Dimineaţa, septembrie 1922 (Anul 19, nr. 5685-5714)
1922-09-01 / nr. 5685
Luptele die Irlands WILLIAM COSGROVE Primul ministru al Irlandei, numit în locul lui Collins BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 Direcția 5772 Redacția Rft7 Administrația 1 Fondat In 1004 da ConstINLE ANUL XIX No. 5685 Vineri 1 Septembrie 1922 1 Leu exemplarul In țară 2 Lelex. În străinătate [azni Spa Programul încoronării Discuțiile din Consiliul de miniștri de ezi Câte-va puncte stabilit © Eri la orele 4 d. a. a avut loc acasă la primul ministru — un consiliu de miniștri, la care au luat parte d-nni miniștri: C. Banu, dr. C. Angelescu, general Moșoiu, dr. Aurel Cosma, cum și d. Saligny, președintele comisiunei pentru pregătirea lucrărilor de încoronare. S’a discutat programul de încoronare a Suveranilor. Data încoronării nu a fost încă stabilită. De altfel, programul ca si data încoronării, se vor stabili astăzi, într un nou consiliu care se va ține la orele 10 dim. tot acasă la primul ministru. ZIUA ÎNCORONĂRII Putem da câteva puncte din programul ce se va stabili azi în întregime. La Alba-Iulia, serbarea de încoronare va dura o singură zi. Se va face încoronarea în catedrala construită ad-hoc și se va da citire proclamației. Va urma apoi defilarea trupelor. Vor defila câte un detașament din fiecare unitate. După acea va avea loc un uriaș banchet. In acelaș timp vor fi ospătării populare pentru sătenii veniți. INTRAREA TRIUMFALA LA BUCUREȘTI De la Alba Iulia serbările de Încoronare se vor muta la București. Aci se va face Intrarea triumfală prin arcul de la Șosea. Va urma apoi un Te-Deum la Mitropolie. — unde va cânta un cor de 200 persoane, — după care va urma defilarea trupelor. In :,Parcul Carol" vor defila cortegiul istoric și cel etnografic: “ • - ---«------1 1. 0C V VI HH»** » ----- care sunt comandate la Muenchen. INVITAȚIILE Invitațiunile pentru șefii statelor se vor face după ce se va fixa definitiv data încoronării. Se crede că vor sosi principii moștenitori ai tuturor caselor regale din Europa. Franța, va trimite probabil, un mareșal. Programul, odată stabilit de guvern, va fi apoi supus aprobării suveranilor. UN GEST Consiliul de miniștri s’a terminat la orele 6 seara. In timp ce consiliul delibera, a eșit în curte d-na Brătianu, soția primului ministru, care a dat ordin agenților dela Siguranță, aflați acolo, să evacueze curtea de ziariști. AL» Opinia publică, încă sub emoția crimelor din Basarabia, e cutremurată de câteva zile de denunțarea incontestabilă a celui mai monstruos asasinat. Fostul ministru de interne, sub patronajul căruia s’a săvârșit crima, denunță pe ucigașul druizd A jroneanu. E maiorul Poltzer. ’ Discutarea cazului, moral al unui fost ministru, complice și delator Intr’un asasinat mișelesc, e o chestie aparte. Din punct de vedere juridic, afacerea se înfățișează clar: o crimă e denunțată de unul din complici. Ce urmează ? Parchetul, sesizat, purcede la urmărirea și ancheta cuvenită. E limpede și e simplu. i. Așa ar face parchetul dacă complicele denunțător ar fi dat la iveală furtul unei găini ori ar fi indicat pe autorul unei agresiuni de cârciumă. Nu se poate admite însă că în cazul când denunțul purcede de la un fost ministru și când el privește asasinarea unui om, — justiția are alte procedee . Parchetul care are datoria să pună preț pe vorba celui diin urmă om, ce-și denunță tovarășul de jaf, nu, poate rămâne insensibil când denunțătorul e un fost ministru. Un fost ministru, care nu vorbește de o faptă străină de el, ci de una la care — mărturisește el însuși și e foarte natural să fi fost așa ! — a participat cu autoritatea și persoana lui. Deci, nu e vorba de o denunțare făcută pe simple impresii, ci de mărturisirea unei fapte personale. „Eu, în calitatea mea de ministru de interne, am scăpat pe maiorul Poltzer de urmările crimei ce săvârșise“. — așa vorbește d. Argetoianu. Discuție și îndoială nu mai pot fi Fostul ministru se denunță pe sine însuși mărturisind crima. Și nu se poate crede că d. Argetoianu n’a fost în stare să măsoare toată gravitatea, cuvintelor ce rostea. Cu riscul de a trace toate consecințele morale și juridice ale unei astfel de denunțări, fostul ministru de interne a făcut-o pentru a se răzbuna împotriva complicelui nerecunoscător. Ceea ce interesează în momentul acesta e consecința juridică arevelațiunilor d-lui Argetoianu. Parchetul general de Iași, pe teritoriul circumscripției căruia s’a săvârșit crima, trebue să intervină din propre inițiativă. ■ N’a făcut-o. înțelegem această nenorocită șovăială. Dar, iată ca familia celui ucis depune o plângere împotriva maiorului Poltzer I și a complicelui denunțător. Plângerea nu e îndreptată direct parchetului, ci ministrului de justiție. Familia ucisului a făcut foarte bine când a procedat astfel. Ea a pus astfel guvernul în necesitatea de a lua o atitudine în fața unei fapte care nu privește numai codul penal ci însăși ordinea morală a țării. Va lăsa guvernul să se știe că în România, miniștrii pot fi complici la cele mai nemernice crime și că ’denunțul lor rămâne fără urmare când ucigașul principal e azi în slujba guvernului ? O groaznică propagandă se practică astfel: e cea mai periculoasă ’din câte pot amenința autoritatea ordinea. Neluând nici una din măsurile pe care le dictează legea și indignarea generală, guvernul se face el însuși complice cu crima făptuită. Dch. entul bugetar FUNCȚIONARUL’. — Făceți-vă milă și pomană din excedentul d-v. Congresul in Iran La ’Arad s’a ținut de Sf. Mărie un con greal viticultorilor din întreaga țară. Rezoluțiile luate sau văzut."Dar oricare sunt ele, chestia se invârtești in definitiv în jurul unui singur punct mai principal: suprimarea, reprimarea fraudei.Cici dacă s’ar ajunge la aceia ca vinurile stricate și drese precum și celor ca dreptul falsificate să fie scoase din consumație, cultura viilor ar lua propășirea cuvenită, plus că sănătatea publicului ar câștiga enorm. Și e de mirare că un lucru atât de legitim, de simplu și de lesnicios nu poate ajunge să nu se înfăptuiască ! Avem și autoritățile necesare pentru aceasta, viticultorii au și ei organul lor: — de ce dar nu Se izbutește a se curăța piața de vinurile stricate și false? Fiindcă și aci domnește în depline puteri, Măria Frauda, care ne copleșește. Mai e totuși încă un punct important pentru ca cultura viilor să se dezvolte cu folos: exportul. In această privință puțin s‘a făcut, dar totul e de așteptat numai de la inițiativa particulară. Guvernul n’are decât să închidă ochi să nu se amestece și exportul vinurilor se va organiza cum trebue. Astfel una din marile avuții ale țării va lua avânt. _ Un nou delict... Ne închipuiam că justiția militară epuizase toată seria de motive cu ajutorul cărora poate băga oameni pentru ani de zile în pușcărie. Faptul petrecut la Galați ne dovedește însă că seria nu e sfârșită și că domnii cari compun Curțile marțiale se joacă cu libertatea indivizilor cum se joacă copiii cu mingiile. Un om a fost condamnat la cinci ani muncă sinică „pentru crimă contra siguranței Statului“. Știți cine e crima făptuită? A citit într’un ziar, „Vocea Galaților“, un articol în care se descriau grevele și revoltele din Italia și a tălmăcit articolul pe dos de cum era. Este pentru prima dată, credem, în analele justiției de a pretutindeni când un om este condamnat pentru motivul că a înțeles și a tălmăcit într’un anumit fel un articol de ziar! Condamnarea s’a făcut acum doi ani și abia acum recursul s’a judecat de comisia de revizie care a anulat toate actele de instrucțiune ale nemaipomenitei sentințe. Și când te gândești că temnițele sunt pline de sute și sute de condamnați de aceiaș categorie pentru fapte tot atât de „grave“ bazate pe învinuiri tot atât de „argumentate“ ca și ridicola și monstruoasa sentință a consiliului de război din Galați. Sunt deci pasibile de pedeapsă delictele de „interpretare greșită“ a unor articole din ziare. De ce n’ar fi pasibile de pedeapsă și delictele de ..păreri proastă” pe care ar avea-o cetățenii despre Curțile și consiliile marțiale. ...Cu chipul acesta cel puțin trei sferturi din locuitorii României Mari ar tremura de frica unor condamnări... Ce recoltă bogată pentru Curțile marțiale 1 ttOȘU Austria către Liga națiunilor Vienna. 30. — Guvernul ßinstriac a adresat un an sel Ligei Națiunilor amintind deciziunile conferinței din Londra și cerând un ajutor imediat și efectiv, pentru a se putea evita iminenta prăbușire a Austriei, care ar avea consecințe dezastruoase pentru Europa. Ziarele au anunțat și țara întreagă a primit cu neasămuită plăcere, vestea, că membrii guvernului aleargă de colo până colo în lungul și latul noului și vechiului regat. D-nii Brătianu și Constantinescu nu și-au terminat încă bine dejunul și într-o zi au dat fuga în Bucovina, ca să țină coarnele unui plug ce trăgea prima brazdă prin pământul unui împroprietărit. A doua zi am aflat, că toți miniștrii se vor aduna la o stație de încrucișare, ca să pornească încorpore în Basarabia unde se inaugurează o nouă linie ferată. După aceea vor sbura cu toții înapoi în Ardeal, ca să mai tragă o brazdă prin partidul național sau să mai inaugureze o linie, care să ducă drept la țintă, adică la o înțelegere cu năbădăioșii ardeleni. Care nu ne fu, însă, mirarea când ni se anunță, că primul ministru a sosit la București și că această veste a produs o generală surprindere în lumea oficială. Ei așii! Va săzică dacă un ministru, prim sau secund, în perspectivă de debarcare sau de menținere, dă din când în când prin Capitală, lumea e surprinsă-Bravo! Se vede, că tot e adevărat ceva cu mutarea capitalei și guvernul a si mutat-o, de vreme ce face numai câte o vizită din când în când spre surprinderea generală. Propunem, ca pe viitor, când se anuntă venirea unui ministru la București, să l eșim la gară cu muzici și icoane. Unul dintre cetățeni să țină un discurs prin care mulțumește pentru cinstea ce ni se face și să atragă atenția, că seara va fi iluminație și retragere cu torțe. Domnule guvern, mai vine și pe-acasă. Ai aici gospodărie. Dacă nu pe-a noastră, măcar pe-a dumitale. E vremea când se face bulion, se nun murături și omul se îngrijește să aibă lemne de iarnă. Haide, curaj! Ne trebue o surprindere generală de câteva ore și pe urmă ne facem la ideea că miniștrii sunt la București. Z. Nouă catastrofă pe mare 160 CALATORI INECĂJI Paris, Rader« — Vaporul 151 tatal* 1234 * 6 care aparține companiei chiliene s’a scufe siseiat lângă Santiago (Chili)« 160 de călători și întreg echipajul au dispărut în valuri. Chirermi se remaniază? CINE VA EȘI ȘI CINE VA INTRA C. BRATIA NU TACE ȘI FACE Remanierea ministerială este astăzi la ordinea zilei. Totuși, ln consiliul ținut era ia primul ministru, pentru fișarea programului de încoronare, toți miniștrii au desmințit normele de remaniere. Se știe totuși că ieșirea din guvern a d-lui I. Th. Florescu, ministru de justiție este sigură. Și în locul său, se dă ca probabilă intrarea d-lui Istrate Băcescu, care a reușit să câștige simpatiile ambelor grupări din guvern. D-l Nolică Antonescu a pierdut și de data aceasta trenul. Se spune că afacerea cu cazinoul, i-a mâncat portofoliul ministerial. COMBINAȚIILE CE SE FAC Se mai spune că va intra în guvern d-l Tancred Constantinescu. Bacă d-sa va fi numit ministru la comunicații, atunci va rămâne d-l general Moșoiu ministrul Areatului, Bacă d-l T. Constantinescu va lua industria și comerțul, atunci se va face o mai largă remaniere ministerială. Asupra acestei remanieri, circulă multe și variate versiuni. Astfel se spune că împăcarea între d-nfi Inenleț și Ciugureanu fiind făcută, d-l Ciugureanu va fi numit ministru al Basarabiei, iar d-l înculeț va primi un minister efectiv. D-L BRATIANU TACE Toate acestea sunt însă numai versiuni deocamdată. Remanierea o hotărăște d-l Brătianu dela care n’a transpirat încă nimic pozitiv. Alte fraude cu contingentarea BUCOVINA EXPUSA INFOMETAREI DOI PREFECȚI VOR FI ARESTAȚI In Bucovina s-au descoperit mari si senzaționale nereguli la contingentarea cerealelor. Prefectul Județului Storojinet, d. Tarangul $1 încă un prefect, al cărui nume nu l-am putut afla sunt grav compromiși. Ei au eliberat permise de export pentru cereale, în cantități imense, fără să existe cota contingentală. Cerealele exportate în acest fel din Bucovina, întrec îndoitul recoltei Întregi a acestei provincii. Un caz: Pe baza unui permis eliberat pentru exportul unei foarte mari cantități de orz, se trecuse pe tabloul contingentării 1800 vagoane orz. Când s-au dus însă reprezentanții armatei să ridice orz din această cantitate rezervată pentru consumul intern, nu au găsit decât 4 (PATRU) vagoane, în loc de — (UNA MIE OPT SUTE VAGOANE). Tot în acest fel s-au eliberat șî alte multe permise de export pe cote fictive. Ancheta e In curs. Este probabil că douî prefecți vor îl arestat după ce vor fi destitultl. Holera Buletinul oficial al Direcțiunei generale a serviciului sanitar, cu data de 30 August 1922, are următorul cuprins: „Nu s'a semnalat în toată țara nici un caz de holeră. Situația catastrofală a presei germane Berlin, 30. Rador. In luna August au încetat să apară în Germania 140 de ziare și reviste din cauza scumpetei materialului. Mari fraude la Poștă ♦ Cine fura dolarii din scrisori Antonii furtului de 500 mii lei din Buzău Sesizați de alarma presei și nesfârșite reclamațiuni ale publicului, noua Direcțiune a Poștei a început de câteva săptămâni serioase cercetări. ----------- —— T T,mina TV De la război încoace serviciul nostru poștal, mai ales cu străinătatea a fost simțitor anormalizat. Intre cele mai de seamă lipsuri era și schimbul de valori care nu a fost încă reluat cu străinătatea. Din această cauză, cei interesați trimit și astăzi încă prin serviciul international scrisori recomandate, cari conțin acte de valoare și chiar valori. Pe colt a fost posibil serviciul acestor scrisori fusese încredințat unui personal de încredere. Totuși, din lipsă de personal, pe lângă funcționarii bătrâni, de a câror integritate nu se îndoia nimeni, au fost dați ca ajutoare și funcționari mai tineri. Profitând de momentele de nesupraveghiere ale șefilor, unul dintre acești tineri, dat ca ajutor la serviciul scrisorilor recomandate cu străinătatea a sustras vre-o îi scrisori care conțineau bani numerar și alte valori, cum ar fi cupoane de rente, acțiuni, etc. CUM AU FOST PRINȘI FRAUDA TORII Observând lipsa unor scrisori de valoare Direcțiunea Poștelor a organizat un adevărat serviciu de supraveghere care în cele din urmă a descoperit pe fraudatori. Principalul vinovat este un impiegat, anume Const. Ionescu. El a fost, prins în momentul când schimba la o Bancă din Capitală niște cupoane de acțiuni ale soc. „Astra“, furate dintr’una din aceste scrisori. In cursul cercetărilor, Const. IoneSCU 8, iacul» licriunűiu ----, denunțând pe o altă funcționară și un coleg, cari îî erau complici. Toți trei au fost arestați de Siguranța generală și înaintați parchetului. FRAUDELE DE LA OFICIUL TELEGRAFIC Alte fraude au fost constatate la Oficiul telegrafic central. Nouă oficianți, înțeleșii între ei încasau taxe pentru urgența telegramelor, eliberau chitanțe, dar expediau telegramele ca simple. Cu această sistemă, acești funcționari încasau pentru el câte 1000 lei pe zi. Toți nouă, în frunte cu Traian Constantinescu au fost dați in judecata consiliului de disciplină, cari, în baza art. 156 și 140 din codul penal vor fi trimeși parchetului. De notat că unii din acești fraudatori au fost descoperiți și sub vechea direcțiune, insă drept pedeapsă au primit numai suprimarea salariului pe cinci zile.... SUSTRAGEREA DOLARILOR Am evidențiat de câteva ori faptul că scrisorile venite din America sunt deschise și că dolarii trimiși de către rudele multor transilvăneni și butcovineni sunt furați, nu cantități însemnate. Direcția poștei a organizat o sertră, supraveghere a acestei corespondențe si alaltă ori a prins ort fapt pe oficiantul Simos de la vagoanele poștale care deschisese niște scrisori simple din America și furase dolarii aflați în plicuri. Și el a fost arestat. Alți funcționari sunt urmăriți tot pentru aceste fapte. FURTUL DE LA BUZĂU Acum două luni de zile la poștegărei Buzău dispăruse din lada da tranzit patru scrisori în valoare de 500.000 lei,, venite de la Brăila. Toate cercetările rămăseseră fără rezultat. In cursul zilei de ori chiar, autorul furtului a fost arestat. El este un funcționar inferior de la poșta locală. A mai fost arestat ori dimineață in Capitală un soldat de la serviciul ipostei militare, care profitând doar că are acces la diferite binxeuri era teancuri cu scrisori psntaxi le deschidea și le deslipea timbrele. ALTE FRAUDE Cum am mai spus, noul director al poștei, este hotărât să ducă până la capăt cercetările acestea pentru a descoperi toată gașca fraudatorilor, cari au compromis in ultimul timp, una din cele mai de seamă instituții ale Statului. Au fost arestați până acum următorii: Dumitrescu Constanta, Traian Nițescu, Ionescu Constantin, și conductorul Lăzdrescu. Nouă descoperiri și arestări sunt iminente atât in Capitală, cât și pt la diferitele oficii din țară. VASCAN Uciderea doctorului Justiția a fost sesizata Cererea de anchetă făcută ministrului de justiție Asasinul sau calomniatorul să fie pedepsit — Am arătat pe larg în numerile anterioare ale ziarelor în ce constă afacerea Aroneanu pusă din nou pe tapet în urma senzaționalului denunț al fostului ministru Argetoianu cum că într’adevăr maiorul Poltzer este asasinul nefericitului medic din Bacău. In numele familiei defunctului, d. I. Aroneanu. dentist, cu domiciliul în calea Moșilor No. 27 a adresat următoarea petiție d-lui ministru al justiției: »Subsemnatul. I. Aroneanu, dentist, domiciliat în București, calea Moșilor No. 27. am onoarea a vă supune cunoștinței următoarele: In urma celor publicate în diferite ziare din Capitală si declarațiunle categorice ale d-lui C. Argetoianu, fost ministru de Interne făcute în ziarul.îndreptarea" cu No. 193 din 23 August 1922 al cărei exemplar vi-l anexez, unde denunță pe maiorul Polzer din Bacău, ca ucigaș al fratelui meu, defunctul d-l Aroneanu, respectuos vă rog să binevoiți a deschide acțiune publică contra d-lui maior Polzer din Bacău, ca acela care in noaptea de 24 Oct. 1920 a asasinat pe fratele meu precum si In contra d-lui C. Argetoianu, fost ministru de interne ca tămuitor al acestei crime. Martori propun: 1) Pe d. Inginer Borsescu din Roman căruia d. Argetoianu l-a declarat categoric că maiorul Polzer este acela care a ucis pe fratele meu. 2) Pe d-rul Marcusohn din Bacău, ca acela, care ca d-r a văzut prima oară cadavrul și poate să-și dea seama de aspectul ce-l avea cadavrul în acel moment. 3) Pe socialiștii: Palade, Baciu și Soffer, tovarăși de al defunctului, care au fost Închiși împreună cu defunctul și maltratați de acela care a ucis pe fratele meu. 4) Pe d. Jean Diekmann din București, str. Golești No. 9 bis. Mă adresez domniei voastre, domnule ministru, ca șef al tuturor parchetelor din țară, să binevoiți a ordona o anchetă și ca să fiu convins că dreptatea se va face, vă rog să numiți pentru facerea anchetei, magistrat din București, care să ancheteze crima. In speranța că de astă dată dreptatea se va face, primiți, vă rog, domnul" ministru, asigurarea profundului meu respect. In numele familiei defuntetului, I. ARONEANU Dentist 27, Calea Moșilor in I n ■ [UNK] ii .■ m—II—— «mi ,mi . I Pe lângă această cerere a fost anexat următorul memoriu în care sunt descrise faptele petrecute. RĂZBUNARE „In anul 1910 d-rul Aroneanu s-a înscris în partidul socialist. In acelaș an izbucnește o grevă la fabrica de hârtie „Letea" din Bacău. Cum el era bănuit ca instigatorul acestei greve este arestat la Bacău și în urma unor discuții cu maiorul Polzer, care-l arestase, d-rul Aroneanu este pălmuit. Reclamând cazul d-lui ministru de războiu, maiorul Polzer este pedepsit și mutat disciplinar în altă garnizoană. . De atunci începe ura și răsbunarea — a jurat să se răsbune și s-a răsbunat. Prilejul răsbunării l-a avut cu ocazia grevei generale din Octombrie 1920 când a fost închis împreună cu alți tovarăși ai lui: Baciu, Cassin, Palade și Șefter și transportați la cazarma reg. 12 Artilerie Bacău. Acolo au stat 4 zile in care timp nu li s'a întâmplat nimic. Duminică 24 Oct. 1920 d-rul Aroneanu împreună cu cei 4 socialiști au fost transportați la cazarma neg. 27 inf. unde au fost puși la corvezile cele mai înjositoare mai ales defunctul dr. Aroneanu. Au fost chemați apoi în odaia maiorului Polzer și bătuți până la sânge. La urmă veni rândul d-rului Aroneanu, când a intrat în camera maiorului Polzer o ceată de mascați au năpustit asupra lui și l’au strâns de gât sugrumându-L Când fu adus în camera de alături, martorul Casin mi-a declarat că d-rul Aroneanu se ținea cu mâna la gât și cerea apă și să se facă o injecție că se sufocă. UN CUMNAT MEDIC BINEVOITOR ASASINULUI Cum maiorul Polzer își dete seama de odioasa crimă săvârșită, s'a gândit s'o acopere, și cum cumnatul său,, d-rul Iamandi era medicul primar al orașului Bacău, au procedat imediat la facerea, unei autopsii sumare, int.r’o sală mare, la lumina unui bec de 16 lumânări, ca de o lanternă, de față fiind d.rii Schwartz și Fischer, ca medici ai familiei, cari veniseră cam la mijlocul autopsiei, lucru nepermis de lege, așa ca să nu vadă cadavrul cum era el în realitate, cu vânătăile pe cap și cu înțepături de baionetă la picior. Actul medico-legal ticluit de rudele maiorului Polzer sună: 1) Pe cadavrul d-rului Aroneanu nu se constată nici o urmă de violență. 2) Moartea a fost naturală. 3) Cauza morfei este datorită insuficienței aortei. Cum putea oare să se facă un astfel de act medico-legal când medicul legist era rudă cu asasinul? Dacă moartea ar fi fost naturală, de ce maiorul Polzer n’a voit să elibereze cadavrul familiei spre înmormântare și voia să-l înmormânteze noaptea, și numai in urma insistențelor disperate ale familiei, cadavrul a fost eliberat cu condiția ca înmormântarea să fie făcută fără pompă. ÎNMORMÂNTAREA UNUI CĂPITAN IN REZERVA . Cum defunctul d-l Aroneanu sa bucura de simpatia întregului oraș, n’a fost copil, care să nu fi venit să conducă la locașul de veci, pe acela, care de multe ori le-a alinat suferințele. D-rul Aroneanu a fost căpitan in rezervă, de aceea asasinul lui, maiorul Polzer, a ținut să-i facă o pompă cu toate onorurile militare . A fost condus între baionete în goana cailor până la cimitir. Mulțimea adunată, a fost imprtsuită de armată, căci asasinul dându-și seama de gravitatea apei comise, și cum spiritele erau foarte agitate se temea de urmări. Așa a știut maiorul Polzer adea onorurile unui căpitan, care n timpul războiului a fost în luptele cele mai grele, pe când D-sa a stat tot timpul departe de pericol. UCIGAȘUL AMENINȚA Vă reamintiți, d-Ie ministru, că în urma demersurilor făcute de soția de tunetului la M. S. Regele, s’a ordonat o a doua autopsie, care s’a făcut în prezența d-Ior d-rn N. Lupu și a membrilor familiei de către . (Citiți, continuare la pag. ll a)