Dimineaţa, ianuarie 1923 (Anul 20, nr. 5807-5833)
1923-01-29 / nr. 5831
XI BUCUREȘTI, Sărindar 9-118 Pagini Fondat în 1904 de ConsTAHRI Leul cade iarăși Dumă o perioadă de câteva luni, în care leul a fost stabilizat, oarecum, la opt centime, iată că prăbușirea Începe iarăși. De ce ? Atât publicul cel mare cât și oamenii de silință — dacă In această materie mai poate exista o știință — stau acum nedumiriți. Fiindcă este, In adevăr, fără nici o explicăre căderea, de astă-dată a eului. $l ce cădere ! O cădere constantă și cu perspective. Acum ni se spune că leul cade fiindcă cade și francul francez. Firește că e o absurditate. Acuma câteva luni când francul francez a suferit iarăși o perioadă de depreciere leul se urca, adică se urca în comparațiune cu francul acesta. Iar când francul a început și să câștige leul nostru iarăși a perdut puncte, fiindcă așa era firesc. Acum, însă, francul și leul cad împreună adică căderea francului atrage căderea leului încă odată de ce ? Francul francez a început să cadă din ziua In care armatele franceze au intrat în Ruhr. Dar ce legături să fie Intre Intrarea francezilor In Ruhr si leul român ? Această solidaritate este atât de absurdă încât nici nu merită ca să fie analizată. Leul cade într un moment în care nimic — afară de o revoltătoare speculă — nu legitimează căderea. Leul cade tocmai atunci când a fost votată și noua lege a impozitelor adică când perspectiva sporirei resurselor publice se afirmă mai mult. Speculanții își joacă calul și împing poporul român la sărăcie. Prin urmare acești speculanți nu pot fi decât dușmanii poporului român. Este atât de evident că sare în ochi. Dacă n’ar fi specula, măcar un singur guvern din câte a avut țara de la 1918 ar fi putut remedia răul și ar fi putut aduce o ușurare. Dar toate guvernele României au trei bărit sa stea spectatoare neputincioase la căderea zilnică a valutei noastre. Dar nimenea nu poate iști măcar cine este acela sau care este acea torță ocultă care dictează cursul monetelor care le dozează și care decretează fantasticele varietăți pentru toate țările. In care țară, în care oraș este sediul puterei ascunse care hotărăște ? Fiindcă, dacă, de exemplu, leul nostru cade la Bursa din Paris, forța ocultă nu rezidă, de fapt, la Paris, fiindcă și francul francez, stă tot la discreția acestei forțe și este tot victima ei. Situația monetară a ajuns să nu mai intereseze lumea zisă competentă și nici lumea cealaltă, fiindcă s-a dovedit că nu este un financiar, un economist sau un om politic care să știe în această chestie mult mai mult decât cel din urmă agramat. Nimenea nu știe nimic înainte de războiu când viața începuse să se scumpească preutindeni, oamenii de știință ca și oamenii politici s’au alarmat firește. Și diferitele guverne au procedat la facerea de anchete. O astfel de anchetă s’a făcut și în Statele Unite. Insă ancheta a prezentat un raport prin care atribuia scumpetea la 200 de cauze. Prin urmare când o anchetă atribuie scumpetea la atât de multe motive, este că adevărata cauză nu e cunoscută. Cauza scumpetei nu a putut fi precizată, și tot la fel cauza căderea și a variațiilor diferitelor monete scapă priceperea oamenilor. Un singur lucru se știe precis anume că specula provoacă căderea leului, și că această speculă câștigă enorm în proporția în care colectivitatea din România pierde. Este cineva interesat ca să ruineze România. De data aceasta e datoria guvernului, dacă nu să urce leul, dar să afle cine îl scoboară prin speculație. CONST. BACALBAȘA T S SBiSfiSânS Două calități Primăria Capitalei a trebuit să cedeze în chestia cărnii, adică măcelarii au obținut, urcarea prețurilor care s-au fixat la lei 14 kilogramul pentru marfa de calitatea a două și de lei 16 pentru presupusa calitate întâi. De fapt, în special la mahala, carnea se vinde cu 16 și 18 lei respectiv,dacă nu chiar și cu 20. După cum moneda tare bate pe cea slabă și după cum îndeobște acolo unde la stat, există director și sub-director, lucrează aproape numai sub-directorul, tot astfel când pui prețuri maximale pe două calități ale aceleași mărfuri dispare calitatea a doua și se vinde totul ca fiind numai de-a întâia. Prin urmare prețul de 14 lei kilogramul de carne, va rămâne iluzoriu sau cel mult el va însemna prețul oaselor amestecate cu ceva sgârciuri. N’ar fi fost preferați să se fixeze mai multe prețuri după diversele feluri de carne decât două după calități ? Mi se pare că așa se făcea înainte vreme. Dar la noi progresul și-a schimbat numele cu regres de la un timp încoace, cu toate că nimeni nu-i mai vede simbolul pe piață, care e racul. În așteptarea altor scumpiri la r carne să nu ne mirăm dacă om cu■rând se va scumpi și pâinea. Toate tind la prețul aurului, și cu ajutorul lui Dumnezeu poate că vor întrece și valoarea acestuia. Tuberculoza, raphitismul, anemia și exantematicul singure vor prospera. INDEX Ce este cu procesul Contelui de Belmont care plănuise un atentat, la hipodrom înpotriva dinastiei române? Cine sunt atentatorii, câți sunt arestați, când vor fi judecați, pe baza căror articole din codul justiției militare se întemeiază acuzarea? Răspunsul la toate aceste întrebări și amănunte precise asupra instrucției urmată in această afacere dă Adevărul de azi Duminică, într-un interesant reportaj. Rusia în contra Poloniei „L'Humanité de la 18 Ian. publică rezumatul declarației făcută de Bukharin în numele Internaționalei IlI-a, în care se spune că, in caz când Polonia ar ataca Germania revoluționară, Rusia ar apăra pe aceasta din urmă cu armele. Dacă, apoi, Lithuania burgheză ar ataca Polonia, Rusia ar putea să intre într'o alianță cu ea în contra Poloniei. „Daily News" din aceeași zi, publică, în legătură cu aceasta, o depeșă a corespondentului ei din Riga, în care se spune următoarele :.După informații din izvor sigur, există o înțelegere secretă între Rusia, Germania și Lituania Cred a fi în măsură se, spun că: In cazări unui conflict intre Polonia si Lituania, Rusia ar interveni în teta dia ■RDA5- Țara tifosului exantematic Apariția tifosului exantematic— boala murdăriei și a vicuriei publice—e una din rușinile cele mai asupritoare ce ne-au înjosit până acum. Când lemnele ajung la 2 lei kgr., când săpunul devine un obiect de lux, când baia cede satariul pe o zi al unui muncitor, când hrana populației e insuficientă,—de ce să ne mirăm că acum a apărut tifosul, după ce, astă vară, suferirăm vizita holerei? Știrile ce avem asupra epidemiei sunt extrem de grave. Molima se întinde infricoșetor. Și, nu numai Capitala e amenințată. Se telegrafiază din țară că oribila boală și-a făcut apariția și în orașele de provincie. E o contaminare generală, care dă tărel aspectul unei adevărate patrii a murdării. E o stare care ne înjosește și ne umilește. Se cere o grabnică reacțiune. " Cetățenii au datoria să suplinească el, cu grija lor Îndoită, nepăsarea autorității. Urâta boală nu se poate combate decât cu un exces de curățenie. Să fie toată lumea atentă la păstrarea celei mai complete curățenii, — și vom înăbuși cumplitul vrăjmaș ce ne-amenință. Iar autoritatea trebue să impună cel puțin, prin cele mai drastice mijloace, higiena bine controlată a localurilor publice, a trăsurilor, a tramvaielor, a tuturor locurilor ce pot deveni tor » de infecție. Știri de tot felul Primul om cu America Experiențele întreprinse in ultimul timp pentru a lega convorbiri prin telefonia fără fir între Londra si New York, au reușit pe deplin. D. Charty, vice-președintele companiei americane de telefon si telegrafie, a putut vorbi, in ziua de 13 Ianuarie, cu birourile din Londra ale lui .,Western Electric Company“. Convorbirea a fost cât se poate de distinctă. E pentru prima dată când s'a putut auzi o convorbire în toată regula și nu numai cuvintele detașate, fără legătură între ele. D. Marconi, care asista la experiență împreună cu vreo 60 de alte persoane, s'a declarat foarte satisfăcut de rezultatele obținute și și-a exprimat părerea că intr'un viitor apropiat telefonia fără fir între ambele continente va fi utilizată în mod curent. DOCTORUL. — Dacă trei să nu mori, să te îngrijești, că ești slab de constituție. PACIENTUL. — Ce are a face. Guvernul e mai slab de constituție decât mine și totuși nu moare. Vești rele din Lausanne Curoni au de gând să respingă tratatul ,omisiunea reparațiunilor refuză cererea de moratoriu a Germaniei ă iar Din Lausanne sosesc știri neliniștitoare. Procesul de tratat redactat de aliați este aproape terminat și va fi înmânat Turcilor în ședința plenară de la 1 Februarie. Li se va lăsa un termen pentru a-l examina și a răspunde. In interval principalii delegați ai puterilor vor pleca din Elveția în țările lor. Ceeace e îngrijorător, e faptul că Turcii dau de pe acum să înțeleagă că vor refuza in întregime procesul aliaților. O telegramă anunță chiar că o bună parte a delegației lor se pregătește de plecare. Dacă aceste temeri se vor adeveri, vom asista la ruptura interminabilei conferințe de la Linsamte și poate la o reluare a conflictelor sângeroase in orient. Ne aflăm întri un moment extrem de critic. ** De remarcat e și faptul că Bulgarii au refuizat debușeul ce se oferise la Dedeagach. Ei înțeleg că atât partid ca și teritoriul care-l leagă de Bulgaria să fie atribuite lor. Neputând obține decât un coridor internaționalizat și un debușeu pus sub control, el par a preferi să renunțe cu tot la eșirea spre Marea Egee. E și acesta un fapt care conține germeni de conflicte. Mita Antantă și ,,Le Journal de Genevé“ primește următoarele din Budapesta: „Incidentele de la frontiera româno-ungarei, pe care guvernul român le-a comunicat opiniei Internaționale iși găsesc explicația intr-o stare de spirit supra-incSrcata a populației transilvănene. Transilvănenii unguri sau români, pregătesc în special un front politic comun contra partidelor din vechiul regat și guvernul central, ieșit din acestea, in scop de a face si trimite revendicările lor atât politice cât și mai ales economice. Regimul actual, spun ei, nu privește decât interesul ,.regatului" (vechea țară). Dacă aceste incidente de frontieră sunt oarecum exagerate, este pentru a se Încerca a te pune capăt acestei Înțelegeri dintre ungurii și românii din Translvania, ce este pe, cale de a se forma și care îngrijorează guvernul central.ăHfr Deșid. Mussolini a âes trifd în recentul său discurs zvonurile despre o intervenție mediatoare a Italiei in conflictul franco-german, telegramele din Roma continuă să prepare terenul pentru un asemenea demers. Ele atrag din nou atrția asupra primejdioasei stări de lucruri din Ruhr și relevă necesitatea de a-i pune capăt.#■*- Agitațiile și grevele conffirmă Insă. La Trier (Tréves) au avut loc chiar ciocniri in urma cărora s'a proclamat starea de asediu. Deasemenea la Kreuznach [UNK] Se pare că rezistența populației este sprijinită prin subsidii bănești atât de guvernul german cât și de organizațiile urbere din străinătate. ăHfr Comisiunea Reparațiunilor și-a dat acum hotărârea asupra plăților ce trebuesc făcute de Germania in urma expirării moratorillui provizoriu. A triumfat procetul francez de a se respinge un moratoriu nou. Comisia sa va constata imediat după aceasta refuzul deliberat al Germaniei de a Plăti despăgubirile și va aduce această constatare la cunoștința guvernelor respective. Ele vor fi libere să aplice nouă sancțiuni: atitudinea ungariei De altă parte, temerea crește din cauza evenimentelor din Orient, la frontiera Basarabiei, unde imperialismul bolșevico-moscovit, pare că pregătește o lovitură serioasă contra României Mari. Pentru a se apăra de orice eventualitate guvernul român la mfișunile cele mai energice; el va prezintă, între alte lucruri, un proiect de lege în scop de a se spori cadrele și efectivele armatei. Trebuind să țină seamă de toate elementele mai ales de elementele șoviniste din vechiul regat, el pretextează în primul rând, pericolul unui atee unguresc. Aceste svonuri ar putea să aibe drept rezultat sfârșitul Înțelegerii ce s'a Înjghebat între populațiile ungară și română din Transilvania, totuși atât de necesară In caz când o conflagrațiune cu Rușii, foarte temută de țară, ar izbucni un adevăr. 4*1 jmmâcar.ă stilul etaoth sindinnp “ AJSap*“! După cum am anunțat, locotenentul-colonel francez D’Amarzic președintele comisiunii interaliate de control, cu sediul la Sofia, a întreprins o anchetă spre a se convinge dacă sunt adevărate zvonurile că bulgarii massează trupe numeroase la granița română. D-sa a inspectat până acum întreaga linie a graniței româno-bulgare, dintre Varna ș 1 Ruscvuk. Cu prilejul acesta, a inspectat și garnizoanele de la pranița români. D. loeotenent-eolonel D’Amarzlt va da un comunicat, terminarea au- Eri ministerul de comerț și industrie a revenit asupra deciziunei luată acum câteva zile, prin care s'a oprit exportul lemnelor de foc din țară. Pe baza acestei reveniri, direcțiunea gnerală a C. F. R. a dat ordin telegrafic tuturor stațiunilor din regat, Ardeal și Bucovina, ca să reinceapă încărcările lemnelor de foc destinate exportului. Paralel însă cu această deriziune, s'au luat măsuri ca toate întreprinderile industriale particulare și cele ale statului, care întrebuințează acest combustibil, să fie aprovizionate din blug forndndu-li-se stocuri 1kmm. Ocupația franceză în Ruhr GENERALUL DE BOURBON comandantul diviziei a 40-a la Witten ANUL XX ~ No. 5831 Luni 29 Ianuarie 1923 1 L»u exemplarul in țară 2 Lei exi ia străinătate Tifosul exantematic Primăria a promis? In fine după o luptă homerică ,i după ce întreaga opinie publică alarmată a încolțit, din toate părțile pe vitregii părinți ai Capitalei amenințată de prăpădul exantematicului, primăria a promis spitalelor suma de 200.000 de lei. Din acești bani încă pe hârtie — nu monedă, ci ministerială, — va trebui ca spitalele să-și repare băile etuvele, să cumpere combustibil, rufe și să clădească o baracă pentru exantematici la Colentina. Toate cheltueli care cu cea mai mare economie vor întrece suma de un milion. CINE VA DA FONDURI De unde și cine va da aceste fonduri absolut necesar« combatere] a pademiei, nu știm știm numai că primăria orașului nostru oropsit, murdar, focar de infecții și de păduchi are autonomia sanitară, adică obligația de a se îngriji singură de sănătatea și stârpirea maladiilor Capitalei. Pentru aceasta, întotdeauna nu a făcut nimic, iar faptul că azi promite spitalelor 200000 de lei nu ne oprește de a atrage din nou atenția asupra unei incapacități care ne-a dus la epidemia de azi și a nu o sfătui si se renunțat la această autonomie lăsând-o pe seama direcției generale a serviciului sanitar cum era altă dată, FUI. Epidemia în descreștere Epidemia de tifos exantematic, care s-a ivit in toiul iernei și-a surprins pe cei in drept, dând in câteva zile aproape 70 de bolnavi și suspecți, este staționară, și chiar în descreștere. Epidemia de tifos exantematic, a fost o surprindere pentru cei in drept ca și pentru marele public. ORIGINA EPIDEMIEI Origina epidemiei de tifos exantematic este la Azilul de noapte al primăriei, situat pe cheiul Dâmboviței Odată cu sosirea serei, sute de vagabonzi, oameni fără nici un rost vin să se adăpostească la Azilul de noapte, unde furdari și plini de păduchi, dormind Împreună, au dat naștere epidemiei de tifos exantematic. PRIMELE MASURI CÂnd bănuelile medicilor au fost confirmate și tifosul exantematic confirmat oficial, organele de resort s’au Întrunit și au dispus la luarea de măsuri urgente. Primăria Capitalei prin d. d r Scupiewsky a pus la dispoziția Eforiei spitalelor civile și serviciului sanitar comunal, suma de 750.000 lei. LOCALURILE DE IZOLARE Printre primele măsuri, a fost cedarea Azilului de noapte, ministerului ocrotirilor sociale, înființarea a două etape ambulante pe lângă cea existentă la Azilul de noapte, și punerea in funcționare a intregei instalații de băi. Aceste vin, odată cu sosirea sarai la Azilul de noapte, sunt tunși, rași. Îmbăiați, hainele 1« sunt puse la etuvă pentru desinfectare și numai In urmă admiși in dormitorul comun. Și un asemeni condiții se face trierea celor sănătoși de bolnavi ori suspecți, și de asemeni, a vagabonzilor, care sunt apoi trimeși la urma lor. O asemenea triere, se mai face și la cele trei oficii de despăduchere din calea Plevnei, str Mașina de pâine și str. Raion (Vilkov). Bolnavii dacă sunt sunt trimiși la spitalul Colentina iar contacțil la ospiciul comunal Corlenti de lângă cimitirul Bellu. La oficiul de despăduchere, din calea Plevnei, In ultimele șease zile au fost cercetați 3911 vagabonzi și nevoiași cari au primit toate îngrijirile NICI UN CAZ NOU D. d-r Scupiewsky, ajutor de primar, căruia i-am cerut ori relații cu privire la epidemia de tifos exantematic, ne-a declarat că nu s-a mai constatat nici un caz nou, că numărul bolnavilor este în descreștere, și datorită măsurilor sanitare luate epidemia se va stinge în curând a R. c. b. Pentru recucerirea Ungarial-Mari ■ »►•♦ o-»»« împotriva politicei pacifiste ------ mtm Ungaria are nevoe de Transilvania Si provinciile nordice •. —....... r." lin discurs răztoolnic al deputatului Ugron In Cameră 19 Ianuarie Ședința de!» 12 Ianuarie a Cernerii maghiare a fost, după cum se va vedea mai departe, una din cele mai instructive pentru vecinii Ungariei. La ordinea zilei, discuția generală asupra bugetului. Ca și in toate parlamentele ti în Hume, tot astfel și în cel din Budapesta, discuțiile de natura aceasta sunt utilizate pentru a se vorbi de problemele de la ordinea zilei, indiferent dacă sunt sau nu in legătură cu budgetul. Un deputat cunoscut, d. Gabriel Ugron, a profitat de prilej pentru a ține un mare discurs asupra politicei externe și asupra proectului de de lege „pentru asigurarea ordinei” proiect care, după cum se știe, realizează, în materie de arbitrar, antidemocratism și dictatură, tot ce o imgalație reacționară putea născoci, ca mai sălbatec și absolut. Pentru a aprecia valoarea exactă a acestui discurs, e necesar să arătăm că d. Gabrie Ugron nu e fascist și nici un partizan al lui Horthy. El nu e un „ungur care se deșteaptă”, ci un liberal și democrat. Cuvântarea lui a fost aplaudată in mod frenetic de întreaga stânga. IN CONTRA „POLITICEI DE LAȘITATE“ „Anul cel nou — a spus d. Ugron începe rău pentru Ungaria, dar omul acesta este purtător de evenimente cari, — dacă o să știm să facem o politică bună, — vor aduce poate reînvierea noastră. Marea Antantă nu mai există. Conferința de la un a mnțit încă, dar, dacă o fi să cădă, consecințele sunt de neprevăzut”. După cum se vede, d. Ugron își pune toate speranțele în catastrofele pe cari le prevede și pe cari le dorește. El crede că Ungaria se va putea folosi de dânsele pentru a pescui un apă turbure. In orbirea lor, nici nu le trece prin minte singurilor că, dacă o fi ca Europa să se prăbușească tn cine știe ce convulsiune politică, socială sau militară, evenimentele n’o să se oprească la hotarele țărișoarei lor, ci o s’o tragă și pe dânsa la, fuind, ca și pe toate celelalte. , Dar, să lăsăm considerentele acestea și să dăm mai departe cuvântul d-lud Ugron. .,Nu încape indolal și spune dânsul, că, după eșecul Conferinței da la Paris și după victoriile turcilor, o situație politică absolut nouă a fost creată care este influențată și prin noua politică externă a Italiei. Sistemul tratatelor de pace s-a prăbușit. Cu toate că situația asta astfel, guvernul practică totuși încă o politică de observare și de așteptare, o politică fără nici o perspectivă... Politica aceasta de neputință și de neactivitate trebue să fie schimbată într o politică activă". Aci, d. Ugron, știind că vorbele sale ar putea fi comentate în străinătate după adevăratul lor înțeles, a socotit că e abil să le atenueze. „Printr’o politică activă nu înțeleg o politică agresivă cu agit pentru război, dar condamn politica de lașitate și de inacțiune, politica lips«ț de minlnt* a a tost futer mie intr'un timp când pământul bubui și când vulcanii amenință să erupă”. PROPAGANDA UNGARA Dar rezerva aceasta nu poate să înșele pe nimeni asupra adevăratelor intențiuni ale d-lui Ugrón. După cum vom arăta mai încolo, el promite că nu va devenii pacifist decât atunci când Ungaria își va fi recâștigat vechile hotare. Or, cum aceasta n’ar fi posibil fără de război, se vede ce valoare se poate pune pe declarația lui că nu agită pentru război De altfel, orice „politică activă” a Ungariei nu poate duce în ultimele ei consecințe, decât la conflicte armate, expresiunea neavând altminteri nici un sens. „O națiune, a zis d. Ugron, nu poate trăi dacă nu speră. Trebue să deșteptăm conștiința de sine a poporului, deoarece lașitatea și inacțiunea ucid națiunile. Popoarele lare sunt călcate in picioare. Trebue să fim, cu alțit mai mândri cu cât suntem mai tare loviți de soartă Trebue să fim activi deoarece pasivitatea însemnează căderea”. Dar ce să se facă? „Primul act al activității pa can o cer este propaganda. Propaganda dușmană ne-a adus la halul În care sen tem. SA inrebuințăm aceleași mijloace întru apărarea noastră. Propaganda aceasta să arate străinătății situația noastră; săi demonstreze că ni s’a făcut nedreptate; ssi apere interesele noastre acum, in chestia reparațiilor. Nu ajunge si A.1