrafist de ieri, regele Alexandru și soția lui, ajunși la palat au împlinit câteva din obiceiurile particulare ale nunții sârbești. In haliul palatului o aștepte fa­milia regală. După ce au îm­brăți­­șat-o și s-au făcut urările lor, toți princii și princesele au trecut ur­mând pe suveranii sârbi în sala tro­­nu­lui unde s’au primit felicitările oficiale. In vreme ce mulțimea adunată în fața palatului nu mai contenea ovațiile ei entuziaste și în vreme ce de pretutindeni se înălțau ac­centele fanfarelor, regele Alexan­dru și regina Mark a Serbiei pri­meau soliciitările misiunilor speciale ale corpului diplomatic, ale Patri­­arhmloi, guvernului, Skupctvei, șe­filor religiunilor recunoscute și ale primăriei Belgradului. DUPĂ AMIAZI La orele 1 jum„ a avut loc mai mare dețjun de gală la vechiul pa­lat S’a pronunțat toasturi căldu­roase pentru suveranii Serbiei. La orele 4 și 30, întreaga curte împreună cu oaspeți au asistat la un match de foot-ball, în care a în­vins echipa românească. Regele a dăruit învingătorilor o cupă. La orele 5 și Jum, a avut loc la Ragnita marea defilare a trupelor. O mulțime imensă participă la a­­ceastă sărbătoare militară. Regele și oaspeții săi iau loc totr’un pavi­lion admirabil decorat cu coroane naționale. Ținuta trupelor a fost din cele mai bune. In vreme ce familia regală prân­zea la intimitate, mari serbări po­pulare făceau din Capitală o vastă arădită a bucuriei Reprezentații de teatru ,gratuite, au­ fost organi­zate. Mese populare au fost dăru­ite. Impresionant a fost mai ales u­­riașul concert de 350 de muzicanți care s-au executat la Kalimegdane. Petrecerile populare durază pâ­nă târziu după miezul nopții. Cu această seară­, serbările ofi­ciale ale nunții au luat sfârșit. Ali oaspeți părăsesc Belgradul. PLECAREA OASPEȚILOR BULGARD. 9. — Aseară la orele 11. Jesets Alexandra și regina Maria a Serbiei au plecat in călătoria de nuntă la lacul Bled in Slovenia. Toți oaspeții curții au condus tânăra pereche până la sară. După aceea su­veranii români merseră direct la tm.­barcader însoțiți de toți părinții și mincesele cari participaseră la nuntă Guvernul si Înalții demnitari ai statu­lui clau de tată. O companie de onoare a prezintat armele. Muzica a Intonat Imnul regal român. Regele și regina împreună cu urta, dpi­ români s’au suit pe bordul yach­­tului Ștefan cel Mare, care ii duce pana la Orșova. Oraîe nesfârșite au salutat plecarea regelui. ONORURI PENTRU PRINȚII ROMANI BELGRAD. 9. — Regele Alexandru semnat Ieri un decret prin care nu­mește pe prințul Carol colonel al re­gimentului 23 de Infanterie iar pe prin­țul Nicolae locotenent in acelaș regi­ment. Regimentul 8 de cavalerie se va chema cu numele reginei Maria a Ro­mâniei, iar regimentul 3 de cavalerie va purta numele reginei Maria a Ser­­ibiei. Colonelul Iosilpovici, fost adjutant al regelui Petre a fost numit adjutant al erinei Maria­ NED. — Ce lungă mi a crescut barba de când aștept să curgă apă..'. V Amnistia se refuză ÎNCEP RECLAMATELE Am făgăduit că vom suprave­­gh­ia deaproape aplicarea decretu­lui de amnistie al că vom Înre­gistra și recomanda autorităților competente reclama­tiile Întemeiate. Ele Încep să sosească. Primim astfel o plângere­­ din partea lucrătorilor de la arsenal, mi­litarizati care au fost arestati si in parte condamnați cu prilejul grevei generale. Sunt in această categorie vreo 600 de lucrători dintre care 150 au fost condamnați. Iar ceilalți se află in prevenție sau se ascund de teama pedepsei O parte din ei au cerut să fie amnistiați In baza noului decret, dar arsenalul le-a răspuns că el nu beneficiază de acest decret. Ne­mulțumiți, oamenii ni se adresează cerând să intervenim pentru el. Știm că teh­nicienii și militarii de la arsenal nu au priceperea juridică necesară pentru a interpreta o lege. Dar le putem pretinde să știe car­te și deci să citească decretul, care in această privință, cel puțin, este limpede. Aliniatul d. al aceluiaș articol vorbește categoric de amnistierea personalului instituțiilor militariza­te, adică tocmai de cazul greviști­lor de la arsenal. In articolul 3, litera c, se excep­tează numai Infracțiunile săvârșite de militarii sub drapel, dar nu a­­cele comise de lucrătorii milita­rizați Nu este nevoe de altă argumen­tare pentru a dovedi dreptul la am­nistie al lucrătorilor greviști de la arsenal. Textul decretului e cate­goric. Mărturisim că nu înțelegem În­căpățânarea acelora care refuză să aplice decretul legal. Doar nu e în joc nici un interes bănesc pen­tru el. Atragem atenția ministerului de război asupra acestui caz. De la Caragiale a ră­mas, între altele, și o pie­să de teatru inedită. Un fragment interesant din această lucrare necu­noscută a marelui Cara­giale, este reprodus in „Adevărul litera­ r” care apare mâine, consacrat in întregime lui Caragia­le, cu prilejul implinirei a zece ani de la moartea lui. Diferitele genuri de manifestare ale lui Cara­giale multe necunoscute publicului de astăzi, sunt împrospătate și puse in evidență, în „Adeverul li­terar” de mâine. ipiuiii Se aștepta — așteptau adică opti­miștii — ca guvernul de acum să favorizeze în toate direcțiile desvol­­tarea producției naționale și a ne­goțului românesc. Existau anumite motive și puncte de program care îndreptățiau această speranță. Ea a fost înșelată. De fapt, de la constituirea actualului cabinet eco­nomia țarei este ținută in loc. Cau­zat Poate e frica de a comite vreo greșală, de a lua vreo măsură ne­chibzuită, poate numai lipsa de orientare și de competență. Dar fap­tul rămâne. In toate părțile ei au Înființat nu­meroase comisiuni — prilej de dis­cuții și de diurne — care îngreu­nează la extrem normala funcțio­nare a serviciilor publice. Aceste comisiuni consultative sau delibera­tive se substitue în fapt ministere­lor în Întregime. Nimic nu se face fără ele, orice hârtie trebue să treacă prin ele. Și cum ședințele sunt rare, cum hârtiile sunt nume­roase și cum e nevoe in prealabil de studii teoretice Îndelungate, lucră­rile ministerelor rămân in sufe­rință. Afirmăm fără a exagera că sunt in cartoanele ministerelor hârtii urgente de cel mai mare interes, pentru economia națională, care stau de luni de zile nerezolvate. Vina nu este nici a funcționari­lor, nici a directorilor de servicii, reduși la rolul unor figuranți, ci a guvernului și a comisiunilor felu­rite. Dacă situația aceasta va conti­nua se vor produce de­sigur, în curând fenomene foarte grave. Este de dorit ca guvernul să mai renunțe la comisiuni, lăsând func­ționarilor și directorilor atribuțiu­­nile pentru care sunt numiți. Miniș­trii trebue să aibă singuri pricepe­rea și curajul pentru a lua măsu­rile necesare în fiecare moment. Numai așa se poate lucra repede și­ ferie. Duminică A lunSe ÎS ANUL XIX­­ No. 5.593,1 1 Leu exemplarul în țară 2 Lel ex. In străinătate ^PRAGA.­­ In ședința din 6 iunie a Uniune! a­­sociațiilor pentru Liga Națiunilor, delegații Ro­mâniei,­­Iugoslaviei, Po­loniei și Cehoslovaciei au fost determinați să decla­re că ei nu vor mai conti­nua a lua parte la lucră­rile congresului, de­oare­ce dezbaterea asupra che­­stiei minorităților a fost încheiată prematur de către președinte și s’a procedat la un vot nepre­gătit asupra rezoluțiilor referitoare la această chestie. In cursul nopții s’au urmat tratative în­­tre consiliul general al Uniunei și delegatul ce­hoslovac Brabec, în sco­pul aplanărei incidentu­lui și al terminărei paci­fice a congresului. In pri­mul moment însă nu s’a putut ajunge la o înțele­gere. CUM S’A ISCAT INCI­DENTUL In privința atitudinei de luat față de raportul comisiunei minorități­lor s’au manifestat trei concepții deosebite: Unii cerem adoptarea categorică a rezoluției Dickinson, care ținând seamă de nemulțumi­rile minorităților din țările nou- constituite și Balcani, recomanda un tratament mai bun al lor mer­gând până la cmtonom­ie ; alții e­­ra pentru retrimiterea rezoluției la comisiune și o nouă dezbatere asupra ei; între aceste două gru­puri, un al treilea grup s’a decla­rat și el pentru retrimitere la co­misiune, cerea insă în schimb o de­clarație solemnă în fața întregei adunări internaționale, că admite în totul punctul de vedere al dreptului minorităților, că dorește realizarea acestuia și că amânar­ea are loc numai din motive teh­nice în scopul unei mai precise stilizări. Propunerea de­ a se adopta în total rezoluția Dickinson a fost făcută de șeful delegației germane con­­tele Bernstorff și de șeful delega­ției belgiene Lafontaine. Președin­tele a pus la vot întâi această pro­punere. Deoarece Anglia, Italia și Rusia s’au abținut de la vot, pro­punerea a fost admisă cu 55 voturi contra 40; prin aceasta rezoluția Dickinson era adoptată. Anunțarea rezultatului votului, a fost salutată de majoritate cu vil aplause. PROTESTUL MICEI AN­TANTE Imediat, ministrul sârb Iovano­­vici, șeful delegației iugoslave, a cerut cuvântul și a declarat în nu­­mele Cehoslovaciei, Jugoslavia, Poloniei și României, că ei prote­stează in modul cel mai energic Îm­potriva rezoluției Dickinson, ca fiind o impietare asupra drepturilor de suveranitate ale statelor lor și că vor părăsi sala de ședință. Iată textul acestei declarații: „Dat fiind faptul că președintele a comis o greșală formală, punând la vot rezoluțiile încinte de înche­ierea dezbaterilor, ceea ce a făcut cu neputință prezentarea de propu­neri de modificare, noi am fost puși în situația de-a nu ne putea exprima părerile noastre. Afară de aceasta rezoluția reprezintă un a­­tentat contra suveranității statelor naționale, fapt pentru care delega­­pomenite mai sus nu mai pot participa la celelalte dezbateri, producă plângerile, fără a le fi cercetat în privin­ța îndreptățirei lor și a­­probă străduința de a nu judeca actele guvernului, ci a formula numai pro­puneri de principii pen­­tru viitor, totuși orato­rul nu poate aproba ra­portul secretarului gene­ral fluyssens prin faptul că raportul face să se manifeste numai glasul minorităților, com­ițând fără să vrea o unilatera­litate care provoacă o im­presie rea și necorespun­zătoare faptelor. TRATATIVELE DE ÎM­PĂCIUIRE Du­pă declarația de retragere a Micei Antante, ședința a fost ridi­cată la ora 19.5, și imediat consi­liul­ general s-a întrunit spre a a­­viza în mijloacele prin care s’ar putea realiza împăcarea delegaților Micei Antante și restabili astfel ar­menia la congres. Iată la această privință știrile telegrafice pe care le primim din Praga : Praga. 8. — Negocierile între consilul suprem al ligilor și dele­gații Micei Antante, al Rusiei și ai Poloniei, n’au dat ori dimineața, vre­ un rezultat; s’a delegat atunci o comisie compusă din nouă mem­bri, care să găsească o soluție. Ședința plenară care a fost des­chisă la orele trei după amiază, a hotărît să-și amilim lucrările fă­ră a aștepta rezimatul tratativelor comisiunei de nouă. In urma propunerei președintelui­­s’a hotărît apoi ca consilid să se întrunească data pesta. consiliul viitoare la B­uda­ La sfârșitul ședinței delegate* cehoslovac Brabec intră in sală și dă citire la două declaratiuuni, în numele delegațiilor rusă, poloneză, cehă, română și iugo­slavă, dintre care una cerea invalidarea votului, de erî, iar cealaltă retrimiterea protestărilor referitoare, la secre­tariatul Societății Națiunilor din Genova.­­ După citirea declarațiilor, de a părăsi sala. Delegația italiană care însoțise citirea de vii întreruperi, invită Brabec să rămână tn ședință și aibă curajul de­ a auzi pentru propunerea de rezoluție a costi. Bernsdorfz a fost adoptată. Bra­­­bec declară că rămâne numai iar cazul când votal va fi invalidați după care părăsi sala.­­ Președintele Ruîllioi, declară că respinge dorința formulată în sen­­sul de a se invalida votul pentru considerații de ordin moral, de drept și parlamentar. După cuvân­­­­tare, va părăsi sala pentru ca a­­dunarea să ia poziție in absenta M.­­ Adunarea hotărî să trimită de­clarațiile lui Brabec secretariatuUA | Sacietății Națiunilor, apoi acceptă, o propunere a lui Henessy relativă la ordinea de zi.­­ Ruiiiut se-ntoarse apoi în mijlo­cul unor vil aclamațiml în sală și rosti o cuvântare călduroasă la a­­dresa statului cehoslovac, a orașu­­­i Praga, a președintelui Atosy­­saryk. In urmă congresul luă sfârșit. Mi- ritm maf flfare»—.1.1.11— mmn» 1 Congresul asociațiilor pentru liga Rațiunilor pi protecția minorităților Un incident furtunos In a doua ședință plenară Dolsgațlila Hlfcal Antanta sa retrag din ședinfl DECLARAT­IILE D-LUI ANTÓnIADE In cursu­l ședinței, în­­nainte de votul asupra rezoluțiilor, care a provo­­cat retragerea delegații­­lor Micei Antante, d-l An­tóniade, delegatul Romă­ niei, a declarat că recu­noaște valoarea colosală a muncii depusă de comi­sia minorităților și rele­­vă importanța declarației lui Dickinson, că comisiu­­nea nu face decât să re­ i Iffl în­ III mi ||■llllll^■l^ll^^n~mr•Tlllm^l­~^---rrifi I ]( 7« Iernile prefiri maximale iprit în mmm. — Ordonanța p-rului Gheorgian.­­Protestul priimiar și negustorilor de legume Ordonanța pripită a d-lui An­ghel Dumitrescu privitoare la re­înființarea prețurilor maximale a produs în piață o vie perturbare și nemulțumire. Prețurile maximale fixate de d-l Anghel Dumitrescu sunt de fapt prețurile ordonanței No. 2 din 16 iunie 1921 a fostului pre­ședinte al comisiei interimare d-l d-l Gheorghian. Dacă în anul trecut s-au fixat prețurile hotă­râte azi de d-l Anghel Dumitres­­cu, aceasta se făcuse pe baza unei învoieli și consfătuiri dintre de­legații primăriei, proprietarii de legume și negustorii de legume. De data aceasta și fără a con­sulta pe nimeni, d-l Anghel Du­­mitrescu a dispus repetarea or­donanței d-lui d-l Gheorghian. NIMENI LA PRIMĂRIE Repunerea prețurilor maxima­le, care au fost publicate în zia­rele de ori dimineață, au făcut pe proprietarii de grădini de fructe și legume, cum și pe negustorii de legume să vie­eri dimineață la primărie întrun foarte mare număr și să protesteze. Protestarea lor nu s-a putut face, întru­cât nu au găsit pe ni­meni. D-l Corbescu și d-l d-l Scupi­­ewski sunt duși la Belgrad, d-l Elefteriu nu i-a putut asculta ne­­fiind în sarcina d-sale, iar d-l An­ghel Dumitrescu, singurul în drept a discutat cu delegații, era dus la abator. CE SPUNE D-L CRISTESCU Am văzut pe delegații care ve­nise să protesteze. Ei erau con­duși de d-l P. Cristescu, preșe­dintele cooperativei grădinarilor, și care ne-a spus următoarele: — Am rămas mai mult ca sur­prinși de ordonanța dată de d-l A. Dumitrescu. Am fi înțeles să fim și noi consultați de conducă­torii primăriei și de comun acord să hotărâm ce anume legume și fructe s’ar cuveni să cadă sub preț maximal. Legumele de rând,­­sunt destul de ieftine și în mari cantități. Trufandalele pe care le obținem cu mare muncă nu le putem da pe preț maximal. Au eșit pătlăgele vinete și roșii, ardeii grași, cojicle pida, fragii, care pentru timpul de azi sunt legume de lux, și nu necesare. De ce se supără d-l pri­mar? — Și ce veți face? — Regretăm că nu l-am putut­ găsi, vom veni însă mâine fiind­că nu înțelegem să fim batjoco­­­riți cu munca noastră. CONSFĂTUIREA DE DUPĂ JSI MIAZA ERI după amiază, s’au întrunit sub președinția d-lui A. Dumi­tre­scu, delegații care venise de dimineață și au stabilit urmă­­­toarele prețuri: Ardeii mici 0.20 bani bucatar, cartofii noui 2 lei kgr., cartofii­ vechi 1 leu kgr., castraveți până] la 1 lei bucata, conopidele 5—8] lei kgr., dovlecii cu floare 0.25] bani bucata, dovleceii mari 2 lei bucata, fasolea verde și țucără 5 lei kgr., mazărea boabe 1 leu kgr., cireșile pietroase 7 lei kgr., cireșile bășicate­­ 4 lei kgr., fragii și căpșunele 8—10 lei kgr. și vi­șinele 5 lei kgr. f Consiliul de miniștri de eri VIZITA MAREȘALULUI PIL­­SUDSKI Eri s’a ținut la ministerul de in­terne, sub președinția d-lui general­ Văitoianu,­un consiliu de miniștri, în care s’au adus la cunoștință ul­timele știri, adică: amânare vizitei mareșalului Pilsudski, întoarcerea suveranilor in țară și consfătuirea de la Belgrad, cu privire la nouile­ constelații politice ce se vor ivi cu­ prilejul lucrărilor, conferinței de laj Hasa, _ m S’au rezolvat apoi dfiferite ches­tiuni. D-l Gh. Mârzescu a anunțat­ că a primit demisiunea d-lui d-l Proca, din demnitatea de directori general al serviciului sanitar. D-l Vintilă Brătianu a anunțat că sosește dl Capitală Marți 11] fațete, j

Next