Dimineaţa, decembrie 1922 (Anul 19, nr. 5776-5806)
1922-12-04 / nr. 5779
Sftn«äaf I—ll , 8 Pagini fl«am «talmi Amestecat argumentelor religioaza dhostäe polktee mi poate nasta de cât edute hibride. » Aceasta M vede $1 ca ocazia eVenimentelor din Cluj unde știi identil in medicină cer „numerus S lausus“, adică fixarea numărului « WilSerett după procentul naționalității. Tot acolo studenții mai «ei ca diectÖe », ne faci pe real* gil: creștinii să disece cadavre de «re? tins, iar evreii cadavre de *■ e«î. Cum n ved*, chestiuni faporbate de stat sunt rezolvate de armatori cari se joacă de-a poteca. Avemn țară o lipsă mare de «nodic. Pe când In străinătate in orice sat mai mare și la două-trei sate mai mici există câte un mente, la noi Județe întregi eberante un medic sau doi, cari din c.;să de timp nu tratează bolnavii, O fac pe Inspectorii sanitari ai Comunelor. Sifilisul, tuberculoza sânt un adevărat flagel, femei!« Basc fără ajutor medical, copiii mor pe capete. Și nu avem medici cari să combată aceste ravagii față de această stare, datoria tuturor este să caute să înmulțească numărul medicilor, cari grație reformei agrare Î?1 vor putea câștiga existența $1 la tari, unde « ab* voc de eî. Numărul mare de studenți In mei ® cină este deci un fenomen îmbucurător $1 ar putea să potolească frica de viitorul neamului. Ce se întâmplă însă? Facultățile noastre gri sânt în stare, în organizarea lor de azi, să cuprindă un număr atât de mare de studenți. Și atunci, în loc să se caute mijloace de Îndreptare a situației, se recurge îa o soluție de o naivitate uimitoare. — Să nu se mai primească student! jidan!. Dar nu se gândesc oare partizanii acestei soluții că prin aceasta nu lovesc numai în cei 100 sau 150 statanți evrei care se înscriu anual la Cluj ci și în zecile de mii de cetățeni cari vor trebui să mai aștepte câțiva ani până vor avea mai sprejie în satul lor? Studniî medicîireY este oare Burn rî o afacere particulară a candidatului de medic? Ori tânărul bacalaureat care se înscrie la medicină se pune de la început în slujba intereselor generale ale statului. Statul nu întreține, cu mari sacrificii materiale facultățile de medicină pentru ca cutare student, creștin sau evreu, să-și facă o carieră, ci pentru că are nevoe de medici,lor dacă o anumită categorie de student — în cazul de fată ce evrei — se îngrămădesc la medicină's tatul trebue să fie bucuros. ..Numerus clausus“ înseamnă o gravă vătămare a intereselor statului nu numai o călcare a principiului de egală Îndreptățire înainta legii. Chestiunea cadavrelor nu e ma ■ puțin ridicolă. Este evident că studenții au dreptate când cer evreilor să renunțe la prejudiciul de a nu lăsa cadavrele coreligionarilor lor în folosul săilor de disecție. Aceasta se poate însă obține, chiar cu ajutorul studenților evrei, fără capete sparte și redacții devastate. Dar chestia cadavrelor evreești nu are nici o importantă practică. Ea servește numai de pretext pentru a provoca tulburări antisemite. In realitate Ciujul deservește spitalicește o întreagă regiune cu cel putin un milion de locuitori, ^îintre cari cel mult 50—60 de mii sunt evrei. Când deci comunitatea israelită nu va mai reclama cadavrele evreilor, încă vom avea abea un cadavru de evreu la 20 sau 30 de cadavre de creștini. Iată deci că soluția dreaptă a chestiunei n’ar fi nici o soluție. Dar studenții propun altceva : creștinii să disece cadavre creștine și evrei cadavre evreești. Ridicol. Cadavrul nu se dă Institutului anatomic pentru ca un individ să-și facă o carieră, ci pentru că statul vrea să aibă medici cât mai mulți. Oricât de multi medici am avea, tot avem prea putini. Evreii dau un procent prea mare de studenți pentru ca sa se ajungă numărul cadavrelor coreligionarilor lor; în schimb, odată medici, ei nu vor lucra numai pentru coreligionarii lor, ci vor vindeca și pe creștini. Prin aceasta ei vor plăti datoria de recunoștință pentru faptul că au disecat și creștininchipuiți-va că marele Ehrlich sar fi făcut cizmar, pentru că în orașul său fi'are avut un cadavru evreesc la disecție și nu i s’ar fi permis să disece un creștin. Nu credeți c’ar fi fost ridicol ? Chestiunea cadavrelor are o mare importanță pentru studiul medicinei. Statul care are interes ca la Oul să se înscrie anual peste 200 studenți la medicină, trebue să facă sacrificii pentru a pune la dispoziția facultății cadavrele necesare acestui număr. Iar nu să reducă numărul studenților după cadavrele la dispoziție astăzi De pildă. Toate spitalele, civile sau militare de stat sau particulare, evreești sau creștine, din întregul Ardeal, să fie obligate a expedia la Cluj cadavrele nereclamate. Direcția CP R: să puie la dispoziție vagoanele necesare. Va fi bline de cap, va fi cheltuială. Dar nu-i nimic. Trebue făcute sacrificii pentru ca să înmulțim numărul medicilor. Soluțiile copilărești medievale, dictate de patimi religioase, nu au ce căuta Intr'o chestiune care trebue rezolvată cu metodă si cu sacrificii D. a „Numerus clausus România cere demilitarizarea larii Negre complectă a Turcii și rușii gata a părăsi conferința ? 9 Éli® 9 :o iiiíiinM ia íré la eia’iiilele í 111 Lausanne, 2 (Rader)« — Ziarele anunță că lordul Curzon a declarat că evenimentele in Atena nu vor avea nici o influență asupra relațiilor dintre d-l Venizelos și delegațiunea britanică. Ziarele anunță că delectația română la conferință ar insista pentru ca proiectul franco-englez relativ la demilitarizarea Dardanelelor, să fie complectat prin demilitarizarea complectă a Rării Negre. Cu alte cuvinte, dacă această propunere ar fi aedoptată, rușii, românii, bulgarii și turcii nu ar mai putea avea nici un val de război în Marea Neagră. Delegația română ar fi de părere ca trupele aliate să rămână în Turcia pentru a împiedica pe turci de-a construi lucrări militare de-a lungul coastei, putea să isprăvească curând lucrările relative la elaborarea clauzelor esențiale ale viitorului tratat de pace, mai cu seamă clauzele militare și teritoriale. In timp ce clauzele economice ar rămâne în sarcina comisiunilor speciale, cari ar continua lucrările lor după închiderea conferinței Tratativele nil gnu Delegetia financiar& gt;»A prezidata da eu noacutu ecomaniat fl osc da «tot democrat Dernhung a *> •si cu punctualitate in Capital! Tratați vine amânata de atâtea ori in detrimentul ambelor țări si in detrimentul lichidării uner chestiuni atât de tulburătoare vor putea începe de c.ma. Conferința financiara romănogermanfiste de cea mai mare Însemnătate pentru noi. In programați el figurează, pe lângă alte probleme secundare, chestiuni vitale pentru finanțele noastre publica E de ajuns să ne enunțăm : chestiunea averilor germane din România, chestiunea bancnotelor Băncii Generale, chestiunea depoartelor de aur făcute de Banca Națională la Banca Imperiului. Este vorba de mai multe miliarde de lei Consolidarea, ba chiar plata datoriei flotante interne depinde în bună parte de aceste tratative, în fața conferinței, care survine într'un moment când guvernul este foarte ocupat tn alte direcții avem dreptul că ne întrebaim — nu slămi îngrijorare — dacă nuntem pregătiri pentru ea, dacă clipa «te oportună «f dacă ne putem aștepta !« un remizat muflț similar. In ce privește pregătirea sportăm că lucrările preliminare ale guvernului ?! ale comisiunii pentru aplicarea tratatelor sunt suficiente. A fost dealtfel timip destui pentru ele. In ce privește momentul! și cazutratate suntem însă mai sceptici, dacă nu pesimiști. S’a perdut in cei trei ani de pace o serie de ocazii mult mai prielnice. In Intervalul acesta cele mai multe state învingătoare și-au precizat drepturile și au obținut și scos din Germania ceea ce era desena. Italia, Iugoslavia, Belgia au lămurit de mult chestiunea ce formează proîoctil conferințe r rumănoj germane. Ratfizl Germania este un plină catastrofă și iși proclamă falimentul extern. Vom putea noim asemenea împrejurări să obținem recinost? ferea drepturilor noastre ! O dorimm Interesul țării și al păcii economice.Dar nu ne putem opri de a regreta neglijența și indiferența acelora care au făcut a fi pierdemi atâtea momente mai prielnice. P. ABONAMENTEi Lei 300 pe timp de un an Lei 150 pe timp de 6 luni Lei 75 pe timp de 3 luni Politica externi a guvernului bulgar Declarațiile d-lui Dascaloff în Sobranie Sofias. (Radar). — Agenția ide* grafică bulgară, comtznkă următoarei«: Mistriă A« Interne f prim-ministra ad-Interim Dascaloif, răspunzând la o Interpelare asupra politicei externe, a declarat că Bulgaria va continua să urmeze politica de concilrere care a dat deja rezultate bune. Printre aceste rezultate, unul din cele mai însemnate este participarea Bulgariei H conferința din Lausanne, unde reprezentanții Bulgaria vor insista pentru a obține o ușire la Marea Egee, susținând că o asemenea «fire poate » realizată mind prin autonomia sau Internaționalizarea Traded. Svamă după cere Bulgaria ar intenționa sa se apropie de Rusia Sovietică si de Turcia este Apsk de orice temeri si Incompatere cu actuala politică a guvernului. Ministrul declară însă că atâta timp cât cererile Bulgariei nu vor fi satisfăcute, pacea nu va putea fi definitiv resabilil d ín Bakan. nare a conferinței nu trebuesc primite decât cu rezervele cele mai exprese. Nici o declarație oficială n’a fost făcută în această direcție. Singur lordul Curzon a declarat că conferința va trebui să fie terminată înainte de Crăciun. Câțiva delegați socotesc că conferința ar Turcii *o7~părăsi conferința ? Lausanne, 2 (Rador). — Delegația rued condusă de Cicerin a sosit activ seara de T Decembrie. Cercurile politice manifestă temerea că rugii vor părăsi conferința, dacă nu vor fi admiși la toate lucrările, fie crede că în acest caz delegația turcească este decisă să-i urmeze, ambele delegații având să colaboreze foarte strâns în tot timpul conferinței. Ironie despre darea g suspen- Lausanne, 2. (Rador.1. — Zvonuri!) despre o suspendare sau amâ Incidentul de la Cin PrimrSia comunicat afteia, guvernul a reparat ta fin«, « puțin Sm formă, Kaia făcută cu o și toaleta de ztami oficios. „Viitorul“, ecriaeac că huliganism«!« săvârșite sunt regretabile, dar că Indignarea «tarelor rare au găsit de cuviință sâ le setanateze și să protesteze este condamnabilă. Era o gradație de ralificativ-re echivala aproape cu aprobarea «amavolniciilor petrecuta sub privirile ocrotitoare și deci cu sprijinul nasiv al autorităților locale Guvernul insă și-a dat arama de gafa quasi anarhică a ziarului sân și a publicat un comunicat tn care vestejește Incidentul „reprobabil" de la Cluj, desapriba așadar atitudinea autorităților locale și decierat că va lua măsuri pentru pedepsirea vinovaților și pentru a impiedira pe viitor fapte ca acele petrecute. Iată un limbaj care ne satisface mai mult și care e mai demn de un guvern conștiin, de răspunderile și de datoriile sale. Sperăm că măsurile ce se vor lua vor fi un adevăr la stare de a raSma zelul bătăios al tineretului antisemit, și că făgăduiala stăpânirii nu e numai platonică Dacă și vinovații iși vor primi pedeapsa nu vom avea nevoe să mai revenițm. Vom declara in acel moment, conștienți de misiunea noastră Împăciuitoare, incidentul Închis. Astăzi ta să mai avem o dorință și anume ca lecția pe care guvernul a administrat-o confraților sau«?! de l« ziarul Rău urecheai și autorităților !"ine să fie mufidcntă și sâ dea roade. Să se Învețe odată subalternii a nu fi mai arcerbi și mai cinici decât superiorii lor Plebă — C!n# și’aF fI închipuit Harea roșiei că o si împingem brenta până la Litwinow disnn conferința dezarmării Varșovia, 2. (Rador.). — Litwinow, președintele delegațiunei ruse la conferința dezarmării din Moscova, a făcut reprezentanților presei următoarele declaration: „Conferinta este rezultatul logic al întregii politici externe urmată de guvernul sovietic In ultimi cinci ani sl ar putea avea o Influentă însemnată asupra cercurilor europene, ca început al curentului de dezarmare, care se desemnează în toată Europa. Este poate prima oară când puterea, care a făcut invitațiile, nu urmărește scopuri fanperaliste“. Citiți la Ultima Oră Războiul civil în Tracis Occidentalanocut monturii Semmi Experiențele de la Primărie Pe vremea când ta[ ministru de interne <L Dr Lupu, sta nearest administrarea Capitalei cu o «rentate Interimară din oria nouă bri, printre rari și o femre. Lucrurile n'au mere mai piuat ca altă tata. Imediat ce au venit avereneanlî la putere. «rev Ista a fost sporită eu nou! membri Și treaba n'a mere mai bine. Sub liberal! s'e ren«it în vechiul număr de 31 de membri, adică atât! câți ai fi trebuit stestate dacă consiliu! se alegea prin votal cetățenilor. Și iată că, parcă, niciodată mi s-a văzut o mai mare dezordine la primărie Capitalei. Bin una la alta, pare că 13%va Junge la o turmă «I tm păstor, deoarece toți consilieri î u dreptidarisează de d. Garfeceeu și vor să-l fac* singur. Cine are dreptate dintre cei 30 pe de o parte și unul nuxmai pe de alta, puțin importă deocamdată Pflierea noastră este tnestia că se încerce și eu un consilici format din unui singur consilier care să fie și ajutor de primar, și primar, și toate celelalte E o experiență care Încă nu s‘a făcut că acel unic conducător al trebior Primăriei să fie d. Corbeacu sau un altul, e Indiferent Chestia e să experimentăm cum merge și cu unu după ce ne-am convins că n'a mers strașnic cu nouă, nici bine cu douăzeci și colosal de prost cu treizeci și unu. Vom avea cel puțin avantajul ei, la orice neregulă ,au act de incapacitate, vom ști pe cine că tragem la răspundere, deoarece nu vor mai fi 31 de guri care să se acuze între ele fără a ne putea da seama, cine are dreptate. Har odată și cu bunul tiran la primărie, să vedem de-aminime ce va fi 1 INDEX TELEFOANELE NOASTRE Direcția 5772 Centrala G^în 46/79 Secretariatul 24/73 Provincia 1066 ANUL XIX - No. 5779 Luni 4 Decembrie 1922 1 Leu exemplarul Intari 2 Lei ax. în atrilsitate Viața în Japonia Imiul te jampplul Síitake Credincioși călcând pe jăratec ernnMii iMMMBBM Curajul unui european — Avizoî „mertor pe jăratec" de la templu! Ontake ? — Cum „mers pe jăratec“? — Poarte bine. Interesează-te imediat că nu-l pierzi; e în martie» mi Kutast, grăbezite-te, chi n'ai ocazii că»! vezi decât de două ori pe an in timpul celor două echinoxuri; e cel mai extraordinar spectacol pe care-l poate vedea un străin In Japonia , la revedere ! Bătrâna! misionar catolic care fan vorbise sări într'un tramvai și dispăru înainte de a fi putut să-i mai cer deslușiri. Eu rămăsei pe gânduri și cunoșteam de mult. îmi era un prețios ghid în cercetările mele de studiu asupra Japoniei, și nu puteam să mi adoesc de spusele lui. Mi interesat deci imediat unde se găseșet templul Ontake. L'am găsit pe o hartă mare a Tokyo-lui, m'am dus acolo, dar templul nu mai exista; fusese distrus de curând de un incendiu. Iar ve duh mi-au spus că s'a mutat in altă parte, dar nu știau unde. Abia după foarte multe cercetări, $1 numai cu ajutorul poliției l'am nemerit; se mutase in afară de oraș, la Șimaci, în vreo jumătate de oră de tramvaiul electric, departe de stația periferică Șlbu va. Construise acolo alt templu drăguț, cu o curte mare și încadrat poetic între arbori. M’a întâmpinat un preot șintoist, foarte bătrân, pleșuv $1 cu barba mare» albă. M’a primit cât se poate de genul, mi-a spus că ceremonia va fi la 9 Aprilie, pe la 5 după masă, și m’a invitat să vin. — $ mersul pe jăratec unde o să aibă loc ? am întrebat eu. — în curtea templului. — Dar dacă plouă ? Bătrânul mi-a răspuns cu siguranță 'n glas. — In acea zi și la acea oră nu va o spusa — Asa cred și eu , dar dacă, prin excepție va ploua, unde se va face ceremonia ? Bătrânii?’ mi-a răspuns și mai hotărât : — în acea zi și la area oră nu va ploua, fiți fără grijă, * $i am venit, cât am putut mai exact în ora și’n ziua indicată. Curtea templului era plina de oameni, bărbați, femei și copii, iar în curte era întradevăr întins jăratec gros, pe o fâșie de pământ lungă de 7—8 metri și lată de un metru și ceva. Erau cărbuni incandescenți, pe aiucurea arzând ca flacăre, dar încă negri. Lumea sta îngrămădită împrejur în picioare. Indiferentă, vorbind și râzând, și așteptând ceva parcă. Pentru acest spectacol nu se percepea nici un fel de taxă. Am dat o raită prin curte, apoi m’am descălțat și am intrat în templu. Vreo 6—7 preoți îmbrăcati in alb ședeau jos pe tatami. In fața altarului, și spuneau rugăciuni In cor, pe un ton care amintea pe al preoților noștri, și se prosternau adânc din timp in timp. Apoi an est cu toții in curte. Cel bătrân a ținut mulțimii un lung discurs. In cure. Intre altele, lăuda puterea zeului care patronează templul lor. In urmă au ocolit cu tot focul de mai multe ori, făcându-și unul altuia »! Înspre foc semne cabalistice, și descântând: „zeul apei care locuește în lună să coboare și să gonească pe zeul focului”. La unul din capetele făslei de jăratec au vărsat sare, apoi, după nesfârșite preparative, ridicându-și poalele mantilelor hungi, cu picioarele goale, au început să treacă tonul câte unul peste fășia de Jăratec. In toată lungimea ei, strigând odată cu fiecare nas : — Hél ! hél ! hél ! hél! Des! mă așteptam la spectacol mărturisesc că am rămas uimit Căci am uitat să vă spui că focii dogorea așa de tare, încât la distantă de doi metri trebuia să țin pălăria in dreptul obrajilor. In urmă preotul cel bătrân a invitat mulțimea să treacă și ea peste jăratec : — „Focul este purificator, oricine poate trece, și nu va simți durere, dacă conștiințatul nu are să-împute ceva grav”. Din mulțime s’a hotărât să treacă întâi un japonez înalt, apoi unul mai tânăr, apoi o babă care părea, cu poalele ridicate și cu picioarele uscate, o vrăjitoare. După el se îngrămădeau și alții, își lăsau beta (sandale de lemn) alături, frecau mai intziu palmele cu capul plecat respectuos în chip de rugăciune, și apoi treceau strigând și el la fiecare călcătură : — Hé! ! hé! I hé! ! Eu eram din ce in ce mai nedumerit ; mi se părea că sunt victima unui complot, că toți s’au Inteles să-si bată joc de mine. Intre cei cari treceau, era si o fetiță mică de vreo 8 ani. Am chemat-o de-@ am Je nm, h«a