Dimineaţa, martie 1923 (Anul 20, nr. 5862-5891)
1923-03-22 / nr. 5882
mmm. Sărindar 9—TI 10 pagini fondati> 1904 de Const. MILLE ANUL XX NO. 5882 Martie 1921 1 Lou exemplarul In țară 2 Lei «x. In străinătate Infimi greșala liberalilor de a nu fi făcut o colaborare de guvern cu partidul national ardelean iei dă astăzi roadele. Dacă vreodată in cariera mea ziaristică, am prezis cu mai multă preciziune o realizare viitoare apoi desigur am prezis liberalilor urmările acestei greșeli a lor. Fiindcă nu mai încape loc la controversă , dacă liberalii sunt siliți astăzi ca să voteze Constituția singuri *1 cu orașul păzit de toată puterea militară a Capitalei aceasta se datorește exclusiv numai faptului că id. Brătianu n’a știut sau n’a vrut să facă colaborarea cu ardelenii. Astăzi această politică se răzbună. Firește Constituția va fi votată și va fi pusă în aplicare, mai întâi fiindcă formele legale stau de partea guvernului, al doilea fiindcă regele își întrebuințează tot creditul spre a hotărî partidele politice și țara ca să primească Constituția. Nu este, însă, mai puțin adevărat că o Constituție votată de un singur partid dar având înpotrivă-i pe toate celelalte partide, este lipsită de autoritate morală. Astăzi în fruntea luptei înpotriva nouei Constituțiuni stă partidul național ardelean. Ceea ce este foarte grav. Căci lupta tuturor partidelor de opoziție din vechiul regat, întrunite înpotriva Constituțiunei ar prezenta un mai mic caracter de primejdie decât ostilitatea îndârjită a singurului partid național transilvănean. Nu cred că în sufletul fiecărui român conștient acest adevăr nu este luminos. Ostilitatea partidului național a pierdut o parte din gravitatea lui prin faptul contopirei cu partidul democrat din vechiul regat Deși eu m’am retras din acest partid fiind cu desăvârșire protivnicilui în care este organizat și condus, totuși am recunoscut din ziua fuzionărei sale cu partidul ardelean, că — or care ar fi mobilul care la îndemnat la realizarea faptului — a făcut tărei un serviciu enorm de mare. In adevăr, dacă în lupta lui de astăzi înpotriva Constituționei, partidul prezidat de d. Maniu ar fi fost tot numai partidul regional reprezentând numai Ardealul, refuzul său de a recunoaște Constituția unitară ar fi însemnat că partidul care a proclamat la Alba Iulia unirea Ardealului cu România repudiază, de fapt, această unire. Cel puțin acest înțeles l-ar fi avut li Ardeal, peste graniță si chiar in Vechiul regat Dar faptul că a fuzionat cu un partid din vechiul regat i-a dat caracterul unui partid pe întreaga tară așa că refuzul sau de a recunoaște noua Constitutiune nu mai însemnează că Ardealul refuză să recunoască unirea cu vechiul regat. Și totuși situația internă este foarte tulbure. Firește Coroana nu este pusă astăzi in situația grea de a alege Intre guvern și opoziție, pe câtă vreme atât partidul d-lui Iorga cât și sl partidul poporului, care a guvernat tara până anul trecut, nu participă la lupta violentă a celor aalte două partide, dar nu e mai puțin adevărat că guvernul actual este combătut de toate partidele din opoziție iar Constituția cea nouă nu va fi votată decât de partidul liberal și de partidul Secuilor. Guvernul are, prin urmare, plumb in aripă. Și dacă Constituția lui va fi totuși legaizată, nu e mai puțin adevărat că — or care i-ar fi succesorii — excesele zilelor de astăzi i-a scurtat existența. Dar să fim drepți, dacă d. Brătianu ar fi făcut colaborarea cu ardelenii, aceștia ar fi rămas partid regionalist Fiindcă d. Brătianu a făcut colaborarea cu ardelenii aceștia au fost siliți să fuzioneze cu un partid din vechiul regat Deci, dacă guvernul liberal a pierdut țara a câștigat Const. Bacalbașa Păstrați Cuponul din paginak1-a a ziarului. Acest clapon vă dă posibilitatea să câștigați premiile oferite de Dimineața, Intre cari sunt și PATRU CASE NOUI, Un englez despre frumusețile Basarabiei Sub titlul "Basarabia ca stație climaterică", un englez, „ E. Chivert Davies, a publicat tn Manchester Guardian“ dels 2 Martie un articol plin de entuziasm despre Basarabia. Areastă provincie i-a apărut ca o țară plină de frumuseți naturale neîntrecute. El începe prin a sfătui pe turiștii ,,plictisiți de peisagii!© stereotipi“ să-și împlânte cortul porntru im sneu un ruhin. Regiunea nordică a Basarabiei, „cu văile ei Rugi, cu vjlle ei glorioase cari acoperă colinele și cu pădurile dese cari ce întind până spre câmpiile fertile în pășuni“, prezintă și dânsa mult farmec. Acolo sunt mănăstiri vechi, zidite de Ștefan cel Mare și fortărețe de acum cincisprezece veacuri, „buni să umple de bucurie inima oricărui om care iubește antichitățile“. Dar dincolo de ținutul acesta este o regiune și mai frumoasă, este stepa care se întinde până în mare. Stepa basarabeană impresionează profund. Acolo unde drumul merge dealungul colinelor, impresia de singurătate este complectă. Atât cât poate să cuprindă ochiul, aceleași ondulațiumi ale solului. Totul apare extraordinar de nmro, „Câmpiile sunt pline de flori de toate culorile. Cerul este de o claritate admirabilă. Aerul e ca șampania“. Farmecul »topei basarabene pune in urmă orice altă frumusețe naturală, în afară de aceea a mstrei, cu care se aseamănă: „In Basarabia, ambele frumuseți : aceea a mării și aceea a stepei pot fi realizate la un loc“. * * # ,,De la Vâlcov, sat pe Dunăre, unde pescarii lipoveni prind nisetri mari, până la Cetatea Albă, faci KBB<erdisenswR două fite cu căruța. Aceia cari au făcut drumul acesta ti cari au văndt dunele de nisip, cari a respirat aerul curat al mării, cari au admirat minunata viața a păsărilor acestei regiuni, dragi fi singuratice, cari au trecut prin trestii și s'au minunat la contemplarea atâtor splendori, n'ar consimți să scurteze cu un ceas măcar timpul excursiei". D. Davies spune apoi că, dacă ar fi milionar, ți-ar construi acolo un conac, lângă țărmul mării. S’ar plimba atunci cu barca P* mare ți ar învăța *să aprecieze cele cinci sute de varietăți de vinuri cari rivalizează cu cele mai fine Tokăy-uri din pivnițele imperiale". Dar gliftele basarabene, dar icrele negre, despre cari gurmanzii spun că nu există mai bine"! Dacă turiștii cari ar veni acolo, ar dori să facă excursii, i-ați duce la pescăriile statului din Dugast sau i-ați lua cu mine la Șaba, unde o mică colonie de descendenți ai unor francezi fabrică un vin, a cărui rețetă nu vor s'o spue". Apoi turiștii ar putea să se ducă la Cetatea Albă, mai bine cunoscută sub numele persan de Akerman, de pe vârful fortăreții căreia se vede Rusia bolșevică D. Davies mai spune că ar atașa de conacul lui un vaporaș cu motorii că, după ce ar petrece astfel, ln mijlocul naturii, admirând marea și stepele, s'ar duce să viziteze micile orașe basarabene, ,unde ospitalitatea este tradițională * * * .._A?a vorbi englezul. Ar fi interesantă o anchetă, ca să constatăm câți români știm să aprecieze frumusețile țării noastre, așa cum le apreciază, din când in când, câte un străin. ___ ......................................................... fi fi apărut LIBERTAtEA PRESEI” de Const. GRAUR Editura „Adeverul" Boala lordului Crewe LORDUL CREWE ambasadorul Angliei la Paris, care se află de o săptămână grav bolnav Ceva trist Un ofițer îmi făcea mai deunăzi următoarea destăinuiri» : E o jale să servești într’o unitate in care pe lângă țăranul din vechiul regat fac serviciul militar ți țărani din Ardeal sau tineri aparținând diferitelor minorități. In special cu aceștia țăranul nostru face un trist contrast E analfabet, foarte des slăbănog, palid și timid in totdeauna, ca speriat par’că. Pe câtă vreme ungurii, sașii, șvabii și arț î țtiu carte și s desghețați până intr’atât că mulți din el scot carnețelul din buzunar și-și notează ordinele superiorilor pentru ca să le poată executa exact și la ținc, ai noștri nu pricep nici măcar limbajul păsăresc ce li se țină De unde rezultă că opincarul din vechea țară riscă să fie umilit prin dese și aspre observații, și nu arare ori chiar prin bătaie, căci îngrozitorul obicei n’a dispărut încă cu desăvârșire. Cel puțin ofițerilor noștri superiori, celor bătrâni, deși nici tinerii n'ar trebui să se arate indiferenți, li se impune datoria românească, patriotică, omenească, cum voiți să-l ziceți, ca să avizeze pe deoparte la măsurile necesare culturii și educației vechiului nostru popor, pe de alta să facă să înceteze măcar umilința asta a bruscării, insultei și a bătăei, deoarece de azi Înainte cazărmile au martori ai umilinței noastre, martori străini cari altă dată nu existau. leftenireiu traiului „Monitorul Oficial“ continuă să publice permisele de export acordate de ministerul,eftenirei traiului. Printre ele, urintul, liberal d-lui P. G. Manta, pentru 15.000 kgr. de șuncă. ...De aia plătim noi 50 de lei pe kilogramul de carne de porci UlanÜfca»" ti » OGLINDA ZILEI Constituția JANDARMUL > Ce face azi guvernul a învățat de la noi... Noi de când aplicăm constituția asta... extrag aria mintară Mulțimea manifestând pe străzi Pâinea și Carnea Pâinea noastră caa de toate zilele tot ne-o dau Încă brutarii, poate nu tocmai tanc i& număr ți la cântar, dar ne-o dau In fiecare zi Pare Insă că suntem in primejdie de-a o vedea scumpită și chiar lipsă Sunt unele orașe care au pățit-o deja Pe când răndul Capitalei ? Cu carnea lucrurile se schimbă. O avem și rar, și proastă și cu prețuri care variază de la o săptămână la alta parc'ar 11 acțiuni cotate la bursă. Acum de iznoavă trecem printr’o grevă a măcelarilor. Deocamdată ambele chestii sunt, ca de vre-o patru ani Încoace de artmintrail, tn mare discuție la primărie. Ori câtă bunăvoință insă ar avea domnii de acolo, ei se lovesc de două piedici mari: valuta și lipsa mijloacelor de constrângere. Guvernul, care ne-a făgăduit îmbunătățirea valutei, și nu se ține și la alte măsuri pe care nu le-a făgăduit dar Îi proaste, guvernul nu ne va fi de nici un falt. In chestia asta, ca in nici una de altfel. De la el nu ne așteptăm decăt la un singur bine , să pleca Rămânem dar numai cu primaria. De ce nu se gândește nimeni la mijloacele cele practice ? De ce nu caută primăria să ne furnizeze de-a dreptul carnea dacă e adevărat ci măcelarii ne speculează f Abator are, funcționari are, credit i se poate aoando- De ce nativeancă? ■ • ••și I. T. Cuiestia -avrtmastă lg 19 © |8|i Pi A © « ifiül is p§|. .; ies 0. Linati itt tiiilir Jiiilii “ i.—— «WH — Soluționarea chestiei evreești «re» a ncSiynaa ungari In firile amic (Dela trimisul nósíru special) ROMA, MARTIE. — la continuarea anchetei noastre privitoare la situația politică a Italiei ne-am gândit că e interesat să cunoaștem și părerea d-lui Luigi Luzzati. Prim ministru al Italiei într-o perioadă grea după ce Giolitti părăsise guvernul, d. Luzzatti a fost apoi în douăsprezece rânduri ministru de finanțe în diferite guverne iar azi este ministru de stat pe viață. Deși în vârstă de aproape 85 ani d. Luzzatti care mai este și senator lucrează cu râvnă în direcția politică. Profesor universitar la Padova și Romald. Luzzatti nu-și neglijează cursurile și din când în când îmbogățește literatura și științele economice cu lucrări cari sunt traduse în toate limbile globului. In cursa modestă dar totuși interesantă, din Via Venetto, d. Luzzatti ne-a primit cu multă bunăvoință. — „Am cunoscut, ne spune d-sa, mulți români, iar la universitate am avut numeroși studenți din România, băeți foarte inteligenți și, cari s’au distins mult iar acum au ajuns departe. Legături puternice am avut și ara cu oamenii politici ai țarei d-tră. d-l Luzzatti, un apod al ungurii cari caută să subminam simpatiile pe cari România le ar« la noi Nimeni nu poate vis» să-i aprobe. Ungurii pe cari eu ti detest, sunt un popor cu tendințe cuceritoare și Învățați nu te domine, ci să oprime. Se vor convinge sper că pretențiile lor sunt irealizabile și că nu mai pot aspira la dominarea unor ținuturi a căror origină nu este ungară și a căror populație este străină da rasa turanică". D. LUZATTI ȘI POLITICĂ GUVERNULUI MUSSOLINI — Cum priviți situația din Italia? — „Grație măsurilor luate situația s’a îndreptat mult în ultimul timp. Am credința că prin legiuirile întocmite de noul gruvern se va obține o ameliorare a situației financiare. — Cum priviți politica externă a guvernului fascist? — Deși prezintă multe echivocuri de cari nu țin să vorbesc in presa străină, politica externă a guvernului actual trebue să fie susținută. Și Învinșii și învingătorii U nevoe de pace și justiție. Dacă ei pot domni într’o țară, * insă eu mult mai greu să obții pace și justiție Intre popoare" termini d-sa, S NEDELBÅ „In special o prietenie veche m-a legat de Ion Brătianu, tatăl actualului președinta al consiliului din țara d-tră. Eram bine și cu d-l Brătianu fiul, dar acum câțiva ani se ivise Intrend o divergință de opinii pentru o chestiune pe care o socotesc esențială. Era vorba pe persecuția evreilor! Am luat apărarea evreilor din România, nu pentru că eu sunt născut evreii «1 cei persecutați erau tot evrei. Respect credința oricui, nu sunt bigot și nu fac caz de religia mea, însă din moment ce mi se reproșează că sunt evreu, iau atitudinea cuvenită, de altfel, e destul să văd niște oameni persecutați, indiferent de ce religie nr ar fi, ca să le țin apărarea, Împotriva oricui. Incidentul de care am pomenit, s-a aplanat, din fericire, d-l Brătianu recunoscând legitimitatea libertății religioase și necesitatea emancipării evreilor, doleanțe pe cari eu le-am susținut La 1913 am avut chiar un schimb de scrisori on dl Brătianu in ceea ce privește drepturile evreilor. Vă asigur că dreptatea făcută evreilor a impresionat mai favorabil străinătatea, decât persecuțiile cari nu v-au creiat prietenii. Am mândria de a spune că sunt poate cel mai vechi prieten și apărător al amiciției dintre Italia și țara dură. România trebue susținută cu sentimente de frăția sinceră și onesoft, nu de frăție a la Gain și AbeLE,saule economise Ar trebui să se dea atenție și relațiilor economice. Guvernele românești au căzut într’o regretabilă greșală când n’au făcut toate sforțările ca să-și poată respecta angajamentele luat. La noi aveam cea mai mare încredere în titlurile românești, evident nu vorbesc decât de cele dinainte de război, și toată lumea le considera ca cele mai sigure. Ar fi de dorit, chiar la interesul țării d-voastră să se aranjeze această chestiune așa ca să nu mai fie nevoe ca presa italiană să se ocupe de această problemă și să se constitue asociațiuni pentru apărarea intereselor dăunate de România. D. LUZZATI DESPRE UNGURI • Aveți mulți dușmani, continuă Moartea lui Dimitrie Onciul Profesorul Dimitrie Onciul, președinte al Academiei române ți director al Arhivelor Statului, a murit aseară. E o pierdere însemnată pentru învățământ și pentru istoriografia românească. Dimitrie Onciul a fost un profesor și un savant înarmat cu acea liniște sufletească și cu acea claritate metodică, ce fac însușirile esențiale ale omului de țiință Politica nu l'a ispitit niciodată, sau l'a apropiat de ea cu sfială și cu stângăcie. A rămas mereu împăcat intre hrisoavele, zapisele si cronicile, ai cari iți împrietenise spiritul din tinerețe. Cneiul rămâne istoricul întemeierii principatelor române, cel mai științific ți mai convingător. N'a avut nici întinderea constructivă și filosofică a inteligenței lui Xenopol, nici vrednicia elocventă șe toate pregătită, cu care d. Iorga străfulgera întregul cuprins al vieții omenești, dar a fost înarmat cu acea stăruință analistă și pozitivă, care trebuiau pentru luminarea primei fose din istoria noastră veche. Școala românească ți intelectualitatea noastră se închină înaintea operei precise și solide a acestui vânjos și discret muncitor al științei trecutului național. Cil Merni Litera Demisie in teatru D. Romold Bulfmaker societat 4 I a! teatrului Național Un fine» rești a demisionat. Comitetele reunit« bou respins dorniala asupra căreia totul artistul a revenit cerând să explice numai a Mstor comitete motivele domisiunii sala ZIAIHII „DifilStilTfl“ CUPON DE PSEffl KCL 90 de cupoane consecutive predate Administrațiii ziarului „DIMINEAȚA“, dand dreptul la CINCI BOLURI I pentru participarea Citiio-irilor la tragerea marilor ? premii gratuite inclusiv * pistru casa noi, acordate * cititorilor noștri PSstrafi acest Cupon