Dimineaţa, mai 1923 (Anul 20, nr. 5919-5949)
1923-05-01 / nr. 5919
70 cadavre părăsite în Iaș: IAȘI. — La morga facultăței de medicină, se găsesc 70 de cadavre, gata sa servească la studiul medicinei. „Și pe câmd — ne spune in treacăt un distins profesor, in Elveția și Anglia nici nu se învață medicina decât teoretic sau pe preparate, in Iași cadavrele vor treimi îndepărtate, din lipsa de Întrebuințare. — D. a. Un bărbat atacat de soția sa £ A ARUNCA CU SODA CAUSTICA SPRE A SE RASBUNA CONSTANȚA. 29. — Eri urma să se judece acțiunea de bigamie atentată de d-na Parda Sotir din lt. Țepeș-Vodă No. 18, in contra soțului ei, Vasile Sotir. Procedura nefiind Îndeplinită, procesul s’a amânat. In timp ce ambele părți părăseau sala pașilor pierduți, soția înșelată scoase dintr’un buzunar al hainei, o sticluță, în care era disolvată o cantitate de sodă caustică, pe care o asvârli în ochii bărbatului său. Un ochi — după spusele medicilor — va putea fi slavat. . D. Ion Carapia care se găsea in apropiere împreună cu d. avocat Radovici, s’au ales cu arsuri mari pe față. Atentatoarea a fost înaintată parichetului, care a depus-o in arestul central. — Cor. I 1 Tâlhărie la drumul mare - Publicistul Virgil Caraivan atacat de bandiți — HUȘI, 28. — Publicistul Virgil Caraivan, maior în rezervă, a reclareat parchetului că a fost victima unei agresiuni sălbatice. IX Caraivan mergea din comuna âiuleta spre viața, la trei kilometri depărtare, când a fost atacat dei trei indivizi înarmați, din comuna Jigalia. . Servitorul d-lui Caraivan fiind înarmat a putut intimida pe agresori, care au dispărut fără arme. Victima a reclamat cazul postului de jandarmi respectiv, care însă n'a luat cutre plângerii. D. Caraivan s-a adresat atunci companiei de jandarmi ai parchetului — Leontin. întrunirea proprietarilor , CUVÂNTĂRILE D-LOR EMIL LAAHOVARY, MAIOR COSTESCU, etc. Dri dimineață proprietarii din Capitală s-au întrunit in sala Dacia. Prezidează d. Emil Lahovary. D. Maior Costescu spune că prin noua lege proprietarii au fost satisfăcuți până la un punct. Mai luptă până se vor ridica cu totul măsurile excepționale și se va reintra în normal. D. Emil Lahovary aduce mulțumiri senatorilor care au recunoscut dreptul de proprietate. Oratorul spune apoi că guvernul trebue să încurajeze construcțiile și să clădească locuințe pentru funcționari. D. Lahovary arată cum se încurajează in Franța construcțiile. In București sunt 300 de case ocupate de autorități și aceasta e nedrept. Statul trebue să-și construiască clădiri pentru trebuințele sale proprii. 1 Oratorul termină spunând că România este o țară bogată, dar n’avem oameni care s-o guverneze. D. Novaci aduce mulțumiri conducătorilor, mișcării proprietarilor, și spune că toate legile cu caracter excepțional trebuesc abrogate. D. Ciatăl cere ca guvernul să ia măsuri pntru o cât mai grabnică revenire la normal. D. Funiățeanu spune că apărându-se proprietatea se apără țara. D. avocat Bosniei Paraschivescu spune că, actuala lege a chiriilor nu rezolvă Dacă chestia proprietății și drepturile care decurg din ea. D. Vlădescu apără proprietatea. D. Paralescu spune că proprietarii vor luptai,până se va reintra în normal. D. Maivir Costescu spune că guvernul a dais proprietarilor un paleativ față de cheia ce li se cuvenea. Oratorui spune că oficiile de închiriere trebunesc desființate, ele nemai având nici un rost. Mai voiește d. C. Dobrescu. j MOȚIUNEA ! D. Saăte Ștefănescu citește o mențiune prin 8, care arată că actuala lege a coruiBcți este nedreaptă pentru S proprietari și este numită anticonstituțională . La sfârșitul moțiune i se cere libera .Tranzacții si. 1 La Cluj studenții continuă scandatei 1 ----3-- UȘILE UNIVERSITATE FORȚATE DE STUDENȚI—RECTORUL UNIVERSITĂȚII HUIDUIT CLUJ, 29. — Centrul studențesc Petru Maior a voit să țină o adunare fără autorizația rectorului, în localul universității. Poliția însă a împiedicat intrarea studenților în universitate. Studenții au forțat intrarea, însă adunarea nu i-a putut ține pentru că poliția a evacuat pe studenți. Studenții a plecat de la universitate la locuința rectorului Dr. Iacobovici, din str. Minerva. Aci au făcut o gălăgie imensă. Studenți au huiduit pe rector. In tot cartierul a domnit panică timp de jumătate de oră. Rectorul Iacobovici a tras obloanele de fier de la ferestre, iernandu-se de urgia studenților. Manifestanții s’au împrăștiat apoi la casele lor. ADUNAREA GENERALA A STUDENȚILOR CLUJ. 29. " Adunarea generală" a studenților vai avea foc mâine seară. Semnarea convenției italo-austriace Roma, 29. — După- amiază Mussolini ai miniștrii italieni ai Finanțelor, Industriei ai Agriculturei, președintele delegațiunei italiene, Kratkowsky, ministrul Austriei, precum și președintele și membrii delegațiunii austriace au setámat tratatul de comerț Intre Italiei și Austria, acesta fiind primul tratat de comerț In regulă stipulat după războiu cu statul vecin. înainte de a se semna tratatul au fost semnată conventiunea prin care se favorizează traficul mărfurilor austriace prin portul Triest, precum și convențiunea care regulează raporturile economice între zonele de frontieră ale Austriei și Italiei. Delegații austrieci care au negociat tratatul de oponenț cu Italia au plecat astă seară ler Viena. înaintea plecărei delegativtaea italiană a ținut să sărbătorească semnarea tratatului oferind oaspeții lor austriaci un prânz la care au participat membrii ambelor delegațiuni. ------- Statele Unite apelează laifinglia New-York. Informațiuni din Washington adresate ziarelor din New-York afirmă că departamentul de stat e pe cale să negocieze cu guvernul englez în vedere de a obține din partea acestuia cooperarea sa la represiunea contrabandei spiroaselor. Se declară că Anglia a oferit cooperarea sa Statelor Unite, dar că a refuzat o propunere ce ar fi făcut-o J. Hughes de a coopera la perchiziționarea vapoarelor în largul mării. De la Canari da Comerț Conferința d-lui S. M. Blumenfeld La „Cercul de studii economice" din palatul Camerii de comerț, d. S. M. Blumenfeld, a ținut ori o conferință privitoare la actuala criză monetară. Conferențiarul, începe expunerea prin constatarea, că România a eșit din război cu o datorie publică de 1 miliard 600 milioane lei, și în foarte scurt timp, din greșelile guvernanților, are astăzi o datorie publică de peste 32 miliarde lei. Cauzele sunt multe, spune conferențiarul; cea mai însemnată este făgăduiala de a plăti în lei aur bonurile de tezaur, a căror plată expira în 1920, și pe care statul n’a putut-o face. O asemenea greșeală s’a făcut și prin plata tratatelor emise în străinătate lei aur, care la termenele fatale s’au negociat, provocând scăderea valoarea leului românesc. Conferențiarul mai citează ca surse de depreciere a leului, schimbul tardiv al coroanelor și rublelor, iar în timpul din urmă, operațiile de bursă ale „Centrului de devize“. La noi, spune conferențiarul, oamenii politici amestecă nevoile financiare ale statului, cu interesele bancare, bine organizate ala. .acelorași oameni politici. La nou, când s’a vorbit de înființarea unu trafic de vapoare pe Dunăre, cu capital străin, instituțiile financiarei ale oamenilor politici au protestat, s’au opus, iar urmarea firească a fost o nouă scădere a leului românesc. Lipsa unui buget bine echilibrat este de asemeni o cauză a crizei monetare, fiindcă excedentul bugetar anunțat de d. Vintilă Brătianu este valoarea plății diverșilor furniziorii neplătăți de stat, șî într’un asememea caz, este inexistent emițând antele soluții practice în vederea îmbunătățirii crizei monetare, d. Blumenfeld, citează părerile cunoscute în lumea financiară ale d-lor Mauriciu Blank, Vintilă Brătianu, Mișu iăulescu și Alex. Periețeanu pe care le analizează. D-sa citează apoi diferite păreri, ale financiarilor străfini, din țările cu valută și mai jostsă ca a României. [ ’>> a , £ , ***y 'f D. Gr. Trancu-Iași care a prezidat ședința, rezumând conferința, a făcut unele observațiuni, de ordin general și a terminat’j^exieitând pj conferenți iar« ft p. n. V. i DIMINEAȚA 1| ilBä I0| IS I ki Olp ® ii!» ni iiiiilii 9 î ’ i ------------- Eri a avut loc în palatul „Asociației generale a medicilor“ al doilea congres al societății de hidrologie medicală și climatologie. ȘEDINȚA ADMINISTRATIVA Dimineața a avut loc o ședință administrativă la, care au participat numai membri societății. D. general Dr. VICOL a deschis ședința cu un rezumat al activității societății în primul ei an de existență. După aceia a vorbit d. dr. Coca, făcând, în calitate de casier, un raport asupra situației financiare și d. dr. Anastasiu, directorul societății, care a făcut un report detailat asupra organizării și a activității ei D. Dr. ST. ANASTASIU propune ca pe viitor congresele să se țină la finele luniei Mai. Se admite ca pe viitor congresul să se ție în cursul lunei Mai, rămânând în sarcina comitetului fixarea zilei. D. Dr. P. NICULESCU propune ca societatea să intervină pe toate căile ca învestirea de capitaluri pentru stațiuni balneare să se facă pentru complectarea actualelor stațiuni, nu pentru crearea de altele noi. D. Dr. PASTIA spune că, din contra, rolul societății de balneologie este să-și dea tot sprijinul pentru a se ajuta deschiderea de stațiuni noi importante. D.Dr. P. NICULESCU lămurește că prin propunerea d-sale n’a înțeles să se respingă ajutorul pentru cazurile de noi descoperiri de mare importanță, ci numai pentru stațiunile secundare. D. ing. BALASSINOVICI cere ca concesiile de exploatare a apelor minerale să fie date numai la specialiști, nu la simpli comercianți, pentru ca umplerea sticlelor să se facă un mod higlenic și nu în momente când apa minerală este diluată cu ape de infiltrație cum s-a Întâmplat la Căciulata.. D. Dr. FRUMUȘANU. Apa de Căciulata nu are legătură nici cu apa Oltului, nici cu apa de infiltrație. D. ing. VALERIU PUȘCARIU vorbește în acelaș sens. D. Dr. VICOL comunică răspunsurile primite de la membri de onoare și relevă că numai savanții germani, numiți membri de onoare n’au găsit cu cale să răspundă. CHESTIUNI DE ORGANIZARE D. Dr. POPESCU VULCANA arată cum s’a făcut, o cooperație pentru organizarea stațiunii Vulcana. D. Dr. RONYA cere să se numească o comisie care să stabilească stațiile noi. D. Dr. P. NICULESCU. Stațiunile noastre simt periclitate din cauza scumpetei, care face sa scadă numărul vizitatorilor, așa că mulți vor trebui să se lipsească de binefacerile lor Pwp- Briefin* *.**rsmotter si D. Dr. MARGUHUS cere să se dea avantagii, la băi, medicilor și familiilor lor, cum se dă la Vichy, Karlsbad etc. D. Dr. VICOL, răspunde că in procesul de lege pentru organizarea stațiilor balneare se prevede acest lucru. Se proclamă apoi ședință secretă pentru a se viola un incident cu un membru al societăți care a lucrat în contra intereselor societății. Ultimul punct al ordinei de zi a fost exploatarea apelor minerale românești, hotărându-se constituirea unui sindicat în sticle în acest scop. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZA După amiază a avut loc o ședință științifică. D. general Dr. VICOL, președintele societății, deschide ședința arătând că societatea s-a bucurat de o bună primire. Organizarea băilor e neorganizată. E nevoie de control, nu organizată. E nevoie de control, un organ pentru aceasta nu există Încă. D. col. Dr. MIHAILESCU, secretar general face un raport științific asupra situației hidrologiei medicale după ultimile descoperiri, arătând și importanța proprietăților fizice, nu nu numal a celor chimice. D. prof. Dr. TEOHARI face un referat general asupra tratamentului hydromineral al constipației obișnuite cu apele minerale indigene. D. prof. Teohari insistă asupra importanței chimismului stomabal și constipații, arătând că acesta joacă un rol important. Din acest punct de vedere, d-sa împarte apele laxative 1) în acelea cari stimulează secreția gastrică (Bușteni, Slănic No. 6 și No. 8, Zizin, sursa Ferdinand); 2) cari scad secreția gastrică (Slănic No. 3, 1 bis și 5, Maliaș, Sărata Monteoru No. 2) și în fine, 3 cari n’au influență asupra secreției gastrice (Vâlcele). D. prof. Teohari pretinde un examen al chimismului stomathal înainte de a preciza izvoarele favorabile în combaterea constipației intestinale. D. G. MÂRZESCU, ministrul sănătății, iși exprimă plăcerea de a fi venit in mijlocul unei societăți cu o atât de mare importanță științifică, sanitară, națională și umanitară. Societatea merită concursul tuturor organelor de stat De aceia d-sa a susținut legea de recunoaștere a personalității juridice, a luat contact cu ministrul industriei pentru recunoașterea institutului de hydrologie ca instituție universitară, va lua contact cu ministerul de Industrie, de care depind azi stațiile balneare, pentru Înfăptuirea legii balneare. D-sa aprobă t trăsături generale anteproectul societății. D. Dr. chimist AUREL. BABES arată cercetările d-sale făcute la Slănic In ce privește efectul apel asupra chimismului «tomah»l și cere să se Înființeze la Slănic un spital. D. TRANCU-IAȘI mulțumește că a fost ales membru de onoare și crede că cinstea i s’a făcut în calitatea sa de fondator al asistenții sociale. E fericit că aud» curându-se aci Înființarea de spitale pentru ca și cei săraci să se poată bucura de beneficiile stațiilor balneare. D. Dr. BORGOVAN, in numele său și al d-lui dr. Dona, vorbește despre tratamentul tuberculozei externe la Tekirghiol. D. Dr. P NICULESCU face o comunicare despre acțiunea apei clorosodice sodate asupra hypertensiunei arteriale și arată că ln nici un caz ele n’au un afect vătămător în această privință. A doua comunicare a d-sale este despre acțiunea aceloraș ape In tratamentul sifilisului, artând că apele contribue la autovindecarea. In timpul băilor, trebuiesc redate dozele de neosalvarsan. D. Dr. chimist AL. IONESCU arată teoriile noi asupra chimismului terapeutic al apelor minerale. D. ing. VALERIU PUȘCARIU face istoricul captării izvoarelor de la Govora și Căciulata. D. Dr. BALTACEANU face o comunicare asupra acțiunei apei de Malnuș asupra secrețiunii biliare, arătând că aceste ape au o acțiune calmantă* așa că Ia teorie ar trebui să fie favorabilă și lA litiaza biliară D. PROF. TEOHARI arată că va fi nevoit să se experimenteze în mod practic dacă apa are o astfel de a apune. D. Dr. GR GRAUR (Karlsbad) spune că despre apa de Karlsbad, recunoscută ca eficace la litiaza biliară, se credea înainte că face să se elimine calculi. Astăzi se știe că și acea apă ere calmantă, că sa face să se „imobilizeze“ calculi”. Ca atare acțiunea anei doi a Malnaș, descrisă de d. Băltăceanu, ar fi io acelaș sens ca acela apei de Karlsbad. D. dr. EUG. COdAȘ face o comunicare despre acțiunea apei de Zizin, asupra secreținil gi motilității gastrica D. Dr. G. NICULESCU vorbește despre acțiunea apei dela Sărata Monteoru și dela Vâlcele (Eleopatak) asupra secrețiunii gastrice. D. dr. C. MIHAILESCU face un raport despre specializarea stațiilor balneare. După terminarea congresului au plecat afeară în excursie la Govora, Călimănești, Sibiu, Ocna Sibiului, Brașov, Sinnaia. * «5R Piti Știri diverse Din cauza lipsei de hârtie suntem nevoiți să apărem și astăzi într’un număr redus de pagini. Din aceiași cauză foiletonul nostru „Unchiul N Năstase“ nu are loc în numărul de azi. C. I. Brătianu, primul ministru a sosit aseară, la orele 9, în Capitală, venind de la Florica. Principele Carol a sosit ari la Cluj cu un tren special pentru a lua parte la serbările sportive din acel oraș. Au avut loc felurite producțiuni, iar seara s’a dat un banchet in sala prefecturei in onoarea principelui. Terminându-se repararea podului de la Putna Seacă circulația trenurilor de Moldova, care se făcea până acum prin transbordare la acel punct, nu va face cu începere de azi in mod normal. D. Simionescu, rectorul universitate din Iași, a sosit azi în Capitală. Ni se telegrafiază din Arad: Generalul Deșchievici a oprit reprezentația poemului istoric „Suflete oțetite“ de Al. Negură deși se obținuse aprobarea prealabilă a autorităților militare respective. In cercurile diplomatice se vorbea de o apropiata vizită a cancelarului Austriei, dr. Seipel, la București. Vizita sa era pusă în legătură cu călătoriile întreprinse până acum la Paris, Roma, Budapesta și Belgrad. La ministerul de externe, unde am controlat această știre, ni s’a declarat că până acum guvernul n’a fost avizat de această vizită. Fostul director general al poștelor,L I. Puroescu, actualmente consilier tehnic pe lângă ministerul comunicațiilor fusese dat in judecata comisiei de disciplină pe motiv că vorbise intiia întrunire cu caracter politic. Comisia de disciplină și-a declinat competiția, urmând ca d. Pituletcu să fie trimis in judecata instanțelor legale instituite prin noua lege de organizare a poftelor. Unele ziare au vorbit de o apropiată vizită a suveranului la Curțile din Roma, Londra și Paris. Un personagiu de la Curtea regală, căruia i-am certă confirmarea, ne-a declarat că până azi chestiunea nici nu s'a luat în discuțiune, și că deocamdată nu este hotărit decât voiajul la Valfovia. In urma centralizărei socotelilor împrumutului consolidărei bonurilor de tezaur, s-a constatat că până azi cifra totală a bonurilor de tezaur consolidate se ridică la 28 milioane lire sterline. In această sumă se cuprind bonurile de tezaur ce au fost prezentate în Franța Anglia și America. . . — ... v.......... In cursul tunelal, guvernul român va începe tratative în vederea închcerei unei convenții comerciale cu statul italian. Din partea Italiei va trata baronul Aloisi, ministrul Italiei, și atașatul comercial Cav Pagliani. Dii dimineață a avut loc la biserica italiană solemnitatea sfințirea drapelului primei secțiuni a partidului fascist italian în România. După oficierea slujbei religioase de către parohul coloniei, s-a făcut sfințirea drapelului, cu care ocazie baronul Aloisi, ministrul Italiei și șeful fasciștilor italieni au rostit câte o scurtă cuvântare. Duminică, 29 Aprilie la orele 8 luni a avut loc Insula Fundației Carol, ședința de închidere a andunărei generale anuale a societății de geografie.D. B Otetelișanu a vorbit despre „Centru de acțiune al atmosferei și importanța lor pentru clima României“. D. Simeon Mehedinți a vorbit despre: „Progresele cunoștințelor noastre despre fenomenele hidrografice ale României“. D. M. D. David a vorbit despre: „Porgresele cunoștințelor noastre cu privire la fotosferă în România“. D. P. Knowleson despre „Progresele cunoștințelor noastre cu privire la 1 brisferă în România“ D. Pantele a vorbit despre: „Geneza Nistrului“. Satele comuniste din Bulgaria Sofia. Președintele consiliului, d. Stamboliisky, a însărcinat pe d. Chr. Stoyanoff, ministru de interme, să pregătească expunerea de motive a proiectului de lege asupra organizării satelor comuniste. Se știe că acest proiect va fi supus nouei Camere imediat după convocarea acesteia. Sofia.Mai multe ziare din Londra aprobă în mod deosebit programul hotărît al președintelui de consliu bulgar față de comuniști. Acest program e considerat ca spiritual, energic și original Ciuki iflevem! Literar Izbaterirea d-lui D.G. Maxim cu ocazia dispusina A 4a ANI DE MAGISTRATURA Aseară la orele 7 prietenii și admiratorii d-lui D. G. Maxim au sărbătorit, cum se cuvine, pe cel care a muncit timp de 40 ani, fără întrerupere în magistratura țării românești. In strada 11 Februarie No. 14 bis s-au adunat numeroase persoane remarcabile ale societății bucureștene, felicitând cu căldură pe distinsul magistrat. ASISTENȚA In jurul unui bufet încărcat, am remarcat pe d-nii: Mișu Cantacuzino, G. Iorga, Deleanu, Hamangiu, Dem. Gheorghiu, Aurel Eliescu, Pantazi, Marinovici, Donescu, Cătuneanu, Cernățeanu, Periețeanu-Buzău, Gr. Trancu- Iași, Tâslăuanu, Drăghici, Ten;mistocle Alexandrescu, Hagiopol, C. Romano, C. Bosie, Mag vrița, Marinovici, Fleischlein, Const. Graur, Albert Râșcanu, L Rosenthal, C. Panaitescu, Dimancea, Aurel Râșcanu, Gr. Ferichide, And. Raduleacu, Cohen, M. Vasilescu, G. Melicescu, Drn Iosef E. Bercovitz, Ascher Canndel, Gică Ionescu, Viforeanu, O. Cătuneanu, Obreja, Paximady,1 prof. Mina Minovici, C Botez, Vasliescu-Valian, d-na Popovici-, Răcăciun, C- Xeno Târnoveanu, Ely Bercovitz, C Fundățeanu, E. Marinovici, L. Catargi, N. Ștefănescu, dr. Crainic, Oprescu, ingiiner Danieleanu, etc. TOASTURILE La orele 8 Jum. d. Gr. Trancu- Iași, fost ministru a închinat paharul în cinstea sărbătoritului, și a rezumat operile scoase la lumină de d. D. G. Maxim. A răspuns apoi :L Maxim, ară’., tiind că în calitatea sa de magistrat a făcut dreptate, și numai dreptate și In timp de 40 ani, devotat societății n’a făcut decât să servească Patria. Crede că rodul activității sale este recunoscut prin dovezile de simpatie ce îi se aduc azi # * # D-nui ministru Sasu, prof. Dissescu și numeroase alte personalități, din Capitală și din țară, neputând veni în str. 11 Februarie au trimis sărbătoritului de ori, călduroase scrisori de simpatie și admirație. Va Hippism Rezultatul alergărilor REZULTATUL TECHNIC.Dumirică 29 Aprile PR. IZMI 2200 m, 18.000 lei Nanterre e. 3 a. m. 54 Jum k. din Admirable Crichton și Negova a d-hid AL Marghiloman (Mîhai) (MUr Al. p. Sorana Mimn. (GUI) 2. Barbara 56 Jum (MacIntyre) 8. Paulette 57 (Uhl) A. PR. BRISTOL, 2200 m, 18.000 ld Fior a. 8 a. m. 68 Jum k. din Zori de Zi și Flacăra a d-lui Al. Marghiloman (Mihai) (Matton) L N. P. Grevist 66 jum. (Gill) S. Lustak (Gulyas) 3. Rigoletto 57, APR CANOTIER, 8000 m, 16.000 lei Yorts i. fl a. m. k. din Fiadra Vent si Ida al <lui N. Diana (Pun k<$ R^ucderbaerchen 67 (Mac Intjyre) 2, Eroul (R. Crtotea) & Vidlelm 67 (Heruler) A, M&gdusfca 67 GDellltwch) 6, Droit aa But 63 (Andoreon) 6, Niesevo 67 (Hmsch- SELLING H’CAP, 1000 m. 12.000 lei Fenelon a. 6 a. r. 68 k. din Öreglak și Fens al d-lui col Hízván (Ioneanu) (R. Cristea) 1. N. P. Otel 67 ÖSpMeri 2. Trădător 65 jam. (Gill) 8. College 48 Jam. (Kaiser) A; Mireasa 6 ® (Korb tk Șiroco AA (V. Hora) 6. Blănie 66 (G. Holodilinx) 7. Dar 64 Quae Intyre) 8. Colos 61 (Langford) 9. Antopasa 62 (Gulyas) 10. PR CARAMEL, 2300 m, AO.OOO tei Taifuna. 3 a. m 66 jam. k. din Coll of the Wild și La Turbie al grajdului Maltezeanu (Planner) (Mac Intyre) 1. Graur 66 jum (Korb) 8. Vigano al hergheliei Răsvad (Madden) (Bleuler) 1. N. P. Resvretire 5A (Milton) 2; Spic 60 (M&c Intyre) 3. H’CAP UL PADURENI, 1500 m., 15.000 lei PolUton a. A a. m. A5 jum. din Öreglak și Poltroma al d-lui H. Iarosilovici (Hough) (Langford) 1. P. Nyil 81 (Mac Intyre) 2; Gymnasiast 62 jum (Hallinka) 3; Faraon H 54 Jum. (R. Cristea) 4; Frankóban 68 Jum. (Dragcmir) 5; Cocoș 63 um. (David) 8; Dnépdalé 57 Jum. (Csillag) 7: Baronin 59 (Kaiser) 8; Edgardo 51 jum (Korb) 9. COTA EVENTUALA L Nanterre (30, 32); Paillette (262, 170): Sorana (27, 28.60); Barbara (26, 42.50) . II. Firn 14, 14): Rigoletto II (455, 262.50) ; Grevist (36, 88); Bustak (84, Breul (86, 66); Ypret (30, 26.50); Droit au Hut (137, 216.50); Niesevo (1042—782.50); Magduska (533, 1095); Vicleim (128, 78,50); Wunderbarchera (32, 25.50). IV. Dar (83, 87); Aninoana (247, 157); 0 £ 1 (89, TIA); Trădător 07, 78.60) ; Bejanle (283, 168,50); Fenelon (31, 30,60); Colo( 110, 132); Gr. V. Costandache (58, 81.60); Siropo (848, 623); V. Graur (61, 36); Taiftmd (10.50, 11.60) ; VI. Resvretire (22. 21); Ovid (18.60, 1760); Sole (142, 136.50); VII. Nyil (43, Demdale (235, 118.60); Baronin (900, 447); Cocoș (199, 232); Gymnasiast (198, 177) Frankopan (37* 30.50); Faraon H (39, ^0)^hlistom 358, 1488){ Edgardo Mult întristații Sofia .1 Osorowitz soție, Ernestina Westrich Viena, Rosa Osorowitz Viena cu copii, Cecilia Weich cu copii, Helena Forester cu copii, Jeanette și B. Marcu cu copii, cumnate, cumnat, nepoate, nepoți și întreaga familie au nemărginita durere de a anunța încetarea din viață a mult iubitului lor, iacii Ostrowitz fn etate de 86 az înmormântarea va avea loc Luni 30 Aprilie a. c. ora 3 p. m. Cortegiul funebru va porni dela locuința decedatului Strada Sf. Apostoli No. 14 la cimitirul israelit sas. Filantropia. Societatea f Sinatateaa (Rolse-Hoilem) Recunoscută ca persoană juridică,fondată 7 Ianuarie 1901, aduce la cunoștința domnilor membrii, cu multă părere de rău, încetarea din viață a mult regretatului nostru fost încasator MARCU PASCAL care, cu o cinste ireproșabilă și cu o perseverență demnă de admirat, a servit loalal interesele societăței noastre timp de 14 ani, și vă rugăm să bine-voiți a lua parte la înmormântare, care va avea loc astăzi. Luni, 30 Aprilie cor., orele 2 p. m., Cortegiul funebru va porni dela domiciliul defunctului, str. Mircea Vodă 20, la cimitirul Filantropia. Comitetul Membrii absenți vor fi amendați conform statutului.