Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)

1923-03-01 / nr. 5862

BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 8 Pagini Fondat to 1004 de­­ tonst. KILLE D. Ionel Brătianu dușmanul presei Comitetul delegaților a vrut sa fie mai larg.­D. Ionel­­ Bratianu a impus și de astă dată gâtuirea presei In comitet delegaților, conti­­nu&rndu-se discuția asupra proiectu­lui de Constituție, s-au făcut încer­cări de îndulcire a articolului pri­vitor la regimul presei. Unii autori au cerut chiar men­ținerea neștirbită a textului res­pectiv din vechea Constituție, în vigoare azi. Cel care s’a opus in mod hotărît ori­cărei abateri de la articolul în­scris în proiect, este d. Ionel Bră­­tianu. Lucrul nu ne surprinde, pen­­tru că tot așa a fost și în timpul dez­baterilor din comisiunile pregăti­toare: s’au încercat tot fel de* atenuări, cad s’au izbit de voința implacabilă a d-lii Ionel Brătia­nu. Or, cuvântul d-sale a fost hotări­­tor și atunci, cum este și azi-Singura atenuare ce nu a putut im­pune a fost scoaterea din text a­­ delictelor conexe, cari — a recu­noscut-o și d. 1. Th. Flores­cu — ar da loc la interpretări abuzive. Dar la acest fel de interpretări va da loc întregul articol, chiar așa, — dragă Doamne, atenuat — cum. Va votat com­i­tetul delegaților. Ba tocmai asta este și intenția d-lui Brătimu. Un lucru e vădit: curentul în­po­triva ideii d-lui Brătiau e foarte puternic: d-nii Dissescu, Ioanițes­­cu, Leonte Moldovanu, Chircules­­cu sânt unii pentru păstrarea com­plectă a libertății presei, alții pen­tru moderație în măsurile restric­tive. Dacă parlamentarii liberali vor ști să aibă curajul civic necesar, si ar putea ca atentatul plănuit de d. Brătianu să nu reușească.Aceasta ar salva onoarea și chiar interesele partidului. Noua lege a clinilor Acesta este ultimul articol asu­pra subiectului. Este ultimul articol fiindcă d­­mninistru al justiției are proiectul său de lege hotărît, iar părerile membrilor din comisiune nu pot nici a­dăuga nici scădea ceva din ceea ce a fost hotărît. ■ In linii generale legea actuală va fi prelungită încă pe doi ani iar chiria de la 1916 sporită până la de trei ori pentru toată lumiea. Cine a plătit la 1916 lei o mie va plăti până l­a ’025 lei 3900 și așa mai departe. Bine înțeles sporul nu este greu, eu îl propusesem încă din anul tre­cut cu condiția ca legea să fie pre­lungită pe trei ani. Dacă sfatul ce am dat ar fi fost ascultat atunci, astăzi agitația pe legea închirieri­lor n’a­­ fi existat Și nu cred că guvernului nu-i pare rău că a pre­lungit iegea numai pentru un an. De data aceasta am emis iarăși o părere care nu va avea o soartă mai bună decât aceia din anul tre­cut. Această părere are marele cu­sur de a fi logică și făcută pentru interesul generali­zat-o. Care sunt cele 3 mari nevoi ale orei actuale cu privire la locuințe ? Aceste trei mari nevoi simt: 1) Nimenea să nu rămâie fără lo­cuință și chiriașii să nu fie lăsați la discreția exploatatorilor nemi­loși de imobile­ 2) Vechile case de locuit să nu se dărapene din cauza lipsei de între­ținere și a lipsei de reparation­ in­dispensabile.­­ 3. Proprietarii să nu fie nedrep­tățiți primind o chirie prea mică în­ raport și cu scumpirea vietei și cu sarcinile imobilului. Pentru a răspunde acestor trei nevoi eu am propus : Prelungirea contractelor pentru locuințe pe 5 ani; chiria sporită la de patru ori chiria dela 1916, cu începere chiar dela 23 Aprilie 1923 st. v.; repara­­tuumle obligatorii făcute și cu con­tribuția chiriașului după aprecierea justiției în caz de neînțelegere în­tre părți. Era scurt și precis-Propunerea mea pre­zintă un înt­­reit­avantagiu : 1) Liniște în toată țara pe timp de 5 ani, una din cele mai primej­dioase agitații înlăturată pentru un timp relativ îndelungat, iar chiria­șii liniștiți și ei că vor avea o lo­cuință sigură pentru mai multă vreme. 2. Imobilele vechi nu vor mai fi amenințați cu ruina pe câtă vreme legea va trebui să oblige și pe proprietari și pe chiriași ca să facă reparațiile indispensabile la întreți­nerea locuinței. Bineînțeles legea să fie explicativă și să prevadă sancțiunile. 3) Proprietarii nu se vor mai pu­tea plânge că sunt aspru nedrep­tățiți pe câtă vreme li se va acor­da de patru ori chiria de­ 1916 : 1000 lei față de 1000-Cu lege-a d-lui ministru al justi­ției va fi Minște în țară numai un an și jumătate, căci cu 6 luni îna­inte de 23 Aprilie 1925 agitația va reîncepe și nu se știa ce proporție va fo și­ Apoi imobilele cele vechi vor că­dea zilnic în ruină fiindcă nimeni nu le va repara. Proprietarii nu le vor repara pentru motivul — vor spune ei — că chiria este prea mi­că și nu au de unde să dea. Chiria­șii nu le vor repara de­oarece tim­pul de doi ani este prea scurt și nu e drept — vor spune și aceștia — ca să repare niște case din care nu pot ști dacă peste doi ani nu vor fi expulzați-Este drept că d. ministru a pre­văzu­t în legea d-sale două ches­tiuni importante, aceea a impozite­lor și aceea a reparațiunilor, însă amândouă propozițiile sunt foarte puțin precis redactate­ Aceste două propoziții sunt două primejdii asu­pra cărora atrag deosebita aten­ț­iune a chiriașilor și a parlamen­tului-In sarcina chiriașilor sunt puse taxele de apă, gunoiu, curățatul co­șurilor și latrinei, ceea ce este drept. Dar întru­cât privește impo­zitele celelalte și reparațiile, aces­tea trebuie să privească proprie­tatea. Din aceste două sarcini, cea din urmă este hotărîtă prin dreptul co­mun : reparațiile locative adică cele din năuntrul locuinței privesc pe chiriaș, iar cele exterioare pri­vesc pe proprietar. A mai com­pli­­ca cestiunea cu nouă prevederi în legea chiriașilor este a stârni și a­­gitație și nedreptăți. Prin urmare, pe câtă vreme pre­lungirea este mărginită la doi ani nu este cu putință ca chiriașul să participe la alte reparațiuni decât la cele locative-Despre impozitele fiscale iarălși nu poate fi vorba pentru chiriaș; el plătește taxele comunale iar pro­prietarul impozitele fiscale’­Și cu acest prilej, rog foarte nu­meroasele persoane, care ’mi scriu zilnic în această materie să tine­­voiască a cunoaște că raid meu în comisiune a încetat. CONSTANTIN BACALBAȘĂ 19 MOARTEA EPISCOPULUI HIFIN Cauzele mop ței üctfis Klopnikt Episcopul Nifon, care cum se știe, a fost printre sena­torii răniți cu prilejul atentatu­lui de la Senat, a încetat ori di­mineață din viață. Episcopul, care de atunci su­ferea mereu de pe urma răni­lor căpătate infecțitmilor re; de acestea, cu devotare ce î s’­ putut rezista tate pricinuito­ate îngrijirile , dat. NOTE BIOGRAFICE S’a născut la București primind din botez numele de Nicolae, la anul 1860. Și-a făcut clasele primare la școala Silvestru și cursul secundar de 7 clase la seminariul central din București. La 1881 se căsători cu fiica proto­popului Vasilie Pop dela Sf. Vineri din Herasca și la acelaș an fu hiro­tonisit diacon la biserica Albă din calea Victoriei, unde sluji mai mult de un an până trecu­ta aceeași cali­tate la Biserica Crețulescu. La 1883 tl regăsim preot la bisierica Albă. După ce rămase văduv, se devotă studiului devenind profesor de reli­gie, matematici, limba română și muzică la școala profesională Pro­topopul Tudor, urmând in acelaș timp și cursurile facultății de Teolo­gie. La 2 Octombrie 1802 susținu te­za sa: „Despre pozițiunea și dreptu­rile Mitropoliților Români“ cu un strălucit succes Înaintea juriului e­­xaminator al facultății luându-și li­cența. încă din 1887 fusese revizor eclezi­astic al Eparhiei mitropoliei a Un­­gro-vlahiei fost ocupat până la înăl­țarea sa la treapta de arhiereu. La­ 1803 e însărcinat cu direcția cancelariei Sf. Sinod, iar la 23 Mar­tie 1595 după ce fu confirmat arhie­reii, fu tuns în schima monahală la Monastirea Cernica primind numele de Nifon. Aci fu imediat ridicat la rangul de arhimandrit și hirotonisit arhiereu devenind vicar al Mitropoli­ei cu o singură intrerupere dela 1,1 Maiu la 6 Decembrie 1896. In marele proces înscenat pe vre­muri de guvernul liberal răposatului Ghenadie, proces care se știe că s’a terminat cu detronarea­ acestuia și trimiterea lui la Căldurușani, Ni­fon a luat partea celui lovit, și n’a contenit o singură clipă să nu stri­ge împotriva nedreptăței ce se fă­­cu­se. Cel care moare astăzi în scaunul episcopal al Dunărei de jos a fost o minte luminată și un suflet ales. In Senat, unde era membru de drept, a­ vorbit adesea ori împotriva legilor fără caracter democratic și a luat parte activă la elaborarea le­gilor bisericești. A avut nenorocirea, să cadă victima odiosului atentat de le Senat, de­ acu­m doi ani, dar dacă a putut scăpa cu viață, sănă­tatea lui la o vârstă Înaintată s’a resimțit își probabil că rănile de atunci, emoția și suferința, leau scurtat zilele tachinate smerit bine­lui obștesc și dragostei pentru bise­rică. 5. I Episcopu­l . al Dunărei de Redeschiderea Universității din Clu­j Permiterea studenților evrei de­ a intra la cursuri CLUJ, 26. — In urma comunica­tului dat de Senatul Universitar, prin care se anunța redeschiderea cursurilor pe ziua de 1 Martie, co­mitetul centrului studențesc „Pe­tre Maior“, s’a întrunit ori discu­tând chestiunile in legătură cu continuarea sau renunțarea la luptă. O parte dintre membrii comite­tului au susț­inut că hotărârile lua­te nu se pot modifica, cealaltă par­te au pledat pentru admiterea stu­denților evrei, in cazul când gu­vernul va satisface următoarele cererii 1) Permiterea funcționării orga­nelor de publicitate. 2) Eliberarea studenților ares­tați, 3) încetarea acțiunii contra tor, și 4) Satisfacerea promisiunilor re­lativ la îmbunătățirea situației ma­teriale. Aceste cereri au fost puse la vot și rezultatul a fost 5 pentru și 5 contra. Președintele s’a pronun­țat pentru admiterea evreilor, in condițiile de mai sus. *• * •* Azi la orele 11, s’au întrunit o comisiune de profesori universi­tari, compusă din d-nli prof. Bog­­dan­ Duică, Moldovan, Onișor și Racoviță pentru pregătirea lucră­rilor de redeschidere a Universită­ților la 1 Martie și să examineze cererile studenților. PROFESORUL. — Un kilogr­aI EVUL. — Nu în totdeauna, am cuprinde o mie de grame. — la m­ine e numai 900 grame. Rezultatul alegerea de la Ighiu Candidatul guvernului de la ale­gerile din Ighiu, d. Meteș, a obți­nut 1950 voturi, iar d. dr. Silviu Î Dra­gomir, candida­t al naționaliș­tilor, a obținut 1110.­­ A fost proclamat ales d. Meteș, candidatul guvernului. ABONAMENTE . Lei 300 pe timp d­e un an Lei 950 pe timp de 6 luni Lei 75 pe timp de 3 luni Specularea zahărului OFICIUL DE VANZARE DAT JUDECAȚII Primăria Capitalei fiind informată că oficiul de vânzare al zahărului, vinde zahăr cu preț de speculă, a dispus darea in judecată pentru de­lict de speculă a oficiului de van­­sare al zahărului. Primăria a mai dispus darea in judecată tot pentru speculă și a câ­torva negustori angrosați de zahăr, cari primind zahăr, in loc să-l dea publicului sau vândut cofetarilor pt preț de speculă in gările de sosire. ________ B. C. D. 0 agresiune Venerabilul publicist basarabean, care este A. Zamfir Arbore ne-a adus ori la cunoștință faptul nedemn ti totodată stupid de a fi fost lovit un obraz de un feciar ce credea a re­cunoaște­ri d-sa un evreu. Am înțeles adânca jignire a bă­trânului luptător pentru cauza na­țională, deși agresiunea nic-l poate atinge moralmente. D. Arbore face parte din mănunchiul acelor a căror viață constitue cea mai inaltă pildă pentru generația tânără. Și dacă a­­ceastă nouă generație ar fi crescută in respectul înaintaților, taxe prin lupta lor ne-au adus in starea de azi, violentul licean nu ar fi putut săvârți deplorabila confuzie. La aceasta mai avem de adău­gat o observație cel puțin tot atât­­ de dureroasă. Gestul nesăbuitului copil „de familie" denotă o dublă zi gravă lacună morală cu educația pe care copiii de azi o primesc un țcoli­ți tn familii în mintea crudă a agresorului germenii antisemitismu­lui __care-l vor dues mâine să calce pe urmele agitatorilor de astăzi — au fost, de­sigur, sădiți de părinții ți dascălii săi, intr'un cuvânt de me­diul in care i se formează sufletul. Și tot acolo el a primit educația care i-a permis să lovească brutal fugind cu lașitate pe un trecător care. Îna­inte de orice era un bătrân demn de respect. Simptomele acestea sunt nespus de îngrijitoare. D. Arbore are dreptate. dacă aceștia sunt copiii de azi, dacă, aceasta e educația ce li se dă, știm la ce ne putem, aștepta pentru mai târziu — P. ANUL XX­­ No. 9869 Joi 1 Martie 1923 1 Lou exemplarul în țară 2 Lsi exj în străinătate al Franței către România Scrisoarea d-lui de Manneville către profesorul Cantacuzino . ■primar. Ambasadorul francez, d- de Man­­neville, a adresat profesorului Ioan Cantacuzino următoarea scrisoare: Domnule profesor, Guvernul meu, mă roagă a vă înștiința, in scop de­ a da României o dovadă de simpatie și recuno­ștință pentru felul mișcător în care a fost celebrat centenarul lui Pas­teur, că a trimis laboratorului de medicină experimentală din Bucu­rești, care se află sub conducerea fericită a dv., un bust de bronz al marelui savant francez. Sunt În­sărcinat de-a vă exprima, ai acea­stă ocazie, și in mod special recu­noștința guvernului republică fran­ceze pentru amiciția față de F­ra­n•­­ța pe care o extinuați de­­ mul­ți %n și de care dv. cât și familia dv. au dat atâtea dovezi- Legația frunte­i­ din București a avut de atâtea­ ori ocazie de-a aprecia stăruința pe care a-ți dat-o in­totdeauna • la i­­veală un scop de-a strânge și mai m­ar legăturile morale , intelec­tuale care leagă așa de strâns am­bele națiuni îmi face o deosebită plăcere de-a vă adresa, cu această ocazie, expresia celor puri sincere , mulțumiri. & ^. Primiți, vă rog, d-le profesor, o* sigurarea consideration mele celei mai distinse­(ss.) de Maonfirvlfle intervenția americană în conflictul din Ruhr Turcii propun tratative noul Ij Constiutopol Diferendul polono-lituan persistă •ilHfr In monotonia tristă a frămân­tărilor europene, o știre de peste ocean a vanit să arunce o rază de speranță. Este vorba de telegrama particulară a ziarului nostru în care se anunță o apropiată intervenție a Americii, in conflictul franco-ger­­m­an. S’a mai vorbit și acum câtva timp de intenția președintelui Har­ding de a propune o conferință in­ternațională care să stabilească ca­pacitatea de plată a Germaniei și modalitățile acestei plăți. Dar zvo­nurile nu a­u chiat o formă concretă. De astădata lucrurile par a fi mai serioase. După telegrama primită de noi, ambasadorul american de la Londra a comunicat presei engleze intenția președintelui Harding de a porni alături de Anglia o acțiune politică pentru aplanarea conflictu­lui dramatic ce se desfășură în Ruhr. Germania ar fi după proec­­tul american, obligată să se supună hotăriri conferinței internaționale. In schimb Franța și Belgia ar re­trage trupele yi organele adminis­trative din bazinul Ruhr- Știrea de mai sus are bine-înțeles, nevoe de confirmare. Inițiativa americană ar putea în acest caz să fie începu­tu­ unei limpeziri prielnice pentru în­tregul continent. Pentru moment știrile din zona ocupată a Germaniei nu con­țin însă decât relatarea unor noui agitațiuni. De partea franco-belgia­­nă se desfășură aceeaș activitate Mborioasă pentru a repune în tüne­rime formidabilul organizm indus­trial westfalic. De partea germană se repetă actele de sabotare și de boicot față de toate actele ocupanți­lor. Ceea ce progresează vizibil este numai enervarea, de ambele părți. La Angora este încă tăcere asupra hotărîrilor adunării naționa­le. Rareori, de­sigur, niște delibe­rări atât de așteptate au fost în­conjurate de atâta mister. Se pare totuși că aliații vor­­ puși în cu­rând în cunoștința contrapropuneri­lor otomane care tind la reluarea tratativelor chiar la Constantinpo. Este discutabil dacă atmosfera în­cărcată din capitala Turciei va pu­tea fi mai prielnică unei înțelegeri decât liniștea neutră a Elveției. Guvernul polonez a trimis Ligei Națiuunilor un răspuns la aser­­țbunile guvernului din Kowno. Ră­mâne de văzut acum dacă consiliul Ligei va găsi destulă autoritate pen­tru a aplana conflictul polono-Utua­­nkin. Concomitent cu acest demers, Polonia a răspuns și la nota d-dd Cicerin prin care Rusia sovietică încerca cu oarecare agresivitate să intervină în conflictul Memel. Răs­­punsul d-din Skrzinsky dă Rusiei cele mai pacifice asigu­rări. Trebu­­ește menționată in legătură cu a­­ceste corespondențe diplomatice știrea ziarului „Daily News" după care se tratează acum la Minsk un acord secret intre Rusk și Litua­nia privitor la graniț răsăriteană a Poloniei. Apropierea inso-litană de un lucru nou. Totuși, in formă aceasta, știrea excelentului ziar en­glez treime primită cu rezerve. Moartea doctorului Beck Culturi mozaic din România, a perdut pe unul din cei mai vrednici slujitori ai săi Cu doctorul Beck moare tn acelaș timp unul din cei mai de samă fruntași al evreilor din România. Primele studii teologice doctorul Beck și le-a făcut sub conducerea profesorului­­ Bermays, amicul Intim al familiei princiare de Wied, ace­­laș despre care răposata regină E­­lisabeta, vorbește cu atâta admira­ție in scrierile ei, la cari face apolo­gia toleranței care la casa părinți­lor ei, găsise un larg adăpost. In școala aceasta doctorul Beck a învățat la rândul său toleranța și mai presus de toate a învățat să-și facă datoria. Funcțiunea de prim rabin al co­­mmunităției izraelite din Capitală, pe care a ocupat-o timp de o jumătate de veac, funcțiune care-l desemna totodată ca șef al cultului mozaic la România, nu a fost o sinecură, nu a fost o probaardă Îmbelșugată și co­modă In condițiunile juridice și po­litice la cari se aflau evreii din Ro­mânia Înainte de război, poetul a­­cesta era un post de lupta, muncă și primejdie. Doctorul Beck nu a a­­vut să predice numai cuvântul­­ Dumnezeu, ci a trebuit să Întemeie­ze și să conducă școli, să împartă ajutoarele adunate pentru cei săraci să ia apărarea celor persecutați să înfrâneze nemulțumirile fatale la o populațiune care trăia mereu sub presiune și să reprezinte nevoile ei să dea glas suferințelor ei pe lângă guvernanții țărei, mai ales atunci când ei erau ostili cauzei pe care el o Întrupa. Câte insuccese cari il lo­vea« pe­­ 4 cu toată greutatea dure­rii lor, cu I­den imputat lui de către păstoriții săi «azi nu-și pu­teau imagina că nici intervenția lui nu are vre­un rezultat favorabil întreaga istorie contemporană « ^tearL«5& ^ DR. M. BECK

Next