Dimineaţa, mai 1923 (Anul 20, nr. 5919-5949)

1923-05-01 / nr. 5919

70 cadavre părăsite în Iaș: IAȘI. — La morga facultăței de medi­cină, se găsesc 70 de cadavre, gata sa servească la studiul medici­nei. „Și pe câm­d — ne spune in treacăt un distins profesor, in Elveția și An­glia nici nu se învață medicina de­cât teoretic sau pe preparate, in Iași cadavrele vor treimi îndepărtate, din lipsa de Întrebuințare. — D. a. Un bărbat atacat de soția sa £ A ARUNCA CU SODA CAUS­TICA SPRE A SE RASBUNA­ ­ CONSTANȚA. 29. — Eri urma să se judece acțiunea de bigamie­­ atentată de d-na Parda Sotir din lt. Țepeș-Vodă No. 18, in contra soțului ei, Vasile Sotir. Procedura nefiind Îndeplinită, procesul s’a amânat. In timp ce ambele părți părăseau sala pașilor pierduți, soția înșelată scoase dintr’un buzunar al hainei, o sticluță, în care era disolvată o cantitate de sodă caustică, pe care o asvârli în ochii bărbatului său.­­ Un ochi — după spusele medici­lor — va putea fi slav­at. . D. Ion Car­apia care se găsea in apropiere împreună cu d. avocat Radovici, s’au ales cu arsuri mari pe față. Atentatoarea a fost înaintată pari­­chetului, care a depus-o in arestul central. — Cor. I 1 Tâlhărie la drumul mare - Publicistul Virgil Caraivan atacat de bandiți — HUȘI, 28. — Publicistul Virgil Ca­­raivan, maior în rezervă, a recla­­reat parchetului că a fost victima u­­nei agresiuni sălbatice. IX Caraivan mergea din comuna âiuleta spre via­ța, la­ trei kilometri­­­ depărtare, când a fost atacat de­­i trei indivizi înarmați, din comuna­­ Jigalia. . Servitorul d-lui Caraivan fiind înarmat a putut intimida pe agre­sori, care au dispărut fără arme. Victima a reclamat cazul postului de jandarmi respectiv, care însă n'a luat cutre plângerii. D. Caraivan s-a adresat atunci companiei de jandarmi ai parche­tului­ — Leontin. întrunirea proprietarilor , CUVÂNTĂRILE D-LOR EMIL LA­­AHOVARY, MAIOR COSTESCU, etc. Dri dimineață proprietarii din Ca­pitală s-au întrunit in sala Dacia. Prezidează d. Emil Lahovary. D. Maior Costescu spune că prin noua lege proprietarii au fost satis­făcuți până la un punct. Mai luptă până se vor ridica cu totul măsurile excepționale și se va reintra în nor­mal. D. Emil Lahovary aduce mulțu­­­­miri senatorilor care au recunoscut­­ dreptul de proprietate. Oratorul spune apoi că guvernul trebue să încurajeze construcțiile și să clădească locuințe pentru funcțio­nari. D. Lahovary arată cum se încu­­­­rajează in Franța construcțiile.­­ In București sunt 300 de case ocu­­pate de autorități și aceasta e ne­­­­drept. Statul trebue să-și construias­­­­că clădiri pentru trebuințele­ sale pro­­­prii. 1 Oratorul termină spunând că Ro­­­­mânia este­ o țară bogată, dar n’avem oameni care s-o guverneze.­­ D. Novaci aduce mulțumiri con­­­­ducătorilor, mișcării proprietarilor, ș­i spune că toate legile cu caracter ex­cepțional trebuesc abrogate. D. Ciatăl cere ca guvernul să ia măsuri p­­ntru o cât mai grabnică revenire la normal. D. Funi­­­ățeanu spune că apărân­­du-se proprietatea se apără țara. D. avocat Bosniei Paraschivescu spune că, actuala lege a chiriilor nu rezolvă Dacă chestia proprietății și drepturile care decurg din ea. D. Vlăd­escu apără proprietatea. D. Paralescu spune că proprietarii vor luptai,până se va reintra în nor­mal. D. Maivir Costescu spune că guver­nul a dai­s proprietarilor un paleativ față de cheia ce li se cuvenea. Oratoru­i spune că oficiile de închi­riere trebunesc desființate, ele nemai având ni­­ci un rost. Mai voiește d. C. Dobrescu.­ ­ j MOȚIUNEA ! D. Saă­te Ștefănescu citește o me­­n­țiune prin 8, care arată că actuala lege­­ a coruiBcți este nedreaptă pentru S proprieta­ri și este numită anticonsti­tuțională . La sfâr­­șitul moțiune i se cere libera .Tranzacții si. 1 La Cluj studenții continuă scandatei 1 ----3--­ UȘILE UNIVERSITATE FORȚA­TE DE STUDENȚI—RECTORUL UNIVERSITĂȚII HUIDUIT CLUJ, 29. — Centrul studențesc Petru Maior a voit să țină o adu­nare fără autorizația rectorului, în localul universității. Poliția însă a împiedicat intrarea studenților în universitate. Studenții au forțat intrarea, însă adunarea nu i-a putut ține pentru că poliția a evacuat pe studenți. Studenții a plecat de la univer­sitate la locuința rectorului Dr. Iacobovici, din str. Minerva. Aci au făcut o gălăgie imensă. Studenți au huiduit pe rector. In tot cartie­rul a domnit panică timp de jumă­­tate de oră. Rectorul Iacobovici a tras obloa­nele de fier de la ferestre, iernan­­du-se de urgia studenților. Mani­festanții s’au împrăștiat apoi la ca­sele lor. ADUNAREA GENERALA A STU­DENȚILOR CLUJ. 29. " Adunarea generală" a studenților vai avea foc mâine seară. Semnarea convenției italo-austriace Roma, 29. — După- amiază Musso­lini ai miniștrii italieni ai Finanțe­lor, Industriei ai Agriculturei, preșe­dintele delegațiunei italiene, Kratko­­wsky, ministrul Austriei, precum și președintele și membrii delegațiunii austriace au setámat tratatul de co­merț Intre Italiei și Austria, acesta fiind primul tratat de comerț In re­gulă stipulat dup­­ă războiu cu statul vecin. înainte de a se semna tratatul au fost semnată conventiunea prin care se favorizează traficul mărfuri­lor austriace prin­ po­rtul Triest, pre­cum și convențiunea care regulează raporturile economice între zonele de frontieră ale Austriei și Italiei. Delegații austri­eci care au nego­ciat tratatul de oponenț cu Italia au plecat astă seară ler Viena. înaintea plecărei delegativtaea italiană a ținut să sărbătorească s­emnarea tratatu­lui oferind oaspeții lor austriaci un prânz la care au participat membrii ambelor delegațiuni. -------­ Statele­ Unite ape­­lează laifinglia Ne­w-York.­­ Informațiuni din Washington adresate ziarelor din New-York afirmă că departamentul de stat e pe cale să negocieze cu guvernul englez în vedere de a ob­ține din partea acestuia cooperarea s­a la represiunea contrabandei spir­­oaselor. Se declară că Anglia a oferit coo­perarea sa Statelor­ Unite, dar că a refuzat o propunere ce ar fi făcut-o J. Hughes de a coopera la perchi­­ziționarea vapoarelor în largul mării. De la Canari da Comerț Conferința d-lui S. M. Blumenfeld La „Cercul de studii economice" din palatul Camerii de comerț, d. S. M. Blumenfeld, a ținut ori o con­ferință privitoare la actuala criză monetară. Conferențiarul, începe expunerea prin constatarea, că România a eșit din război cu o datorie publică de 1 miliard 600 milioane lei, și în foarte scurt timp, din greșelile gu­vernanților, are astăzi o datorie publică de peste 32 miliarde lei. Cauzele sunt multe, spune confe­rențiarul; cea mai însemnată este făgăduiala de a plăti în lei aur bo­nurile de tezaur, a căror plată ex­pira în 1920, și pe care statul n’a putut-o face. O asemenea greșeală s’a făcut și prin plata tratatelor emi­se în străinătate lei aur, care la ter­menele fatale s’au negociat, provo­când scăderea valoarea leului ro­mânesc. Conferențiarul mai citează ca surse de depreciere a leului, schim­bul tardiv al coroanelor și ruble­lor, iar în timpul din urmă, opera­țiile de bursă ale „Centrului de de­vize“. La noi, spune conferențiarul, oa­menii politici amestecă nevoile fi­nanciare ale statului, cu interesele­­ bancare, bine organizate ala. .acelo­rași oam­­eni politici. La nou­, când s’a vorbit de înfiin­țarea unu trafic de vapoare pe Du­năre, cu capital străin, instituțiile financiarei ale oamenilor politici au protestat,­ s’au opus, iar urmarea fi­rească a­ fost o nouă scădere a leu­lui românesc. Lipsa unui buget bine echilibrat este de asemeni o cauză a crizei monetare, fiindcă exceden­tul bugetar­ anunțat de d. Vintilă Brătianu es­te valoarea plății diver­șilor furniziorii neplătăți de stat, șî într’un asem­em­ea caz, este inexis­tent emițând antele soluții practice în vederea îmbunătățirii crizei mone­tare, d. Blumenfeld, citează păre­rile cunoscute în lumea financiară ale d-lor Mauriciu Blank, Vintilă Brătianu, Mișu i­ăulescu și Alex. Periețeanu pe care le analizează. D-sa citează apo­i diferite păreri, ale financiarilor străfini, din țările cu valută și mai jo­stsă ca a Româ­niei. [ ’>> a , £ , ***y 'f D. Gr. Trancu-Iași care­ a prezi­dat ședința, rezumând conferința, a făcut unele observațiuni, de ordin general și a terminat’j^exieitând pj conferenți iar« ft­ p. n. V. i DIMINEAȚA 1| ilBä I0| IS I ki Olp ® ii!» ni iiiiilii 9 î ’ i -------------­ Eri a avut­ loc în palatul „Asocia­ției generale a medicilor“ al doilea congres al societății de hidrologie medicală și clima­tologie. ȘEDINȚA ADMINISTRATIVA Dimineața a­­ avut loc o ședință ad­ministrativă la, care au participat numai membri societății. D. general Dr. VICOL a deschis ședința cu un rezumat al activității societății în­ primul ei an de exis­tență. După aceia a vorbit d. dr. Coca, făcând, în calitate de casier, un ra­port asupra situației financiare și d. dr. Anastasiu, directorul societății, care a fă­cut un report detailat asu­pra organizării și a activității ei D. Dr. ST. ANASTASIU propune ca pe viitor congresele să se țină la finele luniei Mai. Se admite ca pe viitor congresul să se ție în cursul lunei Mai, rămâ­nând în sarcina comitetului fixarea zilei. D. Dr. P. NICULESCU propune ca societatea să intervină pe toate căile ca învestirea de capitaluri pentru stațiuni balneare să se facă pentru complectarea actualelor stațiuni, nu pentru crearea de altele noi. D. Dr. PASTIA spune că, din con­tra, rolul societății de balneologie este să-și dea tot sprijinul pentru a se ajuta deschiderea de stațiuni noi importante. D.­­Dr. P. NI­CULE­SCU lămurește că prin propunerea d-sale n’a înțeles să se respingă ajutorul pentru cazu­rile de noi descoperiri de mare im­portanță, ci numai pentru stațiunile secundare. D. ing. BALASSINOVICI cere ca concesiile de exploatare a apelor mi­nerale să fie date numai la specia­liști, nu la simpli comercianți, pen­tru ca umplerea sticlelor să se facă un mod higlenic și nu în momente când apa minerală este diluată cu ape de infiltrație cum s-a Întâmplat la Căciulata.. D. Dr. FRUM­UȘANU. Apa de Că­­ciulata nu are legătură nici cu apa Oltului, nici cu­ apa de infiltrație. D. ing. VALERIU PUȘCARIU vor­bește în acelaș sens. D. Dr. VICOL comunică răspunsu­rile primite de la membri de onoa­re și relevă că numai savanții ger­mani, numiți membri de onoare n’au găsit cu cale să răspundă. CHESTIUNI DE ORGANIZARE D. Dr. POPESCU VULCANA arată cum s’a făcut, o cooperație pentru or­ganizarea stațiunii Vulcana. D. Dr. RONYA cere să se numeas­că o comisie care să stabilească sta­țiile noi. D. Dr. P. NICULESCU. Stațiunile noastre simt periclitate din cauza scumpetei, care face sa scadă numă­rul vizitatorilor, așa că mulți vor trebui să se lipsească de binefacerile lor Pwp- Briefin* *.**rs­mot­ter si D. Dr. MARGUHUS cere să se dea avantagii, la băi, medicilor și fami­liilor lor, cum se dă la Vichy, Karl­sbad etc. D. Dr. VICOL, răspunde că in pro­­cesul de lege p­entru organizarea sta­țiilor balneare­­ se prevede acest lu­cru. Se proclamă apoi ședință secretă pentru a se viola un incident cu un membru al societăți care a lucrat în contra intereselor societății. Ultimul punct al ordinei de zi a fost exploatarea apelor minerale ro­mânești, hotărându-se constituirea unui sindicat în sticle în acest scop. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZA După amiază a avut loc o ședință științifică. D. general Dr. VICOL, președintele societății, deschide ședința arătând că societatea s-a bucurat de o bună primire. Organizarea băilor e neor­­ganizată. E nevoie de control, nu or­ganizată. E nevoie de control, un or­gan pentru aceasta nu există Încă. D. col. Dr. MIHAILESCU, secretar general face un raport științific asu­pra situației hidrologiei medicale după ultimile descoperiri, arătând și importanța proprietăților fizice, nu nu numal a celor chimice. D. prof. Dr. TEOHARI face un re­ferat general asupra tratamentului hydromineral al constipației obișnui­te cu apele minerale indigene. D. prof. Teohari insistă asupra importanței chimismului stomabal și constipații, arătând că acesta joa­că un rol important. Din acest punct de vedere, d-sa împarte apele laxa­tive 1) în acelea cari stimulează se­creția gastrică (Bușteni, Slănic No. 6 și No. 8, Zizin, sursa Ferdinand); 2) cari scad secreția gastrică (Slănic No. 3, 1 bis și 5, Maliaș, Sărata Mon­­teoru No. 2) și în fine, 3 cari n’au influență asupra secreției gastrice (Vâlcele). D. prof. Teohari pretinde un exa­men al chimismului stomathal înain­te de a preciza izvoarele favorabile în combaterea constipației intesti­nale. D. G. MÂRZESCU, ministrul sănă­tății, iși exprimă plăcerea de a fi venit in mijlocul unei societăți cu o atât de mare importanță științifică, sanitară, națională și umanitară. So­­cietatea merită concursul tuturor or­­ganelor de stat De aceia d-sa a sus­ținut legea de recunoaștere a perso­nalității juridice, a luat contact cu ministrul industriei pentru recunoa­șterea institutului de hydrologie ca instituție universitară, va lua con­tact cu ministerul de Industrie, de care depind azi stațiile balneare, pentru Înfăptuirea legii balneare. D-sa aprobă t­ trăsături generale anteproectul societății. D. Dr. chimist AUREL. BABES ara­tă cercetările d-sale făcute la Slănic In ce privește efectul apel asupra chimismului «tomah»l și cere să se Înființeze la Slănic un spital. D. TRANCU-IAȘI mulțumește că a fost ales membru de onoare și crede că cinstea i s’a făcut în calitatea sa de fondator al asistenții sociale. E fericit că aud» curându-se aci Înfiin­țarea de s­pitale pentru­ ca și cei să­raci să se poată bucura de benefi­ciile stațiilor balneare. D. Dr. BORGOVAN, in numele său și al d-lui dr. Dona, vorbește despre tratamentul tuberculozei externe la Tekirghiol. D. Dr. P NICULESCU face o co­municare despre acțiunea apei cloro­­sodice sodate asupra hypertensiunei arteriale și arată că ln nici un caz ele n’au un afect vătămător în acea­­stă privință. A doua comunicare a d-sale este despre acțiunea aceloraș ape In tra­tamentul sifilisului, artând că apele contribue la autovindecarea. In tim­pul băilor, trebuiesc redate dozele de neosalvarsan. D. Dr. chimist AL. IONESCU arată teoriile noi asupra chimismului te­rapeutic al apelor minerale. D. ing. VALERIU PUȘCARIU face istoricul captării izvoarelor de la Govora și Căciulata. D. Dr. BALTACEANU face o co­municare asupra acțiunei apei de Malnuș asupra secrețiunii biliare, a­­rătând că aceste ape au o acțiune calmantă* așa că Ia teorie ar tre­bui să fie favorabilă și lA litiaza bi­liară D. PROF. TEOHARI arată că va fi nevoit să se experimenteze în mod practic dacă apa are o astfel de a a­pune. D. Dr. GR GRAUR (Karlsbad) spune că despre apa de Karlsbad, recunoscută ca eficace la litiaza bi­liară, se credea înainte că face să se elimine calculi­. Astăzi se știe că și acea apă ere calmantă, că sa face să se „imobilizeze“ calculi”. Ca atare acțiunea anei doi a Malnaș, descrisă de d. Băltăcea­nu, ar fi io acelaș sens ca acel­a apei de Karls­bad. D. dr. EUG. COdAȘ face o comu­nicare despre acțiunea apei de Zi­zin, asupra secreț­inil gi motilității gastrica D. Dr. G. NICULESCU vorbește despre acțiunea apei dela Sărata Monteoru și dela Vâlcele (Eleopatak) asupra secrețiunii gastrice. D. dr. C. MIHAILESCU face un raport despre specializarea stațiilor balneare. După terminarea congresului au plecat afeară în excursie la Govora, Călimănești, Sibiu, Ocna Sibiului, Brașov, Sinnaia. * «5R Pi­ti Știri diverse Din cauza lipsei de hâr­tie suntem nevoiți să apă­rem și astăzi într’un nu­măr redus de pagini. Din aceiași cauză foile­tonul nostru „Unchiul N Năstase“ nu are loc în nu­mărul de azi. C. I. Brătianu, primul ministru a sosit aseară, la orele 9, în Capitală, venind de la Florica. Principele Carol a sosit ari la Cluj cu un tren special pentru a lua parte la serbările sportive din acel oraș. Au avut loc felurite producțiuni, iar seara s’a dat un banchet in sala prefecturei in onoarea principelui. Terminâ­ndu-se repararea po­dului de la Putna­ Seacă circula­ția trenurilor de Moldova, care se făcea până acum prin trans­bordare la acel punct, nu va face cu începere de azi in mod nor­mal. D. Simionescu, rectorul universi­tate­ din Iași, a sosit azi în Capi­tală. Ni se telegrafiază din Arad: Generalul Deșchievici a oprit re­prezentația poemului istoric „Sufle­te oțetite“ de Al. Negură deși se obținuse aprobarea prealabilă a au­torităților militare respective. In cercurile diplomatice se vorbea de o apropiata vizită a cancelarului Austriei, dr. Seipel, la București. Vizita sa era pusă în legătură cu călătoriile întreprinse până acum la Paris, Roma, Budapesta și Belgrad. La ministerul de externe, unde am controlat această știre, ni s’a decla­rat că până acum guvernul n’a fost avizat de această vizită. Fostul director general al poștelor,­­L I. Puroescu, actualmente consi­lier tehnic pe lângă ministerul co­municațiilor fusese dat in judecata comisiei de disciplină pe motiv că vorbise intiia întrunire cu caracter politic. Comisia de disciplină și-a declinat competiția, urmând ca d. Pituletcu să fie trimis in judecata instanțelor legale instituite prin noua lege de organizare a poftelor. Unele ziare au vorbit de o apro­piată vizită a suveranului la Curțile din Roma, Londra și Paris. Un personagiu de la Curtea regală, căruia i-am certă confirmarea, ne-a declarat că până azi chestiunea nici nu s'a luat în discuțiune, și că deo­camdată nu este hotărit decât voia­jul la Valfovia. In urma centralizărei socotelilor împrumutului consolidărei bonuri­lor de tezaur, s-a constatat că până azi cifra totală a bonurilor de te­zaur consolidate se ridică la 28 mi­lioane lire sterline. In această su­mă se cuprind bonurile de tezaur ce au fost prezentate în Franța An­glia și America. . ­­­ . — ... v.......... In cursul tunel­­al, guvernul ro­mân va începe tratative în vederea închcerei unei convenții comerciale cu statul italian. Din partea Italiei va trata baronul Aloisi, ministrul Italiei, și atașatul comercial Cav Pagliani. Dii dimineață a avut loc la bise­rica italiană solemnitatea sfințirea drapelului primei secțiuni a partidu­lui fascist italian în România. După oficierea slujbei religioase de către parohul coloniei, s-a făcut sfințirea drapelului, cu care ocazie baronul Aloisi, ministrul Italiei și șeful fasciștilor italieni au rostit câte o scurtă cuvântare. Duminică, 29 Aprilie la orele 8 luni a avut loc In­sula Fundației Carol, ședința de închidere a andunărei ge­­nerale anuale a societății de geogra­fie.D. B Otetelișanu a vorbit despre „Centru de acțiune al atmosferei și importanța lor pentru clima Româ­niei“. D. Simeon Mehedinți a vorbit des­pre: „Progresele cunoștințelor noas­tre despre fenomenele hidrografice ale României“. D. M. D. David a vorbit despre: „Porgresele cunoștințelor noastre cu privire la fotosferă în România“. D. P. Knowleson despre „Progrese­­le cunoștințelor noastre cu privire la 1 brisferă în România“ D. Pantele a vorbit despre: „Ge­­neza Nistrului“. Satele comuniste din Bulgaria Sofia.­­ Președintele consiliului, d. Stamboliisky, a însărcinat pe d. Chr. Stoyanoff, ministru de interme, să pregătească expunerea de moti­ve a proiectului de lege asupra or­ganizării satelor comuniste. Se știe că acest proiect va fi su­pus nouei Camere imediat după convocarea acesteia. Sofia.­­Mai multe ziare din Lon­dra aprobă în mod deosebit progra­mul hotărît al președintelui de con­­sliu bulgar față de comuniști. Acest program e considerat ca spiritual, energic și original Ciuki iflevem! Literar Izbaterirea d-lui D.G. Maxim cu ocazia dispusin­a A 4a ANI DE MAGISTRATURA Aseară la orele 7 prietenii și admiratorii d-lui D. G. Maxim au sărbătorit, cum se cuvine, pe cel care a muncit timp de 40 ani, fără întrerupere în magistratura țării românești. In strada 11 Februarie No. 14 bis s-au adunat numeroase per­soane remarcabile ale societății bucureștene, felicitând cu căldu­ră pe distinsul magistrat. ASISTENȚA In jurul unui bufet încărcat, am rem­arcat pe d-nii: Mișu Can­­tacuzino, G. Iorga, Deleanu, Ha­­mangiu, Dem. Gheorghiu, Aurel Eliescu, Pantazi, Marinovici, Do­­nescu, Cătuneanu, Cernățeanu, Periețeanu-Buzău, Gr. Trancu- Iași, Tâslăuanu, Drăghici, Ten;­mi­stoc­le Alexandrescu, Hagio­­pol, C. Romano, C. Bosie, Mag­ vriț­a, Marinovici, Fleischlein, Const. Graur, Albert Râșcanu, L Rosenthal, C. Panaitescu, Di­­mancea, Aurel Râșcanu, Gr. Fe­­richide, And. Raduleacu, Cohen,­ M. Vasilescu, G. Melicescu, Drn Iosef E. Bercovitz, Ascher Cann­­del, Gică Ionescu, Viforeanu, O.­ Cătuneanu, Obreja, Paximady,1 prof. Mina Minovici, C Botez,­ Vasliescu-Valian, d-na Popovici-, Răcăciun, C- Xeno Târnoveanu,­ Ely Bercovitz, C Fundățeanu, E.­ Marinovici, L. Catargi, N. Ștefă­­­nescu, dr. Crainic, Oprescu, ingii­ner Danieleanu, etc. TOASTURILE La orele 8 Jum. d. Gr. Trancu- Iași, fost ministru a închinat­ paharul în cinstea­ sărbătoritului, și a rezumat operile scoase la lu­­­­mină de d. D. G. Maxim. A răspuns apoi :L Maxim, ară’., tiind că în calitatea sa de magis­trat a făcut dreptate, și numai­ dreptate și In timp de 40 ani,­ devotat societății n’a făcut decât­­ să servească Patria. Crede că­ rodul activității sale este recu­noscut prin dovezile de simpatie ce îi se aduc azi # * # D-nui ministru Sa­su, prof. Dissescu și numeroase alte per­sonalități, din Capitală și din țară, neputând veni în str. 11 Fe­bruarie au trimis sărbătoritului de ori, călduroase scrisori de simpatie și admirație. Va Hippism Rezultatul alergărilor REZULTATUL TECHNIC.­Dumirică 29 Aprile PR. IZMI 2200 m­, 18.000 lei Nanterre e. 3 a. m. 54 Jum k. din Admirable Crichton și Negova a d-hid AL Marghiloman (Mîhai) (MUr Al. p. Sorana M­imn. (GUI) 2. Barbara 56 Jum (Mac­Intyre) 8. Paulette 57 (Uhl) A. PR. BRISTOL, 2200 m, 18.000 ld Fior a. 8 a. m. 68 Jum k. din Zori de Zi și Flacăra a d-lui Al. Marghi­loman (Mihai) (Matton) L N. P. Grevist 66 jum. (Gill) S. Lustak (Gulyas) 3. Rigoletto 57, A­PR CANOTIER, 8000 m, 16.000 lei Yorts i. fl a. m.­­ k. din Fi­adra Vent si Ida al <lui N. Diana (Pun­­ k<$ R^ucderbaerchen 67 (Mac Intjyre) 2, Eroul (R. Crtotea) & Vidlelm 67 (Heruler) A, M&gdusfca 67 GDellltwch) 6, Droit aa But 63 (Andoreon) 6, Niesevo 67 (Hmsch- SELLING H’CAP, 1000 m. 12.000 lei Fenelon a. 6 a. r. 68 k. din Öreglak și Fens al d-lui col Hízván (Ionea­­nu) (R. Cristea) 1. N. P. Otel 67 ÖSpMeri 2. Trădător 65 jam. (Gill) 8. College 48 Jam. (Kaiser) A; Mireasa 6 ® (Korb­ tk Și­­roco AA (V. Hora) 6. Blănie 66 (G. Holodilinx) 7. Dar 64 Quae Intyre) 8. Colos 61 (Langford) 9. Antopasa 62 (Gulyas) 10. PR CARAMEL, 2300 m, AO.OOO tei Taifun­a. 3 a. m 66 jam. k. din Coll of the Wild și La Turbie al graj­dului Maltezeanu (Planner) (Mac Intyre) 1. Graur 66 jum­ (Korb) 8. Vigano al hergheliei Răsvad (Mad­den) (Bleuler) 1. N. P. Resvretire 5A (Milton) 2; Spic 60 (M&c Intyre) 3. H’CAP UL PADURENI, 1500 m., 15.000 lei PolUton a. A a. m. A5 jum. din Öreg­lak și Poltroma al d-lui H. Iarosilovici (Hough) (Langford) 1.­ ­ P. Nyil 81 (Mac Intyre) 2; Gym­nasiast 62 jum (Hallinka) 3; Faraon H 54 Jum. (R. Cristea) 4; Frankó­ban 68 Jum. (Dragcmir) 5; Cocoș 63 um. (David) 8; Dnépdalé 57 Jum. (Csillag) 7: Baronin 59 (Kaiser) 8; Edgardo 51 jum (Korb) 9. COTA EVENTUALA L Nanterre (30, 32); Paillette (262, 170): Sorana (27, 28.60); Barbara (26, 42.50) . II. Firn 14, 14): Rigoletto II (455, 262.50) ; Grevist (36, 88); Bustak (84, Breul (86, 66); Ypret (30, 26.50); Droit au Hut (137, 216.50); Niesevo (1042—782.50); Magduska (533, 1095); Vicleim (128, 78,50); Wunderbarchera (32, 25.50). IV. Dar (83, 87); Aninoana (247, 157); 0 £ 1 (89, TIA); Trădător 07, 78.60) ; Bejanle (283, 168,50); Fenelon (31, 30,60); Colo( 110, 132); Gr. V. Costandache (58, 81.60); Siropo (848, 623); V. Graur (61, 36); Taiftmd (10.50, 11.60) ; VI. Resvretire (22. 21); Ovid (18.60, 1760); Sole (142, 136.50); VII. Nyil (43,­­ Demdale (235, 118.60); Baronin (900, 447); Cocoș (199, 232); Gymnasiast (198, 177) Frankopan (37* 30.50); Faraon H (39, ^0)^hlistom 358, 1488){ Edgardo Mult întristații Sofia .1 Osorowitz soție, Ernestina Westrich Viena, Ro­sa Osorowitz Viena cu copii, Ceci­lia Weich cu copii, Helena Forester cu copii, Jeanette și B. Mar­cu cu copii, cumnate, cumnat, nepoate, nepoți și întreaga familie au nemăr­ginita durere de a anunța încetarea­­ din viață a mult iubitului lor,­­ iacii Ostrowitz fn etate de 86 az înmormântarea va avea loc Luni 30 Aprilie a. c. ora 3 p. m. Corte­giul funebru va porni dela locuința decedatului Strada Sf. Apostoli No. 14 la cimitirul israelit sas. Fi­lantropia. Societatea f Sinatateaa (Rolse-Hoilem) Recunoscută ca persoană juridi­că,fondată 7 Ianuarie 1901, aduce la cunoștința domnilor membrii, cu multă părere de rău, încetarea din viață a mult regretatului nostru fost încasator MARCU PASCAL care, cu o cinste ireproșabilă și cu o perseverență demnă de admirat, a servit loalal interesele societăței noastre timp de 14 ani, și vă rugăm să bine-voiți a lua parte la înmor­mântare, care va avea loc astăzi. Luni, 30 Aprilie cor., orele 2 p. m., Cortegiul funebru va porni dela do­miciliul defunctului, str. Mircea­ Vodă 20, la cimitirul Filantropia. Comitetul Membrii absenți vor fi amendați conform statutului.

Next