Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)
1923-03-21 / nr. 5881
BUCURESTI, Sărindar 9~si 12 pagini Fondat in 1804 de Const. MILLE 18 Martie, o zi însemnată întrunirile de Duminici Idele lui Martie, care au jucat adesea un rol important in istoria tării, nu sau desmințit. Ziua de eri va fi și ea una din datele ce se vor cita în istoria tării. E destul să amintim numai două fapte mari întâmplate în Martie spre a ne convinge că luna aceasta e și cu bucluc dar și cu mare noroc pentru țara noastră. Răsturnarea lui Ion Brătianu după 12 ani de gulernare care părea că n’are să mai sfârșească, în special fiindcă opoziția apărea ca inexistentă și opinia publică adormită, și unirea Basarabiei cu România, primul început norocos al întregirei neamului care a urmat repede după aceea. Ar fi poate să pomenim și de Martie 1907, care el ne-a dat în definitiv reforma agrară, dar să nu amestecăm sânge românesc în amintirile noastre, măcar de data aceasta. Nu ne propunem să analizăm nci nici să ne dăm părerea asupra celor patru întruniri din Capitală, lucru greu de almintie și de făcut într-un singur articol, deoarece opinia publică a fost chemată să se miște și să se pronunțe deodată din cele patru puncte cardinale ale nevoilor, ideilor și sentimentelor izvorîte din chestiile la ordinea zilei: întrunirea opoziției unite împotriva proiectului nouei Constituții, întrunirea femeilor cari cer drepturi egale cu bărbații așa după cum s’au acordat mai pretutindeni, întrunirea proprietarilor cari afirmă că principiul proprietății individuale e atacat de guvern și la suprafața solului și săpat în subsol, și întrunirea ortodocșilor cari își cred primejduită și credința în sine și întâietatea ei în Stat. Putem zice clar că Bucureștii au fost răscoliți până în adâncul convigurorilor lor și până în adâncul masselor, atât prin diversitatea chestiilor pentru care cetățenii au fost chemați să se pronunțe și să manifesteze, cât și dacă considerăm numărul considerabil al tuturor celor ce au răspuns la chemare. Și de sigur că întreaga țară va fi străbătută ca de un curent electric de mișcarea Capitalei. Pentru întâia oară dela încheerea păcei și dela întregirea neamului vedem atât de mare si de activă participare a opiniei publice la trebile tării. Fie că tara a așteptat mai întâi colosala îngrămădire de abuzuri, nereguli, nedreptăți și samavolnicii ce s’au săvârșit în acești patru ani din urmă spre a se răfui dintr’o dată cu clasele cârmuitoare, fie că nedreptățile și rătăcirile guvernului cu noua sa Constituție reacționară și atentatoare sau nepăsătoare de atâtea drepturi și libertăți pe cari le reclamă vremea de astăzi au pus, în fine, capăt răbdării opiniei publice, dintr’o pricină ori alta, sau dintr’amândouă laolaltă, lumea s’a hotărît să iasă din ii diferență. Deocamdată am avut numai o simplă manifestare cu câteva încăerări, dar manifestarea aceasta e destinată să transforme încăerările într’o formidabilă luptă dacă nici în ceasul de-al unsprezecelea mintea cea de pe urmă a românului nu va veni în caietele celor în care ea lipsește astâzi. Știm că e grip, foarte greu — căci dacă ar fi făcust lesne nu se năștea povestea și nu rămânea mereu de actualitate — ca să convingi de greșalâ 9i de pritetejdie pe cei ocupați să-și tae craciu de sub picioare. Riști chiar să fii luat tu de prost și înjurat dacă le dai alarma. Insă oamenii cuminți nu trebue să-și piardă niciodată nădejdea de-a face un lucru bun și înțelept continuând: a striga păzea ! Ori de câte ori se prezintă cazul, se vor alege astfel cel puțin cu conștiința împăcată. De aceea strigăm guvernului, cât mai e timp, să bage de seamă, să nu se joace cu semnele ootelor lui Martie atât de pline de învățăminte pentru tot românul. Și nădăjduim să fim auziți și mai sus decât guvernul. I. TEODORESCU D-na Ela Negruzi, vorbinda ultima Întrunire iemenistă. Un spectacol rușinos Armata înconjurând localul clubului din calea Victoriei, unde se aflau Intre anH tratații opoziției, aceștia n'au fost lăsați să plece, si au rămas asediați în local. Pe la orele U, mulțimea care se adunase îndărătul trupelor, a putut vedea cum, din ordin superior, pompierii ecu pus in funcție pompele cu aburi, si stropiau cu apă, la etaj, prin ferestrele deschise, pe cei cari se aflau in club. In local se adseau tntre alftí d-mit Maniu, Vaida, Mihai Popovici, dr. Lupu Mihalachi, Vladgearu, Bocu, etc. Spectacolul acesta a făcut o impresie detestabilă asupra Amănunte la ultima «C4l Aspecte da la Camera UN DUEL PARLAMENTAR în Incintă se simte povara Întâmplărilor de ieri și alaltăeri. Deputații și miniștrii Încearcă zadarnic să pară... senini. Intrarea primului ministru e salutată cu aplauzele cunoscute ale bietului entuziasm majoritar. Dar se și llueră cu energie, un liner mai energic ca oricând coboară tristețe peste capul îngreunat al d-lui Ionel Brătianu. Ședința a fost agitată de enervarea majorității care avea motive să nu fie prea... filosofică. Dar, scena Interesantă a ședinței a constituit-o duelul Marian Brătianu, în care cuvântul calm și autoritar al președintelui partidului național a spus primului ministru: __ In formulele urbanității obișnuite a d-lui Maniu, — că minte, adică: „spune sfruntate neadevărari" -..........——■ ■ ■ Oplinda ISIel Problema Orientului TUMUL: - Eu fac pe englezul $1 englezii o Iau turtește.... incritiilir ti m Grecia de acord cu Puterile aliate Atena 19. (Radar). — Ministrul Greciei la Paris, d. Romanos, a comunicat guvernului grec, că Franța ar înclina spre o reluare a tratativelor de pace la Constantinopol, unde puterile ar fi reprezentate prin înalții comisari respectivi. Guvernul grec nu este pretivnic reluării tratativelor la Constantinopol. El va trimite noi delegați in caz când Turcia nu va mai fi reprezentată prin Ismed Pașa. Dacă insă acesta va reprezenta Turcia, guvernul grec va apela din nou la serviciile d-lui Venizelios. Grecia ám acord cu puterile Atena 19. (Tractor). Colonelul Plastiras, întrebat dacă Grecia ar intenționa să întreprindă și singură o acțiune militară împotriva Turciei, a spus că Grecia nu se va aventura fn nici **n caz singură in război, dar că este gata să colaboreze oricând și tu orice condițiuni cu marii aliați tn mâna cărora și-a încredințat soarta și de la care așteaptă instrucțiuni și dreptate. . ■íomMa!mmsssmuamtmamsimmsx^r^jt»i^msmsu»vetMmsmmmanmmaamiSsujsaaaasfiososraK«c>^ Ilii feli (5ÉI O moștenire fantastică Exista o avere in San-Framsteco .OMiderabilă: 180.000.000 dolari, adică vreo 36 miliarde lei, care așteată succesiunea. E vorba de defunctul letesi Horovitz, episcop anglican, originar din Clartcov (Polonia) mort la San-Francisco la 1888. Moștenitori semunari ar fi familia Simion Horovitz, din Brașov, după părintele lor Mayer Horovitz originar din Trenfixnala (Polonia). Această moștenire formidabilă, care reprezintă datoria publică a unui stat, va fi obținută după stabilirea filiațiunei In acest scop moștenitorii e-au adresat legaționei române din Varșovia pentru adunarea actelor de stare civilă și statutului personal aflat de Polonia. Partea interesantă e că d. Simion Harovki oferă 50 la sută din brute statului român pentru refacerea țării, ca um fond special. Sunt desigur oarecări dificultăți, in stabilirea drepturilor. Un predecesor norocos de materie de moștenire, se știe că e și mareșalul Pildsudsky, a cărui avere moștenită, transformată In mărci pa Imutft. iwaiftgintA â C=E=ii%Oí&SticJL ÍO CUT1 Ce s’a petrecut în noaptea crimei în M'sSar peste mister Se pare că instrucția în afacerea asasinărei doctorului Garniol înaintea lui foarte încet. Dacă va continua astfel, cercetările vor lîncezi, și asa morții se uită repede, întreaga afacere se va da uitărei Evident că cheia dezlegărei enigmei trebue căutată in exacta lămurire a celor ce s’au petrecut in noaptea crimei in casa in care ea s’a întâmplat. In această privință fiecare amănunt are importanța lui deosebită. Crima, asa se spune că a afirmat chiar victima, sta întâmplat in întuneric- Lumina a aprins’o ea. Vecinii declară cu mai puțină siguranță că au auzit detunătura de armă, dar cu mai multă că au auzit zgomot, ca din mutarea sau căderea mobilelor. Pentru acest zgomot ar exista, sdnțelege, explicația, că criminalul dăruind prin întuneric, da lovit de vre-o mobilă, mai ales că totul era recent instalat. Există însă și o altă explicație. Acela ar fi că doctorul Caraiol, după ce a fost lovit de gloanțe, nu a rămas locului în pat, căci e stagiat că a făcut turul apartamentului său. Așa se explică murdăriile ce dau găsit in camera alăturată. De ce a făcut el acest tur ? Dintr’o stare de zăpăceală, care ar fi explicabilă tn starea de semitrezire l0 crmimbă, taa pentru că l-a urmărit pe acesta ? Evident că după ce a făcut turul apartamentului său, doctorul s’a întors bicamera în care-și improvizase dormitorul, căci dormitorul propriu zis, pregătit pentru ziua când și-ar fi adus sofia, se afla intr’o cameră alăturată- Naște întrebarea : s’a repulcat el un pat sau a căzut lângă pat, într’un leșin din care nu s’a trezit, decât în clipa când a sunat servitoarea ? Dacă a fost leșinat, se explică de ce timp de două sau trei ore nu a cerut nici un ajutor. Dar dacă nu a fost leșinat, ceia ce ar fi posibil, — fiindcă și-a schimbat și cămașa, lui radio pe cea de zi, pe care o avea la îndemână de ce a stat trei ore fără a chema servitoarea ? Și de ce bi tot acest timp nu a încercat d, medic, să-ți oprească măcar hemoragia ? Iar după ce a chemat servitoarea, tot nu a întreprins nimic în această direcțiune, căci rețeta ce și-a prescris-o se referea numai la un medicament pentru calmarea durerilor, pantoporii neavând alt efect Iață chestiuni cari există de fapt și cari trebuiesc elucidate. Ele induc mereu și mereu la credința că poate victima a voit totuși să ascundă vina, să acopere pe criminal, ceia ce restrânge cercul în care «istferae.il tcohll» «*«.**■ JEMW*““,. ANUL nxno. SE SI Miercuri 21 Martie 1923 1 Leu exemplarul In țară 2 Lei »Xi in străinătate ROMA, Martie, — Imediat după întronarea guvernării fasciste, aproape toate partidele politice italiene au început să privească fără dușmănie noul guvern-Să fie o tactică purtarea vechilor oameni politici, cari lasă să se jureze la voe un partid nou și lipsit de experiență? Să fie oportunism? Sau este ceeace afirmă categoric socialiștii In moțiunea votată cu prilejul arestărilor de-a ziarul Avanti, teama? Am crezut necesar să facem această introducere pentru ca cei cari cunosc politica Italiei să nu fie surprinși că in interviewurile acordate ziarului nostru de vechi conducători ci politicei italiene, aceștia dau asentimentul lor nouă guvernări. La sfârșitul anchetei vom arăta pe ce anume fapte petrecute se întemnnmrCi protestul vehement al socialiștilor italieni, față de metodele de guvernământ ale d-ld Mussolini ides spună președ al l Senatului, d. Tilsisi Pentru azi vom expune declarațiile făcute ziarului nostru de d. Tritoni. In viața politică a Italiei marele prieten al României ocupă un loc de frunte. Fost în multe rânduri ministru de externe, iar în timpul conferinței de pace delegat al Italiei, d. Tritoni este azi președintele Senatului itaian. Amiciția i Ca au fost sprijiniți __ „Legăturile cu România sunt indisolubila D. Duca, ministrul de externe al României, pe care l’am primit acum o lună , chiar în această sală unde vorbim — s’a putut convinge, spune d. Titieni, că Italia păstrează neștirbită amiciția sinceră și tradițională față de România. Atitudinea d-Lui Climsn-1830 „In vara anului 13S9, când mă aflam la Paris ca delegat al Italiei la conferința de pace, am sprijinit efectiv doleanțele României. Eram, cum știți, printre puținii cari v’au sprijinit. Clemenceau nu deosebi era pornit nu știu de ce contra României și cerea să se trimită note drastice, chiar ultimatum-uri. Am protestat energic și înarmat cu câteva rânduri din partea senatorului Paula, care a fost nu de mult în țara noastră, am fost primiți imediat de d. Tritoni. Cumpănit și apăsând pe fiecare cuvânt, d sa mi a răspuns imediat la chestiunile ce i le-am pus.." Am vorbit în primul rând de relațiile cu România; i am exprimat temerea că Italia ap înit clina spre o politică favorabilă al inamicilor noștri, la care d. Trii toni ne-a răspuns următoarele: I raââărie italei ii am obținut ca nota trimissă României — cu ocazia semnării păcii imi pare—. I să fie făcută in termeni amicali. . D-nii Vaida și M.șu, dela s «ații României, erau tot t. timpul in legătură cu mine și ii ajutam totdeauna cu vorba și sfatul. Mai târziu a venit discuția indemnizațiilor de război. ; Sprijinul Italiei “ ! „la fața comisiunii de reparațiuni care avea să fixeze indemnizațiile Hatta a cerut satisfacerea integrală a cererilor formulate de delegația română. 5 In tot timpul am fost sprijînîtorii cererilor reprezentanților României. , Or, toate acestea sunt probe evidente și destul de importante, I de amiciția sinceră pe care Italia o Poartă României Fiți fără grija. Acelaș spirit domină și azi opinia publică și veroul Italiei. Pa terenul politic s’a făcut, pat zice, tot ce era da făcut Halațiila economice „Relațiile politice simt excelenta. Insă ar fi în interesul Româniai să caute, să dezvolte in aceeaș măsură și relațiile economice. Zilele acestea ckitr, s’a făcut un acord pentru petrol ca Polonia. Ar trebui ca și România să indice un acord similari convenția încheiată cu Polonia ar putea servi de bază. Ministrul dv. la Roma, d. Lato*vary, de care mă leagă prietenii din limpil căt am fost colegii cad la Paris și care se bucură de simpatiile unanime ale cercurilor diringidtoare, vă poate confirma spuses mele. Nu există nimic ce ne-ar putea despărți; ar fi însă de dorit, v’a repet, ca să se strângă căt mai mult relațiile economice D. Tittoni și SMVsrnarea fascista — Cum priviți, Excelență, Atuația în Italia” — „Țara noastră, ne spune ”. Tittoni, a trecut printri o perioadă când calmul și ordinea păreau că nu mai pot domni. Din fericire am trecut această perioadă,iar azi putem zice că Italia se aud In plină ascensiune-Viața economică s’a ameliorat nudt și se sintt efectele politicei de restea trare economică a guvernului fascist. ■ Situația este din ce în ce mai citiți continuarea in paris-a I D. TITTONI ZlfIROJ „DIHIBTI CUPON DE PREMII Io. 690 de cupoane consecutive predate Administra TIeTzfiT rulut „DIMINEAȚA“, dau dreptul La CIMC3 38KU33 pentru participarea Cititorilor la tragerea marilor premii gratuite inclusiv patru case stol, acordate cititorilor noștri-PSsîrd atest Cupon •fetiLasca ...