Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)

1923-03-21 / nr. 5881

BUCURESTI, Sărindar 9~si 12 pagini Fondat in 1804 de Const. MILLE 18 Martie, o zi însemnată întrunirile de Duminici Idele lui Martie, care au jucat adesea un rol important in istoria tării, nu sau desmințit. Ziua de eri va fi și ea una din datele ce se vor cita în istoria tării. E destul să a­­mintim numai două fapte mari în­tâmplate în Martie spre a ne convinge că luna aceasta e și cu bucluc dar și cu mare noroc pen­tru țara noastră. Răsturnarea lui Ion Brătianu după 12 ani de gu­­l­­ernare care părea că n’are să mai sfârșească, în special fiindcă opozi­ția apărea ca inexistentă și opinia publică adormită, și unirea Basara­biei cu România, primul început norocos al întregirei neamului care a urmat repede după aceea. Ar fi poate să pomenim și de Martie 1907, care el ne-a dat în definitiv reforma agrară, dar să nu ameste­căm sânge românesc în amintirile noastre, măcar de data aceasta. Nu ne propunem să analizăm nci nici să ne dăm părerea asupra ce­lor patru întruniri din Capitală, lu­cru greu de almintie și de făcut în­­tr-un singur articol, de­oarece opi­nia publică a fost chemată să se miște și să se pronunțe deodată din cele patru puncte cardinale ale nevoilor, ideilor și sentimentelor izvorîte din chestiile la ordinea zi­lei: întrunirea opoziției unite îm­potriva proiectului nouei Constitu­ții, întrunirea femeilor cari cer drepturi egale cu bărbații așa du­pă cum s’au acordat mai pretu­tindeni, întrunirea proprietarilor cari afirmă că principiul proprie­tății individuale e atacat de gu­vern și la suprafața solului și săpat în subsol, și întrunirea ortodocși­lor cari își cred primejduită și credința în sine și întâietatea ei în Stat. Putem zice clar că Bucureștii au fost răscoliți până în adâncul con­­vigurorilor lor și­ până în­ adâncul masselor, atât prin diversitatea chestiilor pentru care cetățenii au fost chemați să se pronunțe și să manifesteze, cât și dacă conside­răm numărul considerabil al tutu­ror celor ce­ au răspuns la chema­re. Și de sigur că întreaga țară va fi străbătută ca de un curent elec­tric de mișcarea Capitalei. Pentru întâia oară dela închee­­rea păcei și dela întregirea neamu­lui vedem atât de mare si de ac­tivă participare a opiniei publice la trebile tării. Fie că tara a așteptat mai întâi colosala îngrămădire de abuzuri, nereguli, nedreptăți și sa­mavolnicii ce s’au săvârșit în a­­cești patru ani din urmă spre a se răfui dintr’o dată cu clasele cârmui­­toare, fie că nedreptățile și rătăci­rile guvernului cu noua sa Consti­tuție reacționară și atentatoare sau nepăsătoare de­ atâtea drepturi și libertăți pe cari le reclamă vremea de astăzi au pus, în fine, capăt răb­dării opiniei publice, dintr’o pricină ori alta, sau dintr’amândouă laolal­tă, lumea s’a hotărît să iasă din ii­­ diferență. Deocamdată am avut numai o simplă manifestare cu câteva în­­căerări, dar manifestarea aceasta e destinată să transforme încăerările într’o formidabilă luptă dacă nici în ceasul de-al unsprezecelea min­tea cea de pe urmă a românului nu va veni în caietele celor în care ea lipsește astâzi. Știm că e grip, foarte greu — căci dacă ar fi făcust lesne nu se năș­tea povestea și nu rămânea mereu de actualitate — ca să convingi de greșalâ 9i de pritetejdie pe cei ocu­pați să-și tae craciu de sub picioa­re. Riști chiar să­­ fii luat tu de prost și înjurat dacă le dai a­­larma. Insă oamenii cuminți nu trebue să-și piardă­­ niciodată nă­dejdea de-a face un lucru bun și înțelept continuând: a striga pă­zea ! Ori de câte ori se prezintă cazul, se vor alege astfel cel puțin cu conștiința împăcată. De aceea strigăm guvernului, cât mai e timp, să­­ bage de seamă, să nu se joace cu semnele ootelor lui Martie atât de pline de învățăminte pentru tot românul. Și nădăjduim să fim auziți și mai sus decât gu­vernul. I. TEODORESCU D-na Ela Negruzi, vorbin­da ul­tima Întrunire iemenistă. Un spectacol rușinos Armata înconjurând localul clubu­­lui din calea Victoriei, unde se aflau Intre anH tratații opoziției, aceștia n'au fost lăsați să plece, si au ră­­mas asediați în local. Pe la orele U, mulțimea care se adunase îndărătul trupelor, a putut vedea cum, din ordin superior, pom­pierii ecu pus in funcție pompele cu aburi, si stropiau cu apă, la etaj, prin ferestrele deschise, pe cei cari se aflau in club. In local se adseau tntre alftí d-mit Maniu, Vaida, Mihai Popovici, dr. Lupu­­ Mihalachi, Vladgearu, Bocu, etc. Spectacolul acesta a făcut o im­presie detestabilă asupra Amănunte la ultima «C4l Aspecte da la Camera UN DUEL PARLAMENTAR în Incintă se simte povara Întâm­plărilor de ieri și alaltăeri. Deputații și miniștrii Încearcă zadarnic să pară... senini. Intrarea primului ministru e sa­lutată cu aplauzele cunoscute ale bietului entuziasm majoritar. Dar se și llueră cu energie, un liner mai energic ca oricând coboară tristețe peste capul îngreunat al d-lui Ionel Brătianu. Ședința a fost agitată de enervarea majorității care avea motive să nu fie prea... filosofică. Dar, scena Interesantă a ședinței a constituit-o duelul Marian Bră­tianu, în care cuvântul calm și au­toritar al președintelui partidului național a spus primului ministru: __ In formulele urbanității obiș­­nuite a d-lui Maniu, — că minte, adică: „spune sfruntate neadevă­­rari" -..........——■ ■ ■ Oplind­a ISIel Problema Orientului TUMUL: - Eu fac pe englezul $1 englezii o Iau turtește.... in­critiilir ti m Grecia de acord cu Puterile aliate Atena 19. (Radar). — Ministrul Greciei la Pa­ris, d. Romanos, a comuni­cat guvernului grec, că Franța ar înclina spre o reluare a tratativelor de pace la Con­stantinopol, unde puterile ar fi repre­zentate prin înalții comisari respectivi. Guvernul grec nu este pretivnic reluării tratativelor la Constantinopol. El va trimite noi delegați in caz când Turcia nu va mai fi reprezentată prin Ismed Pașa. Dacă insă acesta va reprezenta Turcia, gu­vernul grec va apela din nou la serviciile d-lui Venizelios. Grecia ám acord cu puterile Atena 19. (Tractor).­­ Colonelul Plastiras, între­bat dacă Grecia ar intenționa să­ întreprindă și singură o acțiune militară împotriva Turciei, a spus că Grecia nu se va aventura fn nici **n caz singură in război, dar că este gata să colaboreze oricând și tu orice condițiuni cu marii aliați tn mâna cărora și-a încredințat soarta și de la care aș­teaptă instrucțiuni și dreptate. . ■íomMa!mmsssmuamtmamsimmsx^r^jt»i^msmsu»vetMmsmmmanmmaamiSsujsaaaasfiososraK«c>^ Ilii feli (5ÉI O moștenire fantastică Exista o avere in San-Framsteco .OMiderabilă: 180.000.000 dolari, a­­dică­ vre­o 36 miliarde lei, care a­­ștea­­tă­­ succesiunea. E vorba de de­functul letesi Horovitz, e­pisco­p an­glican, originar din Clartcov (Po­lonia) mort la San-Francisco la 1888. Moștenitori semunari ar fi familia Simion Horovitz, din Brașov, d­upă părintele lor Mayer Horo­vi­tz origi­nar din Trenfixnala (Polonia). Această moștenire formidabilă, care reprezintă datoria publică a unui stat, va fi obținută după sta­bilirea filiațiunei In acest scop mo­ștenitorii e-au adresat legaționei române din Varșovia pentru adu­­narea actelor de stare civilă și sta­tutului personal aflat de Polonia. Partea interesantă e că d. Si­­mion Harovk­i oferă 50 la sută din brute statului român pentru reface­rea țării, ca um fond­ special. Sunt desigur oarecări dificultăți, in stabilirea drepturilor. Un predecesor norocos de materie de moștenire, se știe că­ e și mare­șalul Pildsudsky, a cărui avere mo­ștenită, transformată In mărci pa­ Im­u­tft. iwaiftgintA â C=E=i­i%Oí&SticJL ÍO CUT1 Ce s’a petrecut în noaptea crimei î­n M'sSar peste mister Se pare că instrucția în afacerea asasinărei doctorului Garniol îna­­intea lui foarte încet. Dacă va con­tinua astfel, cercetările vor lîncezi, și asa morții se uită repede, în­treaga afacere se va da uitărei­ Evident că cheia dezlegărei enig­mei trebue căutată in exacta lă­murire a celor ce s’au petrecut in noaptea crimei in casa in care ea s’a întâmplat. In această privință fiecare amănunt are importanța lui deosebită. Crima, asa se spune că a afir­mat chiar victima, sta întâmplat in întuneric- Lumina a aprins’o ea. Vecinii declară cu mai puțină si­guranță că au auzit detunătura de armă, dar cu mai multă că au au­zit zgomot, ca din mutarea sau că­derea mobilelor. Pentru acest zgomot ar exista, sdnțelege, explicația, că criminalul dăruind prin întuneric, da lovit de vre-o mobilă, mai ales că totul era recent instalat. Există însă și o altă explicație. Acela ar fi că doc­torul Caraiol, după ce a fost lovit de gloanțe, nu a rămas locului în pat, căci e stagiat că a făcut turul apartamentului său. Așa se explică murdăriile ce dau găsit in camera alăturată. De ce a făcut el acest tur ? Din­tr’o stare de zăpăceală, care ar fi explicabilă tn starea de semitrezire l0 crmimbă, taa pentru că l-a urmărit pe acesta ? Evident că după ce a făcut turul apartamentului său, doctorul s’a întors bi­camera în care-și impro­vizase dormitorul, căci dormitorul propriu zis, pregătit pentru ziua când și-ar fi adus sofia, se afla in­­tr’o cameră alăturată- Naște întrebarea : s’a repulcat el un pat sau a căzut lângă pat, în­­tr’un leșin din care nu s’a trezit, de­cât în clipa când­­ a sunat servi­toarea ? Dacă a fost leșinat, se explică de ce timp de două sau trei ore nu a cerut nici un ajutor. Dar dacă nu a fost leșinat, ceia ce ar fi posibil, — fiindcă și-a schimbat și cămașa, lui radio pe cea de zi, pe care o a­­vea la îndemână de ce a stat trei ore fără a chema servitoarea ? Și de ce bi tot acest timp nu a încer­cat d, medic, să-ți oprească mă­car hemoragia ? Iar după ce a che­mat servitoarea, tot nu a întreprins nimic în această direcțiune, căci rețeta ce și-a prescris-o se referea numai la un medicament pentru calmarea durerilor, pantoporii nea­­vând alt efect Iață chestiuni cari există de fapt și cari trebuiesc elucidate. Ele in­duc mereu și mereu la credința că poate victima a voit totuși să as­cundă vina, să acopere pe crimi­nal, ceia ce restrânge cercul în ca­re «istferae.il tcohll» «*«.*­*■ J­EMW*““,. ANUL nx­­­no. SE SI Miercuri 21 Martie 1923 1 Leu exemplarul In țară 2 Lei »Xi in străinătate ROMA, Martie, — Imediat după întronarea guvernării fasciste, a­­proape toate partidele politice ita­liene au început să privească fără­ dușmănie noul guvern-Să fie o tactică purtarea vechi­lor oameni politici, cari lasă să se j­ureze la voe un partid nou și lip­sit de experiență? Să fie oportunism? Sau este ceea­­ce afirmă categoric socialiștii In moțiunea votată cu prilejul arestă­rilor de-a ziarul Avanti, teama? Am crezut necesar să facem a­­ceastă introducere pentru ca cei cari cunosc politica Italiei să nu fie surprinși că in interviewurile acordate ziarului nostru de vechi conducători ci politicei italiene, a­­ceștia dau asentimentul lor nouă guvernări. La sfârșitul anchetei vom arăta pe ce anume fapte petrecute se în­­te­mnnmrCi protestul vehement al so­cialiștilor italieni, față de metodele de guvernământ ale d-ld Musso­lini­ id­es spună președ al­ l­­ Senatului, d. Ti­lsisi Pentru azi vom expune decla­rațiile făcute ziarului nostru de d. Tritoni. In viața politică a Italiei ma­rele prieten al României ocupă un loc de frunte. Fost în multe rânduri ministru de externe, iar în timpul conferinței de pace delegat al Italiei, d. Tritoni este­ azi președintele Senatului ita­­­ian. Amiciția i Ca au fost sprijiniți __ „Legăturile cu România sunt indisolubila D. Duca, ministrul de externe al României, pe care l’am primit acum o lună , chiar în această sală unde vorbim — s’a putut convinge, spune d. Titieni, că Ita­lia păstrează neștirbită amiciția sinceră și tradițională față de România. Atitudinea d-Lui Climsn-1830 „In vara anului 13S9, când mă aflam la Paris ca delegat al Italiei la con­ferința de pace, am spri­jinit efectiv doleanțele României. Eram, cum știți, printre puținii cari v’au sprijinit. Clemenceau nu deosebi era pornit nu știu de ce contra României și cerea să se trimită note drasti­ce, chiar ultimatum-uri. Am protestat energic și înarmat cu câteva rânduri din partea senatorului Paula, care a fost nu de mult în țara noas­tră, am fost primiți imediat de d. Tritoni.­­ Cumpănit­­ și apăsând pe fieca­re cuvânt, d sa mi a răspuns i­­m­ediat la chestiunile ce i le-am­­ pus.." Am vorbit în primul rând de­­ relațiile cu România; i am ex­­­­primat temerea că Italia ap în­­it clina spre­ o politică favorabilă al inamicilor noștri, la care d. Tri­­i toni ne-a răspuns­ următoarele: I r­aââ­ări­e italei ii am obținut ca nota trimi­s­să României — cu ocazia­­ semnării păcii imi pare—. I să fie făcută in termeni­­ amicali. .­ D-nii Vaida și M.șu, dela s­ «ații României,­­ erau tot t. timpul in legătură cu mi­ne și ii ajutam totdeauna cu­ vorba și sfatul. Mai târziu a venit discuția in­demnizațiilor de război. ; Sprijinul Italiei “ ! „la fața comisiunii de repa­­­­rațiuni care avea să fixeze in­­­­demnizațiile Hatta a cerut satis­­­­facerea integrală a cererilor for­­­­mulate de delegația română. 5 In tot timpul am fost sprijînî­­­­torii cererilor reprezentanților­­ României. , Or, toate acestea sunt probe evidente și destul de importante, I­ de amiciția sinceră pe care Italia o Poartă României Fiți fără grija. Acelaș spirit­­ domină și azi opinia publică și veroul Italiei. Pa terenul politic s’a făcut, pat zice, tot ce era da făcut Halațiila economice „Relațiile politice simt excelenta. Insă ar fi în interesul Româniai să caute, să dezvolte in aceeaș mă­­sură și relațiile economice. Zilele acestea ckitr, s’a făcut un acord pentru petrol ca Polonia. Ar trebui ca și România să indice un acord similari convenția încheiată cu Po­lonia ar putea servi de bază. Ministrul dv. la Roma, d. Lato*­vary, de care mă leagă­­ prietenii din limpil căt am fost colegi­i cad la Paris și care se bucură de sim­patiile unanime ale cercurilor dirin­gidtoare, vă poate confirma spuses mele. Nu există nimic ce ne-ar putea despărți; ar fi însă de dorit, v’a re­pet, ca să se strângă căt mai mult relațiile economice D. Tittoni și SMVsrnarea fascista — Cum priviți, Excelență, A­tuația în Italia” — „Țara noastră, ne spu­ne ”. Tittoni, a trecut printri o perioadă când calmul și ordinea păreau că nu mai pot domni. D­in fericire am trecut această perioadă,iar azi pu­tem zice că Italia se au­d In plină ascensiune-Viața economică s’a ameliorat nudt și se sintt efectele poli­ticei de re­stea trare economică a guvernului fascist. ■ Situația este din ce în ce­ mai citiți continu­area in par­­is-a I D. TITTONI ZlfIROJ „DIHIBTI CUPON DE PREMII Io. 6­90 de cupoane consecutive predate Administra TIeTzfiT rulut „DIMINEAȚA“, dau dreptul La CIMC3­­ 38KU33 pentru participarea Citito­rilor la tragerea marilor premii gratuite inclusiv patru case stol, acordate cititorilor noștri-PSsîrd­­ atest Cupon •fetiLasca ...

Next