Dimineaţa, septembrie 1922 (Anul 19, nr. 5685-5714)

1922-09-27 / nr. 5711

BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 Direcția 5772 Redacția Administrația 30‘ Fondat în 1904 de Const. MILLE : cestia strâmtorilor mica privire istoriea De mai bine de trei mii de ani, adică chiar înainte de perioada istorică certă a Europei, s’a pus pentru continentul nostru, dar în special pentru partea lui orientală, Chestia Strâmtorilor, poate cea mai importantă din toate chestiile pe care vremea le-a adus rând pe rând la ordinea zilei. Dacă D-zeu despărțea peste tot Asia de Europa printr’o mare largă s’ar fi cruțat bietei omeniri noianuri de sânge și nesfârșită trudă și amar. Dar faptul că părțile cele mai apropiate ale acestor continente sunt unite sau despărțite, cum vor fi, prin două gâturi de apă foarte strâmte, Bosforul și Dardanelele, a făcut că în jurul lor să se concentreze toate interesele, iar interesele se știe că se apără sau se atacă numai prin războae, cel puțin până astăzi nu s-a descoperit un alt mijloc mai potrivit. Primul război pentru Strâmtori pe care-l înregistrează istoria este războiul Troei. Insă fiindcă el e foarte vechiu, care cu trei mii de ani înnaintea noastră, a căzut în domeniul poveștilor. De aceia cronica ce ne vorbește despre el e o poemă, crezută multă vreme produsul imaginației unor aezi sau al unui aed grec denumit Homer. Astăzi însă se socotește, după descoperirea orașului Troia ținut ca legendar, și după săparea lui în toată regula, că Iliada e o relatare în versuri destul de veridică. Prin distrugerea Troei Strâmtorile au căzut din puterea Dardanilor în aceia a Grecilor, cari și ei s-au războit între dânșii pentru monopolul lor. Atena le-a posedat mai cu osebire. Și iată că istoria era pe punctul să se repete după trei mii de ani dacă nu se ivea steaua norocoasă a lui Kemal pașa. I * După scurta domnie a macedonenilor peste Strâmtori, în vremea lui Filip și Alexandru, care cu toată scurtimea ei a fost de ajuns ca să ruinele pe vecie Atena, ele au căzut sub ghiara romană. Insă imperiul roman avându-și centrul de greutate în altă parte, până prin veacul al IVI-lea d. Christos chestia Strâmtorilor nu mai pasionează lumea. Dar de la Constantin cel Mare, Sf. Constantin al ortodoxilor, deși împăratul acesta a fost unul din cei mai puțin credincioși oameni pe cari i-a purtat vreodată pământul, de la Constantin cel Mare, din vremea fundării uneia din cele mai puternice, curioase, strălucite, bogate și civilizate înjghebări omenești, a împărăției bizantine. Strâmtorile redevin centrul lumei și chestia lor stăpânește totul până la 1453, când ele cad sub puterea otomană. De atunci și până astăzi turcii au continuat să se deme într’una, însă spre dauna generalii De unde până aci prin Strâmtori se scurgeau averile nordului spre sud și viceversa, de unde cele două mici universuri atât de deosebite între ele ca gen de producție, bazinul Mării Negre și bazinul Mediteranei, prosperau împreună schimbându-și în modul cel mai abundent bogățiile,, și odată cu ele împrumutându-și ideile și civilizația, deodată, sub nefasta și barbara stăpânire turcească, încetează orice comerț, orice legătură .între aceste părți de lume și starea aceasta nenorocită durează exact patru sute de ani, până la războiul Crimeei. * Cea dintâă intervenție serioasă a Occidentului în chestia Strâmtorilor s’a produs în timpul ultimelor cruciade. Posesiunea Constantinopolului interesa acum incomparabil mai mult decât eliberarea Ierusalimului. De atunci și pănă la Napoleon I nici o altă încercare. Insă aceea care a pus din nou pe tapet, în mod sângeros și temeinic chestia Strâmtorilor, a fost intervenirea Occidentului, de data asta aproape complect aliat, în anul 1854. De la războiul Crimeei chestia a rămas mereu vie și de actualitate, și aceasta din pricina slăbirei Turciei de care voia să profite Rusia spre a se face ca stăpână pe Bosfor și Dardanele, ceia ce nu convenea nici Angliei, nici Franței, nici Italiei, nimănui în fine. Dela 1854, când s’a garantat întru câtva libertatea Strâmtorilor, datează și renașterea României. In 1878 Rusia a fost iar aproape să pue mâna pe „Țarigrad“. Rușii botezaseră deja Constantinopolul pe limba lor. Se știe că și atunci tot Anglia le-a stat în cale. In ultimul război, în războiul mondial, intrarea Rusiei în acțiune a fost determinată mai cu seamă de dorința de-a pune, în fine, stăpânire pe Strâmtori. Dacă ea izbutea, dacă lucrurile n’ar fi luat acea neașteptată întorsătură la care nimeni nu visa, soarta noastră ar fi fost pecetluită poate pe vecie. Acum chestia revine pe tapet din nou, tot sângeros, și desigur că pentru regularea ei, fie chiar și vremelnică, trebue să ne spunem cuvântul, căci o rezolvare a ei împotriva intereselor noastre ne poate fi fatală, pur și simplu. I. TEODORESCU I îmităm China Multă vreme ne-am mirat sau am râs de sistemul serierei chineze. Hotărârea Ligei Națiunilor de-a examina chestia întroducerei limbei artificiale Esperanto ca mijloc de comunicație oficială între state, deocamdată numai în mod auxiliar, nu e, în fond, decât o imitație a Chinei. Ceea ce-a făcut ea cu scrisul voim să facem noi cu vorbitul. Asta nu înseamnă însă că ideea e rea, dimpotrivă. Luptă de preponderantă între state, pe de-o parte, face anevoioasă fixarea unei limbi internaționale diplomatice, pe de alta fiecare din limbile vii se învață cu destule greutăți. Pare că Esperanto, cu ușurința ei și cu caracterul ei neutru o va impune în cele din urmă. Lipsită de complicații și de finețe ea va îngădui ca notele, corespondentele și tratatele internaționale să prezinte mai puține duble înțelesuri, curse și obscurități, iar numărul celor cari vor putea lua cunoștință de ele va fi pe viitor, mai mare ca petrecut prin urmare controlul public mai eficace. Dacă lucrul se va admite definitiv, guvernul va trebui să se gândească la introducerea limbei esperanto în școli, deocamdată facultativ și cu vremea obligator. Pentru a nu se încărca programele alte obiecte vor trebui scoase sau ușurate. Lucrul nu e așa de greu precum s-ar crede. Când va veni momentul vom relua chestia și atunci se va vedea câte inutilități și complicații nefolositoare se găsesc în programele noastre școlare. INDEX On fips fest al Orbiei Atena 25. (Rador). — Guvernul grec fiind informat că populația musulmană din Constantinopol este pe ascuns în armată a protestat pe lângă marile puteri. • Povești orientale 1001 de răiteane „Kemal Pisa înțearcâ Marea«« deget«!4 pacnicarea Punctul de vedere franco-italian a triumfat Turcii recastiga Turcia Europeana ?i strimtorile România va participa la Conferința orientală de la Paris s’a terminat printr’un acord deplin. Cele trei mari puteri, care încă de Jos se înțeleseseră asupra nevoid de a convoca o conferință de pace pentru tranșarea tuturor diferendelor din Orient, au stabilit acum și condițiile de principiu ale convocării. Aceste condițiuni reprezintă un indiscutabil triumf al punctului de vedere francez. In acelaș timp sunt de natură să garanteze pacea orientului și libertatea strâmtorilor. Modul cum s’a ajuns la această deriziune și ,dedesubturile“ nu ne sunt încă cunoscute. Cunoaștem însă deriziunea și putem comenta efectele ei. In stadiul actual al chestiunei există doar sacrificați, două victime. Primul e Grecia, al doilea e Tratatul de la Sevres. Existența acestor victime dovedește toată amploarea succesului francez, căci Franța nu face de două ani decât să combată imperialismul elenic și să submineze opera hibridă săvârșită la Sèvres. Grecia care reușise să pună stăpânire pe Tracia orientală și pe zona de la Adrianopol, despărțind pe Bulgari de Turci și îndepărtând pe cei dintâi de la marea Egee, pierde acum totul și se întoarce în vechile ei granițe. Ideea panelenismului suferă o gravă înfrângere: îndepărtați de pe coasta Asiei Mici și din Bizanț, grecii vor avea să aștepte multă vreme panii la refacerea prestigiului lor politic. Expansiunea a fost un vis frumos de scurtă durată. Desnodământul de azi cuprinde o lecție pe care am mai văzut-o cândva și care e mai elocventă decât s'ar crede și decât se poate spune . Expansiunea în care anul sau altul dintre state crede un succes al forței și politicei sale, nu este în realitate decât opera marilor puteri. Odată pierdut sprijinul și interesul acestora întreaga operă se nărue. Soarta micilor state și a orientului in general nu a încetat nici astăzi de a sta în mâinile marilor puteri, Congresul ce se va aduna la Veneția are oarecari puncte de legătură cu pacea de la Passarowitz, cu congresul de la Berlin și cu atâtea alte tratate ale trecutului. In ce privește tratatul de Sévres, care de nu a intrat niciodată pe deplin în aplicare, ele vor dispare acum cu tonii, căci după cât pare, nu vor fi modificate numai clauzele lui teritoriale ci și acelea privitoare la capitulațiunî, in ce constă noul acord ? Iar nota trimisă adunării naționale de la Angora (acum la Smyrna) aliații j se declară dispuși a restabili Turcia europeană in granițele ei de la 1914. Atât Truda orientală cât și Adrianopolul va reveni Turciei, care recapătă astfel o graniță comună cu Bulgaria. Aceasta, firește, nu profită nimic din modificările teritoriale. Constantinopolul și strâmtorile se reîntorc sub suveranitatea Sultanului. Puterile pun numai condiția ca Liga Națiunilor să supravegheze libertatea navigației și demilitarizarea, precum și soarta minorităților. Turcia nu va avea dreptul să oprească trecerea prin strâmtori, fără asentimentul Ligei Națiunilor. Detaliile noului regim rămân să fie fixate la masa verde. Din acest moment — divergințele aliate fiind înlăturate și aprobarea micilor puteri balcanice printre care și România fiind asigurată — soarta păcei stă în mâinile lui Mustafa Kemal și ale Adunării Naționale turce. Vor, primi ei condițiile aliaților ? După toaie aparențele, da. Lăsând la o parte faptul că turcii nu ar putea pretinde mai mult, este sigur că? ■ij inclusiv Franța, nu voi da mai mult.” Deputatul Franklin-Bouillon a și fost trimis la Smyrna pentru a explica acest lucru și pentru a lăsa să se-nțeleagă că un refuz ar putea ralia pe aliați în contra Turciei și să ducă la un nou război. Răspunsul Turciei va trebui să fie grabnic și în acelaș timp trupele kemaliste vor trebui să se oprească la marginile zonei neutre. Abia după sosirea răspunsului Anglia va debloca strâmtorile. In ce privește România, ea a primit satisfacția dorită prin invitarea ei la conferința de pace. Ut* Și iată cum Kemal Pașa intră în seria marilor eroi otomani, care au salvat în decursul veacurilor pe omul bolnav de desnodământul fatal ce apărea de atâtea ori inevitabil. Relațiunile polono-române DECLARAȚIILE D-LUI DUCA Paris. — „Le Temps“ scrie din București: D. Duca, ministrul afacerilor străine al României. Intervievat cu privire la relațiunile polono-române, a declarat: „Vizita șefului de stat polonez a cimentat și întărit uniunea polonoromână dându-i întipărirea unei vii cordialități. Actualmente cele două guverne sunt pe cale de a complecta acordul politic prin convenții economice, care nu vor întârzia a fi încheiate. Alianța noastră cu Polonia nu vizează decât scopuri eminamente pacifice, ceeace a fost relevat de mai multe ori în cursul întrevederilor dintre cei doi șefi de Stat. ,.Pentru a dovedi intențiile ei pacifice România ar fi chiar dispusă să iscălească o convenție cu Rusia, cu condiția totuși, ca frontiera actuală ruso-română pe Nistru să nu fie pusă în discuție*. Flota iespăpărilor de răsbo După câte se spune în anumite cercuri oficiale, guvernul intenționând să soluționeze chestiunea clumaților de război, lăsată până acum în suspensie, pregătește un proect de lege care va fi supus parlamentului in sesiunea de toamnă. Până acum însă n’a transpirat nici o preciziune de felul cum ar înțelege guvernul să „rezolve chestiunea plăței despăgubirilor de răzbătu. ‘ ‘ , , - Trecerea. Trimis de guvernul englez cu o importantă misiune la Constantinopol, trece azi prin Capitală. MAREȘALUL FRENCH Luminatul Capitalei RAZIILE DE ASEARA D-nui general Nicoleanu, prefectul poliției și dr. Skupiewski, locțiitorul prmarului Capitalei, împreună cu reprezentanții principalelor ziare, au făcut aseară o razia, spre a se convinge de modul cum e aplicată ordonanța pentru economisirea curentului electric. In urma abaterilor constatate, se va tăia cu începere de azi racordul următoarelor persoane și instituții: Soc. de asigurare ,.1 Franco-Română“ din calea Criviței Sf. Soc. Sospiro, Calea Victoriei (palatul Gh. Cantacuzino) și directorului școalei Sf. Vaevozî. Raziile vor continua. ii fiterar fara fierest.. România, și când era mică, era tara cea mai bogată în legi — în legi, firește, cari — din pricină că erau așa de numeroase — nu le cunoștea stoeni și, deci, nu se aplicau niciodată. Odată înfăptuită România mare, am adăugat magazinului nostru imens un star nou : legile ungurești, austriace, etc. Au dispărut granițele politice dar au rămas granițele tot atât de categorice ale jurisdicțiunei. Românii continuă să fie judecați în Ardeal ungurește și pe ungurește. Iată, primim știrea că tribunalul din Arad a condamnat pe un acuzat la... moarte ! Magistrații respectivi nu știu și probabil, nici nu vor să știe că in România nu există pedeapsa cu moarte, și încă pedeapsa, după legea maghiară, prin spânzurătoare. Să nu vă mirați dacă un procuror mai impulsiv nu se va repezi să-și execuție sentința și să auziți că în piața publică din Arad a fost spânzurat condamnatul după uzul și procedeele maghiare. Trăim, negreșit, o viață de anarhie juridică fără precedent în istoria modernă a statelor. Nu se poate brusca nimic, dar credem că ceea ce e așa de greu în ce privește ordinea civilă și comercială dintre oameni, foarte lesne în ce privește legislația penală. Contrariu, vom continua să dăm lumei spectacolul ridicol al unei țări care se menține cu ordinea și obiceiurile altora !... D. Mo. 5711 27 Sept. 1922 1 Leu exemplarul în țară 2 Lei ex. în străinătate Plecarea din Smirna a celor fară adăpost PRIMA CONSTITUȚIE ROMÂNEASCA Se împlinesc astăzi o sută de dni de la elaborarea primei constituții românești, de la prima încercare deosebit de îndrăsneață de a introduce viranul din primei patere române, în Moldova, sub formă legală, principiile generoase ale revoluției franceze. Constituția dela 13 Septembrie 1822,despre care d. D. V. Barnoschi publică acum o foarte actuală și instructivă monografie, se leagă de mișcarea Căminarilor din Moldova, adică de lupta boerilor români pentru instaurarea domnilor pământeni in locul stăpânitorilor din fanar. O luptă romantică, avântată, entuziastă și plină de primejdii. Constituția din 1822, o adaptare după Declarația Drepturilor Omului, a fost un act revoluționar. Ea nu a sW a bucurat de sunclivurile legale, nu a fost introdusa nici printr un voi de divan, nici prin porunca domnului. Cu toate acestea ca a fost legea de bază a Moldovei in timpul celor patru ani de domnie ai lui Ioniță Sturza. Principiile el sădite in inimile micilor boeri cărvunari, înflăcărați de primele licăriri demo fratice din apm nu aveau nevoe de altă sancțiune, decât aceea a sufletelor. A fost, firește, numai un început timid și lipsit de garanțiile trăiiniciei. Constituția Cdrcunarilor a dispărut odată cu mișcarea acestora și ar fi fost lată întărât dacă o mână pioasă nu ar fi scos-o la iveală. Centenarul acesta, înduioșător cade intr'un moment potrivit. Trăim, intr'o vreme când constituția este ar socotită in cele mai multe domenii ale vieții publice și când în jurul viitoarei constituții se concentrează, îndrăznețe tendințe reacționare. Aniversarea gestului larg al boerilor ,u Movent de acum un veac, trebue să fie un îndemn pentru legiuitorii de azi. Cererii să ni se dea dovada progresului realizat din vremea, ror,antică a cdremarilor până in zilele noastre chinuite. E. FU. Edilii îl caută Primăria Capitalei primise în ultimul timp «iin partea ministerului agriculturei o adresă prin care i se comunica cum că i-a pus la dispoziție 10 vagoane porumb din cota de contingentare. Acest porumb, spunea adresa ministerului agriculturei, este destinat populației Capitalei pe preț maximal. PORUMBUL A DISPĂRUT Primăria Capitalei primind adresa ministerului agriculturei, s-a grăbit să intre în posesia celor 10 vagoane, cu porumb, pentru care scop a trimis un delegat la comisia superioară de cumpărare a cerealelor, să ia în primire aceste 10 vagoane. De la centrala cooperativelor gătești s-a comunicat delegatului primăriei că vagoanele», au dispărut. COMUNICATUL PRIMĂRIEI Primăria Capitalei, in urma știrii că s-au dispărut cele 10 vagoane cu porumb, a dat ori un comunicat cu următorul cuprins : Comisiunea superioară de cumpărare a cerealelor de pe lângă ministerul de agricultură a făcut cunoscut primăriei Capitalei că s-a pus la dispoziție 10 vagoane cu porumb din cota contingentală a județului Ilfov pentru trebuințele populației Capitalei. Atât Federala Cooperativelor Sătești-Ilfov cât și Centrala Cooperativelor Sătești unde s’a prezentat delegatul primăriei, au răspuns că nu există porumb contingental pentru Capitală și deci primăria să se aprovizioneze din comerț cu prețul de 40.000 lei vag. Ar fi de dorit să se știe ce s‘a făcut atunci cu aceste 10 vagoane de porumb și de ce nu s’a rezervat la timp și pentru populația săracă a ‘Capitel porumbul promis. Vice-președinte GH. ELEFTERIU UN PREMIU Un membru al comisiei interimare ne-a comunicat ori că, în prima ședință publică a comisiei interimare, va face o întrebare relativă la dispariția celor 10 vagoane cu porumb, și va cere să se institue un premiu pentru persoana care va da primăriei lămuri, or va face să intre în posesia celor 10 vagoane cu porumb cari au dispărut. R. C. D. Cicerin a fost rechemat la M Moscova Berlin, 25. (Rador). — Comisarul pentru afacerile externe ale Rusiei, d. Cicerin, care se află în străinătate de pe timpul conferinței de la Genova, a fost rechemat la Moscova și va părăsi în curând Berlinul. O întorsătură senzațională în politica Rusiei față de Franța GUVERNUL SOVIETIC AR OFERI FRANȚEI GARANȚIA CONTRA UNUI NOU ATAC GERMAN Corespondentul berlinez al lui „Le Temps“ scrie următoarele : Aflu din cea mai bună sursă că Rusia judecă momentul propice pentru a coopera cu Franța la consolidarea păcii în Europa. Un per _____ sanagiu ne-comunist, care întreține . • v . . relațiuni intime cu guvernul sovietn cât ar put ® fi tremeitîc care a colaborat la recente deoarece aflu printre ce o,flat țintuiți la Predeal din pricină ca la acorduri, mi-a declarat că Rusia ar fi dispusă să dea Franței, în interesul păcii, garanția contra unui atac al Germaniei, pe care Anglia și America nu i-au putut-o acorda, prima pentru motive politice, a doua din cauza stângăciei prezidentului Wilson. Guvernul rus stabilizat, liberat de temerile sdruncinărilor interne, poate da această garanție, imediat realizabilă, pe baza vechei alianțe franco-ruse prevăzând menținerea statului quo teritorial francez din 1914. Crasin a mers mai departe, declarând că negociatiunile franco-ruse eventuale ar permite de a întinde garanția rusă asupra statului quo teritorial din 1922, și de a rezolvi împreună interesele ambelor țări în astfel de mod ca fosta alianță să reînvie pentru a lucra la opera pacifică. Evenimentele din Orient ar fi convins pe ruși de urgența unei acțiuni comune. litkinil'BtEf i Bilezs din Orient Londra, 2.J. (Stador). — Din Londra sa anunță că eiă au plecat din Gibraltar spre Orient 12 -crucișătoare și torpiloare* ■g __l-j-jt Cei cari ab rupt un pod despre care Direcția C. F. a fost avertizată că se va rupe, cred totuși că mi se va da dreptate în cele de urmează, măcar de opinia publică dacă nu și de Direcție. Am, din nefericire bagaje, și pare că mi sunt singurul deoarece căruțașii de pe aci au fost arvuniți pe două săptămâni înainte cu prețul de lei 300 până la Comarnic, dacă nu vor scumpi-o.ppee direcția n'a înființat încă serviciul de camionaj? Fiindcă nu-i rentează ca astă vară când se îmbulzeau vilegiaturiștii pe valea Prahovei ? Asta nu ne importă, și în orice caz nu pe nenorocirea noastră provocată din vina el trebue să speculeze Direcția C F R. Mă întreb chiar de ce să ne mai puc și o suprataxă dacă va binevoi să me transporte bagajele cu camioanele ? Ce culpă avem noi, contribuabilii, că s’a rupt podul ! Mai curând daune ni s’ar cuveni decât suprataxe, căci noi am debursat tot ce ni s’a cerut, ca dări și ca cost de transport, în care de sigur că se calculau și neglijențele sau incapacitățile celor ce contribue la deraerî, prăbușiri, ciocniri, deplasări de linii și altele. Cel puțin o administrație înțeleaptă, care mai dinainte știe că astăzi călătoriile se fac „cu frica în sân”, trebuia să la calculeze și pe acestea. Este destul că nu a funcționat camionatul chiar din prima zi a catastrofei; sperăm că el va funcționa măcar în ziua a unsprezecea. — I !!