Dimineaţa, februarie 1923 (Anul 20, nr. 5834-5861)
1923-02-01 / nr. 5834
BUCUREȘTI. SSrindar 9-11 8 Pagini Fundat tu 1904 du Honst. MIILE S’au petrecut ori în localul universității din București fapte profund rușinoase. Studenții evrei au fost bătuți, schingiuiți și zvârliți de pe scări. Nu este un accident. Este lucru chibzuit—dacă putem întrebuința cuvântul, este lucru pregătit în toată regula. Și de astă dată, ca de atâtea ori, vină e, în primul rând, a autorităților, cari n’au luat măsuri ca să împiedice oribilul scandal, și n’au făcut nimic ca să-l oprească. Autoritățile nu mai pot invoca pretextul ridicol că au fost surprinse. Atitudinea studenților, atitudinea unora dintre profesori, atitudinea ziarelor cuziste — unele cu firmă studențească — erau perfect cunoscute. Iar guvernul care știa foarte bine că de luni de zile n’a făcut nimic pentru liniștirea lucrurilor, n’a putut să fie surprins de cele petrecute ori —și nici n’a fost. Indulgența guvernului față de asemenea fapte este caracteristică și semnificativă. E vorba de un guvern care, de obicei, nu glumește un asemenea chestii. E vorba de un guvern care, de dragul ordine!—așa spunea el—a mers până acolo că a restrâns, ba a suprimat chiar din libertățile garantate de legile în vigoare—necum să acorde, din oficiu, libertăți mai mari decât cele prevăzute în legi. E vorba de un guvern care—când ii vine la socoteală—nu se sfiește să-l împiedice pe un Iuliu Maniu de a merge in circumscripția sa electorală, să-l aresteze pe un Ion Mihalache, să-l interzică unul dr. Lupu de a ține o întrunire. Un asemenea guvern nu poate invoca nici scuza—„slabă scuză, tristă scuză“—că n'are forța să oprească Șuvoiul dezordine. Și dacă ar invoca o asemenea scuză, corolarul ei firesc și inevitabil ar trebui să fie demisia. N’a uitat nimeni campania vehementă a liberalilor înpotriva guvernului Vaida pe tema că e guvernul anarhiei, deși in tot timpul funcționării lui nu s’a produs nici un singur caz de tulburare a liniștii publice. I se reproșa d-rumul Lupu, ministru de interne, că în timpul unei greve s’a dus în mijlocul greviștilor, ca să-i potolească— el l-a potolit în adevăr. Este evident că d-rul Lupu a procedat bine, și greșala guvernului actual este tocmai că nu procedează astfel. Noi nu cerem ghilotina pentru nimeni, și de luni de zile repetăm că pentru potolirea tulburărilor antisemite nu e nevoe de nici o brutalitate. Dar ceva trebue făcut —și guvernul nu voește să facă nimic, sau, și mai grav, face tocmai contrarul de ce trebue: încurajează fățiș pe instigatori și pe tulburători. Decorarea d-lui David, directorul liceului din Huși, titiul din Inițiatorii actualei campanii huliganice, este un fapt de-o rară eloquență. Și ori lucrurile s’au dat pe față în toată splendoarea lor. Nu numai că autoritățile au stat impasibile față de monstruozitățile ce se petreceau, dar, atât la Cameră ctși la Senat, miniștrii au fugit școlărește, sabotând interpelările ce aveau să li se adreseze de către deputații Bujor și Stern de o parte și de către senatorii Pangrati și Sanielevici de alta. Firește, vorbind în parlament, c-nii miniștri ar fi fost siliți să dojenească, dragă Doamne, pe autorii brutalităților, cum,—de ochii lumii— au mai făcut-o de câteva ori. Și oamenii nu prea vor să-și puie bețe’n roate ! Tulburările antisemite sunt încă necesare. Știm că d. ministru Cutare se va oțărî grozăv citind aceste rânduri. Dar lucrul sare în ochi și nu putem spune că nu este ceea ce este. Articolul din proectul de Constituție privitor la emanciparea evreilor—mai drept vorbind la des-emanciparea lor—arat scopul: acțiunea antisemită, desfășurată cu atâta calcul și atâta metodă, este mijlocul. Trebuie anumite însușiri pentru a te coborî la asemenea mijloace, și nu ne mirăm că guvernul le are, dar pentru a crede ineficacitatea lor, întru atingerea unui scop irealizabil—orice s’ar face—trebuie o naivitate împinsă la superlativ, pe care, o mărturisim sincer, n’am fi atribuit-o nici unuia dintre miniștrii conducători. Const. Graur Știri de tot felul Agitațiile antisemite Protestul studenților români de la Paris Un anet către studenții din tară Primir din partea studenților români, grupați In societatea numita „Asociatiunea studentor români In Franța", următorul apel, pe care ne grăbim a-l pune sub ochii studenților din țară ca să-și dea seama pe ce căi greșite, au alunecat acei cari s’au lăsat conduși de agitatori maniaci, străini și de spiritul vremurilor de astăzi, și de interesele reale ale țării. Iată apelul: Domnule Director, Departe de Țară și fără de putință de avea lini aminte și control, am fost nedumeriți de agitațiunile antisemite întreținute, mai ales, de o seamă de studenți. Acum, după ce ele par a fi devenit cronice și când ecourile lor ajung în valuri în acest accident îngăduitor și înțelept, ne indignăm. Studenți Români la Paris, cu atâta dragoste de Țară ca și cei de acasă, dar cu mai multă conștiință de drepturile noastre și ale altora și în mijlocul acestei lumi civilizate, unde libertatea și justiția nu sunt vorbe goale, protestăm contra agitațiunilor antisemite. Noi facem un cald apel către colegii noștri din Iri £ Cf £?irtcSifl"i sa înțeleagă ca aceste agitațiuni prejudecă grav situația internă a patriei noastre și compromit serios reputațiunea ei in străinătate. Daca ar cunoaște colegii noștri impresiunea penibila produsă aici de barbaria lor șovinistă și excesivă și rușinea — de ce să ocolesc cuvântul — pe care noi trebue să o suportăm, și-ar acoperi fețele și ar cere liniște și frățească colaborare. Căci Franța este țara unde tactul politic și pasiunea libertății au făcut din evrei un prețios element de propășire națională. Să se gândească apoi studenți că pământul Țării noastre a gemut destul, secole dearândul, sub barbaria cotropitorilor și a teroarei ca să respire astăzi, fiece bolț al lui atmosfera senină a bunătății și a toleranței. Prea multe dureri au plătit acest învățământ ca să nu-l ascultăm. Președintele Asociațiunii Studenților Români în Franța constantin VISOIANU Ruptura de la Lausanne Refuzul turcilor va fi comunicat astăzi Consecințele eșecului conferinței Știrile din Lausanne, îngrijo- nu s’a mulțumit cu complecta remarătoare în ajun, au devenit erlex- miere a tratatului de Sèvres, cu totrem de grave. Refuzul Turciei de a lura uitarea faptului că ea luptase alături de puterile centrale în războiul mondial, cu larga menținere a suveranității otomane in Turcia europeană și cu asigurarea unui regim financiar, politic și juridic mult mai favorabil decât acela dinainte de război. Turcia va purta această răspundere fată de Europa și față de propria ei populație. Puterile au făcut în propunerile lor sacrificii aproape neînchipuite și au acordat Turciei drepturi care au toată aparența unor anacronisme. Restricțiile impuse in proectul de tratat reprezintă un minim de garanții care a fost impus și altor state in interesul ordinei internationale. Acest prim punct trebuia stabit. ## Asupra faptelor ce vor urma e greu de a face profeții [UNK] Cert este însă ca primejdia unor moui ostilități va deveni foarte serioasă. Acordul de la Mudania n este un pact care poate fi menținut în mod definitiv. Valoarea M este pur provizorie iar rostul lui, de a asigura liniștea până la încheerea păcei. Eșuarea lui implică deci încetarea mai mult sau mai puțin apropiată a stării de fapt pe care o stabilește acel acord. Se pare că refuzul Turcilor are tocmai scopul de a răsturna această stare de fapt. Ei speră, întemnindu-se pe succesul rezistenții opusă acum dorii arii tratatului de la Sèvres, că vor putea trage toate foloasele și evita toate condițiile împovărătoare prin prelungirea provizoratului amintit. In deosebi, speranțele lor vizează o retragere a trupelor aliate, mai ales engleze de la strâmtori și instaurarea unui regim ktridk zghtyoc, care ar lăsa VENIZOLOS Primul delegat grec la conferința din Lausanne, accepta condiție de pace propuse se dă ca sigur. Acest refuz se va produce probabil în șendința plenară de astăzi, și va fi motivat. Urmarea va fi spargerea conferinței și plecarea tuturor delegațiunilor. Ne place încă să credemm posibilitatea unui acord, fie chiar pe baza continuării tratativelor și acordării unor concesii din partea statelor aflate. Interesele păcei ar avea atunci o nouă șansă de a fi satisfăcute. Cu toate această ultimă nădejde tn triumfal moderațiună și al spiritului de împăcare, se cuvine să examinăm consecințele rupturii în măsura in care ele pot fi prevăzute. In primul rând, răspunderea nnmiwii mem Js.M. P roj Turcia in pace și desfăcută de orice Migație.Socoteala aceasta nu e lipsită de abilitate și de putere sugestivă. Ea nesocotește însă un lucru Puterile nu pot accepta prelungirea provizoratului. Ele au nevoe de garanții pentru asigurarea intereselor lor și nu pot renunța la ocupația militară fără a primi aceste garantă. Și cum Turcă vor căuta să scape prin toate mijloacele de ocupație, iar puterile, de partea lor, nu vor putea renunța la ea, vom avea desigur să asistăm la frământări foarte serioase și poate, în cele din urmă la un conflict sângeros care va impune pe câmpul de luptă ceea ce nu a putut fi obtinut la masa verde. D. LOUIS ANEMEUX deputat de Basses-Alp»« baranul de vârstă al Camerei, cerjAprt/idat de curând ședința ’Te pronunțând un important discurs. Restrângerea importului „SE TAE IN CARNE VIE“ Comisiunea de Import și export cu începere de ori a luat în cercetare mărfurile, ce urmează să se prohibite. Date fiind Indicațiile guvernului de a restrânge la minimum posibil importul, comisiunea a început să fie în carne vie. Astfel ni se afirmă că se va prohibi la import nu numai așa zisele articole de lux dar și articolele care pentru majoritatea orășenilor sunt considerate ca o strictă necesitate. Anunțăm faptul, deocamdată fără nici o apreciere. Chestiunea bijuteriilor coroanei austriace — O VASTA ESCHOCHEHIE IN DAUNA HABSBURGKOR — Geneva. __ Tribunalul federal a respins recursul formulat de frații ©denenfeld, lapidari din Paris și Madrid, contra unei sentințe a tribunalelor din Berna dată în chestiunea bijuteriilor familiei imperiale austriace, care a făcut pe acea vreme mare zgomot in presă. Un bijutier din Frankfurt, Sontheimer, fondase o societate sub firma „Perlesco" și primise deja baronul Steiner, intendentul decedatului împărat Carol, bijuteriile Coroanei, ce trebuiau vândute. Or, împărțirea beneficiului operațiune a provocat între acești negustori și Intermediari un litigiu care a fost adus înaintea tribunalelor din Berna. Din lipsă de dovezi, acestea au pronunțat închiderea afacerei și au condamnat ambele părți la cheltueli. . Frații Bienenfeld iau făcut apel pe lângă tribunalul federal, al cărui sentință înlăturând acest recurs, este precedat de considerentr unde se spune că întreaga afaceri trebue să fie privită ca o escrocherie fără precedent în prejudiciul Împăratul Carol, că Sontheimer, frații Bienenfeld și baronul Steiner au procedat de conivență, în fine că cauza apare ca o ceartă între complici asupra împărțirii prăzii. ABONAMENTEI Lei 300 pe timp de un un Lei ISO pe timp de 6 luni Lei 75 pjs ÜIÜQAe SIMOi ANUL XX No. 58 Joi 1 Februarie 19 1 Leu exemplarul în țară 2 Lel ex. fn străinătate Turburările de eli Menții mei Mitul Ir. locului Universul Negustorii evrei închid prăvăliile ..... . ———— Complicitatea autorităților Studenții cuziști au izbutit ori să biruiască tendințele de bun-simț și de toteleipciume ale celor ce vor să-și vadă de învățătură, adept« huliganului de la Iași au dat Capitalei un spectacol de omoare și barbarie care degradează țara ta fata întregii fuini civilizate. Bătăușii in Universitate S-a putut obține eri la București și acest record de sfiinticie, studenți transformați la bătăuși făcând din sălile Universității — templul culturii și al idealului — o simplă arenă de tortură împotriva unor colegi cari veniseră să-și exercite cel mai elementar dintre drepturi: dreptul de a învăța carte romanească. * Cam să povestim faptele tor toată respingătoarea lor realitate. Studenții evrei au venit ori la cursuri ca de obicei. Au găsit intrările libere și au pătruns în sălile Universității fără a întâmpina nici o piedică. Odată prinși pe coridoarele Universitatea, studenții evrei fură încadrați de bătăuși cari, se năpustiră asupra victimelor prinse în cursă. Au fost, firește, pentru demnitatea studențească, și voci de protestare. Studentul Lișca din Bârlad a ținut să înfiereze odioasa terfelizfre <ctoarei universitar ®. Dar degeaba. Bătăușii continuară și mai asmuțiți și mai sălbatec, treaba cu care se Însărcinaseră. N’a scăpat un singur student evreu dintre cei cari se găseau în sală, nelovit și nerănit. Plini de sânge, studenții evrei erau aruncați pe scări în aclamațiile urletelor huligănești. Cu hainele rupte, cu capetele sparte, plini de răni, cei pândiți și schingiuiți astfel, trebuiau să treacă până în stradă printre bâtele Și pumnii huliganilor. Printre cei mai greu răniți cităm pe studenții Grosfeld, Herșcovici și Benvenisti. Tactul d-lui Talmi Câțiva studenți evrei -putură pătrunde in cancelaria U Universitii unde găsiră chiar pe d. Valaori, reprezentantul Ministerului. Raportându-i barbariile ce se desfășura în chiar interiorul Universităței, d. Valaori n'a avut alt cuvânt de spus decât un filosofic și calm: „așteptați“. Onoratul reprezentant al Ministerului a repetat de câteva ori acest cuvânt pentru a sfârși cu isgonirea studenților evrei ce căutau adăpost în cancelarie. — Plecați, le zise d. Vălaori. Și cum ei ripostază că a pleca înseamnă a se oferi bâtelor celor de afară, dl rugară să-i însoțească. Calmul reprezentant al autorității ministeriale, insistă: — Plecații, venit, firește, destul de târziu, după ce huliganii își mântuiseră opera. Poliția a venit la fața locului pentru a aresta pe... studenții evrei! „Invitați" la poliție, ei au fost supuși unor interogatorii inutile și puși la libertate după ce li a’a arătat toată „simpatia“ de care se bucură in spiritele apărătorilor ondinei. Intre timp, eroii de la Universitate porneau un grup spre redacția „Universului ca să-l cinstească cu o ovațiune ce a neliniștit, la început, redacția acelui ziar. Aflându-se că sosesc manifestanți la Universul, s’a crezut în redacție că e vorba de o manifestație ostilă pentru călcarea repausului duminical. S-a dat imediat ordin să fie trase obloanele și închise porțile. Studenții antisemiți Sosiți la fața Universului au trebuit să parlamenteze câtva timp pentru a se... identifica. Numai după aceea au fost deschise porțile. Manifestanții au pătruns la localul ziarei lui și l-au făcut o demonstrație .Ul simpatie pentru Universul mulți* mdndu-l pentru că le-a susținut tot timpul campania lor. S’au rostit discursuri și s’au cântat imnuri patriotice. Deșa Universul, manifestanții au pornit spre școala de Arhitectură și au încercat să pătrundă In interioriul localului cu intențiunea, probabil, de a împiedica și acolo ținerea cursurilor. DA Pangmtti, directorul școlii, a izbutit însă să înlăture atacul cu ajutorul poliției vestită din vreme. Fanica in oraș Intre timp, barbariile de la Universitate ajunseră repede la canotnla publicului și in special a negustorilor. I Târgul Întreg la cuprins de parică prăvăliile se Închiseră; remizierii bursei refuzară și ei să continue operațiile lor, așa că bursa a trebuit să-și suspende complect operațiile pe runa de eri. Cea mai mare parte a publicului, preocupată de atâtea nevoi ale Ulei, fu cuprinsă de o manifestări& ""Claaltă cari se țin de asemenea oori și Împotriva guvernului care a vrea să găsească mijlocul de a fârși cu astfel de jocuri pericul*»se. **Nu e nimeni destul de naiv ca ă se mai Îndoiască de toleranța autozității In Întreținerea mișcărilor antisemite, — mișcări tn cari se cheltuesc sume importante și pe azi forța publică știe să le menajeze cu atâta indiscreție.» Jandarmii lui... OffenM Jandarmii, asemuitori cu confrații JoMte-JOSEÖES lui Offenhauh.au. închiderea prăvăliilor Aspectul orașului In fața evidentei îngăduinț! de cari se bucură agitatorii antisemiți, negustorii evrei din Captală—într’o spontană și unanimă mișcare— au hotărât închiderea prăvăliilor. Centrul comercial al Capitalei a luat imediat un aspect de doliu. La hotărârea negustorilor s’au raliat imediat și băncile și diversele instituții comerciale. Indignarea marelui public, stingherit de la treburile lui ,era manifestă .La floare pas. « Prăvăliile a continuat să fie închise toată ziua. Orașul pare sub asuprirea stării de asediu, activitatea fiind întreruptă in cartierele cele mai importante. Calea Victoriei, străzile Lipscani, Carol și Bărătiel au devenit în această zi de lucru doar tilul de preumblare pentru oamenii veniți totuși după târgueți. E o înfățișare dezolantă, care aruncă tristețe peste toate frunțile și umple atmosfera de o apăsătoare îngrijorare. Cui folosește această stare de lucruri ? — iată întrebarea ce și-o pun cetățenii între ei. Și, nimeni nu poate găsi un răspuns. Când atâtea primejdii rvesc în jurul țării, când viața se face din zi în zi mai nesuferită, când leul tinde să dispară din posibilitățile schimbului, — sunt oameni aici cari pot pune la cale și întreține plrin toleranța lor asemenea războaie interne de prisos ! iman inshise pile? Cea mai mare parte a negustorilor evrei erau ori de părere să țină și azi închise prăvăliile lor pentru a da demonstrației toată tăria cuvenită. Nu se știa până aseară târziu dacă prăvăliile vor fi redeschise azi. Majoritatea negustorilor cred că e necesar să se mențină această stare până ce guvernul va lua toate măsurile de pază de la cari a lipsit până acum. Tot deodată s’a aruncat ideea ca toți elevii evrei să fie retrași din școlile statului. Manifestațiile se așează In tot cursul după amiezii studenții au continuat agitația pe străzile Capitalei. Un grup de vre-o 150 de studenți s’au întrunit aseară și au fost lăsați să demonstreze pe străzi, arzând gazete, ținând discursuri sub cerul liber. Ajunși în fața palatului regal, manifestanții au cântat „Trăiască Regele“ și au huiduit un mic grup de studenți evrei cari eșeau de la „Academia comercială“. Un număr foarte restrâns de jandarmi a urmat pe manifestanți, iar sortandu-i în toate părțile pe unde aceștia au trecut, lăsându-le íasă toată libertatea. In cursul întregeri de centrul Capitalei a fost lăsat astfel în stăpânirea acestor manifestanți. La orele 9 seara studenții și-au dat din nou întâlnire la Cantina lor. Pe la ceasurile II ei s’au dus in grupuri compacte prin câteva Iochhrrî din Centru, ți au obligat !’’’ zică să cânte „Trăiască rege. , Pe la ceasurile unu studenții s’au risipit, între altele și din cauza că începuse să ningă și să viscolească. D. T. Citiți in corpul ziarului. Tulburările antisemite înfierate la Senat de d* prof. Pangratii. Hotărârea Senatului universitar. Deciziunea fruntașilor evrei. — Orice activitate rămâne suspendată. Legea speculei CAMERILE DE COMERȚ 51 GUVERNUL O delegație a Camerilor de comerț din întreaga țară s’au prezentat ev dimineață d-lui ministru al industriei si comerțului Vasili Sassu adus cându-i la cunoștința ca anteproedtul de lege contra speculei întocmit de comisiunea numita de minister 4 contrariu principiului de libertate a comerțului însușit de guvern, să a confine dispozitiuni inchizitoriale și ca in nici un civil Camerile de comer] nu ar putea să-și dea asentimentul la elaborarea in actuala formă a «unui asemenea proect. D-l ministru Sassu a răspuns delegațiicn ei că anteproectul întocmit, constitue numai un aviz al comisiunei,, că guvernul până acum nu și-a spus cuvântul in această chestiune ți ca trebue așteptat atât puterea d-sale ca ministru al indus : ’ și comerțului cât și ultimilrr viziuni ale consiliului de miniștri. 0 enciclică a Pi Roma: 80. — Cu ocaziunea lui de al treilea centenar al morei lui Sfântu Francisc de Săli Papa a adresat episcopilor din toată lumea catolică, o enciclici prin care exaltează viața sa exemplară, sfințenia caracterizat, prin dulceața spiritului unită cu o doctrină profundă și o viguroasă elocință. Enciclica conchide proclamând pe Sf. Francisc di Sails ca patron al scriitorilor catolicL