Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)
1923-03-01 / nr. 5862
BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 8 Pagini Fondat to 1004 de tonst. KILLE D. Ionel Brătianu dușmanul presei Comitetul delegaților a vrut sa fie mai larg.D. Ionel Bratianu a impus și de astă dată gâtuirea presei In comitet delegaților, continu&rndu-se discuția asupra proiectului de Constituție, s-au făcut încercări de îndulcire a articolului privitor la regimul presei. Unii autori au cerut chiar menținerea neștirbită a textului respectiv din vechea Constituție, în vigoare azi. Cel care s’a opus in mod hotărît oricărei abateri de la articolul înscris în proiect, este d. Ionel Brătianu. Lucrul nu ne surprinde, pentru că tot așa a fost și în timpul dezbaterilor din comisiunile pregătitoare: s’au încercat tot fel de* atenuări, cad s’au izbit de voința implacabilă a d-lii Ionel Brătianu. Or, cuvântul d-sale a fost hotăritor și atunci, cum este și azi-Singura atenuare ce nu a putut impune a fost scoaterea din text a delictelor conexe, cari — a recunoscut-o și d. 1. Th. Florescu — ar da loc la interpretări abuzive. Dar la acest fel de interpretări va da loc întregul articol, chiar așa, — dragă Doamne, atenuat — cum. Va votat comitetul delegaților. Ba tocmai asta este și intenția d-lui Brătimu. Un lucru e vădit: curentul înpotriva ideii d-lui Brătiau e foarte puternic: d-nii Dissescu, Ioanițescu, Leonte Moldovanu, Chirculescu sânt unii pentru păstrarea complectă a libertății presei, alții pentru moderație în măsurile restrictive. Dacă parlamentarii liberali vor ști să aibă curajul civic necesar, si ar putea ca atentatul plănuit de d. Brătianu să nu reușească.Aceasta ar salva onoarea și chiar interesele partidului. Noua lege a clinilor Acesta este ultimul articol asupra subiectului. Este ultimul articol fiindcă dmninistru al justiției are proiectul său de lege hotărît, iar părerile membrilor din comisiune nu pot nici adăuga nici scădea ceva din ceea ce a fost hotărît. ■ In linii generale legea actuală va fi prelungită încă pe doi ani iar chiria de la 1916 sporită până la de trei ori pentru toată lumiea. Cine a plătit la 1916 lei o mie va plăti până la ’025 lei 3900 și așa mai departe. Bine înțeles sporul nu este greu, eu îl propusesem încă din anul trecut cu condiția ca legea să fie prelungită pe trei ani. Dacă sfatul ce am dat ar fi fost ascultat atunci, astăzi agitația pe legea închirierilor n’a fi existat Și nu cred că guvernului nu-i pare rău că a prelungit iegea numai pentru un an. De data aceasta am emis iarăși o părere care nu va avea o soartă mai bună decât aceia din anul trecut. Această părere are marele cusur de a fi logică și făcută pentru interesul generalizat-o. Care sunt cele 3 mari nevoi ale orei actuale cu privire la locuințe ? Aceste trei mari nevoi simt: 1) Nimenea să nu rămâie fără locuință și chiriașii să nu fie lăsați la discreția exploatatorilor nemiloși de imobile 2) Vechile case de locuit să nu se dărapene din cauza lipsei de întreținere și a lipsei de reparation indispensabile. 3. Proprietarii să nu fie nedreptățiți primind o chirie prea mică în raport și cu scumpirea vietei și cu sarcinile imobilului. Pentru a răspunde acestor trei nevoi eu am propus : Prelungirea contractelor pentru locuințe pe 5 ani; chiria sporită la de patru ori chiria dela 1916, cu începere chiar dela 23 Aprilie 1923 st. v.; reparatuumle obligatorii făcute și cu contribuția chiriașului după aprecierea justiției în caz de neînțelegere între părți. Era scurt și precis-Propunerea mea prezintă un întreitavantagiu : 1) Liniște în toată țara pe timp de 5 ani, una din cele mai primejdioase agitații înlăturată pentru un timp relativ îndelungat, iar chiriașii liniștiți și ei că vor avea o locuință sigură pentru mai multă vreme. 2. Imobilele vechi nu vor mai fi amenințați cu ruina pe câtă vreme legea va trebui să oblige și pe proprietari și pe chiriași ca să facă reparațiile indispensabile la întreținerea locuinței. Bineînțeles legea să fie explicativă și să prevadă sancțiunile. 3) Proprietarii nu se vor mai putea plânge că sunt aspru nedreptățiți pe câtă vreme li se va acorda de patru ori chiria de 1916 : 1000 lei față de 1000-Cu lege-a d-lui ministru al justiției va fi Minște în țară numai un an și jumătate, căci cu 6 luni înainte de 23 Aprilie 1925 agitația va reîncepe și nu se știa ce proporție va fo și Apoi imobilele cele vechi vor cădea zilnic în ruină fiindcă nimeni nu le va repara. Proprietarii nu le vor repara pentru motivul — vor spune ei — că chiria este prea mică și nu au de unde să dea. Chiriașii nu le vor repara deoarece timpul de doi ani este prea scurt și nu e drept — vor spune și aceștia — ca să repare niște case din care nu pot ști dacă peste doi ani nu vor fi expulzați-Este drept că d. ministru a prevăzut în legea d-sale două chestiuni importante, aceea a impozitelor și aceea a reparațiunilor, însă amândouă propozițiile sunt foarte puțin precis redactate Aceste două propoziții sunt două primejdii asupra cărora atrag deosebita atențiune a chiriașilor și a parlamentului-In sarcina chiriașilor sunt puse taxele de apă, gunoiu, curățatul coșurilor și latrinei, ceea ce este drept. Dar întrucât privește impozitele celelalte și reparațiile, acestea trebuie să privească proprietatea. Din aceste două sarcini, cea din urmă este hotărîtă prin dreptul comun : reparațiile locative adică cele din năuntrul locuinței privesc pe chiriaș, iar cele exterioare privesc pe proprietar. A mai complica cestiunea cu nouă prevederi în legea chiriașilor este a stârni și agitație și nedreptăți. Prin urmare, pe câtă vreme prelungirea este mărginită la doi ani nu este cu putință ca chiriașul să participe la alte reparațiuni decât la cele locative-Despre impozitele fiscale iarălși nu poate fi vorba pentru chiriaș; el plătește taxele comunale iar proprietarul impozitele fiscale’Și cu acest prilej, rog foarte numeroasele persoane, care ’mi scriu zilnic în această materie să tinevoiască a cunoaște că raid meu în comisiune a încetat. CONSTANTIN BACALBAȘĂ 19 MOARTEA EPISCOPULUI HIFIN Cauzele mop ței üctfis Klopnikt Episcopul Nifon, care cum se știe, a fost printre senatorii răniți cu prilejul atentatului de la Senat, a încetat ori dimineață din viață. Episcopul, care de atunci suferea mereu de pe urma rănilor căpătate infecțitmilor re; de acestea, cu devotare ce î s’ putut rezista tate pricinuitoate îngrijirile , dat. NOTE BIOGRAFICE S’a născut la București primind din botez numele de Nicolae, la anul 1860. Și-a făcut clasele primare la școala Silvestru și cursul secundar de 7 clase la seminariul central din București. La 1881 se căsători cu fiica protopopului Vasilie Pop dela Sf. Vineri din Herasca și la acelaș an fu hirotonisit diacon la biserica Albă din calea Victoriei, unde sluji mai mult de un an până trecuta aceeași calitate la Biserica Crețulescu. La 1883 tl regăsim preot la bisierica Albă. După ce rămase văduv, se devotă studiului devenind profesor de religie, matematici, limba română și muzică la școala profesională Protopopul Tudor, urmând in acelaș timp și cursurile facultății de Teologie. La 2 Octombrie 1802 susținu teza sa: „Despre pozițiunea și drepturile Mitropoliților Români“ cu un strălucit succes Înaintea juriului examinator al facultății luându-și licența. încă din 1887 fusese revizor ecleziastic al Eparhiei mitropoliei a Ungro-vlahiei fost ocupat până la înălțarea sa la treapta de arhiereu. La 1803 e însărcinat cu direcția cancelariei Sf. Sinod, iar la 23 Martie 1595 după ce fu confirmat arhiereii, fu tuns în schima monahală la Monastirea Cernica primind numele de Nifon. Aci fu imediat ridicat la rangul de arhimandrit și hirotonisit arhiereu devenind vicar al Mitropoliei cu o singură intrerupere dela 1,1 Maiu la 6 Decembrie 1896. In marele proces înscenat pe vremuri de guvernul liberal răposatului Ghenadie, proces care se știe că s’a terminat cu detronarea acestuia și trimiterea lui la Căldurușani, Nifon a luat partea celui lovit, și n’a contenit o singură clipă să nu strige împotriva nedreptăței ce se făcuse. Cel care moare astăzi în scaunul episcopal al Dunărei de jos a fost o minte luminată și un suflet ales. In Senat, unde era membru de drept, a vorbit adesea ori împotriva legilor fără caracter democratic și a luat parte activă la elaborarea legilor bisericești. A avut nenorocirea, să cadă victima odiosului atentat de le Senat, de acum doi ani, dar dacă a putut scăpa cu viață, sănătatea lui la o vârstă Înaintată s’a resimțit își probabil că rănile de atunci, emoția și suferința, leau scurtat zilele tachinate smerit binelui obștesc și dragostei pentru biserică. 5. I Episcopul . al Dunărei de Redeschiderea Universității din Cluj Permiterea studenților evrei de a intra la cursuri CLUJ, 26. — In urma comunicatului dat de Senatul Universitar, prin care se anunța redeschiderea cursurilor pe ziua de 1 Martie, comitetul centrului studențesc „Petre Maior“, s’a întrunit ori discutând chestiunile in legătură cu continuarea sau renunțarea la luptă. O parte dintre membrii comitetului au susținut că hotărârile luate nu se pot modifica, cealaltă parte au pledat pentru admiterea studenților evrei, in cazul când guvernul va satisface următoarele cererii 1) Permiterea funcționării organelor de publicitate. 2) Eliberarea studenților arestați, 3) încetarea acțiunii contra tor, și 4) Satisfacerea promisiunilor relativ la îmbunătățirea situației materiale. Aceste cereri au fost puse la vot și rezultatul a fost 5 pentru și 5 contra. Președintele s’a pronunțat pentru admiterea evreilor, in condițiile de mai sus. *• * •* Azi la orele 11, s’au întrunit o comisiune de profesori universitari, compusă din d-nli prof. Bogdan Duică, Moldovan, Onișor și Racoviță pentru pregătirea lucrărilor de redeschidere a Universităților la 1 Martie și să examineze cererile studenților. PROFESORUL. — Un kilograI EVUL. — Nu în totdeauna, am cuprinde o mie de grame. — la mine e numai 900 grame. Rezultatul alegerea de la Ighiu Candidatul guvernului de la alegerile din Ighiu, d. Meteș, a obținut 1950 voturi, iar d. dr. Silviu Î Dragomir, candidat al naționaliștilor, a obținut 1110. A fost proclamat ales d. Meteș, candidatul guvernului. ABONAMENTE . Lei 300 pe timp de un an Lei 950 pe timp de 6 luni Lei 75 pe timp de 3 luni Specularea zahărului OFICIUL DE VANZARE DAT JUDECAȚII Primăria Capitalei fiind informată că oficiul de vânzare al zahărului, vinde zahăr cu preț de speculă, a dispus darea in judecată pentru delict de speculă a oficiului de vansare al zahărului. Primăria a mai dispus darea in judecată tot pentru speculă și a câtorva negustori angrosați de zahăr, cari primind zahăr, in loc să-l dea publicului sau vândut cofetarilor pt preț de speculă in gările de sosire. ________ B. C. D. 0 agresiune Venerabilul publicist basarabean, care este A. Zamfir Arbore ne-a adus ori la cunoștință faptul nedemn ti totodată stupid de a fi fost lovit un obraz de un feciar ce credea a recunoașteri d-sa un evreu. Am înțeles adânca jignire a bătrânului luptător pentru cauza națională, deși agresiunea nic-l poate atinge moralmente. D. Arbore face parte din mănunchiul acelor a căror viață constitue cea mai inaltă pildă pentru generația tânără. Și dacă această nouă generație ar fi crescută in respectul înaintaților, taxe prin lupta lor ne-au adus in starea de azi, violentul licean nu ar fi putut săvârți deplorabila confuzie. La aceasta mai avem de adăugat o observație cel puțin tot atât de dureroasă. Gestul nesăbuitului copil „de familie" denotă o dublă zi gravă lacună morală cu educația pe care copiii de azi o primesc un țcoliți tn familii în mintea crudă a agresorului germenii antisemitismului __care-l vor dues mâine să calce pe urmele agitatorilor de astăzi — au fost, desigur, sădiți de părinții ți dascălii săi, intr'un cuvânt de mediul in care i se formează sufletul. Și tot acolo el a primit educația care i-a permis să lovească brutal fugind cu lașitate pe un trecător care. Înainte de orice era un bătrân demn de respect. Simptomele acestea sunt nespus de îngrijitoare. D. Arbore are dreptate. dacă aceștia sunt copiii de azi, dacă, aceasta e educația ce li se dă, știm la ce ne putem, aștepta pentru mai târziu — P. ANUL XX No. 9869 Joi 1 Martie 1923 1 Lou exemplarul în țară 2 Lsi exj în străinătate al Franței către România Scrisoarea d-lui de Manneville către profesorul Cantacuzino . ■primar. Ambasadorul francez, d- de Manneville, a adresat profesorului Ioan Cantacuzino următoarea scrisoare: Domnule profesor, Guvernul meu, mă roagă a vă înștiința, in scop de a da României o dovadă de simpatie și recunoștință pentru felul mișcător în care a fost celebrat centenarul lui Pasteur, că a trimis laboratorului de medicină experimentală din București, care se află sub conducerea fericită a dv., un bust de bronz al marelui savant francez. Sunt Însărcinat de-a vă exprima, ai această ocazie, și in mod special recunoștința guvernului republică franceze pentru amiciția față de Fran•ța pe care o extinuați de mulți %n și de care dv. cât și familia dv. au dat atâtea dovezi- Legația fruntei din București a avut de atâtea ori ocazie de-a aprecia stăruința pe care a-ți dat-o intotdeauna • la iveală un scop de-a strânge și mai mar legăturile morale , intelectuale care leagă așa de strâns ambele națiuni îmi face o deosebită plăcere de-a vă adresa, cu această ocazie, expresia celor puri sincere , mulțumiri. & ^. Primiți, vă rog, d-le profesor, o* sigurarea consideration mele celei mai distinse(ss.) de Maonfirvlfle intervenția americană în conflictul din Ruhr Turcii propun tratative noul Ij Constiutopol Diferendul polono-lituan persistă •ilHfr In monotonia tristă a frământărilor europene, o știre de peste ocean a vanit să arunce o rază de speranță. Este vorba de telegrama particulară a ziarului nostru în care se anunță o apropiată intervenție a Americii, in conflictul franco-german. S’a mai vorbit și acum câtva timp de intenția președintelui Harding de a propune o conferință internațională care să stabilească capacitatea de plată a Germaniei și modalitățile acestei plăți. Dar zvonurile nu au chiat o formă concretă. De astădata lucrurile par a fi mai serioase. După telegrama primită de noi, ambasadorul american de la Londra a comunicat presei engleze intenția președintelui Harding de a porni alături de Anglia o acțiune politică pentru aplanarea conflictului dramatic ce se desfășură în Ruhr. Germania ar fi după proectul american, obligată să se supună hotăriri conferinței internaționale. In schimb Franța și Belgia ar retrage trupele yi organele administrative din bazinul Ruhr- Știrea de mai sus are bine-înțeles, nevoe de confirmare. Inițiativa americană ar putea în acest caz să fie începutu unei limpeziri prielnice pentru întregul continent. Pentru moment știrile din zona ocupată a Germaniei nu conțin însă decât relatarea unor noui agitațiuni. De partea franco-belgiană se desfășură aceeaș activitate Mborioasă pentru a repune în tünerime formidabilul organizm industrial westfalic. De partea germană se repetă actele de sabotare și de boicot față de toate actele ocupanților. Ceea ce progresează vizibil este numai enervarea, de ambele părți. La Angora este încă tăcere asupra hotărîrilor adunării naționale. Rareori, desigur, niște deliberări atât de așteptate au fost înconjurate de atâta mister. Se pare totuși că aliații vor puși în curând în cunoștința contrapropunerilor otomane care tind la reluarea tratativelor chiar la Constantinpo. Este discutabil dacă atmosfera încărcată din capitala Turciei va putea fi mai prielnică unei înțelegeri decât liniștea neutră a Elveției. Guvernul polonez a trimis Ligei Națiuunilor un răspuns la aserțbunile guvernului din Kowno. Rămâne de văzut acum dacă consiliul Ligei va găsi destulă autoritate pentru a aplana conflictul polono-Utuankin. Concomitent cu acest demers, Polonia a răspuns și la nota d-dd Cicerin prin care Rusia sovietică încerca cu oarecare agresivitate să intervină în conflictul Memel. Răspunsul d-din Skrzinsky dă Rusiei cele mai pacifice asigurări. Trebuește menționată in legătură cu aceste corespondențe diplomatice știrea ziarului „Daily News" după care se tratează acum la Minsk un acord secret intre Rusk și Lituania privitor la graniț răsăriteană a Poloniei. Apropierea inso-litană de un lucru nou. Totuși, in formă aceasta, știrea excelentului ziar englez treime primită cu rezerve. Moartea doctorului Beck Culturi mozaic din România, a perdut pe unul din cei mai vrednici slujitori ai săi Cu doctorul Beck moare tn acelaș timp unul din cei mai de samă fruntași al evreilor din România. Primele studii teologice doctorul Beck și le-a făcut sub conducerea profesorului Bermays, amicul Intim al familiei princiare de Wied, acelaș despre care răposata regină Elisabeta, vorbește cu atâta admirație in scrierile ei, la cari face apologia toleranței care la casa părinților ei, găsise un larg adăpost. In școala aceasta doctorul Beck a învățat la rândul său toleranța și mai presus de toate a învățat să-și facă datoria. Funcțiunea de prim rabin al communităției izraelite din Capitală, pe care a ocupat-o timp de o jumătate de veac, funcțiune care-l desemna totodată ca șef al cultului mozaic la România, nu a fost o sinecură, nu a fost o probaardă Îmbelșugată și comodă In condițiunile juridice și politice la cari se aflau evreii din România Înainte de război, poetul acesta era un post de lupta, muncă și primejdie. Doctorul Beck nu a avut să predice numai cuvântul Dumnezeu, ci a trebuit să Întemeieze și să conducă școli, să împartă ajutoarele adunate pentru cei săraci să ia apărarea celor persecutați să înfrâneze nemulțumirile fatale la o populațiune care trăia mereu sub presiune și să reprezinte nevoile ei să dea glas suferințelor ei pe lângă guvernanții țărei, mai ales atunci când ei erau ostili cauzei pe care el o Întrupa. Câte insuccese cari il lovea« pe 4 cu toată greutatea durerii lor, cu Iden imputat lui de către păstoriții săi «azi nu-și puteau imagina că nici intervenția lui nu are vreun rezultat favorabil întreaga istorie contemporană « ^tearL«5& ^ DR. M. BECK