Dimineaţa, mai 1923 (Anul 20, nr. 5919-5949)

1923-05-01 / nr. 5919

* 1 V Sosirea primului ministru Consiliul de miniștri de azi ' H _j||]___ II I m Dl Ion /. C. Bratianu. primal nú‘ utóm. a sosit in CepMa aseară, jft prii* 8, yenknd Ma Plorica. 1 Dl general V.UoUma, ministru de toteme, care plecase Sâmbătă dinu, m­ V ta d-sale din Futna, s'a înapoiat tf îrsa aseară In Capitală. * * • " D. I. C. Daca, ministru de exter­ne, e tăcut ani de dimineață o lungă vizită d-M ministru Ch. Mărzescu. D. Daca a stârnit pe lângă d. Kârbescu să renunțe la atitudinea d-sale dârză In conflictul cu i. ge­neral Văitoianu, spre a nu se pro­­­toca o criză In guvern.­­ Se pare că toate stăruințele d-Ud țDaco pentru a aplana conflictul din guvern se lovește de intransigentă. Sunt atât de avansate neintele­gerile și atât de profunde deosebi­rile de vederi, in­cât sunt prea pu­­tine speranțe să se poată aplana conflictul Rămâne de văzut ce atitudine va lua d. Ionel Brătianu, care, păn’a­­cum, a făcut tot ce i-a stat prin pu­tere ca să amâle remanierea până după sesiunea de Mal *** Este probabil că încă In cursul divineții de astăzi ssi arbă loc un consiliu de miniștri in care să se iii ultimele deciziuni. Acest consiliu avea să ia hotărâri in vederea deschiderea Camerei care are loc mâine Marti Acum el va avea de dat o solutia și crizei din guvern. Aprovizionarea orașelor Faimosul episcop catolic Bossuet, care credea în Dumnezeu până în pânzele albe, susținea că de­ aceia are pepenele felii ca să le poată împărți cu ușurință și cu dreptate părintele de familie copiilor săi, și de­ aceia pe lângă orașele mari a făcut să curgă fluvii, fiindcă așa a voit Dumnezeu în nemărginita lui bunătate și înțelepciune. Singura excepție pe care a făcut-o părintele ceresc este c’a așezat Bu­cureștii pe Dâmbovița, care numai fluviu nu e. Te miri chiar, dacă pârâu cum este, poartă în albia lui apă sau ce lichid misterios­­ încolo Dumnezeu s’a milostivit și de noi, probă că a hotărât să nu fie orașe prea populate pe întinderea Ro­mâniei Căci ia închipuiți-vă că am fi a­­vut măcar 8—6 târguri mari în țară. Cu ce s’ar fi aprovizionat ele . Nu doar că lipsesc vitele, păsările, ce­realele și alte bunătăți comestibile, dar nu se pot transporta. De­ aceia în Banat chirogramul de carne de prima calitate se vinde cu 18 lei și la București cu 25, găina în nordul Moldovei cu 10 lei, iar aci cum ha­bar n’am că nu-mi dă mâna, am auzit însă de cifre fantastice. Și așa mai departe. Intr’un loc « prisos și în altul lipsă, aci se huzurește, dincolo se rabdă. Și iarăși așa mai departe. Pricina e că alimentele, nu pot cir­cula singure, iar căile ferate circulă extrem de prost, plus și alte pricini pe cari nu le mai înșir, ele fiind se­cundare față de cea d’intâi. De­ aceea am spus că Dumnezeu a fost bun cu noi, de­oarece el și-a scoborit mila și înțelepciunea pană la incapacitatea noastră Inzestrân­­du-ne cu un singur oraș mare, Bu­cureștii L T, . .. . --------­-««»-sip­??'“' ..... ^ BUCUREȘTI, Sărinda* 9—11­6 pagini ondat 11 1964 de Const. MILLE ANUL XX­­ No. 5919 Haiti 1 Hal 1923 I Leu exemplarul In țară 2 Lei p» in străinătate e • « up [linii­ 11 m­­iii de parlament O mistificare a parlamentului și a o­piniei publice Sssizafio BialeSe declarații ala depsitafl­ora s^verna­­mantali Victor femancP. și D. Dimitri IAȘI, 29. — Azi, a avut loc In sala ILUsabeta" o întrunire publică a agti chiriașilor" din localitate. Au luat parte și parlamentarii ie­șeni . Întrunirea a fost deschisă de d. farmacist Cad­ace care atacă ac­tuala lege a chiriilor, prin care — spune d-sa — sunt favorizați pro­prietari speculanți. D. Cadace amintește de sinucide­rea unul comerciant din Iași, din pricina mizeriilor ce­­ i se făcea pro­prietarul său. (In semn de doliu asistenta se scoală în picioare). CUVÂNTAREA D-LUI DEPUTAT VICTOR IAMANDI la cuvântul d. VICTOR IA­MANDI, deputat liberal, care după ce face considerata generale asu­pra crizei generale a locuințelor, se ocupă și de actuala lege a chiriilor. LEGEA CHIRIILOR N’A FOST VOTATA DE PARLAMENT D. deputat Iamandi declară : „Ori­care ar fi situația mea de om de partid, a­­firm că această lege n’a fost votată de parlament* A fost o mistificare a parüismepistului și a opiniei glubîace* CE TREBUIA SA FACA MINIS­TRUL­RSEnăstrssB de justiție tre­buia să tragă consecințele în 24 de ore. Sunt însă oameni a că­ror ticăloșie face parte din psihologia parvenitu­lui. In altă țară un aseme­nea om ar fi căzut sub o­ proban! general. D­­iamendi se angajea­ză ca în apropiata sesiu­ne parlamentară, să lupte pentru modificarea legii ori pentru anularea ei. DECLARAȚIILE D-LUI DEPUTAT DIMITRIU D. Dimitrie Dim­itriu, deputat ÎL­beral, spune că d-sa a făcut parte din com­isiunea pentru alcătuirea proectului de lege al chiriilor. In parlament nu s’a adus legea Întocmită de comisiune. Cu o zi înainte de votare, s’a prezentat corpurilor legiuitoare altă lege. Și d. deputat Dimitriu își ia anga­jamentul să lupte pentru Înlătura­rea actualei legi a chiriilor. D. ' Mișcarea tancțonarilor Intim­iFBa de a fi m­isifis Spre o înțelegere ? — Cuvântările d-lor Iliescu, Vladescu și Novacescu Dmpfi cian se anunțare, funcție­­rii greviști trebuiau să țină, «rî, la­­ orele 4 după, amiasă, o nouă întru­nire la „Monte Carlo“ in Cismigiu. ’Autoritățile insă le făcuseră cunos­cut membrilor din comitetul Uniu­ne! că ținerea aceste! Intrunirii nu poate fi îngăduită Totuși funcționari­ greviști, • câteva sute la număr — au început a sosi, în Cișmigiul populat din bel­șug, încă, de pe la orele 3 după a­­miază, circulând prin jurul „Butul tunei“ și localului „Monte-Carlo“. . Autoritățile ce-i drept, da data a­­ceasta n’au mai dispus evacuarea grădinei, dar în schimb au introdus înăuntru numeroase detașamente de soldați,­ unii stând în repaus,­­ puștile făcute piramidă, alți­ orga­nizați în patrule cari circulau în permanență prin Cișmigiu, împiedi­când atropam­entele. Bine­înțeles că și poliția era la post, numeroși agenți, subcomisari, comisari și inspectori, stând de ve­ghe, gata a interveni oricând s’ar fi simțit nevoe. La sala „Monte-Carlo“ nu s'a pu­tut ține întrunirea, întrucât patro­nul nu a mai pus localul la dispozi­ție, fie în urma măsurilor luate de autorități, fie pentru motivul că lo­calul a fost deschis pentru consu­matori. Pe la orele 4, funcționarii greviști , văzând că în Cișmigiu nu-i chip­­u să-și țină întrunirea, au Început să­­ părăsească grădina treptat,­ treptat, cu cuvântul de ordine de a se adu­na In sala restaurantului „Amici­ția“, ceea ce au și făcut. Poliția prinzând de veste a închis imediat intrarea Ialomit cu două cordoane militare, unul spre strada Brezoianu iar celalt spre Cișmigiu, oprind ori­ce circulație pe acolo. In timpul a­­ceata Insă greviștii câteva sute — ♦’au și instalat la diferitele mese gă­tite libere în restaurant. INTRUNARBI BULA. »AMICIȚIA“ Astfel fiind, întrunirea s’a ținut fel ciuda autorităților. ■ D. PAUL ILIESCU, r­­uină dintre­­•părătorii fruntașilor mișcării, ale [căror mandate au fost confirmate, b—« a luat cel dintâi cuvântul și după ce evocă vremurile când în calitate i de magistrat a atât alături de func­­ționarii publici, face constatarea că­­ autoritatea, condusă de un spirit Oligarhic, și-a înfipt ghiarele în con­­­ducătorii mișcării, î­nshipuindu-si că prin acest procedeu samavolnic ar , V putea înfrânge mișcarea slujbașilor Statului. I­­și exprimă Indignarea împotriva modului cum s'a efectuat judecata confirmării mandatelor de arestare, arătându-și nădejdea și spiritul de dreptate al instanțelor superioare ale justiției, cari vor fi Chemate CiX-și spună ultimul cuvânt. Credința noastră, a avocaților — apune d-sa — e că greva a fost jus­­estificată, din punct de vedere legal isti el o lege nu poate suprima acest­­ drept. întrucât privește arestarea conducătorilor funcționarilor, ea s'a făcut pe baza unor articole dintr’o Sags ce nu se poate aplica în speță. In comparație cu colegii dv. cari Intimidați de amenințări, au reluat serviciul, dv. sunteți adevărați eroi. (Vă strig: „Să trăiți, voi cei cari tunteți pe pragul pușcăriei­­“. [ In inchesre, d. Iliescu cere func­ționarilor să caute a lua măsurile cele mai practice spre a putea duce la bun sfârșit mișcarea începută o cauză atât de dreaptă. 8PR3 O INTEL­SGERE? Lt. I. VLADESCU, fost procuror al jcfe Ufag. au provocat mișcarea funcționarilor. 4) Cauze de ordin moral: Asigurarea independenții și eșirea de sub pre­siunea politicianismului; 2) Cauze de ordin material. E inadmisibil să se ceară cuiva să muncească cu un salariu derizoriu„ In împrejurările de azi când s'au­ produs atâtea defecțiuni, cred că e prudent ca prin reprezentanții dv. să găsiți mijlocul unei înțelegeri pentru restabilirea liniștei. Ar trebui ca o delegație de func­ționari să înceapă tratative dem­ne cu guvernul în scopul intro­ idrii dreptății și ordinei pe care nu dv. ați turburat-o, ci alții. D. NOVACESCU, membru In co­mitetul Uniunei generale a funcțio­narilor, după ce face o dare de sea­mă asupra primei săptămâni de grevă, cere celor de față depline pu­teri pentru comitetul de conducere spre a trata cu oricare dintre sfă­tuitorii mișcării funcționărești, pâ­nă azi la orele 10 dim., când urmea­ză a se lua o hotărire definitivă. „Azi, Luni, la orele 10 dim. nu tre­­bue să existe funcționar care sa­ nu vină în­ Cișmigiu, unde urmează a se hotărî soarta tuturor fucționari­­lor din Întreaga țară" sfârșește d Novacescu. întrunirea s’a terminat la orele 6 seara, când li s'au oferit, câte un frumos buchet de liliac d-lor Paul Iliescu și I. Vlădescu. Funcționarii s’au împrăștiat în li­niște, fără să se fi produs vreun in­cident, astfel că la orele 6 jum. au fost ridicate cordoanele militare ce barau intrarea Ialomit, retrăgându­­se și polițiștii. * Era fism­ GREVIȘTII DIN GALAȚI REIAU LUCRUL GALAȚI. 29. — Funcționarii dela toate Instanțele judecătorești din lo­calitate, s’au întrunit ori in localul tribunalului, hotărând să reia lucrul cu începere de Lunii 13 Aprilie ori. Prin reluarea lucrului nu înseam­nă că vor tocota sa protestare împo­triva arestării conducătorilor miș­cării. ÎNTRUNIREA FUNCȚIONARILOR DIN CONSTANȚA CONSTANȚA. 29. — Funcționarii publici din localitate s’au întrunit azi dimineață în grădină publică a orașului. S’a hotfinit să se organizeze Marii Mai cri, o mare Întrunire în ace­lași loc. Se va alege mai comitet de acțiune. 0 telegrama falsă ln Iași IAȘI. —> Eri a ajuns in localitate ► telegramă prin care se anunță, că greva a izbucnit la căile ferate. Se zice că s'a dovedit că telegrama a fost expediată dintr-un oraș din Moldova. E căutat autorul telegramei Convențiune comer­ciali greco-români Athena. 29. —­­Radorf — Minis­trul de Finanțe grec prepară un nou proect de convenție comer­cială greco-românâ. * Funeralii japoneze la Paris maestrul de ceremonii al Curții im­periale japoneze, care în lipsa unui preot shintoist, a oficiat serviciul divin,—după ritualul telegrafist de la Tokio—cu prilejul funeraliilor principelui Kitashirakawa, mort, după cum se știe, într’un accident de automobil lângă Paris. CONTELE MATSUDAIJIRA Insula lui Hercule , chiar Ada-Kaleh, dacă e să cre­dem cele susținute de C. Densușianu în cartea sa, așa de voluminoasă, de interesantă și de puțin citită în­titulată „Dacia preistorică“. Punct strategic Însemnat din cea mai în­depărtată antichitate, fiindcă do­mină „Porțile de fier”, ea a pornt dis­putată , multă vreme între turci și austriac. Cred că « pentru întâia oară, de când a format-o Dunărea, că aparține României, și nădăjduesc că ne va rămâne pe vecie. E un ostrov lungăreț, cam în for­mă de ne­mi­lună din întâmplare, șes perfect, roditor, plin de grădini și pomi fructiferi, întins cam de 165 de hectare, așezat imediat în susul re­giunii stâncoase care împiedecă cursul regulat al apelor Dunării în­tre Vitrdorova și Orșova. Densușianu susține ideia că aci trebuesc așezate faimoasele columne ale lui Hercule, pe două temeiuri : că textul grecesc care relatează fap­tele eroului antic n’au absolut nici o potriveală cu strâmtoarea Gi­braltar; al doilea că pe o statue a lui Hercule din insula Cipru, ridi­cată in secolul V înainte de Hristos, unul din basreliefuri reprezintă ve­derea localității unde s-au petrecut faptele cari au dat naștere legendei, și că acel basrelief, pus alături de­ o fotografie a „Porților de fier“ îm­preună cu insula Adam Kaleh, se a­­seamănă în perfecție cu acestea. Mai sunt și alte argumente seri­oase în favoarea acestei teze, dar n’am loc să le dau. Pare deci că fai­mosul Hercule a pus astfel un picior Isprăvile macedonenilor Starîiboliiski condamnat la moarte Asasinatele se fin lanț SOFIA. 29. — In urma acordu­­lui sârbo-bulgar. Încheiat la NI?, tinzând la împiedicarea, bandelor de comitagii de a face Incursiuni In Macedonia, comitetul suprem mace­donean a condamnat la moarte, pe ziua de 10 Aprilie, pe președintele consiliului de miniștri Al. Stambe­­liiski, pe toți membrii actualului guvern ca și pe toți deputat!l guver­namental și președinții organiza­țiilor țărănești Sentința de moarte a fost comu­nicată Vlenari In mod oficial, pri­mului ministru, prin adresa comi­tetului macedonean, purtând No. 423, la care era anexată și circulara 416 prin care toți voevozii și comi­tagul sunt invitați să aducă la înde­plinire această hotărâre. Primirea acestei comunicări a pro­vocat o mare îngrijorare în cercu­rile politice. * * * Sâmbătă, ministrul de interne, Cristea Stoianov, a convocat pa reprezentanții ziarelor, cărora le-a comunicat conținutul adre­sei comitetului suprem mucedo­­revoluționar, prin care se noti­fică primului ministru condam­narea la moarte a fruntașilor partidului țărănesc. Adresa­ este semnată de voivo­­dul Teodor Alexandrov, vice-pre­­ședinte al comitetului suprem snacedo-revoluționar și e Inves­tită, cu sigiliul comitetului. Cu acest prilej, ministrul de interne, a autorizat pe ziariști să arate că acordul sârbo-bul­­gar intervenit la Niș, nu atinge, prin nimini prestigiul statului bulgar, și oși guvernul nu și-a luat nici un angajament să lo­vească în organizațiile macedo­nene existente acum in Bulga­ria. ASASINATELE AU ÎNCEPUT Sofia. 29. — Voavodra Pani­ta, care încerca în fruntea vinei ban­de de comitagii aparținând gru­pării federalista, să extiemnineze pe partizanii comitetului suprem macedo-revoluționar, a fost asa­­sinat «JKcaBfi de Sofia, împropu­nă cu toți comitagii din ban­da sa. Banda comandată de Fausta a fost Înconjurată de un mare nu­măr de macedoneni autonomiști și exterminată complect. SOFIA. 29. — Arhitectul Iuio­­cov fruntaș al comitetului su­prem macedo-revoluționar și proprietar al hotelului Union din Sofiai, a fost­ găsit asasinat Sâm­bătă seara. Asasinii au rămas necunoscuți până acum. Se atribue un caracter politic acestui asasinat și se crede că a­ fost comis de macedonenii fede­­raliști care se bucură de spriji­nul guvernului (Nota Red.) . Pentru Jăma cetitorilor adăugăm că în Bulgaria asistă două organizațiuni fed­eiste. Una care luptai pentru xarea Macedoniei la Bulgaria altă organizație autonomistă are sprijinul guvernului $1 pentru complect* independe Macedonia!. Ei cer ca Macedonia să fie un lider sub protecția Ligei Națlui Se Înțelege că aceștia n'au reia bune cu guvernul bulgar. •țț. ' Situa UT politică ÎR Anglia Londra, 29. — (Radar). — Ple­carea d-lui Bon- Law se comen­tează în cercurile politice engleze în sensul că Sonar Law se va re­trage din fruntea guvernului Se a­­­rm­ă că ministrul de finanțe, d-î Baldwin care îl va ține locul, va deveni succesorul ltd. » Un banchet la Iași IAȘI. -- In astă seară are loc un banchet, în onoarea d-lui Scipione Pop, subdirector la regiunea R. M. S. din localitate. D. Pop pleacă la București. Banchetul e dat de funcționarii serviciului de vânzare. — D, sa» Funcționarii­ greviști în Cișmigiu aderenți La grevă Chestia strâmtorilor s ta­ți reluați la lansat Dezacordul franco-turc • I '»■« ' Problemele economice Lausanne, 29. (Rector). *­> Dele­gații aliați au hotărât să comunice guvernelor lor comunicările d-lui Voronski care a declarat că este surprins că conferința i-a primit răspunsul sovietelor la scrisoarea secretariatului din 12 Aprilie, ce a fost remis la Roma. După copia răspunsului alăturată la comunica­țiile d­e Voronski Rusia n'ar re­fuza să semneze convenția cu pri­vire la Strâmtori, făcând numai u­­n­ele rezerve și propunând să cola­boreze la un proect cu totul nou care să rezolve definitiv chestiunea Strămtorilor. In cercurile aliate se afirmă că guvernele respective vor menține deciziunea lor ca să nu re­deschidă chestiunea Strămtorilor. Voronski va avea o întrevedere în această privință ca Ismed-Pașa­­nete aliate protestând tn contra vio­lării dreptului de proprietate pe est re­turcit­a practică confiscând bu­­nurlie gr­ecești din băncile de la Smirna. Mia­­maia Lausanne, 29. — Comitatul econo­mic sub preșidenția lui Montagna a urmat lucrările sale. S-a examinat dările de seamă asu­pra vânzărilor imobilelor din cursul războiului, și a contractelor de asigurări, fiind numai câteva divergențe asupra de­taliilor. Secțiunea datoriilor a exa­minat o serie de articole relative la­­ proprietatea literară, artistică și in­dustrială care au­ fost adoptate fără discuțiune de reprezentanți­ Turci#­. In urma intervenției generalului Páklé comitetul a dacia trimitere# Înaintea secțiunilor a chestiunea tri­bunalului arbitral-mixt al consilieri­lor juriști. Au­ fost examinate diferite chesti­uni relativ la conve­nțiuni ale tari­felor vamale, prot acțiunea cablurilor submarine. Turcia a cerut­ suprima­­rea bi­rourilor de poștă străină in Turcia și a refuzat a adera la con­­vențiiunile asupra comerțului arme­lor și sporirea navigațiunii aeriene. Generalul Palló a părăsit Lausan­­na Sâmbătă dimineața spre a lua contact cu guvernul francez. ț Franța hotărâtă să tată la repressln­ Londra. 29. — (Rador). — Ziarul „Daily Telegraph“ anunță ca Fran­ța va trimete o divizie pentru întă­rirea situației sale din Siria. Gene­ralul Weigand are însărcinarea să se întâlnească la Lausanne cu Is­met Pașa și să-i declare că Franța este hotărâtă să întrebuințeze toa­te mijloacele pentru a sfii pe turci ca să respecte convențiunQe cu Franța. Finanțele grecești Atena, IS. — Ministrul de finanțe greveze desminte știrea despre pro­­estul oral Imprumtut Mtsm. Finan­țele grecești sunt destul de bune și nu e nevoe de o astfel de minară. Națiile impozite vor da Joi lunile Aprilie, Mai, Iunie 600 milioane su­ficiente pentru acoperirea budgetu­lui ordinar și extraordinar. lin pretest el pHinhi grec Athena, 29. (Rador). — Guvernul mjLM«ism/t Una zonei libere deli Sabie Atelna, t$. (Rador). Ziarele din Athena anunță că reprezentantul Iu­goslaviei din Athena a declarat mi­­nistrului de externe grec că iugo­slavia este satisfăcută de contrapro­punerea grecească relativă la zona liberă din portul Salonic și că va propune numai câteva modificări, secundare, . Prințul Max de Saxa comunist Principale Max de Saxa, f­ratele­­ ex-regeM, și actualmente profesor la Facultatea de teologie catolică din Fribourg, a luat cuvântul, la Berlin, în cursul unei întruniri co­muniste. După ce a comparat răz­boiul cu iarna și pacea cu primă­vara, principele a regretat că iarna e atât de lângă. El s’a apucat apoi să pronunțe un violent rechizitoriu contra d-lui Poincaré și contra „gu­vernului lui de capitaliști". Principele Max de Saxa a făcut să se întrevadă de către auditorul său enuuziasmat paradisul comu­nist, care, după dânsul, va suprima frontierele și va readuce pacea pe pământ. El a adăugat totuși că a­­cest frumos program nu e realiza­bil ,decăt dacă rezistența pasivă reușește, cu ajutorul lui Dumnezeu, să oblige pe francezi a pleca aco­periți de dispreț și de rușine". ZIARUL „DIMINEAȚA“ I CUPON DE PREMIU No. 441 c . 99 de cupoane consecutive 1 predai* AdministreU ei zia­§ rolul „DIMINEAȚA“, dau ! AFI» CINCI BONURI I participarea Cftito-u rilor la tragerea marilor­­ premii gratuite Inclusiv I patru casa noi, acordate i cititorilor noștri Pietre JI acest Cupon i f 1

Next