Dimineaţa, septembrie 1922 (Anul 19, nr. 5685-5714)

1922-09-01 / nr. 5685

Luptele die Irlands WILLIAM COSGROVE Primul ministru al Irlandei, numit în locul lui Collins BUCUREȘTI, Sărindar 9-11­­ Direcția 57­72 Redacția­­ Rft7 Administrația 1 Fondat In 1004 da Const­­INLE ANUL XIX­­ No. 5685 Vineri 1 Septembrie 1922 1 Leu exemplarul In țară 2 Lel­ex. În străinătate [azni Spa Programul încoronării Discuțiile din Consiliul de miniștri de ezi Câte-va puncte stabilit © Eri la orele 4 d. a. a avut loc acasă la primul ministru — un consiliu de mi­niștri, la care au luat parte d-nni miniș­tri: C. Banu, dr. C. Angelescu, general Moșoiu, dr. Aurel Cosma, cum și d. Saligny, președintele comisiunei pentru pregătirea lucrărilor de încoronare. S’a discutat programul de încorona­re a Suveranilor. Data încoronării nu a fost încă stabi­lită. De altfel, programul ca si data încoronării, se vor stabili astăzi, într un nou consiliu care se va ține la orele 10 dim. tot acasă la primul ministru. ZIUA ÎNCORONĂRII Putem da câteva puncte din pro­­gramul ce se va stabili azi în între­gime. La Alba-Iulia, serbarea de încoro­­nare va dura o singură zi. Se va face încoronarea în cate­drala construită ad-hoc și se va da citire proclamației. Va urma apoi defilarea trupelor. Vor defila câte un detașament din fiecare unitate. După acea va avea loc un uriaș banchet. In acelaș timp vor fi ospă­­tării populare pentru sătenii veniți. INTRAREA TRIUMFALA LA BUCU­REȘTI De la Alba Iulia serbările de Încoro­nare se vor muta la București. Aci se va face Intrarea triumfală prin arcul de la Șosea. Va urma apoi un Te-Deum la Mitro­polie. — unde va cânta un cor de 200 persoane, — după care va urma defila­rea trupelor. In :,Parcul Carol" vor defila­ corte­giul istoric și cel etnografic: “ • - ---«-----­-1­ 1. 0C V VI HH»** » -----­ care sunt comandate la Muenchen. INVITAȚIILE Invitațiunile pentru șefii statelor se vor face după ce se va fixa de­finitiv data încoronării. Se crede că vor sosi principii moș­­tenitori ai tuturor caselor regale din Europa. Franța, va trimite probabil, un mareșal. Programul, odată stabilit de gu­vern, va fi apoi supus aprobării su­veranilor. UN GEST Consiliul de miniștri s’a terminat la orele 6 seara. In timp ce consiliul delibera, a eșit în curte d-na Brătianu, soția primului ministru, care a dat ordin agenților dela Siguranță, aflați acolo, să evacueze curtea de ziariști. AL» Opinia publică, încă sub emoția crimelor din Basarabia, e cutremu­rată de câteva zile de denunțarea incontestabilă a celui mai mon­struos asasinat.­­ Fostul ministru de interne, sub patronajul căruia s’a săvârșit cri­ma, denunță pe ucigașul d­ruizd A­ jroneanu. E maiorul Poltzer. ’ Discutarea cazului, moral al unui fost ministru, complice și delator Intr’un asasinat mișelesc, e o ches­tie aparte.­­ Din punct de vedere juridic, a­­facerea se înfățișează clar: o cri­mă e denunțată de unul din com­plici. Ce urmează ? Parchetul, se­sizat, purcede la urmărirea și an­cheta cuvenită. E limpede și e sim­plu. i. Așa ar face parchetul dacă com­plicele denunțător ar fi dat la ivea­lă furtul unei găini ori ar fi indicat pe autorul unei agresiuni de câr­ciumă. Nu se poate admite însă că în cazul când denunțul purcede de la un fost ministru și când el privește asasinarea unui om, — justiția are alte procedee . Parchetul care are­­ datoria să pună preț pe vorba celui­­ diin urmă om, ce-și denunță tovară­șul de jaf, nu, poate rămâne insen­sibil când denunțătorul e un fost ministru. Un fost ministru, care nu vor­bește de o faptă străină de el, ci d­e una la care — mărturisește el însuși și e foarte natural să fi fost așa ! — a participat cu autorita­tea și persoana lui. Deci, nu e vorba de o denunțare făcută pe simple impresii, ci de mărturisirea unei fapte personale. „Eu, în calitatea mea de ministru de interne, am scăpat pe maiorul Poltzer de urmările crimei ce să­vârșise“. — așa vorbește d. Arge­­toianu. Discuție și îndoială nu mai pot fi Fostul ministru se denunță pe sine însuși mărturisind crima. Și nu se poate crede că d. Argetoianu n’a fost în stare să măsoare toată gravitatea, cuvintelor ce rostea. Cu riscul de a trace toate consecințele morale și juridice ale unei astfel de­­ denunțări, fostul ministru de inter­ne a făcut-o pentru a se răzbuna împotriva complicelui nerecunos­cător. Ceea ce interesează în momen­tul acesta e consecința juridică a­­revelațiunilor d-lui Argetoianu. Par­chetul general de Iași, pe teritoriul circumscripției căruia s’a săvârșit crima, trebue să intervină din pro­pre inițiativă. ■ N’a făcut-o. înțelegem această nenorocită șovăială. Dar, iată ca familia celui ucis depune o plân­gere împotriva maiorului Poltzer I și a complicelui denunțător. Plân­gerea nu e îndreptată direct par­chetului, ci ministrului de justiție. Familia ucisului a făcut foarte bine când a procedat astfel. Ea a pus astfel guvernul în necesitatea de a lua o atitudine în fața unei fapte care nu privește numai codul penal ci însăși ordinea morală a țării. Va lăsa guvernul să se știe că în România, miniștrii pot fi complici la cele mai nemernice crime și că ’denunțul lor rămâne fără urmare când ucigașul principal e azi în slujba guvernului ? O groaznică propagandă se prac­tică astfel: e cea mai periculoasă ’din câte pot amenința autoritatea ordinea. Neluând nici una din măsurile pe care le dictează legea și indignarea generală, guvernul se face el însuși complice cu crima făptuită. Dch. entul bugetar FUNCȚIONARUL’. — Făceți-vă milă și pomană din excedentul d-v. Congresul in­ Iran La ’Arad s’a ținut de Sf. Mărie un con gre­­al viticultorilor din în­treaga țară. Rezoluțiile luate s­au văzut."Dar oricare sunt ele, ches­tia se invârtești in definitiv în ju­rul unui singur punct mai princi­pal: suprimarea, reprimarea frau­dei.Cici dacă s’ar ajunge la aceia ca vinurile stricate și drese precum și celo­r c­a dreptul falsificate să fie scoase din consumație, cultura vii­lor ar lua­ propășirea cuvenită, plus că sănătatea publicului ar câștiga enorm. Și e de mirare că un lucru atât de legitim, de simplu și de lesni­cios nu poate ajunge să nu se în­făptuiască ! Avem și autoritățile ne­cesare pentru aceasta, viticultorii au și ei organul lor: — de ce dar nu Se izbutește a se curăța piața de vinurile stricate și false? Fiind­că și aci domnește în depline pu­teri, Măria Frauda, care ne co­pleșește. Mai e totuși încă un punct im­portant pentru ca cultura viilor să se dezvolte cu folos: exportul. In a­­ceastă privință puțin s‘a făcut, dar totul e de așteptat numai de la inițiativa particulară. Guvernul n’are decât să închidă ochi să nu se amestece și exportul vinurilor se va organiza cum trebue. Astfel una din marile avuții ale țării va lua a­­vânt. _ Un nou­ delict... Ne închipuiam că justiția milita­ră epuizase toată seria de motive cu ajutorul cărora poate băga oameni pentru ani de zile în pușcărie. Faptul petrecut la Galați ne dovede­ște însă că seria nu e sfârșită și că domnii cari compun Curțile marția­le se joacă cu libertatea indivizilor cum se joacă copiii cu mingiile. Un om a fost condamnat la cinci ani muncă sinică „pentru crimă con­tra siguranței Statului“. Știți cine e crima făptuită? A citit în­tr’un ziar, „Vocea Galaților“, un articol în care se descriau grevele și revoltele din Italia și a tălmăcit ar­ticolul pe dos de cum era. Este pentru prima dată, credem, în analele justiției de a pretutindeni când un om este condamnat pentru motivul că a înțeles și a tălmăcit în­­tr’un anumit fel un articol de ziar! Condamnarea s’a făcut acum doi ani și abia acum recursul s’a judecat de comisia de revizie care a anulat toate actele de instrucțiune ale ne­maipomenitei sentințe. Și când te gândești că temnițele sunt pline de sute și sute de condam­nați de aceiaș categorie pentru fap­te tot atât de „grave“ bazate pe în­vinuiri tot atât d­e „argumentate“ ca și ridicola și monstruoasa sentință a consiliului de război din Galați. Sunt deci pasibile de pedeapsă de­lictele de „interpretare greșită“ a unor articole din ziare. De ce n’ar fi pasibile de pedeapsă și delictele de ..păreri proastă” pe care ar avea-o cetățenii despre Curți­­le și consiliile marțiale. ...Cu chipul acesta cel puțin trei sferturi din locuitorii României Mari ar tremura d­e frica unor condam­nări... Ce recoltă bogată pentru Curțile marțiale 1 ttOȘU Austria către Liga națiunilor Vienna. 30. — Guvernul ßinstriac a adresat un an sel Ligei Națiunilor amin­­tind deciziunile conferinței din Lo­ndra și cerând un ajutor i­mediat și efectiv, pentru a se putea evita i­­minenta prăbușire a Aus­triei, care ar avea conse­cințe dezastruoase pen­tru Europa. Ziarele au anunțat și țara întreagă a primit cu neasămuită plăcere, vestea, că membrii guvernului aleargă de colo până colo în lungul și latul noului și ve­chiului regat. D-nii Brătianu și Constantinescu nu și-au terminat încă bine dejunul și în­­tr-o zi au dat fuga în Bucovina, ca să țină coarnele unui plug ce trăgea pri­ma brazdă prin pământul unui împro­prietărit. A doua­­ zi am aflat, că toți miniștrii se vor aduna la o stație de în­crucișare, ca să pornească în­corpore în Basarabia unde se inaugurează o nouă linie ferată. După aceea vor sbu­­ra cu toții înapoi în Ardeal, ca să mai tragă o brazdă prin partidul național sau să mai inaugureze o linie, care să ducă drept la țintă, adică la o înțelege­re cu năbădăioșii ardeleni. Care nu ne fu, însă, mirarea când ni se anunță, că primul ministru a sosit la București și că această veste a pro­dus o generală surprindere în lumea oficială. Ei așii! Va să­zică dacă un ministru, prim sau secund, în perspectivă de debarca­re sau de menținere, dă din când în când prin Capitală, lumea e surprinsă-Bravo! Se vede, că tot e adevărat ceva cu mutarea capitalei și guvernul a si mutat-o, de vreme ce face numai câte o vizită din când în când spre sur­prinderea generală. Propunem, ca pe viitor, când se a­­nuntă venirea unui ministru la Bucu­rești, să­ l eșim la gară cu muzici și icoane. Unul dintre cetățeni să țină un discurs prin care mulțumește pentru cinstea ce ni se face și să atragă aten­ția, că seara va fi iluminație și retra­gere cu torțe. Domnule guvern, mai vine și pe-a­­casă. Ai aici gospodărie. Dacă nu pe-a noastră, măcar pe-a dumitale. E vre­mea când se face bulion, se nun mură­turi și omul se îngrijește să aibă lemne de iarnă. Haide, curaj! Ne trebue o surprinde­re generală de câte­va ore și pe urmă ne facem la ideea că miniștrii sunt la București. Z. Nouă catastrofă pe mare 160 CALATORI INECĂJI Paris, Rader« — Vapo­rul 151 tatal* 1­2­3­4 * 6 care aparține companiei chiliene s’a scufe siseiat lângă­­ Santia­go (Chili)« 160 de călă­tori și întreg echipajul au dispărut în valuri. Chirermi se remaniază? CINE VA EȘI ȘI CINE VA INTRA C. BRATIA NU TACE ȘI FACE Remanierea ministerială este as­­tăzi la ordinea zilei. Totuși, ln consiliul ținut era ia pri­mul ministru, pentru fișarea progra­mului de încoronare, toți miniștrii au desmințit normele de remaniere. Se știe totuși că­­ ieșirea din gu­vern a d-lui I. Th. Florescu, ministru de justiție este sigură. Și în locul său, se dă ca probabilă intrarea d-lui Istrate Băcescu, care a reușit să câștige simpatiile ambe­lor grupări din guvern. D-l Nolică Antonescu a pierdut și de data aceasta trenul. Se spune că afacerea cu cazinoul, i-a mâncat portofoliul ministerial. COMBINAȚIILE CE SE FAC Se mai spune că va intra în gu­vern d-l Tancred Constantinescu. Bacă d-sa va fi numit ministru la comunicații, atunci va rămâne d-l general Moșoiu ministrul A­­reatului, Bacă d-l T. Con­stantinescu va lua industria și comerțul, atunci se va face o mai largă remaniere ministe­rială. Asupra acestei remanieri, circulă multe și variate versiuni. Astfel se spune că împăcarea în­tre d-nfi Inenleț și Ciugureanu fiind făcută, d-l Ciugureanu va fi numit ministru al Basarabiei, iar d-l încu­­leț va primi un minister efectiv. D-L BRATIANU TACE Toate acestea sunt însă numai ver­siuni deocamdată. Remanierea o ho­tărăște d-l Brătianu dela care n’a transpirat­ încă nimic pozitiv. Alte fraude cu contingentarea BUCOVINA EXPUSA INFOME­­TAREI DOI PREFECȚI VOR FI ARES­­TAȚI In Bucovina s-au descoperit mari si senzaționale nereguli la contingentarea cerealelor. Prefectul Județului Storojinet, d. Ta­­rangul $1 încă un prefect, al cărui nume nu l-am putut afla sunt grav compro­miși. Ei au eliberat permise de export pen­tru cereale, în cantități imense, fără să existe cota contingentală. Cerealele exportate în acest fel din Bucovina, întrec îndoitul recoltei În­tregi a acestei provincii. Un caz: Pe­ baza unui permis elibe­rat pentru exportul unei foarte mari cantități de orz, se trecuse pe tabloul contingentării 1800 vagoane orz. Când s-au dus însă reprezentanții ar­matei să ridice orz din această cantita­te rezervată pentru consumul intern, nu au găsit decât 4 (PATRU) vagoane, în loc de — (UNA MIE OPT SUTE VA­GOANE). Tot în acest fel s-au eliberat șî alte multe permise de export pe cote fic­tive. Ancheta e In curs. Este probabil că douî prefecți vor îl arestat­ după ce vor fi destitultl. Holera Buletinul oficial al Direcțiunei ge­nerale a serviciului sanitar, cu da­ta de 30 August 1922, are următorul cuprins: „Nu s'a semnalat în toată țara nici un caz de holeră. Situația catastrofală a presei germane Berlin, 30. Rador.­­ In luna Au­gust au încetat să apară în Ger­mania 140 de ziare și reviste din cauza scumpetei materialului. Mari fraude la Poștă ♦ Cine fura dolarii din scrisori Antonii furtului de 500 mii lei din Buzău Sesizați de alarma presei și nes­fârșite reclamațiuni ale publicului, noua Direcțiune a Poștei a început de câteva săptămâni serioase cerce­tări. ----------- —— T­ T,­min­a TV De la război încoace s­erviciul no­stru poștal, mai ales cu străinătatea a fost simțitor anormalizat. Intre cele mai de seamă lipsuri era și schimbul de valori care nu a fost încă reluat cu străinătatea. Din această cauză, cei interesați trimit și astăzi încă prin serviciul international scrisori recomandate, cari conțin acte de valoare și chiar valori. Pe colt a fost posibil serviciul acestor scr­isori fusese încredințat unui personal de încredere. Totuși, din lipsă de personal, pe lângă funcționarii bătrâni, de a câ­­ror integritate nu se îndoia nimeni, au fo­st dați ca ajutoare și funcțio­nari mai tineri. Profitând de momentele de nesu­­praveghiere ale șefilor, unul dintre acești tineri­, dat ca ajutor la servi­ciul scrisorilor recomandate cu străinătatea a sustras vre-o îi scri­sori care conțineau bani numerar și alte valori, cum ar fi cupoane de rente, acțiuni, etc. CUM AU FOST PRINȘI FRAUDA­­ TORII Observând lipsa unor scrisori de valoare Direcțiunea Poștelor a orga­nizat un adevărat serviciu de supra­veghere care în cele din urmă a des­coperit pe fraudatori. Principalul vinovat este un im­piegat, anume Const. Ionescu. El a fost, prins în momentul când schim­ba la o Bancă din Capitală niște cu­poane de acțiuni ale soc. „Astra“, furate dintr’una din aceste scrisori. In cursul cercetărilor, Const. Ione­SCU 8, iacul» l­icriun­űiu ----, denunțând pe o altă funcționară și un coleg, cari îî erau complici. Toți trei au fost arestați de Siguranța ge­nerală și înaintați parchetului. FRAUDELE DE LA OFICIUL TELE­­GRAFIC Alte fraude au fost­ constatate la Oficiul telegrafic central. Nouă ofi­­cianți, înțeleșii între ei încasau taxe pentru urgența telegramelor, elibe­rau chitanțe, dar exped­iau telegra­­mele ca simple. Cu această sistemă, acești funcționari încasau pentru el câte 1000 lei pe zi. Toți nouă, în frun­te cu Traian Constantinescu au fost dați in judecata consiliului de disci­plină, cari, în baza art. 156 și 140 din codul penal vor fi trimeși parchetu­lui. De notat că unii din acești frau­datori au fost descoperiți și sub ve­chea direcțiune, insă drept pedeapsă au primit numai suprimarea sala­riului pe cinci zile.... SUSTRAGEREA DOLARILOR Am evidențiat de câteva ori fap­tul că scrisorile venite din America sunt deschise și că dolarii trimiși de către rudele multor transilvăneni și butcovineni sunt furați, nu canti­tăți însemnate. Direcția poștei a organizat o se­­rtră, supraveghere a acestei cores­pondențe si alaltă ori a prins ort fapt pe oficiantul Simos de la vagoa­nele poștale care deschisese niște scrisori simple din America și fu­­rase dolarii aflați în plicuri. Și el a fost arestat. Alți funcțio­­nari sunt urmăriți tot pentru aceste fapte. FURTUL DE LA BUZĂU Acum două luni de zile la poște­gărei Buzău dispăruse din lada da tranzit patru scrisori în valoare de 500.000 lei,, venite de la Brăila. Toate cercetările rămăseseră fără rezultat. In cursul zilei de ori chiar, autorul furtului a fost arestat. El este un funcționar inferior de la poșta locală. A m­ai fost arestat ori dimineață in Capitală un soldat de la serviciul ipostei militare, care profitând do­ar că are acces la diferite bin­­xeur­­i era teancuri cu scrisori ps­ntaxi le deschidea și le deslipea tim­brele. ALTE FRAUDE Cum am mai spus, noul director al poștei, este hotărât să ducă până la capăt cercetările acestea pentru a descoperi toată gașca fraudatori­lor, cari au compromis in ultimul timp, una din cele mai de seamă instituții ale Statului. Au fost arestați până acum ur­­mătorii: Dumitrescu Constanta, Traian Nițescu, Ionescu Constantin, și conductorul Lăzdrescu. Nouă descoperiri și arestări sunt iminente atât in Capitală, cât și pt la diferitele oficii din țară. VASCAN Uciderea doctorului Justiția a fost sesizata Cererea de anchetă făcută ministrului de justiție Asasinul sau calomniatorul să fie pedepsit — Am arătat pe larg în numerile anteri­oare ale ziarelor în ce constă afacerea Aroneanu pusă din nou pe tapet în urma senzaționalului denunț al fostului ministru Argetoianu cum că într’ade­­văr maiorul Poltzer este asasinul nefe­ricitului medic din Bacău. In numele familiei defunctului, d. I. Aroneanu. dentist, cu domiciliul în ca­lea Moșilor No. 27 a adresat următoa­rea petiție d-lui ministru al justiției: »Subsemnatul. I. Aroneanu, dentist, domiciliat în București, calea Moșilor No. 27. am onoarea a vă supune cunoș­tinței următoarele: In urma celor publicate în diferite ziare din Capitală si declarațiunle cate­gorice ale d-lui C. Argetoianu, fost mi­nistru de Interne făcute în ziarul­­.în­dreptarea" cu No. 193 din 23 August 1922 al cărei exemplar vi-l anexez, un­de denunță pe maiorul Polzer din Ba­cău, ca ucigaș al fratelui meu, defunc­tul d-l Aroneanu, respectuos vă rog să binevoiți a deschide acțiune publică contra d-lui maior Polzer din Bacău, ca acela care in noaptea de 24 Oct. 1920 a asasinat pe fratele meu precum si In contra d-lui C. Argetoianu, fost minis­tru de interne ca tăm­uitor al acestei crime. Martori propun: 1) Pe d. Inginer Borsescu din Roman căruia d. Argetoianu l-a declarat cate­goric că maiorul Polzer este acela care a ucis pe fratele meu. 2) Pe d-rul Marcusohn din Bacău, ca acela, care ca d-r a văzut prima oară cadavrul și poate să-și dea seama de aspectul ce-l avea cadavrul în acel mo­ment. 3) Pe socialiștii: Palade, Baciu și So­ffer, tovarăși de al defunctului, care au fost Închiși împreună cu defunctul și maltratați de acela care a ucis pe fra­tele meu. 4) Pe d. Jean Diekmann din Bucu­rești, str. Golești No. 9 bis. Mă adresez domniei­ voastre, domnu­le ministru, ca șef al tuturor parchete­lor din țară, să binevoiți a ordona o an­­chetă și ca să fiu convins că dreptatea se va face, vă rog să numiți pentru facerea anchetei, magistrat­ din Bucu­rești, care să ancheteze crima. In speranța că de astă dată dreptatea se va face, primiți, vă rog, domnul" ministru, asigurarea profundului meu respect. In numele familiei defuntetului, I. ARONEANU Dentist 27, Calea Moșilor in I n­ ■ [UNK] ii .■ m—II—— «mi ,mi . I­­ Pe lângă această cerere a fost a­­nexat următorul memoriu în care sunt descrise faptele petrecute. RĂZBUNARE „In anul 1910 d-rul Aroneanu s-a­­ înscris în partidul socialist. In ace­­laș an izbucnește o grevă la fabri­ca de hârtie „Letea" din Bacău. Cum el era bănuit ca instigatorul acestei greve este arestat la Bacău și în urma unor discuții cu maiorul Polzer, care-l arestase, d-rul Aro­neanu este pălmuit. Reclamând cazul d-lui ministru de războiu, maiorul Polzer este pe­depsit și mutat disciplinar în altă garnizoană. . De atunci începe ura și răsbuna­­rea — a jurat să se răsbune și s-a răsbunat. Prilejul răsbunării l-a avut cu o­­cazia grevei generale din Octombrie 1920 când a fost închis împreună cu alți tovarăși ai lui: Baciu, Cassin, Palade și Șefter și transportați la cazarma reg. 12 Artilerie Bacău. Acolo au stat 4 zile in care timp nu li s'a întâmplat nimic. Duminică 24 Oct. 1920 d-rul Aro­neanu împreună cu cei 4 socialiști au fost transportați la cazarma neg. 27 inf. unde au fost puși la corve­zile cele mai înjositoare mai ales defunctul dr. Aroneanu. Au fost chemați apoi în odaia maiorului Polzer și bătuți până la sânge. La urmă veni rândul d-rului Aroneanu, când a intrat în camera maiorului Polzer o ceată de mascați au năpustit asupra lui și l’au strâns de gât sugrumându-L Când fu adus în camera de ală­turi, martorul Casin mi-a declarat că d-rul Aroneanu se ținea cu mâ­na la gât și cerea apă și să­­ se facă o injecție că se sufocă. UN CUMNAT MEDIC BINEVOI­TOR ASASINULUI Cum maiorul Polzer își dete sea­ma de odioasa crimă săvârșită, s'a gândit s'o acopere, și cum­ cumnatul său,, d-rul Iamandi era medicul pri­mar al orașului Bacău, au procedat imediat la facerea, unei autopsii su­mare, int.r’o sală mare, la lumina u­­nui bec de 16 lumânări, ca de o lan­ternă, de­ față fiind d.rii Schwartz și Fischer, ca medici ai familiei, cari veniseră cam la mijlocul au­topsiei, lucru nepermis de lege, așa ca să nu vadă cadavrul cum era el în realitate, cu vânătăile pe cap și cu înțepături de baionetă la picior. Actul medico-legal ticluit de rude­­le maiorului Polzer sună: 1) Pe cadavrul d-rului Aroneanu nu se constată nici o urmă de vio­lență. 2) Moartea a fost naturală. 3) Cauza morfei este datorită in­suficienței aortei. Cum putea oare să se facă un ast­­fel de act medico-legal când medi­cul legist era rudă cu asasinul? Dacă moartea ar fi fost naturală, de ce maiorul Polzer n’a voit să eli­bereze cadavrul familiei spre înmor­mântare și voia să-l înmormânteze noaptea, și numai in urma insisten­țelor disperate ale familiei, cadavrul a fost eliberat cu condiția ca înmor­mântarea să fie făcută fără pompă. ÎNMORMÂNTAREA UNUI CĂPI­TAN IN REZERVA . Cum defunctul d-l Aroneanu sa­­ bucura de simpatia întregului oraș, n’a fost copil, care să nu fi venit să conducă la locașul de veci, pe a­­cela, care de multe ori le-a alinat suferințele. D-rul Aroneanu a fost căpitan in rezervă, de aceea asasinul lui, ma­iorul Polzer, a ținut să-i facă o pompă cu toate onorurile militare . A fost condus între baionete în goana cailor până la cimitir. Mulțimea adunată, a fost imprts­­uită de armată, căci asasinul dân­­du-și seama de gravitatea­­ ap­ei comise, și cum spiritele erau foarte agitate se temea de urmări. Așa a știut maiorul Polzer a­dea onorurile unui căpitan, care n timpul războiului a fost în luptele cele mai grele, pe când D-sa a stat tot timpul departe de pericol. UCIGAȘUL AMENINȚA Vă reamintiți, d-Ie ministru, că în urma demersurilor făcute de soția de tunetului la M. S. Regele, s’a ordo­nat o a doua autopsie, care s’a fă­cut în prezența d-Ior d-rn N. Lupu și a membrilor familiei de către . (Citiți, continuare la pag. ll­ a)

Next