Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)

1923-03-01 / nr. 5862

ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA LITERAT EJRA-lBTâ- ȘTIINȚâ In noaptea ,to Vineri 2 spre 3 Mar­tie va avea loc un fenomen ceresc­­ iar. Va fi o eclipsa parțială de lună, i­are are loc târziu după miezul nop­­ți­i ceeace va mări mult frumusețea fenomenului. Eclipsa se va observa lo Europa,­­Asia Mică (Siria, Palestina și Ara­bia), Africa, Oceanul Atlantic și în cele 2 As­erici. *** La noi întunecimea lunară va în­cepe la orele 3 și 12 minute noaptea când luna va intra în­­penumbra pă­mântului. Timip de 1 oră luna înain­tează în penumbră, ceea ce se poate observa numai dacă cerul e perfect senin. . . . Dacă cerul va fi acoperit de nori, intrarea în penumbră nu se va ob­serva cu ușurință. .La orele 4 și 27 minute începe faza interesantă a e­­clipsei, când luna intră la conul de umbră. De l­­a orele 4 și 27 minute ,până la 6 și 35, adică mai bine de 2 ore, luna va străbate conul de um­bră­ al pământului. Iată fazele prin­cipale vizibile în România: FAZELE ECLIPSEI Penumbra, prin contact 3 h 12 m, $6 sec. . . . . „ Umbra, prin contact 4 h 77 m, 48 sec. _ Faza maximă 5 h 31 m 4, sec. Umbra, ultim contact 6 h 35 m 48 sec. Mărimea eclipsei va fi 0,376 de­oa­rece luna nu va trece toată prin co­nul de umbră. In timpul întunecimii luna se va găsi ln constelația Fecioarei, aproa­pe de planeta Jupiter, astru puter­nic strălucitor care e in constelația Balanței, aproape de Fecioara. In zori de zi când luna inegrită de um­bra rotundă se va lăsa ia orizontul de Vest, se va vedea ridicându-se la orizontul de Est Planeta Venus, lu­ceafărul dimineții, care e astrul cel mai strălucitor de pe cer, după lună. 1 MILIARD DE OAMENI VOR VE­­DEA ECLIPSA Eclipsa va putea fi observată de 1 miliard de oameni, de­oarece va ține aproape 5 ore și orice om care va ridica ochii spre cer în acea noapte va vedea luna întunecată­ La New­ York eclipsa va încape la orele 8 seară (după ora americană), la Pa­ris va începe la orele 1 noaptea, la București la 3 h 12 m, și la Angora la orele 4. Locuitorii din Honolulu (insulele Hawai) nu vor vedea e­­clipsa de­oarece luna va răsare pen­tru ei după ce va ieși din penumbră, iar pentru locuitorii din munții U­­rali luna va apune tocmai când e­­clipsa e gata să înceapă. Locuitorii Asiei (afară de Asia Mică) și al Ocea­niei nu vor vedea dar întunecimea lunară Cititorii noștri se vor putea scula în dimineața zilei de Sâmbătă, 3 Martie la orele 4 pentru a observa Intrarea lunei în umbră. Cum luna va fi aproape de orizont e probabil ca umbra să fie roșiatică și partea întunecată să rămână slab vizibilă. Se va observa că umbra e rotundă tot timpul, ceea ce e una din dovezile rotunjite­ pământului. CAUZA ECLIPSEI DE LUNA Eclipsele de lună sunt provocate chiar de umbra pământului nostru și pot avea loc numai când e lună plină și pământul, soarele, luna se găsesc lustrele în acelaș plan­ numit planul eclipticei. Detalii asupra eclipselor se pot citi în „Adeverul literar FOLOASELE ECLIPSELOR Firește nu foloase bănești poate a­­flace o eclipsă, dar e de ajuns profi­tul estetic și științific scos din aces­te frumoase reprezentațiuni cerești Să știi cu ani de zile mai înainte că în cutare noapte, la atâtea ore, minute, secunde și zecimi de secun­dă va avea loc un fenomen ceresc, faci milioane de oameni increduli să aștepte acest eveniment și sä ob­serve cum are loc cu precizie mate­matică la timpul anunțat,­­ într’a­­devăr un câștig moral. Frumusețile științei au o mare înrâurire asupra moralei omenești Nu numai din punctul de vedere al curiozității sunt interesante eclip­sele de lună. Fizica, astronomia și meteorolo­gia profită mult de pe urma unei întunecimi lunare, cum am arătat, într-o cronică științifică „Gravitațiu­nea Și eclipsele de lună" publicată la coloanele acestui ziar („Diminea­ța“, 30 octombrie 1921). Profesorul Sitter într’un studiu publicat în marea revistă științifică „The Observatory" din Londra se ocupă de cercetările sale făcute în­ ultimile eclipse de lună, împreună cu astronomul Bottlinger din Mu­nich, pentru a se vedea dacă luna nu e mai puțin atrasă de soare în timipul unei ec­lipse a ei de­oarece pământul formează un fel de ecran între lună și soare, ceea ce micșo­rează acțiunea gravității soarelui. Meteorologia profită mult pe ur­ma ec­lipselor de lună, ba grosimea determinată prin umbra luminoasă atmosferei (vre­ o 300 km.) a putut fi văzută în jurul umbrei aruncată pe lună. Să nădăjduim că noaptea de 2 spre 3 Martie va fi o noapte senină și unii din cititorii noștri vor urmări fenomenul ceresc, cu ochii liberi, bi­noclul sau lunetă. Pictorii se vor inspira mult în a­­cea noapte și fără îndoială unul din pictorii noștri cititori se va gră­bi să-mi trimită un interesant efect de lună, în timpul eclipsei, cum­ mi-a trimis pictorul Max Arnold, din Ro­ma un efect de lună în timpul unei eclipse, reprezintând oglindirea sate­litului nostru în apele Tibrului la podul castelului San Angelo. Nici că există priveliște cerească mai frumoasă ca o­ eclipsă de lună în cea dintâi noapte a Primăverii. FLORIN Iași 24.2.923 * Cronica științifică On fanon ceresc Eclipsa de lună din noaptea de spre 3 Martie 1923 Eclipsa se va vedea in 4 continente N’am auzit niciodată o interpre­tare a Carnavalului de Schumann — operă în care se exprimă tot ro­mantismul „speculativ” al muzicia­nului poet și filosof — redată cu a­­tâtta spirit, cu atâta fantazie di­ver­nă, fără prejudicii pentru claritatea care scoate în relief ceel mai mici, amănunt. Cât privește cele două sonate de Scarlatti și Asturias de Albeniz, re­date într'un tempo vertiginos, exe­cuția lor a fost fermecătoare. O asemenea ședință rămâne neui­tată. ’ Succesul d-ișoarei Bask­il, hotărît, de la început se transformă la sfâr­șit într'un adevărat triumf. Clara Haskil s’a afirmat eri ca una din­tre cele dintâia pianiste ale timpu­lui. E. CLOSSON Succesul unei pianiste rotrânce la Paris Citim în „LTndépendamce Beige“ din 9 Febr.. Recitalul de or­ al pianistei Clara Haskil a fost cu adevărat senzațio­nal. Programul cuprindea o transcrip­ție a acelui curios concert pentru orgă al lui Bach în re minor, multă vreme atibuit lui Friedemann Bach, dar despre care se știe acum că e o transscripție a lui Bach după opera altuia..., două sonate de Scar­latti, sonata op. 109 de Beethoven, Carnavalul de Schumann, bucăți de Granados, Langen, Ravel, Albeniz. Toate aceste opere au fost execu­tate de d-șoara Haskil într’un chip într’adevăr de neuitat. Este desigur surprinzător că o tânără de aparen­ță delicată poate să redea, cu bra­țele ei slabe, o sonoritate atât de bogată, atât de plină. Dar la a­­ceasta se adaogă o virtuozitate ui­mitoare și mai ales calități de sfil și de expresiune, cari permit ar­tistei să interpreteze, cu o egală su­perioritate, operele cele mai diverse. In Bach ea a avut toată grandoa­rea, iar în op. 109 de Beethoven tot lirismul și toată impulsivitatea ce comportă aceste opere. ­ doua hiteire a soi. »Țara mea“ Duminică, ora 9 seara, s’a ținut, in casele d-lui avocat Al. Dumi­­trescu din b-dul 1 Mărătșești 99, a doua șezătoare a soc. „Țara mea”. D. avocat Romulus Dunăre preșe­dintele societății, a ținut să spule câteva cuvinte bine simțite asupra scopului frumos ce urmăresc șeză­torii e sec. „Țara mea”. După aceea, de avocat Davila Ven­tura a rostit o interesantă și emo­ționantă conferință. Asistentă și pa­tronaj D-sa, ca fost director al a­­sistenței sociale din Ministerul ocro­tirilor Socialiei a tratat chestiunea cu multă competință. Poetul Cridim a citit câteva din poemele sale cari au fost savurate de alesul auditoriu. Compozitorul și profesorul de vio­lini d­e la conservator, George Ena­­covici a desfătat, cu arta-i bine cu­noscută, publicul care îl admira. „Fuga” de Tartini, „Sarab­anda” de Bach, „Moment musical” de Schu­bert „Humoresque” de Dvorak și alte bucăți delicioase din­­ literatura muzicală străină și română, au fost răsplătite a­șa cum se cuvine unei personalități muzicale, așa de fru­mos șlefuită. Au mai vorbit­, după aceea, d-nii Ath. Dumitrescu și avocat Carpen. La sfârșit, s-a servit un copios bu­fet numerosului și alesului public. REP. Teatru-Literatură ■ - Conferințe TEATRALE. — Grupul dramatic „Insula“ repetă zilnic „Doctorul zburător“ de Moliére și „In fața porților de aur” de Lord Dunsay. * * * La Teatrul Național s’a mai pus în repetiție Plicul ‘de L. Rebreanu. In­ I­olurile principale vor apare d-na Marioara Zimniceanu și d-niî Soreanu*, Morțun, G. Mărculescu* etc. * # * Opera Română va da in curând „Un bal mascat“ de Verdi CONCERTE. — Mercur! 7 Martie va avea loc la Ateneu Audituwnea muzicală organizată de „Cântarea României“ și „Filarmonica“. Se va executa muzica italiană.­­X­ * x-Astă-seară 28 Februarie va avea loc la Ateneu un concert de muzică românească. * * * La teatrul Carol cel Mare are loc tot­ astă-seară Mercur! concerte Smimoff. CONFERINȚE. Sâmbătă 3 Martie ora 9 seara, d-1 N. Ior­ga va ține la Fundația Caro! o conferință despre Thomas Car­lyle. * * # D-1 A. de Herz va vorbi Duminică 4 Martie, orele 9 dimineața la Aso­ciația absolvenților de artă drama­tică, despre: Figurație. * x­ * In ciclul conferințelor „Asociației blevilor și absolventelor școalelor de Artă Dramatică", d. Eugen Filotti a vorbit Duminecă în fața unui foarte numeros auditoriu despre rolul ac­torului român, ca element de artă europeană. Cu o bogată exemplificare, d-sa a arătat că numai țările cari prin ve­chimea literaturei dramatice au is­­butit să-și formeze o tradiție, au ti­pul represantiv specific al actorului. Teatrul nostru, dacă se află încă la un nivel de artă teatrală inferior celorlalte, are în schimb toate pers­pectivele unei cât mai frumoase as­­censi­uni. Când lipsa regizorului mo­dern va fi dispărut din teatrul nos­tru, actorul român prin munca sa și cu ajjutorul intelect­ui aîuM, va putea să aducă Europei contribuția de artă a unui teatru românesc. Doamna Claudia Miliőm a cetit din Cântări pentru pasărea albastră, fiind călduros aplaudată. D-l Petre Sturza a cetit măiestri trei din perlele lui Coșbuc: Nunta Zamfirei, Ideal și Bacutul. EXPOZIȚII. In sala Mozart, pictorul Iser mai ține încă deschisă câtva timp inte­resanta sa expoziție de pictură. x-­x- * La Maison iTArt pictori! C. Ba­­calu și Coman, au o reușită expo­ziție de tablouri. BALURI. Sâmbătă 3 Martie va avea loc în saloanele Liedertafel un frumos Jurim-Bal organizat de revista „Ju­nimea evree". B­alul asociației profilaxia tuber­culozei va avea loc irevocabil Sâm­bătă 3 Martie în saloanele Atthénée- Palace. Cirfi­ce rasiste Au apărut: Viata românească, an. XV, No. 1. Revista vremii, an. III. No. 3. Ruga unei mame de Vasile Pop. Haiducul de Bucura Dukmbravă. Boerul Drăgușin schițe și însem­nări de P. Partenie. Prieteni de P. H. Costescu. Deschiderea expoziției ..Tinerimea artistica“ —— — .»■es»- * -an»—--------— înființată intrara avânt de entu­­siasm acum 22 de ani de tinerii dis­cipoli ai artei la noi, Asociația Tine­rimea artistică, e­xemplul care a a­­dăpostit sub cupola sa atâtea ta­lente și-a menținut mereu­ prestigiul față de admiratorii săi. Rătăcitori din local în local, emigrând când din fosta pano­ramă Grivița la Universitate, a­­poi la câte­va săli ale Ateneului, membrii Tinerimii au sacrificat în fiece an tradiției și ne-au poftit să ne convingem că Asociația lor e to­tuși la picioare. De astă­ d­ată, expoziția de Primă­vară a Tinerimei sălășluiește în trei sălițe ale Ateneului unde cui greu în­cape opera bogată a expozanților se­lecționate tosă cu îngrijire ni se în­fățișează pânzele d lui Aricescu și interesante frumoasele interioare ale d-lui Artachino. Pictorul de seamă care e d. Brăes­­cu ne dă câte­va bucăți din care două expresive capete. D-na Bulighiu, expune frumoase f­lustrații pentru cărțile reginei Ma­ria. D. Canisius șase bucăți impresio­nante. Un tânăr talent d-ra Constanti­­nescu aduce două bucăți. D. Georgescu Marin expune tot două bucăți din care una reținută de regele Ferdinand. Splendidele pânze are d. Kimon Lo­­ghi, lor d. Maniu două pânze cu ad­mirabile Flori. Vederi pline de poezie din Transil­vania expune d. Murnu și trei bu­căți interesante d. Mircescu. Impresionant zâmbește apoi în­tr’un cadru de aur portretul reginei Maria în toaletă de încoronare, da­torit pictorului Strâmbu. Vermont expune câte­va din minu­natele sale țigănci. D. Verona are o singură pânză. Mai expun d-na Cecilia Cuțescu- Stork interesante vederi din Bal­­cik. D. Satman, peisagii, d. Pe tras­eu peisagii, de Stoenescu, Natură moartă. D-nii Theodora, Pascali, Paveles­­cu, Nițescu, Sanlicki și Pherekyde. Sculptura e bine reprezentată prin d-nii Boambă, Constantinescu I. Ior­­dănescu, Raiciu, Temelie, Schmidt, Spaeth, Storck, Hette și Onofrei. In ajunul vernisajului pentru public, suveranii au vizitat expozi­ția felicitând la membrii ei și reți­nând două bucăți. FUL. expozanților De la stânga spre dreapta: Satmary, Ver­mont, Kimon Loghi, d-na Kinzesen Stork, Stork, Murnu, Pavelesco, Artakino, Horie Boambă, Marin Georgescu, Constantinescu, Temelie. Strâmbii, ste DIMINEAȚAl impresii dela­ proces nege fapte evidente Unii mărturisesc cu sei»'"^0­ »w să THUROCZY După opt zile de dezbateri, într’o cameră a consiliului de război al corpului II armată, procesul com­plotiștilor unguri a luat drn sfârșit.Din primele zile, un public nume­ros, din care făcea parte, mai ales o­­fițeri, doamne și diplomați, au ur­mărit cu un viu interes desfășura­rea procesului Atât spectatorilor, membrilor con­siliului, cât și comisarului regal, atitudinea principalului acuzat Tur­­roczy, le-a lăsat o deosebită impre­sie. Turoczy, om de vârstă mijlocie, cu privirea­ mândră și pătrunzătoa­re, cu varitla hotărâtă și dârză, a a­­vuit tot timpul o ținută cavalerească ce contrasta cu atitudinea șovăed­­nică și timidă a așa numitului conte Belmont. Pe cât i-a fost posibil, Tunoczy a căutat să ușureze situația tuturor coacuzaților săi. Mai ales ori de câte ori venea la discuție amestecul oficialității ungare In acest complot, Tinoczy depunea toate efortuile ca să le de smintă, luând­u-și toată răs­punderea faptelor . Cât a fost de ferm afirmând că voise cu toată hotărârea să omoare pe regele Ferdinand, pe atât de ener­gic respingea acuzarea că prin aten­tat fusese vizată și regina. — A voi să omori pe rege nu este mai puțin grav decât a te gândi la curmarea vieței soției sale, repetă Turoczy. Deci, rog încă odată consiliul să creadă că n’am vizat niciodată pe regină și aceasta pentru­ că nu con­cep să asasinez o femeie, cu atât mai mult, când ea nu are nici o răs­pundere politică“. Dacă te toate declarațiile Turroczy a căutat să acope­re acțiunea ofi­cialității ungare și să apere pe foștii lui tovarăși, acelaș Turoczy s’a nă­pustit cu toată ura Împotriva lui Belmont, taxându-l de canalie­rce prin atitudinea-i murdară, nu me­rită nici un cuvânt de compătimire. Intr’adevăr, la intervalul celor opt zile de dezbateri, Turoczy a do­vedit că Bell­momit nu este decât un ordinar escroc international, care n­u are nici măcar scuza de a fi inteligent. In fiecare declarație, spusele lui variau. Belmont nu e decât un escroc, ca­re căuta ca de pe urma coimpiletului, la p­lănuirea căruia luase o însem­nată parte, să profite cât mai mult posibil, să stoarcă cât mai mulți bani de la Turoczy și apoi — dacă ar fi fost să fie așa — să denunțe pe Turoczy autorităților române.­­ Pallagy, un tânăr fost ofițer în ar­mata maghiară, se afla până în ul­timul timp în serviciul de spionaj al statului major ungar. El făcuse împreună cu alții jură­mânt lui Turoczy și astfel devenise cel mai intim colaborator al aces­­ttuia Și Pallagy nu a șovăit un singur moment în fața acuza­țiunilor, re­cunoscând cu seninătate că, îm­preună cu Turoczy și Balacszy au pus la cale complotul și au făcut tot posibilul pentru înfăptuirea lui. «• Dacă situațiunea acestor trei acu­zați a fost pe deplin lămurită chiar de către ei, consiliul n’a putut a­­junge la comchuziuni precise asupra rolului pe care l-au jucat ceilalți trei acuzați: Denghel, mecanic la C. F. R. Bereczy, fochist și invalidul Kereszy, fermier din regiunea de frontieră. Aceștia au mărturisit că transpor­taseră câteva lăzi cu materii explo­­sibile din Ungaria în România, fără să știe însă ce conțin, fiind încre­dințați că ascund mărfuri de contra­bandă. Sentința pronunțată era seara la orele 10, după o lungă deliberare a consiliului, a avut darul să preci­zeze punctul de gravitate al acuzați­ilor aduse lui Reimont, făcându-i să suporte ace­eaș pedeapsă ca și prin­cipalii complotiști, Turoczy și Pe­­tl­agy, adică zece ani închisoare. Aceasta pentru că Belmont, cu toate sforțările depuse, pentru a do­vedi că el a denunțat complotul, nu a ioouit alt­ceva decât să lase o slabă impresie numai Intenției ce ar fi a­­vut-o să denunțe complotul. Verdictul asupra celorlalți acuzați corespunde perfect așteptărilor celor ce au urmărit cu atenție desfășura­rea­­ procesului . Achitarea lui Kerecszy, fermierul Invalid, care dovedise că a trans­por­­tat pe complotiști sub teroarea aces­tora, a fost primită cu satisfacție de cei de față. *• Pe lângă faptul că atentatul fu­sese plănuit la Budapesta cu bună Știință a conducătorilor sec. „Ebre­­dó", dezbaterile din cursul săptămâ­­nei trecute au dovedit că Turoczy, Pallagy și Balacszy, când au trans­portat mașina infernală din Buda­­pesta, fuseseră conduși de către patru soldați unguri din postul de fron­tieră Atlat, in frunte cu ofițerul comandant al acelei regiuni de fron­tieră. Din insăsi declarațiile principali­lor acuzați reese acest fapt, precum si amănuntul că militarii unguri conduseseră pe complotiști cari a­­duceau mașina infernală, chiar pe teritoriul nostru, o distantă de mo­metri.. Dacă legile pe baza cărora com­­plotiștii unguri au fost judecați nu prevedeau pentru aceștia o condam­nare mai mare decât la zece ani în­chisoare, fără îndoială că declara­țiile cari confirmă sprijinul efectiv dat de către oficialitatea militară ungară, intru aducerea la îndepli­nire a complotului contra Suvera­nilor noștri, nu vor rămâne fără consecință. V. C. VASCAN * * Președintele: COL. VOICULESCU BELMONT PALAGY Avocat MIHAIL CRUCEANU Un banchit Aseară a avut loc un banchet dat de personalul mașinelor din atelie­rele ziarelor noastre, oferit d-lui D. MAN­OLE CONSTANTINESCU cu prilejul insănătoșirei sale din­­tr’o boală grea de care a suferit in timpul din urmă. S’au ținut cuvântări la care a răspuns d. Manole Constantines­cu, mulțumind colegilor săi pentru a­­ceastă manifestație de simpatia . -------------—an»—---■— BUCUREȘTI 192a : Miercuri 28 Februarie 1923 TEATRUL NAȚIONAL— Visul unei nopți de vairă. TEATRUL LIRIC. _ Boema. TEATRUL POPULAR. _ Băiat de viață. TEATRUL REGINA MARIA—Școa­la Cocotelor. TEATRUL CENTRAL — plimbat. TEATRUL ALHAMBRA__Varietăți. TEATRUL MAJESTIC. — Varietăți. Au apărut: SEFvrim In noaptea de 25 Februarie 1923 Dr. N. Popovici, calea Griviței 213; La Galerii, calea Griviței 74; Gh. Drăguș, calea Victoriei 158; Vasiliu (Turingher), calea Victoriei 78; M. Horn, str. Belvedere 12 bis; Gh. Roșu, calea Moșilor 51; Gh. Corolen­­ca, calea Moșilor 281; Dr. A. Miha­­i­o­viei calea Călărași 28; L Mihălces­­cu, str. Romană 214; A. Sotirescu, șoseaua Șerban cel Mare 4; V. Birmă­­nescu, calea Rahovei 58; L Vespre­­meanu, calea Șerban Vodă 47; Fren­kel, Văcărești 77; Gh. Păltinescu­, B-dul Ferdinand 104; I. Lăzăroiu (Iacobi), str. Patriei 14. Lonod­na princiară Se aniuiată ca iminentă logodna prințesei Mafalda, a doua fiică a regelui Italiei, cu principele moș­tenitor Leopold al Belgiei­ J Prini­sa are 21, prințul 23 de ani ABONAMENTEI Lei SG0 pe timp de un an Lei ISO pe timp de S luni Lei m fi SL U Sig Isșn Șj

Next