Dimineaţa, octombrie 1922 (Anul 19, nr. 5715-5745)
1922-10-14 / nr. 5728
t O GUREȘI!, Sărindar 9—11 Dira„ția 57 72 Telefon j Redacția Í Administrația Fondat !n 1904 de Const. MILLE Guvernul a crezut de cuviință să convoace parlamentul. Negreșit că această convocare se impunea. Mai întâi, se impunea fiindcă trebuie votate modificările aduse convenției pentru consolidarea bonurilor noastre de tezaur. Apoi, parlamentul trebuia convocat spre a se da funcționarilor și pensionarilor a ceea ce nevoile zilei și dreptatea cer. Cine poate tăgădui că sporurile la lofuri nu pot fi acordate decât în marginile posibilităților bugetare, i dar, nu e mai puțin adevărat că nici slujbașii și foștii slujbași ai Statului nu mai pot trăi cu resursele de astăzi. O grabnică soluție se impune, fiindcă intrăm în iarnă și toate se scumpesc de speriat. Ce să mai spunem ?... A fost destul să cadă o ploaie rece pentru ca toate mărfurile de iarnă să salte la prețuri în proporții revoltătoare. Intr’o singură zi lemnul de fag a sărit de la 400 lei la 500 lei mia de kilograme, iar lemnul de cer de la 500 la 700. Să mai vorbim de toate celelalte sporuri ? îmbrăcămintea merge către neabordare, medicamentele sporesc zilnic, onorarul medicilor e atât de urcat încât aproape nu-i mai este cu putință bolnavului cu punga mai slabă ca să cheme un medic acasă. Din cauza acestor două scumpete, numai mulți-milionarii se mai pot căuta. Demonstrație și argumente în sprijinirea revendicărilor și funcționarilor și pensionarilor nu mai sunt de nevoie, dreptatea lor e atât de evidentă încât parlamentul nu are altceva mai bun de făcut decât să acorde sporurile cât mai largi, atât bine înțeles, cât îl țin pe Stat puterile. Cu acest prilej repet a ceea ce am mai cerut: să se aibă în vedere soarta pensionarilor, cari sunt cei mai năpăstuiți, să se ia în considerație halul absolut mizerabil al văduvelor și al tuturor celora cari, în virtutea legei, primesc numai o jumătate de pensiune. Parlamentul mai are o datorie, aceea de a se interesa de politica externă a României, fiindcă țara este în nedumerire și vrea să audă cuvinte autorizate în ce privește poziția României, și condițiile în care este pusă față de ultimele evenimente din Orient. Și tot parlamentul trbbue să știe și să comunice tarei, cum și unde stăm cu mijloacele noastre de apărare militară. Nepregătirea de la 1916 ne-a costat prea scump pentru ca să ne mai lăsăm surprinși de evenimente. CONSTANTIN BACALBAȘA Teroarea guvernului rus in contra muncitorilor Riga, 12. (Rador). —Din Moscova se anunță că tribunalul suprem sovietic a ordonat arestarea întregului comitet executiv al sindicatelr muncitorești. prevăzător — Dacă n’o fi pâine de încoronare, să-mi fac din pudră cozonac. 8 Pagini In trenul regal, care aducea pe înalții oaspeți, m’am adresat d-lui Daeschner, ministrul Franței la București, cu rugămintea să-mi înlesnească o convorbire cu mareșalul Foch, pentru ziarul nostru. Cu cea mai mare amabilitate d. ministru Daeschner mi-a răspuns că va interveni în acest sens. Intre stațiunile Simeria și Alba- Iulia d. locotenent-adjutant Berea a venit să mă anunțe că d. mareșal Foch vrea să mă primească. Condus în vagonul regal, am fost întâmpinat de d. ministru Daeschner, care m’a prezentat în termeni bine-voitori d-lui mareșal. La rândul meu, rostind câteva cuvinte de bună-venire l’am rugat pe gloriosul mareșal să-mi spuie, pentru cititorii Adevărului și Dimineții, prima impresie pe care a avut-o pe pământul românesc. D. mareșal mi-a răspuns următoarele : — Sunt fericit că am putut veni la dvin aceste momente, când vă pregătiți pentru o sărbătoare atât de măreață. Ar fi de prisos să insist asupra strânselor legături care există și au existat întotdeauna între Franța și țara lov. Armatele română și franceză au luptat împreună pentru izbânda cauzei comune. Acum, după ce războiul s'a terminat și ne bucurăm de pace, trebue să căutați cu toții a contribui la prosperitatea țării dv., spre a putea consolida și menține succesele obținute pe câmpul de luptă. România — ca și toate țările — trece acum, după război, printr’o criză pe care va ști s'o remedieze, tot așa cum în timp de război a știut să obțină victoriile cari au adus realizarea idealului dv. Sunt fericit că țara românească începe să se restabilească și că o face cu mare repeziciune. Trecând azi frontiera dv., am parcurs, ce-i drept, o mică parte a țării. Dar și în puținul ce am văzut până acum, am putut admira bogăția și frumusețea ținuturilor românești. Tot azi am putut vedea și pe soldatul român, despre care mi s’a vorbit atâta. Ne-am cunoscut și înainte bine. Dar în acești șase ani, de la 1916 până la 1922, ne-am putut cunoaște și mai bine. Acumi să nu uităm că pentru a obține consolidarea păcii trebue depusă cât mai multă muncă, pentru a organiza cât mai bine. Și pentru asta Franța vă făgăduiește tot concursul. # înainte de despărțire mareșalul strângându-mi mâna călduros, îmi spune surâzând : — Doresc viitor strălucit țării și poporului dv. și vă rog să transmiteți presei române toate urările mele. I. NEf Interview-il nostru eu mareșalul Foch Salutul gloriosului mareșal către poporul român MAREȘALUL FOCH Circulările despre naționalizarea subsolului Declarațiile d-lui ministru Sassu ziarului nostru Câteva lâmuriri necesare și edificatoare făcute In privința circulărilor relative la naționalizarea subsolului am tinut să avem un cuvânt special pentru noi al d-lui V. P. Sassu, ministrul industriei și comerțului. D-sa ne-a autorizat să publicăm următoarele : — După cum am comunicat și consiliului de miniștri, circulările pe care ziarul dv. le-a reprodus au fost răspândite mai de mult în judeul Prahova. Mie mi-au fost trimise exemplare găsite la Băicoi. „Repet că aceste circulări n’au pornit nici de la ministerul industriei, nici de la cel de finanțe, ci sunt plăsmuite de către interesați. „Am sesizat parchetul de Prahova cerându-i să ancheteze unde au fost imprimate adresele cu entet al ministerului de industrie și comerț și care le-a expediat comunelor din regiunea petroliferă. „Adaug că acele circulări purtau un număr de eșire al ministerului, care în registrul respectiv se referă cu totul la altceva și că in schimb ele nu purtau ștampila de rigoare a ministerului. „Ziarul dv. a fost mistificat când î s’au comunicat circulările apocrife ca autentice, și singura vină ce vi s’ar putea imputa e că n’ați căutat să cercetați la ministerele respective, înainte de a publica acele circulări, dacă ele sunt pornite de la oficialitate sau sunt plăsmuite“. Acestea sunt declarațiile pe cari ni le-a făcut de ministru al industriei. CÂTEVA LĂMURIRI NECESARE La rândul nostru ținem să dăm D. V. SASSU următoarele lămuriri: Când au fost publicate de noi acele circulări erau cunoscute la Băicoi la Țintea și în alte localități. De conținutul lor s’au ocupat petroliștii în congresul ce l-au tinut la 16 Septembrie și, după cum am arătat, în unele ziare din Capitală publicăndu-se darea de seamă dela acel congres, s’a relevat și faptul că existența și conținutul circulărilor au fost discutate de către petroliștii congresiști. Ceva mai mult, L’Orient a vorbit de ele încă de acum zece zile. Eram în drept dar să presupunem, ba chiar să fim siguri, că și guvernul avea cunoștință de existența acelor circulări. Din moment ce nu era nici un motiv să bănuim autenticitatea acelor circulări, și nimeni nu a bănuit-o, nu putea fi vorba să mai controlăm așa ceva. Totuși, trebue să se constate și să se convină că publicarea textului acelor circulări a fost un serviciu adusturei, căci astfel a aflat și guvernul de existenta lor și s-a provocat lămuririle date de guvern in importanta chestiune a nationalizărei subsolului. In acelaș timp s’a făcut posibilă ancheta care nu ne îndoim că va descoperi pe autorii sau autorul circulărilor despre care guvernul afirmă și noi nu avem motive să ne ’ndoim, că sunt plăsmuite. Aplanarea conflictului dintre prințul George și guvernul iugoslav Belgrad. Principele George a adresat guvernului o scrisoare, în care stabilește, că el a făcut cererea de sporire a apanajului spre a putea trăi așa cum se cuvine unui membru al casei domnitoare, ceea ce-l face să nu considere încă drept o soluție deplină sporirea apanajului său la 600.000 dinari. De altfel el pusese preț în special pe mijloace de locuință și de transport corespunzătoare rangului său și, in speranța că și aceste cereri vor fi împlinite, el acceptă propunerile guvernului. Partidul național și partidul țărănesc își justifică atitudinea * In contra Încoronării, dar pentru dinastie Cele două partide care au hotărât abținerea de la serbările Încoronării, și au comunicat regelui prin șefii lor această hotărâre, publică două manifeste prin care justifică față de public atitudinea luată. Manifestul partidului național Manifestul partidului național ardelean — redactat pe un ton foarte înalt — începe printr-o declarație de principii democratice, întemeiată pe originea și pe structura lui populară. Trecând apoi la situația politică, el arată că guvernele care au urmat ministerului Vaida, au nesocotit sistematic aceste principii, aducând continue jigniri populației ardelene. Sub guvernul Brătanu nemulțumirile au luat proporții neînchipuite,mai ales în urma modificărei arbitrare a legei electorale și a falsificărei alegerilor. Amintind de ingerințele săvârșite cu ocazia alegerilor generale ca și a celor partiale, manifestul trece la desorganizarea tuturor ramurilor vieții publice. Față de aceste amărăciuni poporul ardelean păstra speranța in ziua încoronării. El vedea in această strălucită solemnitate incicerea operii de întregire națională și de consolidare. Încoronarea nu trebuia să fie un act politic de partid, ci sfârșitul muncii colective a tuturor energiilor politice. Ideea monarhică avea să iasă întărită dintr'o astfel de sărbătoare. In felul cum s'a procedat, încoronarea, acest act ,,de epocală însemnătate“ primește caracterul unei acțiuni a celui mai urgisit partid. Resentimentele poporului in contra acestuia se restrâng, firește asupra serbărilor însăși. Partidul național, care nu recunoaște valabilitatea și legalitatea parlamentului actual nu poate participa la încoronare prin parlamentarii săi, deoarece ar însemna să recunoască, ființa legală a Corpurilor legiuitoare. Dar nu numai aițit, ÎNCORONAREA NU E VALABILA Constituția cea nouă nu este făcută. Regele nu a jurat până acum decât pe Constituția veche a regatului de oli și nu poate face altceva la Alba Iulia decât să refnoiască acest jurământ. Dar Constituția veche nu privește Ardealul și nu-i este aplicabilă Ardealul cere o nouă Constituție, care să consacre legalmente principiile formulate prin declarația de la Alba Iulia. A merge astăzi la Încoronare, ar Însemna pentru partidul national să renunțe la acest postulat și să recunoască vechea constituție și admiterea legilor din vechiul regat. In acelaș timp, cum guvernul nu-și însușește punctele formulate in Alba lulia și nu le introduce in noul său proect, care se elaborează In lipsa ardelenilor, prezenta la încoronare ar echivala cu părăsirea declarației din 1918 »i cu nesocotirea unor principii solemne. Un asemenea fapt, ar impinge in nesiguranță întreaga desvoltare de drept și așezarea constituțională a țarei. IZOLAREA COROANEI DE NAlI acestea au arătat că nu există decât două forțe vii deasupra legilor și lozincilor: Neamul unit și Coroana. Din nenorocire forțele întunecate, care atâta vreme au împiedecat desrobirea poporului, au ridicat un zid între națiune și tron zădărnicind colaborarea firească și rodnică. CONTRA SISTEMULUI VECHILOR PARTIDE In loc de a chema națiunea la conducere prin aleșii ei, s’a adoptat sistemul rotației între grupările care și-au aranjat numele de „partide istorice“. Acestea violentează voința alegătorilor și țin țara sub teroare și arbitrar. Manifestul înșiră toate abuzurile și greșelile comise de guvernele din ultimul timp și arată că menținerea acestui sistem ne amenință cu o catastrofă de stat și de neam. Pentru a nu fi asociați la răspunderea acestor primejdii, partidele de opoziție nu au recunoscut parlamentul ales prin fraudă și au tăgăduit dreptul lui de a alcătui Constituția. Partidul țărănesc, ca reprezentant al conștiinței manșelor populare nu poate sta la Alba-Iulia alături de partidul liberal. El protestează în contra aservirii Coroanei guvernelor de partid și crede că în acest fel slujește țara si tronul. Alături de partidul național ardelean el își exprimă devotamentul pentru tron și dorința de a vedea dinastia in strânsă colaborare cu națiunea. TIUNE Aceste motive determină partidul național să se abțină de la se M și să protesteze în contra tending guvernului de a prejudeca interesele și drepturile natiunei și ale provinciilor unite. Pentru ei, actul încoronării nu poate avea o importanță juridică. Partidul national renunță cu durere și deplânge coborârea unei serbări care trebue să fie o zi de mântuire. El constată în acelaș timp cu regret cum o seamă de oamenii cu concepții medievale înconjură tronul, împiedicând cuvântul adevărului să pătrundă până la el. Deasemenea el deplânge îndepărtarea de la serbare a celor mai buni cetățeni ai tărei și tinerea marei solemnități în mijlocul unor oameni străini de interesele poporului. Consequent deci cu principiile sale, partidul national se tine deoparte. El declară Insă că absenta sa nu înseamnă slăbirea iubirii sale pentru România Mare și pentru dinastie. Cuvintele sale pornesc tocmai din această dragoste puternică de tron și patrie pentru a căror dăinuire și propășire el înalță rugăciuni ferbinți. Manifestul se termină prin urări călduroase la adresa coroanei. El este semnat de d-nii Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Al. Vaida Voevod și Sever Dan. Manifestul partidului țărănesc Foarte asemănat cu acela al partidului național, manifestul publicat de comitetul executiv al partidului țărănesc începe prin a regreta împrejurările cari i-au impus hotărârea de abținere. El amintește faptele prin care s’a ajuns la unitatea națională și la emanciparea politică a țărănimei. Fapte- .q.iniart_i-ANUL XIX - No. 5729 Sâmbătă 14 Oct 1922 1 Sau exemplarul in țară ''Ci 2 Lei ex. nn «trfiln&tate Sportm lefurilor Consiliul de miniștri a pus ultima retușă pe proectul de lege pentru acordarea unui spor de scumpete funcționarilor publici, un proect care va fi votat chiar in sesiunea extaaordinară ce va începe de fapt peste câteva zile. Principiile sunt cunoscute: ca spor unitar se va plăti o sumă lunară echivalând cu odată și jumătate vechea alocație de scumpete. Pentru cei mai multi funcționari suma se va ridica la câte 600 lei pe lună. Afară de aceasta, se adaugă o sumă suplimentară de 100, 150 si 200 lei pentru funcționarii cu familie, după numărul copiilor. In total sporurile vor însuma o cheltuială bugetară de 600 milioane de la 1 Octombrie până la 1 Aprilie. Cum nu este de admis ca parlamentul să opună vreo obiectiune la proectul guvernului, lucrul poate fi considerat ca împlinit. IS __ Pentru noi, care am ««♦»«Váe mută vreme dreptatea revendicărilor funcționarilor publici, proectul este o satisacție, cel puțin parțială. El vine cam târziu și la capătul acestei lupte, care la un moment dat amenința să ia proporții grave. Acest fapt îi ia o parte din frumusețe. Guvernul s-ar fi putut ocupa mai devreme și cu mai multă butăvoință de soarta celor mai devotati servitori ai statului. Oricum, este bine că oficialitatea s’a lăsat convinsă în cele din urmă să aducă o ușurare de trai, în pragul emis, funcționarilor publici. In ce privește sumele ce se acordă, aprecierea este, pentru moment, greu de făcut. Alocația bugetară este impunătoare, dar nu tot astfel este suma ce revine fiecăruia. Rămâne deci să se vadă dacă funcționarii vor putea trăi cu nouăle leturi.. Dacă nu, dat fiind că statul nu dispune de alte disponibilități financiare, va trebui să se recurgă la suprimarea funcțiunilor inutile » a sinecurelor. In acelaș timp, firește, vor trebui puse „în mișcare toate mijloacele pentru ofti’ nirea traiului._____________________ incidentul deia tribunului Ilfov secția D-a Avocații grav jigniți de la judecător Toți spotații în fireoă fața de magistratul care i-a ultragiat ori a avut loc la Palatul Justiției un incident, între un avocat și un magistrat, incident care a luat proporții grave din cauza solidarizărei întregului barou, care s’a simțit jignit de ofensa adusă de către acel magistrat. Pentru a arăta mai bine in ce constă conflictul vom reda fapâile așa cum s’au succedat în decursul ședinței de elf, la secția II comercială. ÎNTREBAREA unui profan Ședința era prezidată de d. judecător Prodan. Se judecau niște apeluri penale printre cari unul al unui biet plăpămar care a fost dat în judecată pentru ultragierea unui subcomisar. Din partea parchetului a pus concluzii de procuror Grădișteanu. Tribunalul l-a condamnat pe plăpămar la 5 zile închisoare. Atunci cel condamnat, în ignoranța sa, a întrebat pe procuror dacă poate face apel pentru că ar vrea să i se transforme închisoarea in amendă deoarece are familie grea pe care trebue să o ție și că mai bine să aibă libertatea ca să poată munci decât să stea la închisoare pe contul Statului, la aca?.j civinte pe cari plăpătarul le-a spus, fără a intenționa să jignească pe cineva sau să comenteze defavorabil sentința tribunal mi. d. procuror a găsit că e un adevărat ultragiu la adresa parchetului și a cerut tribunalului să se încheie de îndată proces-verbal de ultragiu, și să fie judecat pe loc. D. Valerian s’a oferit să-l apere. INCIDENTUL Fiind de față mulți advocați a fost ascultat ca martor in acest mare proces de ultragiu d. avocat Lupu. Urmând să depuie legiuitul jurământ, acesta a declarat că e atent și jură pe conștiință. D. procuror s’a opus cerând cu insistență ca să depute jurământul religios. In clipa aceea a intervenit In apărarea d-lui avocat Lupu d. avocat M. Valerian care a arătat că nu poate fi obligat martorul să jure atunci când e ateu. Aci intervine incidentul. D. Prodan oprește pe d. Valerian să vorbească. D. Valerian cere cuvântul. Președintele refuză să i 1 deși le este cerut în termenii cei mai reverențioși „Tacă-ți gura". La acestea d. Valerian a răspuns că nu e cuviincios să se adreseze astfel unul advocat. De astă dată președintele, simțirndu-se ultradar a ordonat facerea procesului verbal de ultragiu. In clipa aceasta, a intervenit d. decan D. Dobrescu.? a refuzat să-i dea cu D. Prodan vântul. Atunci d. Dobrescu a spus: „In numele tuturor avocaților baroului de Ilfov, vă cer cuvântul. Din nou a fost refuzat. La o a ite ședință a fost invadată de sute de avocați, sari nu mai încăpeau înăuntru. Indignarea a fost generală. Toți avocații au fost revoltați de atitudinea dârză, violentă și ofensătoare a d-lui Prodan. Ședința s’a suspendat. D. decan al baroului a fost chemat de președintele secției, d. Periețeanu.Buzău promițându-i că va cere d-sa scuze in ședință publică după ce se va judica procesul de ultragin al plăpumarului, tot de către d. Prodan, fiindcă procesul era in continuare. CONTINAREA PROCESULUI . Toți advocații au așteptat. După o oră, d. Prodan intră în ședință și continuă judecarea procesului. Sunt ascultați martorii d-nil advocați Lupu și Const- Wortmann cari depun în favoarea plăpămarului arătând că acesta nu a avut intenție să ultragieze pe nimeni. Tribunalul după o scurtă deliberare a achitat pe plăpămar. REFUZUL AVOCAȚILOR DE A MAI PLEDA D. Prodan credea că poate continua ședința. Insă toți avocații au refuzat să puie concluzii pe motiv că nu ințeleg să se judece in fata unui magistrat care se poartă nesoviincios cu avocații. CONSFĂTUIREA AVOCAȚLOR ȘI A MAGISTRAȚILOR A avut loc in urmă o consfătuire a avocaților la barou unde d. decan Dobrescu a făcut o expunere simplă a situațiunii cerând pentru demnitatea baroului, solidaritate perfectă, și în urmă s’a hotărât greva, în sensul de a nu se mai pleda în faza sectiunei a ll-a. In timpul acesta și judecătorii tribunalului s’au întrunit hotărând că nu se pot cere scuze până ce nu se va ancheta cazul de către o comisie instituită de ministerul de justiție, și d. Periețeanuu a venit sa declare în ședință că nu se solidarizează judecătorii cu d. Prodan, și că așteaptă rezultatul anchetei. Dată de aceste declarațiin, d. Dobrescu a hotărât revenirea asupra primei deriziuni hotărăndu-se împreună cu toți avocații, ca să se mantie greva, însă numai tată delProdan atâta timp cât acesta va cere scuze. ___-------- ii»»'