Dimineaţa, ianuarie 1923 (Anul 20, nr. 5807-5833)

1923-01-24 / nr. 5826

BUCUREȘTI Sirind* 9-11' i Pagini' 9' Fondat In 1904 de Const. ILLE E turbure Ultranäe telegrame ne aduc trei știri, a căror importanță nu trebue să se scape din vedere : Livrata știre este că germanii refuzi tot mai mult să se supună tratatului de pace . A docta câ Anglia urmează poilcttetul de pasivitate dacă nu binevoitoare dar de sigur încurajatoare pentru Germania. A treia, că Italia își schimbă par d atuichiMa, renunțând să dea deplină adesiunea c$binei francobelgian>e. Situația devine, astfel, tot mai tulbure.. Rezistența germani se întemeiază, firește, pe ceva, după cum și acțiunea franceză are un temei. Când francezii s’au hotârât să treacă Rinul și să intre în regiunea Ruhrului au trebuit să calculeze toate urmările eventuale printre cari, în cap, refuzul germaniler de a produce cărbuni ți de a se supune și celorlalte oligațkini impuse prin tratatul de pace. Francezii treime să aibă cu ce răspunde obstructiomei împotrivire!, căci dacă n’ar avea, ar urma că Franța mai mult va pierde de cât va câștiga de pe urma intervențiunei în Ruhr. Dar să punem, se’ntdege, în balanță și cealaltă hipoteză, aceta că Franța, spre a-și susține drepturie și prvestte, va fi sÄu să meargă tot mai mult înainte și să pătrundă tot mai adânc în forma Germaniei, cazul acesta va fi silită să întrebuințeze o tot mai mare forță militară și să se angajeze cu cât mai multe resurse. Bine-înțeles, Germania — oricât s’ar înclimenta — va suferi mult de pe urma acestei ocuipatiuni, insăși Franța va fi tot mai mult cu mâinile legate. Iată de unde începe pericolul: Puterea Franței stă astăzi, pe de o parte în dreptul ei sfânt consacrat prin tratatul de pace și prin pagubele imense ce a suferit de pe urma invaziunei germane, pe altă parte și în forța militară. Dar aceasta de a doua forță va scădea fatal în proporția în care va fi angajată în Germania. Alături de Franta stă Belgia, ceea ce este o mare tărie, dar ca Beipipuri la Versailles și aliate. Faptul ca Anglia stă de oparte ,și faptul că Italia nu e categorică, seamănă cu două umbre ce apasă asupra tabloului. Dorința noastră nu poate fi alta decât aceea ca tratatul de la Versailles să fie aplicat, iar pacea să fie asigurată lumei, pentru ca opera acestui tratat să poată fi consolidată. De aceea trebue să dorim, in acelaș timp, ca Franța să fie tot mereu in plenitudinea mijloacelor, sale, și înconjurată de cât mai iuiți prieteni. Film!,că, după părerea noastră, din împrejurările de față, Puterea care reprezintă, principiul păcii, este, mai nainte decât oricare altă țară, Republica franceză. Iarna anului 1923 va fi o lamă piloiă de nesiguranță, de plănuiri ascunse și de pregătiri pentru ceva, care excită bănuiala tuturor, iată de ce lumea așteaptă cu îngrijorare primăvara, Ge va aduce această primăvară care nu e departe decât cu două luni și care poate să aducă surprinderi spăimântătoare? Franța trebue să grăbească rezolvarea problemei și să-și degajeze cât mai repede mâinile; aceasta este condițiimea sine qua non pentru ca să poată fi încă, și mai departe factorul de mâna întâia lor politica continentală. Dacă Anglia ar fi rămas solidară cu Frânte, dacă ar fi rămas pe tărârrul strict al tratatului de pace, dacă ar fi stârnit, cu hotărîre—după cum era și firesc — ca condiiile tratatului, în ceea ce privește pe Franci și Belgia să fie executate, liniștea și pacea lumei n’ar fi fost amenințate. Nici rezistență germană, nici spectrul alianțelor turco-rusă și ruso-turcă-germană n’ar fi putut îngrijora. Dar toată primejdia vine de la politica nenorocită care a despărțit pe francezii de englezi. Atitudinea Angliei și acum atitudinea Italiei sunt cele două puternice motive cari dintr’o parte încurajează pe toți învinșii marelui război, iar din altă parte poate descuraja pe cei mai hotărîți prieteni. Și lettrwtivul, revine mereu și tot mai stăruitor ; pacea zonei se reaziiml pe o reafă și reală alianță anglo-franceză. CONST. BACALBAȘA in e vorba aici de despăgubirile de război dintre state, ci de problema daunelor interne, care preocupa în gradul cel mai înalt o bună parte . Guvernu îl pare hotărât să facă ceva și nu o««««** privință. De o rezolvare complectă a problemei nu poate fi vorba, căci statul n’are actualmente mijloace suficiente, și apoi chestiunea e in legătură cu despăgubirile ce se cuvin statului român din partea foștilor inamici. Se lucrează insă actualmente la găsirea mijloacelor necesare pentru ajutorerea familiilor sărace cart analul mai mai de suferit de pe urma războiului. O comisiune de despăgubiri a fost instituită și ea va începe să lucreze săptămâna aceasta la ministerul de finanțe. Nu putem prejudeca asupra hotărârilor la cari se va opri comisiunea. Cunoaștem insă moravurile de la noi si ne temem că, ori cât de telelepte vor fi soluțiunile adoptate, despăgubirile se vor tranforma intr’o nouă chestiune de favoritism având la bază interesele electorale. S'au mai acordat la noi despăgubiri și acesta a fost singurul criteriu cu trecere. Deprinderile rele sunt maitari de căt intențiile cele mai curate. Iată de ce am dori ca membrii comisiunei să aibă le vedem in primul rând pe cei mai grav dăunați din regiunile devastate de război, pe aceia ale căror gospodării au fost distruse și ceri n’an altminteri posibilitatea să și le refacă. Și nu numai »6*1 aibă în vedere în hotărârile ce se vor lua. Dar aă Ea și Garanta serioasa că vor fi auzițți cei vrednici de a fi ajutați, nu alții. In starea actuală a posibilitâților noastre financiare și dată fsind imensiutea problemei despăgubirilor, nu se poate da decât puțin. Dar ■»cest puțin să meargă unde trebue. Pan Sovietele se concentrează trupa Homa ti. Agenția telegrafică orientala dezminte debarcarea recentă a trupelor bolsevice la Midia și concentrarea de regimente rotii la Odesa și Pe ßrmul litrului. Pudoarea Se pare că legea evoluției noastre politice impune o creștere tot mai violentă a abuzului și o desființare treptată a pudoarei guvernanților. Alfidatfi, indrăsmeala deținătorilor orilor mai abuzivi de forță publică nu ajungea să săvârșească decât acte cari, azi, ar fi trecute cu vederea Ca niște sîmple ți naive tentative de șicană. Și totuș, pe atunci, asemenea acte — azi neiuate măcar în seamă — obligau pe conducători să se scrisese, să ancheteze, *si explice, să condamna A fost perioada romantică a pudoarei guvernanților.... Și, slavă Domnululi, nu se denunțau pe atunci nici crimele nici ororile Inchizitor lale pe cari le denunțăm, noi, cei de azi. O biată încercare a unui comisar de a lovi, un birjar sau nelegiuirea unui jandarm de a purta ilegali pe vr’un țăran la primărie, — atât« doar era de ajuns pe vremurile acelea pentru ca ministrul respectiv sâ simtă nevoia de a vorbi, de a da deslușiri, de a făgădui cercetări severe. Acum, ge denunță zilnic omoruri odioase săvârșite de așa zișii agenți ai ordinei. O adevărată molimă de crimă bântue poliția țării. ...Miniștri ascultă, aud, văd, dar nici măcar nu se ostenesc să simuleze o oarecare afectare. Vremea rușinei a trecut Ch. fel și mw, turburări în Irlanda .JN POD ARUNCAT ÎN AER DE REBELI. — EXECUȚII IN MASSA Londra, 22 (Rador). — Din Dublin se anunță Brave turburări In Irlanda. Republicanii au aruncat in aer un mare pod de drum de fier de lângă Dublin Guvernul a procedat la executări in massă. fOCIl!. bill arestări de la Essen Germanii continua si reziste Intervenția Stafia! se va face să. Inițiativa și chiar forțarea tratativelor și concesiunilor trebue să pornească din afară și anume din partea unui stat cu suficientă autoritate internațională. Italia pare fi chemată și dispusă să asume .# Arestările din regiunea Ruhr asistă tn tăcere și desfășurarea gra, stau înmulțit. Față de rezistenta vului conflict economic din Ruhr, o continuă a Industriașilor germană, asemenea înțelegere este imposibi rezistența germană, comandamentul francez a luat măsuri severe de ordin penal. Printre arestați se află, după am afirmă o telegramă germană, cunoscutul trtdmlrtaș Fritz Thyssen, unul din regii cărbunelui și fierului. Se știe că în calitatea lui de reprezentant al sindicatului carbonifer, Thyssen a refuzat să livreze Franței cărbuni chiar în schimbul plății imediate. Ceilalți arestați sunt și ei fruntași ai organizațiilor industriale din Essen. Ei vor fi judecați de consiliul de război francez. ## Măsurile acestea nu simt însă de natură să schimbe situația ecommică și nici să frângă rezistența Industriașilor. Se pare dimpotrivă ca ele au de efect o îndârjire a muncitorimii și a conducătorilor de întreprinderi. Diferite știri anunță pregătirea unei greve generale, pentru care sindicatele urbere și-ar fi asigurat sprijinul bănesc al m muncitorimei engleze. La Düsseldorf s’au produs chiar mici greve izolate. Nu putem ști încă în ce măsură diferitele știri tendențioase cerăspund realizat. Este însă cert că o grevă, care, nu e m lucru impasibil ar avea efecte deopotrivă de dezastruoase pentru Franța, ca și pentru Germania. Căci nu numai că Franța nu ar mai putea primi cărbuni ce i se cmit, dar întreaga industrie Germană ar fi silită kt inacțiune și ar fi doborâtă de concurența britanică și americană. Cu cât lucrurle se agravează, cu atât se învederează necesitatea unei înțelegeri franco-germane prin mijlocul unor tratative decastrol. Ziarele și telegramele italiene confirmă intenția guvernului Mussolini de a provoca un demers colectiv anglo-americano-englez. Intenția guvernului italian nu a primit până acum nici un început de excrecie. Dar căt timp statele celelale cutare a — Tai-tou e acasă? — Acasă, am intră repess că pa sârmă face D. COSTE Prezidentul mislutiei de control Inginerilor aliați in Ruhr IPipSujÉ Zipii Firi lemne, firă pâine Viscolul continuă in toată țara șî ptemele lui <irn9»M:1« nu se cupled întreruptă cu cele mai multe orașe atât din vechiul regat, cât și din noaste provincH. O corespondentă primită era din Brașov și pe care cititorii o vor găsi !n corpul ziarului, relatează lucruri de o excepțional gravitate. Circulația Brașovului cu satele dimprejur este cu desăvârșire fin posibilă, aprovizionarea orașului nu se mai poate face, pâinea s’a scumpit, iar carne nu se mai găsește de loc. Sunt străzi la Brașov, unde zăpada a trecut peste ferestre și pentru ca circulația să fie posibilă și locuitorii să nu moară de foame, s’au făcut tuneluri de zăpadă prin care circulă lumea. Lemne nu se mai găsesc de foc. Iată dar, cum populația unuia din cele mai importante orașe ale țărei, este amenințată să fie distrusă prin foame șî frig. Dăm acest strigăt de alarmă, în speranța că cei care conduc destinele țărei, se vor gândi cum și vor căuta să vie cât mai repede în ajutorul populației Brașovului, BRAȘOV nasc îndeajuns din pricina Aorei •**!, m comunicația fiind com Din nou leul este un comî m& scădere. încheind săptămâna trecută la cursul de 7,00, el a deschis-o pe cea nouă printr'o nouă scădere notând 7,SB. Diferențele acestea ne dau însă o imagine îndulcită a scăderei reale, care este mult mai însemnată. Căci cursurile menționate sunt cele de la bursa din Paris. Dacă raportăm însă leul la devizele mai tari adică la aceea care sunt aproape de paritatea la aur, și dacă ținem seamă de scăderile leului la Paris si la Londra, deprecierea leului apare intr'o lumină și mai crudă. Să nu uităm că lira sterlină a ajuns erl la 90B de«unde acum câteva zile se găsea încă cu S80 pe piața noastră și că dolarul a ajuns aproape de Î00. Scăderea aceasta e prea insemnartă pentru a fi observată numai de cercurile negustorești. Ea trebue din nou să preocupe oficialitatea in publicul. Ne întrebăm insă nedum,eriti cază să fie motivele acestei scăderi. Situația generală economică a țărei nu este mai rea decât acum câteva luni și nici situația politică. Valuta Cehoslovaciei și Iugoslaviei se menține neîntrerupt la un nivel cu mult superior, fără ca să găsim justificarea acestui fapt. Formula discreditului, de care am fi loviți, este insuficientă pentru a explica fenomenul De ce atunci scade leul? Și unde e remediul? PL Universitățile și studenții In Capitala Universitățile s’au redeschis eri. Amănunta se găsesc in corpul ziarului Studenții s’au liniștit. Nu s’a produs niciun incident. Totuși decanii și rectorii Universităților au hotărât o serie de măsurii represive In darul când agitațiile vor reîncepe. Este vorba chiar de Închiderea Universităților pe timp de un an. La Iași agitațiile antemee pnf. Restrângerea ImprtiiM Am anunțat la timp că ministerul de industrie și comerț intenționând restrângerea actualului regim de import a pus in lucrare studierea chestiunei ți alcătuirea lucrărilor preparatoare. Lucrările acestea fiind terminate vor fi supuse săptămâna aceasta planului comisiunei de import si export spre artica «tviivl Înstrăinarea averilor Se știe că fenomenele economice sunt întotdeauna mai tari decât voința oamenilor, chiar când aceasta e tare și hotărâtă. E foarte greu deci de a le sta împotrivă. Diferența de valută dintre țări creea câ t una din acele conditione tn care fenomenele economice joacă cu o extraordinară putere. Anume, cei cu valută urcată, pot cumpăra tot ce are o valoare si un viitor in țările cu valută scăzută. Cazul Austriei e tipic. Ea a devenit estezi prada dolarilor, a lirelor sterline și a francilor elevețieni. Austria mtrims e decât o simplă etichetă. Pare că lucrul a început să se întâmple la fel și la nod, că o sumedenie de case, de fabrici, de mine și altele sunt de fapt proprietate străină și treaba merge mereu înainta Itrtr’o bună zi ne vom trezi că am rămas numai goi cu sufletul. In modul acesta central, o parte din orientul și din sudul Europei vor deveni complect subjugate pungilor apusene sau transoceanice. Ce zice naționalizmul gălăgios dar totulși deșert adesea față de o asemenea stere de lucruri? Ce crede și ce zice guvernul mai ales? Căci chiar dacă am admite că e fatal să ajungem acolo sunt cu toate astea mai multe feluri de fatalități, unele mai bune, altele mai rele. Una e să fii cumpărat cu daz amănuntul și pe ascunsele, alta e să vinzi în bloc și la lumina zilei provocând maximul de concurență cu putință, încă odată, ce zice și ce face guvernul? LT. mUL XX No. 532« miercuri 24 Ianuarie 1923 I Leu exemplarul in țară 2 Lei «Xi in străinătate Situația la hotare După ultimele știri oficiale După ultimele știri primite de guvern, raporturile dintre Clomănia și vecinii săi merg necontenit spre ameliorare. "Retragerea trupelor ungare massate la frontiera noatră se continuă, iar autoritățile ungare de la graniță se pare a fi primit indicațiuni să evite conflictele cu autoritățile noastre. In acelaș timp guvernul a fost informat precis că primele știri ce le primise Ultimul raport al comisiunei însărcinată cu studierea si estimarea liniilor particulare B. I. D. din Basarabia, in vederea răscumpărării de Stat a acestor linii, a dat chestiunei o nouă întorsătură. Guvernul rusesc concesionasea acestei societăți in 1911 construirea liniei Basarabeasca-Cetatea Albă, ți apoi, mai teziu, si alte linii in Basarabia si parte peste Nistru. După constatările comisiunilor delegate de guvern cu studierea mingei chestiuni, reiese că s'au «mia acțiuni și obligațiuni pentru aceste linii, intrio proporție de șapte ori mai multe, și că steiul rusesc, in vedere că parte din aceste linii au fost construite in timpul războiului, a dat societății B. J. D. tor ajutor de zece ori mai mare decât capitalul reprezentat prin acțiunii. VALOAREA REALA A LINIILOR Cercetările au dovedit, fiind vorba de o răscumpărare de către stat, că, întreaga valoare a acestor linii se reduce numai la linia Basarabeasca-Cetatea Albă, întrucât cealaltă linie, Baaaratoeasca-Prut, nu avea terminate decât termiamantele și podurile provizorii, iar cea de a treia,—linia Arda-Ismail— nici nu fusese începută. Așa fiind situația, este clar că valoarea este cu mult inferioară capitalului total al societății — acțiunile, obligațiunile, avansului statului rus și împrumutul de 10 milioane ruble de la Renea Siberiana din Petrograd. In ultimul timp acționarii au cerut statului să li se dea exploatarea liniei Basarabeasca Cetatea Albă, admițând in acest caz transformarea in societate românească, în conformitate cu legea pentru construirea și exploatarea liniilor de interes privat, sau in caz când și după cum s-ar fi îngrămădit trupe rusești de-a lungul Nistrului, nu corespund adevărului. Rușii mențin la frontierara noastră aceleași unități de pasă ce le au de aproape un an. Aceste informațiuni complimentare dau guvernului dreptul să creadă că situația la frontiere nu mai e alarmantă și pusticul, la rândul lui, am motive să fie liniștit. statele nu admite acoastă cerera răscumpărarea liniilor. OREȘTE CU ACȚIUNILE DE LA PARIS Ș i pentru că societatea B. I. D. arătase că totalul acțiunilor ațarții Societății de bancă un credit de la Paris, care cere 700 franci francez de acțiune, a cărei valoare nominală la 191S era B00 de ruble, ministerul de finanțe și cel de comunicațiuni, au numit o comisiune ca să studiese lucrurile. Examinarea lucrărilor construite a dus la concluziunea că valoarea acțiunilor este negativă, întrucât statul răscumpărând aceste acțiuni ar fi dator să plătească dobânzile, amortismentul obligațiunilor și împrumutul Băncii siberiene. RASCUMPĂRAREA LINIEI Este interesant de reținut că între timp ministerul nostru de finanțe a fost anunțat de la Paris că societatea de bancă și credit nu mai are acțiunile lui B. J. D, acțiuni trecute odată cu transformarea acestei societăți în societate românească pe baza unui Jurnal al consiliului de miniștri al jjuvarcului trecut —, la mrin Ia noullor acționari. Cum valoarea acțiunilor a fost calculată aciua de nouți acționari In lei aur, socotind ca al acționarilor și avansul dat de statul rusesc, iar rubla calculată pe valoarea ei dinainte de război, chestiunea a venit acum inaintea comisiunei superioara de la ministerul comunicațiilor. Această comisiune, însărcinată cu C. F. particulare urmează să-și dea ln curând avizul, fia asupra cererei societății românești pentru a i se da în exploatare linia, fia asupra cicaunei dacă statul poate sau nu s-o răscumpere In condițiunile fnnanciare in care se găsește societatea basarabeană B. 3. D. A. S. C. Statul si liniile particure din Basarabia Valoarea lor reală :1 jalona de 10 milioane mi le e cu acțiunile aflate la Paris m id agricultori! Pentru d. Lessy Da, nici măcar atât nu suntem deși țara monstrata „eminarațenie agricolă. Pare că Invățământull agricol, cât bruma îl avem, nu e bun nici de ceapa ciorii. Cel puțin așa afirmă însăși Direcțiunea generală respectivă a respectivului minister o credem. Poate contrarufl nu l'am fi crezut. De azi încolo Insă să știți că se vor schimba lucrurile deoarece penalele elementare de ucenici agricoli” de până acum, care au fost proasta ba chiar cele ce vor transforma în „școale inferioare". Dar nu ni se spune dacă se vor achimida și profesorii, și metodele, și devii, îmi vine să zic dacă nu se va schimba și țară. Altfel, îmi face impresia acelui căpitan care venind să-și tamúulțwei că epulații compar lei îl așeza când pe patru rânduri, când pe două, când nu pat,rate și când îm triunghiuri, fără a le adaoga iun singur om în plus. D. Director al învățământului agricol se plânge că absolvenții șeoalor acestora se duc la orice slujbă numai de meseria lor nu se țin. De ce nu se plânge d-la ei de cei ce preiază slujbe și-i primesc în slujbe ? Mi se pare că unul din mijloacele cele bune, în ce privește pe elevi, spre a pune capăt lucrului acestuia, ar fi să tii li se mai elibereze nici un fel de certificat și terminat școala ? Ia-o pe aici încolo, bâete. Și ca să se cunoască totuși că sunt absolvenți agricoli să fie marcați la ureche la nas sau ori și unde. Un mic fier roșu va rezolva chestia măcar din acest punct de vedere. INDEX Fabricile de hârtie au inventat două chipuri de a scumpi hârtia. E un mod brutal, vizibil și împotriva căreia factorii culturii și al informării publicului cearcă zadarnic o reacțiune: mărirea, pură și simplă, a prețului kilogramului de hârtie. Dar, mai e un mod ascuns, tainic și împotriva căruia speculatorii sa cred deplin apărați: e degradarea, din ce in ce mai grăbită, a calității hârtiei. Hârtia de tipar din România este o rușine. $1 din ce în ce, speculatorii o ticăloșesc mai rău. Așa, cărțile și colecțiile de ziare devin ilizibile după un an sau doi. Duceți-vă la Academie și cereți o colecție de gazetă de-acum doi ani, veți constate că nu se mai poate ceti și că nu curând va dispare. D-l ministru Sassu care se arată hotărât sa se Împotrivească tendințelor continui de scumpire a hârtiei, are sarcina morală de a găsi mijlocul să impună fabricanților un minimum de calitate al fabricatului lor. E o chestia de interes cultural și de demnitate culturală! Da IIiceverul Literar Meiting de protestare în Creta Atena, 22 (Rador). — Refugiații greci, armeni și circazieni au ținut un meeting monstru pentru a protesta în contra hotărârii luetei la Lausanne relativ la schimbul populațiunilor.