Dimineaţa, aprilie 1923 (Anul 20, nr. 5892-5918)
1923-04-01 / nr. 5892
BUCUREȘTI. Sărindar 9—11 * 10 pagini fondat î in 1904 de Const. MUIE UNUL XX No. Casa Duminică 1 Aprlila 1923 ! Leu exemplarul In țara 2 Lei ex« In străinătate i Ce fel de ligă de treime Czeska ridicată mai igunăzî de-a i se înființa o ligă a tolerantei care lupte pentru a se mite capăt scandalurilor și violetelor ce se Săvârșesc dela o vreme de-o mână de inși, Jva »»cinicilor cetățeni, ba chiar și împotriva fe Bseilor și a copiilor, pe motiv că «partin unei anumite credinte religioase, mi se pare aspr* pe o temelie P^a strâmtă. Chiar cuvântul „tolera” uuî tocmai la locul lui în vremea noastră de legi egale pentru toti. de drepturi garantate și de libertate a tuturor părerilor si createlor. Expresia asta are ceva mic *1 umilitor intr’însa, în orice caze a reprezintă o mentalitate si o stare1 de lucruri pe care lumea cinîîzicâ, de rude trebue să luăm pildă, a depășit-o de mult. Iar daci se caută pilde în propriul nostru trecut, e bine să se știe că vecha tolerantă a românului în decursul veacurilor, despre care a tratat Hașdeu intr’o broșură execelent scrisă și documentată apărută pe La 1874, era mai curând nepăsare» Indiferentă decât tolerantă. E adevărat însă că istăeî trecem printr’o perioadă de întoleranță acută, îndreptată nu numai contra evreilor ci și a altor alegorii. E destul să dim pe comuniști, pe socialisti, pe adventiști, și baptiști, spre a ne convinse de acest trist adevăr. Pe urmă vine număru! nesfârșit al brutalizaților, schingiuiților și chiar câteodată ai ucișilor de către cei ce sânt puși și plătit! «! să pălească ordinea, averea, cinstea și plata locuitorilor acestei țări. Astfl încât victimele întoleranței îi ale Săbătăciilor se recrutează din mai 5ate strategle sociale dar în special din rândurile acelora care-Si íernic- să aibă o credință deosebi-pur și simplu,în vremea când s’a scos la modă ,'că credința e o nebunie și' un sacrilegiu, oricare ar fi ea din firómen) ce se afirmă ca atare. O ligă a telenței, dacă s’ar forma mumai pe-o asemenea bază, ar întâmpina tot atâtea greutăți de realizare și ar avea tot atât de lucru ca și una cu caracter general, nobil, demn și hotărît, cum ar fi de pildă una, a „Drepturilor omului“, mai cu seamă că la noi se calcă zilnic în picioare toate drepturile omului, atât acelea ce sânt de ordin strict personal și sufletesc, cât și acelea prevăzute în legi și chipurile garantate de ele, intoleranța'amară dintre particulari și sălbăticia autorităților întinzându-se pe toate tărâmurile, pe cel politic, economic și social, ca și pe cel religios, de rase și de origie ce credinți. Prin urmare repetă numai o ligă a drepturilor omului,așa cum s’a fundat chiar în țările în care aceste drepturi nu sânt numai o vorbă goală sau o minciună legală, ne trebue neapărat Și nouă. Chestia toleranței va fi numai un capitol din statutele unei atari lig: și numai o fată din multiplele ei feluri de activitate. Dar cine s’o facă și cu ce succes ? Cine, să se încerce și se va vedea. Dacă nu se va găsi cine, degeaba ne vom mai plânge, într’un asemenea caz soarta ni-i pecetluită, sau după cum zice romanul ce ni-a scris în frunte ni-i pus. Dacă însă se va găsi un număr îndestulător de persoane care sa adere și apoi să lucreze, ele nu vor avea ,decât să-și aleagă ca deviză celebrele cuvinte ale lui Wilhelm Taciturnul: Pentru a te mișca nu-î de loc nevoe să nădăjduiești, nici de-a izbuti ca la stărul I. TEODORESCU 1 Ne deturmizare sociala E Ieșea chiriilor, fac mai bine ie ie ca ■ ■ - urilor. Horoconul cu care d. Jean Th. Fie* bucurase ne proprietari a Hm!, la Sen» oal îi edificări în ■voff»îi acest« lastre astelere Iecerea termei idil ® 2 ori la 1 In, scu ;i fiii csc și șiretlicuri Inițiale pe . a a desființa câti mit nyalt «vasele chirie fiior, « pa' deosebire In «preble Levy a cerut« remanivei de a ujip silet »; întărâta aprindă ||B ä pj&* ta «sonexistent țin IMS a presei e si determina In |E frecare enterforie, © en me, e o lene swhtltadS d« dBp ’-are și tai"| Ele cale eî köztit chiar Impulsul xfceî de *, când chiriașii și proprietarii e.i 0ata Șă se ciocnească sincerosii il»n si«T>»nirea sălii „Dacia“. JL manifestare* wmî situat« «m mic vârșirtt pertisxHon!tB. Guvernul Lîn t a învățat en măsurile de siL l 8 și cu îeBiîorărîie impotrivi feuilor, să nu nită că legea ehirtliei sa e ca votarea unei consilt«tiie a Matt lovește interese și păsuri pre racemnse, prea dureroase prea îme Mate pentru a fi impntă cu o simplă brutalitate parlamentară. Nădăjduim că deputate, cu toate să sunt sub incitația influențe guvernului vor avea destulă pru lentă ca să nu tulbure prea mul destul de tulburat« noastră viați SmnilS.T-- ■ [UNK] — ■!■!m=j==m_ »TM" IW» CîtlS: <a Ultima oră Comunicatul guvernului . în chestia tarifarSăm areva avocaților din Pitești |S' LEGĂTURĂ CU CHESTIUNEA SALARIILOR magistratilor PITEȘTI, 30 Martie. — Toate procesele ce trebuiau să se judece ,astăzi la tribunalul local, au fost imânate din pricîu, între« corpul a Siricațiîor în frunte cu decanul baoului refuzând să pledeze, aceata ca o protestare împotriva molk -ului cum s'a soluționat chestiunea wMaátumiűm - viscol Qțomesa Dilema — Bătae mâncai, dar după care Constituție? Cei nouă, sau cea vechie?... Ședința Marelui Colegiu Votarea noilor episcopi Se pierdte magistratura Aveam și ceva bun fix țara aceasta, ceva cu care ne mândream și la nevoie ne consolam de nenumăratele rele și păcate ce ne înconjoară și ne copleșesc. Acest lucru bun care era ca un colț senin pe un cer întunecat este magistratura. Avem magistrați integri și bine pregătiți, simțeam o plăcere și ne revetăm acest adevăr. De aceea, cu atât mai mare este durerea noastră, văzând că suntem pe punctul de a pierde instituțiunea care se bucura de o îndreptățită încredere generală. Și o pierdem din două motive. Mai uitai din cauza puțin scrupuios ului politicianism care pentru realizarea unor imediate scopuri cu caracter meschin nu s’a dat îndărăt dela nici un mijloc de presiune pentru a corupe c. .în menistraților, a-i preface in agenți electorali ordinari și a-i împinge la călcări de lege și la săvârșire de abuzuri. In această privință partidei liberal poartă o vină care nu-i va fi ușor iertată. Liberalii cari, pentru a-și făuri un parlament propriu, au violentat conștiința magistraților, silindu-i să tolereze sau chiar să comită tăișuri cu ocazia operatiilor alectorale, au săvârșit o crimă a cărei răspundere o vor purta vreme îndelungată. Al doilea motiv pentru cara magistratura nu va mai fi ceia ce a fost până mai acum in urmă este insuportabila situație materială, mizeria In care se sbat cei însărcinați cu distribuirea justiției. • Scrisoarea d-lui avocat Traian Alexandrescu, publicată în ziarul nostru, și in care se arată cum un coleg al sân din Ploești a refuzat să pledeze pentru motivul că niște judecători muritori de foame nu mai pot inspira Încredere Instițiabililor și avocaților, este ca un sunet de alarmă Trebuie scăpată, cât mai o vreme, magistratura de iminentă primejdie pe a-și' perde o alian,va «așap^ta cu o mujuci și o purtare ireproșabilă de atâtea zeci de ani. Și mai o alt mijloc decât îmbunătățirea grabnică a situației materiale a magistraților. Altfel magistratura se pierde. Avem zilnic regretul să Înregistrăm retrogeros în cariera judecătorească a elementelor celor mai capabile, care iți găsesc In alte domenii o asigurare In condițiune mai bune a mijloacelor de existență. Este un adevărat exod care trebuie oprit de urgență. Precum am spus, aceasta nu poate fi obțiinut decât prin creiarea de condițion) materiale posibile și omenești corpului judecătoresc. N. N.' 188iâtilil0fîn S8 tiil! Uliii Primul minstru a intervenit personal ca proectul votat să treacă și prin Cameră de ia Sorți în D. minifetrir al justiției a depus ieri la Cameră proectul de lege privitor la chirii și a cerut urgenta. . Majoritatea s-a opus urgentei și, la rândul ei, a cerut ca proectul să fie Îndelung discutat In secțiuni. După puțin timp ședința Camerei a fost suspendată și deputații s’au întrunit în secții ca să ia în discuție proectul In chestie. Toate secțiile s’au întrunit, unele cu numărul reglementat de membri, altele numai cu câte 7-8 deputați. Secțiunea a IX-a, prezidată de d. P. Gdiboviceanu, a hotârât cu 10 voturi contra 8, ca să amâne discuțiunea pentru o zi de dimineață la orele ,10. Secțiunile I, II, V, VII și VIII au cercetat proectul propunând o mulțime de modificări. Secțiunea a III-a a refuzat să discute proectul, ca inadmisibil. Primul-ministru fiind înștiințat că proectul d-lui Florescu întâmpină mari greutăți in unele secțiuni ale Camerei, s’a dus repede în Dealul Mitropoliei și, mergând în fiecare din cele 8 secții în care se aflau deputații, a stăruit ca proectul să fie votat așa cum a fost adus de la Senat, dându-și angajamentul că’n vitoarea sesiune parlamentară guvernul va prezintă un proect de lege complect asupra problemei tocomfelor. . Unii deputați au protestat că li se cere să voteze un proect necomplect, anti-democratic ți nestudiat. Alții au declarat că vor da votul lor pentru primul-ministru, fără să țină seamă de proect, pe care o consideră nediscutabil. Au fost aleși următorii delegați la proectul legii chiriilor: Em. Den 1, secția I, dr. Costinescu,la II, V. Meruțiu la III, Ion I.’‘Pliat 1a IV, D. Ioanițescu la V. Grigore Dumitrescu la VI, SL Șendrea la Vii, N. Simionescu la VIII. D. Al. Doneanu se consideră ca delegat la secția IX, deși aceea secție de-aibia ani de dimineață va cerceta proectul.. Comitetul delegaților se va întruni azi la orele si la Cameră spre a coordona modificările propuse de secții și a alege pe raportor. Discuțiunea generală, a proectului va începe azi la orele 3 d. a. Se depun mari stăruințe ca proectul să fie grabnic adoptat și de Cameră, astfel ca Parlamentul să poată lua vacanță astă seară. In acest scop primul-ministru va declara și in ședință publică a ceea ce a decimat în serțmni, că iși ia personal angajamentul ca în viitoarea sesiune parlamentară să fie presentat;izn. proect câmplșoi' al 'teflid ehiriitor,,. ■. • : Redeschiderea Universităților Rectorii și decanii, in urma unei consfătuiri care a durat trei zile, au ajuns la soluția pe care noi am propus-o de unul, fără nici o... consfătuire ! Adică toate cursurile se redeschid, cu toți studenții Înscriși, fără nici o deosebire de vârstă, sex, religie. Cine viu va vroi să urmeze în aceste condiții va fi liber să stea acasă, învățământul universitar nefiind obligator. Cine va încerca însă să împiedice pe alții de la carte, va fi eliminat. Iar împotriva acelorari ar ficerca să tulbure ordinea, se va face apel la forța publică, pentru a-l determina să stea binișor. Chestiunea scandalurilor universitare se termină deci așa cum ar fi trebuit să înceapă. Nu trebuiau închise universitățile pentru ca studenții cei liniștiți să plătească pentru cei turbulenți. Pe de o parte trebuia menținută ordinea prin dispoziții de natura acelora pe cari rectorii și decanii le-au luat abia acum, iar pe de altă parte trebuiau redepsiți instigatorii, mai ales proesorii Instigatori, căci e absurd să pedepsești niște școlari cari au urmat sfatul dascălilor lor. Iar dacă e adevărat, că unor măsuri raționale se opunea faimoasa autonomie universitară,—slavă Domnului, avem parlament legal. Relegat, el există și lucrează, a putut suprima Constituția— cu atât mai mult putea să suprime acea autone»ație care dă profesorilor dreptul să facă exact contrarul de ceea ce sunt datori. Acum, s’a isprăvit. Bine că s'a isprăvit. Spunem insă cele de mai sus neutru r^val când, totuși... nu se va fi izprăvit. Căci, dela o vreme, prea sunt toate cu josul in sus și percă nu ne vine să credem că, In sfârșit, autoritățile de tot felul bine-voiesc să "se întoarcă sub jugul oribil al bunului simț, GR. DAMIAN C ospodărie ideală Mai întâi faptele. La 26 Septembrie 192~ căile ferate, publică licitație pentru cocsul metalurgic necesar atelierelor sale. Deși ne place să punem mereu Înainte lozinca „prin noi înșine“, concurenții români au fost foarte desavantajați față de cei străini prin depunerea unei garanții, a taxei de înregistrare și a obligației impozitului pe cifra de afaceri, care străinilor n’ai cum să le pretinzi; prețul cel mai avantajos i’a oferit totuși o casă română cu 54 șilingi tona. S’a adjo decât provizor, asupra ei. Dar fiindcă această casă a cerut, și astfel nu se putea, acreditiv la Londra pentru cele 12 milioane cât valora consul, d. ministru de finanțe a anulat licitația și s’a publicat rr pentru 15, Februarie a. c. Acum sau prezentat mai puțini concurer‘i. Casa română mai sus pomenită a oferit cu 52 de șilingi tonal numai cu 80 la rată acreditiv. S'a adjudecat asupra ei. Cu toate stăruințele căilor ferate, nici licitația asta nu s'a primit de minister și la 29 Martie a fost alta. De data asta s’a adjudecat asupra unei case elt eze, care va trebui plătită Integral și cu 30 milioane lei un loc de 12 milioane fiindcă un interval a drvenit ocupația Ruhrului. Rezultatul: perdere 18 milioane pentru stat la 12 milioane! Parc«-au făcut căile ferate fără cocs de 1« Septebrie și până azi. L’au cumpărat pe piață, vagon cu vagon cu prețuri exorbitante, de la bănci și depozite care-l aveau foarte eftin dar vindeau, natural, cu prețul zilei. Gurile rele pretind că aceste amânări nu aveau un fond de scop decât de a permite unor instituții liberale să-și scurgă cocsul. Insă d. Vintilă Brătianu a făcut o economie de 60.000 lei de la hârtia ministerului. Tot e ceva. ce ziceți oameni buni? Primifi și cel mai grav eșec al nouei administrații comunale a Capitalei a fost încercarea de-a face pe negustorii ambulanți să ia o bac, măcar una, atunci când vin de cer autorizație. Pe urma mai rămâne să ia încă alta la moarte. Ei bine, cei de la primărie n’au reușit. Colportorii au preferat să plătească costul liftei ?1 încă un baca’? pe deasupra ca să n’o facă, și astfel au căpătat rempisa fără să se spele. Să vo povestesc o nostimă anecotat. Un prieten al meu văzând pe un țăran bolind pe prispa casei, l’a convins să meargă la un spital din București, plutindu-i și trenul. Care nu-i fu mirarea văzundu-i din nou peste câteva zile bolind, iarăși pe prispă. Și-l întrebă: Ce-i cu d-ta, cJitare? De ce n’ai stat la spital să te vindeci? — Am fugit, boerule, că nu era de chip să rabd. — Da ce s’a întâmplat? — M’a opărit de cum am intrat, și am fugit. Ii făcuseră bac, lucru necunoscut pentru dânsul! In București mahnarigili noștri se cam deprinseseră cu nemții sub ocupație, dar aveau în potriva lor o ură groaznică, pe care mulți trebuie s’o mai păstreze și astăzi, fiindcă-i duceau cu de-a sila la bac in massă, desigur în vederea prevenirii exantematicului. Să bage bine de seamă comisia interimară că dacă întinde prea mult măsura asta a băilor obligatorii să nu ajungă tot așa de nesuferită ca și nemții.-Te pomenești că e răsturnată pe unde nici nu-i trece prin minte, INDEX jutsnsmistii biruitori In Jugoslavia Liberalii englezi contra Franței n. Eenes preconizează un acord polono-rus ifHg Rădici, Spaho, Korosetz: acești trei șefi de partide au avut cele mai mari succese în ultimele alegeri generale din Iugoslavia, obținând un număr de mandate aproape îndoit din câte au avut în parlamentul dizolvat. Iar câte și trei sunt cei mai ireductibili adversari ai ideiei unui stat național și centralist sârbesc. Așa. în afară de Rădici care, precum se știe, luptă pentru independența Croație. Spaho este partizanii autonomiei Bosniei și Herțegovinei, iar Karasetz, un foarte dur preot catolic, susține ideia autonomiei pentru Slavonia. Reiese, așadar, că mișcarea federalistă și centrifugă câștigă in intensitate și proporții și face și mai de actualitate ideia unei confederații Iugoslave, in care și bulgarii ar fi înclinați să intre. Este de ajuns să avem în vedere o astfel de eventualitate, pentru ca să înțelegem cât de mare este interesul nostru ca să urmărim cu toată atenția desfășurarea evenimentelor la vecinii noștri. *-*• In Camera Comunelor, fostul secretar al lui Lloyd George a hat pe față apărarea Germaniei, atacând tot așa de fățiș politica Franței căreia îi atribue intenția de a anexa teritorii germane Cam tot în acelaș sens a vorbit și fostul prim-ministru d. Asquith care s-a întrebat ce scopuri mai urmărește Franța, prelungind ocupația sa în Ruhr și chiar întinzănd-o. Scopul Franței e bine cunoscut: să-și asigure plata reparațiunilor ce-i datorește Germania, care s’a eschivat mereu de la îndeplinirea obligațiunilor sale. Oricum, se pare că această atitudine a unor anumite cercuri politice englezești alimentează intransigenț a guvernului german, care tot mai speră să scape ușor prin neînțelegerile dintre Anglia și Franța. O speranță care — cel puțin pănă acum — s’a dovedit cu totul L U’zoriei c că D. Beneș, distinsul ministru de externe al Cehoslovaciei, declară într’un interview acordat ziarului „Le Matin“ că pacea Europei nu poate fi asigurată decât prin apărarea cu orice preț a tratatelor. Iar organizarea acestei apărări d. Beneș o vede intr’o continuă cooperare a statelor tăiate și în restrângerea raporturilor dintre Mica Antantă și Polonia. Dar pentru asigurarea păcei in Orientul European d-sa mai găsește indispensabil și încicerea unui acord polono-msesc, lucru care în împrejurările de față nu e tocmai ușor de obținut. D. BFNES 1 Noii episcopi