Dimineaţa, mai 1923 (Anul 20, nr. 5919-5949)
1923-05-01 / nr. 5919
* 1 V Sosirea primului ministru Consiliul de miniștri de azi ' H _j||]___ II I m Dl Ion /. C. Bratianu. primal nú‘ utóm. a sosit in CepMa aseară, jft prii* 8, yenknd Ma Plorica. 1 Dl general V.UoUma, ministru de toteme, care plecase Sâmbătă dinu, m V ta d-sale din Futna, s'a înapoiat tf îrsa aseară In Capitală. * * • " D. I. C. Daca, ministru de externe, e tăcut ani de dimineață o lungă vizită d-M ministru Ch. Mărzescu. D. Daca a stârnit pe lângă d. Kârbescu să renunțe la atitudinea d-sale dârză In conflictul cu i. general Văitoianu, spre a nu se protoca o criză In guvern. Se pare că toate stăruințele d-Ud țDaco pentru a aplana conflictul din guvern se lovește de intransigentă. Sunt atât de avansate neintelegerile și atât de profunde deosebirile de vederi, incât sunt prea putine speranțe să se poată aplana conflictul Rămâne de văzut ce atitudine va lua d. Ionel Brătianu, care, păn’acum, a făcut tot ce i-a stat prin putere ca să amâle remanierea până după sesiunea de Mal *** Este probabil că încă In cursul divineții de astăzi ssi arbă loc un consiliu de miniștri in care să se iii ultimele deciziuni. Acest consiliu avea să ia hotărâri in vederea deschiderea Camerei care are loc mâine Marti Acum el va avea de dat o solutia și crizei din guvern. Aprovizionarea orașelor Faimosul episcop catolic Bossuet, care credea în Dumnezeu până în pânzele albe, susținea că de aceia are pepenele felii ca să le poată împărți cu ușurință și cu dreptate părintele de familie copiilor săi, și de aceia pe lângă orașele mari a făcut să curgă fluvii, fiindcă așa a voit Dumnezeu în nemărginita lui bunătate și înțelepciune. Singura excepție pe care a făcut-o părintele ceresc este c’a așezat Bucureștii pe Dâmbovița, care numai fluviu nu e. Te miri chiar, dacă pârâu cum este, poartă în albia lui apă sau ce lichid misterios încolo Dumnezeu s’a milostivit și de noi, probă că a hotărât să nu fie orașe prea populate pe întinderea României Căci ia închipuiți-vă că am fi avut măcar 8—6 târguri mari în țară. Cu ce s’ar fi aprovizionat ele . Nu doar că lipsesc vitele, păsările, cerealele și alte bunătăți comestibile, dar nu se pot transporta. De aceia în Banat chirogramul de carne de prima calitate se vinde cu 18 lei și la București cu 25, găina în nordul Moldovei cu 10 lei, iar aci cum habar n’am că nu-mi dă mâna, am auzit însă de cifre fantastice. Și așa mai departe. Intr’un loc « prisos și în altul lipsă, aci se huzurește, dincolo se rabdă. Și iarăși așa mai departe. Pricina e că alimentele, nu pot circula singure, iar căile ferate circulă extrem de prost, plus și alte pricini pe cari nu le mai înșir, ele fiind secundare față de cea d’intâi. De aceea am spus că Dumnezeu a fost bun cu noi, deoarece el și-a scoborit mila și înțelepciunea pană la incapacitatea noastră Inzestrându-ne cu un singur oraș mare, Bucureștii L T, . .. . ---------««»-sip??'“' ..... ^ BUCUREȘTI, Sărinda* 9—116 pagini ondat 11 1964 de Const. MILLE ANUL XX No. 5919 Haiti 1 Hal 1923 I Leu exemplarul In țară 2 Lei p» in străinătate e • « up [linii 11 miii de parlament O mistificare a parlamentului și a opiniei publice Sssizafio BialeSe declarații ala depsitaflora s^vernamantali Victor femancP. și D. Dimitri IAȘI, 29. — Azi, a avut loc In sala ILUsabeta" o întrunire publică a agti chiriașilor" din localitate. Au luat parte și parlamentarii ieșeni . Întrunirea a fost deschisă de d. farmacist Cadace care atacă actuala lege a chiriilor, prin care — spune d-sa — sunt favorizați proprietari speculanți. D. Cadace amintește de sinuciderea unul comerciant din Iași, din pricina mizeriilor ce i se făcea proprietarul său. (In semn de doliu asistenta se scoală în picioare). CUVÂNTAREA D-LUI DEPUTAT VICTOR IAMANDI la cuvântul d. VICTOR IAMANDI, deputat liberal, care după ce face considerata generale asupra crizei generale a locuințelor, se ocupă și de actuala lege a chiriilor. LEGEA CHIRIILOR N’A FOST VOTATA DE PARLAMENT D. deputat Iamandi declară : „Oricare ar fi situația mea de om de partid, afirm că această lege n’a fost votată de parlament* A fost o mistificare a parüismepistului și a opiniei glubîace* CE TREBUIA SA FACA MINISTRULRSEnăstrssB de justiție trebuia să tragă consecințele în 24 de ore. Sunt însă oameni a căror ticăloșie face parte din psihologia parvenitului. In altă țară un asemenea om ar fi căzut sub o proban! general. Diamendi se angajează ca în apropiata sesiune parlamentară, să lupte pentru modificarea legii ori pentru anularea ei. DECLARAȚIILE D-LUI DEPUTAT DIMITRIU D. Dimitrie Dimitriu, deputat ÎLberal, spune că d-sa a făcut parte din comisiunea pentru alcătuirea proectului de lege al chiriilor. In parlament nu s’a adus legea Întocmită de comisiune. Cu o zi înainte de votare, s’a prezentat corpurilor legiuitoare altă lege. Și d. deputat Dimitriu își ia angajamentul să lupte pentru Înlăturarea actualei legi a chiriilor. D. ' Mișcarea tancțonarilor IntimiFBa de a fi misifis Spre o înțelegere ? — Cuvântările d-lor Iliescu, Vladescu și Novacescu Dmpfi cian se anunțare, funcțierii greviști trebuiau să țină, «rî, la orele 4 după, amiasă, o nouă întrunire la „Monte Carlo“ in Cismigiu. ’Autoritățile insă le făcuseră cunoscut membrilor din comitetul Uniune! că ținerea aceste! Intrunirii nu poate fi îngăduită Totuși funcționari greviști, • câteva sute la număr — au început a sosi, în Cișmigiul populat din belșug, încă, de pe la orele 3 după amiază, circulând prin jurul „Butul tunei“ și localului „Monte-Carlo“. . Autoritățile ce-i drept, da data aceasta n’au mai dispus evacuarea grădinei, dar în schimb au introdus înăuntru numeroase detașamente de soldați, unii stând în repaus, puștile făcute piramidă, alți organizați în patrule cari circulau în permanență prin Cișmigiu, împiedicând atropamentele. Bineînțeles că și poliția era la post, numeroși agenți, subcomisari, comisari și inspectori, stând de veghe, gata a interveni oricând s’ar fi simțit nevoe. La sala „Monte-Carlo“ nu s'a putut ține întrunirea, întrucât patronul nu a mai pus localul la dispoziție, fie în urma măsurilor luate de autorități, fie pentru motivul că localul a fost deschis pentru consumatori. Pe la orele 4, funcționarii greviști , văzând că în Cișmigiu nu-i chipu să-și țină întrunirea, au Început să părăsească grădina treptat, treptat, cu cuvântul de ordine de a se aduna In sala restaurantului „Amiciția“, ceea ce au și făcut. Poliția prinzând de veste a închis imediat intrarea Ialomit cu două cordoane militare, unul spre strada Brezoianu iar celalt spre Cișmigiu, oprind orice circulație pe acolo. In timpul aceata Insă greviștii câteva sute — ♦’au și instalat la diferitele mese gătite libere în restaurant. INTRUNARBI BULA. »AMICIȚIA“ Astfel fiind, întrunirea s’a ținut fel ciuda autorităților. ■ D. PAUL ILIESCU, ruină dintre•părătorii fruntașilor mișcării, ale [căror mandate au fost confirmate, b—« a luat cel dintâi cuvântul și după ce evocă vremurile când în calitate i de magistrat a atât alături de funcționarii publici, face constatarea că autoritatea, condusă de un spirit Oligarhic, și-a înfipt ghiarele în conducătorii mișcării, înshipuindu-si că prin acest procedeu samavolnic ar , V putea înfrânge mișcarea slujbașilor Statului. Iși exprimă Indignarea împotriva modului cum s'a efectuat judecata confirmării mandatelor de arestare, arătându-și nădejdea și spiritul de dreptate al instanțelor superioare ale justiției, cari vor fi Chemate CiX-și spună ultimul cuvânt. Credința noastră, a avocaților — apune d-sa — e că greva a fost jusestificată, din punct de vedere legal isti el o lege nu poate suprima acest drept. întrucât privește arestarea conducătorilor funcționarilor, ea s'a făcut pe baza unor articole dintr’o Sags ce nu se poate aplica în speță. In comparație cu colegii dv. cari Intimidați de amenințări, au reluat serviciul, dv. sunteți adevărați eroi. (Vă strig: „Să trăiți, voi cei cari tunteți pe pragul pușcăriei“. [ In inchesre, d. Iliescu cere funcționarilor să caute a lua măsurile cele mai practice spre a putea duce la bun sfârșit mișcarea începută o cauză atât de dreaptă. 8PR3 O INTELSGERE? Lt. I. VLADESCU, fost procuror al jcfe Ufag. au provocat mișcarea funcționarilor. 4) Cauze de ordin moral: Asigurarea independenții și eșirea de sub presiunea politicianismului; 2) Cauze de ordin material. E inadmisibil să se ceară cuiva să muncească cu un salariu derizoriu„ In împrejurările de azi când s'au produs atâtea defecțiuni, cred că e prudent ca prin reprezentanții dv. să găsiți mijlocul unei înțelegeri pentru restabilirea liniștei. Ar trebui ca o delegație de funcționari să înceapă tratative demne cu guvernul în scopul intro idrii dreptății și ordinei pe care nu dv. ați turburat-o, ci alții. D. NOVACESCU, membru In comitetul Uniunei generale a funcționarilor, după ce face o dare de seamă asupra primei săptămâni de grevă, cere celor de față depline puteri pentru comitetul de conducere spre a trata cu oricare dintre sfătuitorii mișcării funcționărești, până azi la orele 10 dim., când urmează a se lua o hotărire definitivă. „Azi, Luni, la orele 10 dim. nu trebue să existe funcționar care sa nu vină în Cișmigiu, unde urmează a se hotărî soarta tuturor fucționarilor din Întreaga țară" sfârșește d Novacescu. întrunirea s’a terminat la orele 6 seara, când li s'au oferit, câte un frumos buchet de liliac d-lor Paul Iliescu și I. Vlădescu. Funcționarii s’au împrăștiat în liniște, fără să se fi produs vreun incident, astfel că la orele 6 jum. au fost ridicate cordoanele militare ce barau intrarea Ialomit, retrăgânduse și polițiștii. * Era fism GREVIȘTII DIN GALAȚI REIAU LUCRUL GALAȚI. 29. — Funcționarii dela toate Instanțele judecătorești din localitate, s’au întrunit ori in localul tribunalului, hotărând să reia lucrul cu începere de Lunii 13 Aprilie ori. Prin reluarea lucrului nu înseamnă că vor tocota sa protestare împotriva arestării conducătorilor mișcării. ÎNTRUNIREA FUNCȚIONARILOR DIN CONSTANȚA CONSTANȚA. 29. — Funcționarii publici din localitate s’au întrunit azi dimineață în grădină publică a orașului. S’a hotfinit să se organizeze Marii Mai cri, o mare Întrunire în același loc. Se va alege mai comitet de acțiune. 0 telegrama falsă ln Iași IAȘI. —> Eri a ajuns in localitate ► telegramă prin care se anunță, că greva a izbucnit la căile ferate. Se zice că s'a dovedit că telegrama a fost expediată dintr-un oraș din Moldova. E căutat autorul telegramei Convențiune comerciali greco-români Athena. 29. —Radorf — Ministrul de Finanțe grec prepară un nou proect de convenție comercială greco-românâ. * Funeralii japoneze la Paris maestrul de ceremonii al Curții imperiale japoneze, care în lipsa unui preot shintoist, a oficiat serviciul divin,—după ritualul telegrafist de la Tokio—cu prilejul funeraliilor principelui Kitashirakawa, mort, după cum se știe, într’un accident de automobil lângă Paris. CONTELE MATSUDAIJIRA Insula lui Hercule , chiar Ada-Kaleh, dacă e să credem cele susținute de C. Densușianu în cartea sa, așa de voluminoasă, de interesantă și de puțin citită întitulată „Dacia preistorică“. Punct strategic Însemnat din cea mai îndepărtată antichitate, fiindcă domină „Porțile de fier”, ea a pornt disputată , multă vreme între turci și austriac. Cred că « pentru întâia oară, de când a format-o Dunărea, că aparține României, și nădăjduesc că ne va rămâne pe vecie. E un ostrov lungăreț, cam în formă de nemilună din întâmplare, șes perfect, roditor, plin de grădini și pomi fructiferi, întins cam de 165 de hectare, așezat imediat în susul regiunii stâncoase care împiedecă cursul regulat al apelor Dunării între Vitrdorova și Orșova. Densușianu susține ideia că aci trebuesc așezate faimoasele columne ale lui Hercule, pe două temeiuri : că textul grecesc care relatează faptele eroului antic n’au absolut nici o potriveală cu strâmtoarea Gibraltar; al doilea că pe o statue a lui Hercule din insula Cipru, ridicată in secolul V înainte de Hristos, unul din basreliefuri reprezintă vederea localității unde s-au petrecut faptele cari au dat naștere legendei, și că acel basrelief, pus alături de o fotografie a „Porților de fier“ împreună cu insula Adam Kaleh, se aseamănă în perfecție cu acestea. Mai sunt și alte argumente serioase în favoarea acestei teze, dar n’am loc să le dau. Pare deci că faimosul Hercule a pus astfel un picior Isprăvile macedonenilor Starîiboliiski condamnat la moarte Asasinatele se fin lanț SOFIA. 29. — In urma acordului sârbo-bulgar. Încheiat la NI?, tinzând la împiedicarea, bandelor de comitagii de a face Incursiuni In Macedonia, comitetul suprem macedonean a condamnat la moarte, pe ziua de 10 Aprilie, pe președintele consiliului de miniștri Al. Stambeliiski, pe toți membrii actualului guvern ca și pe toți deputat!l guvernamental și președinții organizațiilor țărănești Sentința de moarte a fost comunicată Vlenari In mod oficial, primului ministru, prin adresa comitetului macedonean, purtând No. 423, la care era anexată și circulara 416 prin care toți voevozii și comitagul sunt invitați să aducă la îndeplinire această hotărâre. Primirea acestei comunicări a provocat o mare îngrijorare în cercurile politice. * * * Sâmbătă, ministrul de interne, Cristea Stoianov, a convocat pa reprezentanții ziarelor, cărora le-a comunicat conținutul adresei comitetului suprem mucedorevoluționar, prin care se notifică primului ministru condamnarea la moarte a fruntașilor partidului țărănesc. Adresa este semnată de voivodul Teodor Alexandrov, vice-președinte al comitetului suprem snacedo-revoluționar și e Investită, cu sigiliul comitetului. Cu acest prilej, ministrul de interne, a autorizat pe ziariști să arate că acordul sârbo-bulgar intervenit la Niș, nu atinge, prin nimini prestigiul statului bulgar, și oși guvernul nu și-a luat nici un angajament să lovească în organizațiile macedonene existente acum in Bulgaria. ASASINATELE AU ÎNCEPUT Sofia. 29. — Voavodra Panita, care încerca în fruntea vinei bande de comitagii aparținând grupării federalista, să extiemnineze pe partizanii comitetului suprem macedo-revoluționar, a fost asasinat «JKcaBfi de Sofia, împropună cu toți comitagii din banda sa. Banda comandată de Fausta a fost Înconjurată de un mare număr de macedoneni autonomiști și exterminată complect. SOFIA. 29. — Arhitectul Iuiocov fruntaș al comitetului suprem macedo-revoluționar și proprietar al hotelului Union din Sofiai, a fost găsit asasinat Sâmbătă seara. Asasinii au rămas necunoscuți până acum. Se atribue un caracter politic acestui asasinat și se crede că a fost comis de macedonenii federaliști care se bucură de sprijinul guvernului (Nota Red.) . Pentru Jăma cetitorilor adăugăm că în Bulgaria asistă două organizațiuni fedeiste. Una care luptai pentru xarea Macedoniei la Bulgaria altă organizație autonomistă are sprijinul guvernului $1 pentru complect* independe Macedonia!. Ei cer ca Macedonia să fie un lider sub protecția Ligei Națlui Se Înțelege că aceștia n'au reia bune cu guvernul bulgar. •țț. ' Situa UT politică ÎR Anglia Londra, 29. — (Radar). — Plecarea d-lui Bon- Law se comentează în cercurile politice engleze în sensul că Sonar Law se va retrage din fruntea guvernului Se armă că ministrul de finanțe, d-î Baldwin care îl va ține locul, va deveni succesorul ltd. » Un banchet la Iași IAȘI. -- In astă seară are loc un banchet, în onoarea d-lui Scipione Pop, subdirector la regiunea R. M. S. din localitate. D. Pop pleacă la București. Banchetul e dat de funcționarii serviciului de vânzare. — D, sa» Funcționarii greviști în Cișmigiu aderenți La grevă Chestia strâmtorilor s tați reluați la lansat Dezacordul franco-turc • I '»■« ' Problemele economice Lausanne, 29. (Rector). *> Delegații aliați au hotărât să comunice guvernelor lor comunicările d-lui Voronski care a declarat că este surprins că conferința i-a primit răspunsul sovietelor la scrisoarea secretariatului din 12 Aprilie, ce a fost remis la Roma. După copia răspunsului alăturată la comunicațiile de Voronski Rusia n'ar refuza să semneze convenția cu privire la Strâmtori, făcând numai unele rezerve și propunând să colaboreze la un proect cu totul nou care să rezolve definitiv chestiunea Strămtorilor. In cercurile aliate se afirmă că guvernele respective vor menține deciziunea lor ca să nu redeschidă chestiunea Strămtorilor. Voronski va avea o întrevedere în această privință ca Ismed-Pașanete aliate protestând tn contra violării dreptului de proprietate pe est returcita practică confiscând bunurlie grecești din băncile de la Smirna. Miamaia Lausanne, 29. — Comitatul economic sub preșidenția lui Montagna a urmat lucrările sale. S-a examinat dările de seamă asupra vânzărilor imobilelor din cursul războiului, și a contractelor de asigurări, fiind numai câteva divergențe asupra detaliilor. Secțiunea datoriilor a examinat o serie de articole relative la proprietatea literară, artistică și industrială care au fost adoptate fără discuțiune de reprezentanți Turci#. In urma intervenției generalului Páklé comitetul a dacia trimitere# Înaintea secțiunilor a chestiunea tribunalului arbitral-mixt al consilierilor juriști. Au fost examinate diferite chestiuni relativ la convențiuni ale tarifelor vamale, prot acțiunea cablurilor submarine. Turcia a cerut suprimarea birourilor de poștă străină in Turcia și a refuzat a adera la convențiiunile asupra comerțului armelor și sporirea navigațiunii aeriene. Generalul Palló a părăsit Lausanna Sâmbătă dimineața spre a lua contact cu guvernul francez. ț Franța hotărâtă să tată la repressln Londra. 29. — (Rador). — Ziarul „Daily Telegraph“ anunță ca Franța va trimete o divizie pentru întărirea situației sale din Siria. Generalul Weigand are însărcinarea să se întâlnească la Lausanne cu Ismet Pașa și să-i declare că Franța este hotărâtă să întrebuințeze toate mijloacele pentru a sfii pe turci ca să respecte convențiunQe cu Franța. Finanțele grecești Atena, IS. — Ministrul de finanțe greveze desminte știrea despre proestul oral Imprumtut Mtsm. Finanțele grecești sunt destul de bune și nu e nevoe de o astfel de minară. Națiile impozite vor da Joi lunile Aprilie, Mai, Iunie 600 milioane suficiente pentru acoperirea budgetului ordinar și extraordinar. lin pretest el pHinhi grec Athena, 29. (Rador). — Guvernul mjLM«ism/t Una zonei libere deli Sabie Atelna, t$. (Rador). Ziarele din Athena anunță că reprezentantul Iugoslaviei din Athena a declarat ministrului de externe grec că iugoslavia este satisfăcută de contrapropunerea grecească relativă la zona liberă din portul Salonic și că va propune numai câteva modificări, secundare, . Prințul Max de Saxa comunist Principale Max de Saxa, fratele ex-regeM, și actualmente profesor la Facultatea de teologie catolică din Fribourg, a luat cuvântul, la Berlin, în cursul unei întruniri comuniste. După ce a comparat războiul cu iarna și pacea cu primăvara, principele a regretat că iarna e atât de lângă. El s’a apucat apoi să pronunțe un violent rechizitoriu contra d-lui Poincaré și contra „guvernului lui de capitaliști". Principele Max de Saxa a făcut să se întrevadă de către auditorul său enuuziasmat paradisul comunist, care, după dânsul, va suprima frontierele și va readuce pacea pe pământ. El a adăugat totuși că acest frumos program nu e realizabil ,decăt dacă rezistența pasivă reușește, cu ajutorul lui Dumnezeu, să oblige pe francezi a pleca acoperiți de dispreț și de rușine". ZIARUL „DIMINEAȚA“ I CUPON DE PREMIU No. 441 c . 99 de cupoane consecutive 1 predai* AdministreU ei zia§ rolul „DIMINEAȚA“, dau ! AFI» CINCI BONURI I participarea Cftito-u rilor la tragerea marilor premii gratuite Inclusiv I patru casa noi, acordate i cititorilor noștri Pietre JI acest Cupon i f 1