Dimineaţa, iulie 1923 (Anul 20, nr. 5985-6010)
1923-07-22 / nr. 6000
Cronici rurala lifiggni Is firi Mi-am pus în când să vă descriu câteva din colturile singuratice și pierdute în care mă voi găsi în vara asta, fie măcar pentru a vă mai varia puțin monotonia lucrurilor, locurilor și faptelor importante. Nu doar că veți afla ceva nou dar cel puțin va fi sub o altă formă. Evident că universul văzut la telescop e același ca și cel întrezărit la microscop, că cosmosul se arată tot așa de bine privit în jurul nostru prin spațiile infinite ca $i reflectat într’o picătură de rouă, însă e mai amuzant și mai interesant admirat din puncte de vedere atât de deosebite. Redusă la câteva dealuri presărate cu o duzină de case, România piare e neînchipuit de simbolică.i Mă tem că ceia ce văd și constat eu aci se potrivește aidoma cu tot ce se face sau nu se face în restul țării, dar am avantajul de a avea lucrurile reduse la măsura exactă a ochiului și a mintii deci cu putință de-a fi judecate total, precis și până în fundul fundului. Prin aceasta cronicele mele rurale, care vor fi rurale numai cu numele, vor sluji de multă învățătură. Așa de pildă chestia care interesa în gradul cel mai înalt infima localitate în care mă aflu, egal, păstrând proporțiile, cu congresul de la Lausanne, cu problema Ruhrului, cu valuta germană, etc., pentru restul lumei, era drumul ce scoboară din deal pe valea Săracă, către gară, deoarece la un loc îl roade apele și-l amenință cu distrugerea. E un adevărat cataclizm în perspectivă. Nici vulcanul Etna și nici un posibil război anglo-francez nu pot fi, proporțional, mai grozave în urmările lor decât ar fi aci suprimarea acestui drum foarte îngust deja, prins între o prăpastie înfiorătoare și garda unei proprietăți inviolabile. Era deci natural ca populația să aibă grijă fe a-1 păzi și întreține. Ți-ai găsit ! Ultimele ploi l-au readus la o simplă punte de pământ iar Ploile viitoare îl vor mânca cu desăvârșire. Și nimeni n’are nici cea mai mică grijă, nici chiar Gheorghel Neagu care, din două una sau amândouă laolaltă, se va pomeni într’o bună zi cu casa de-a berbeleacul în văgăună și pe vecie despărțit de clienții lui din deal pe cărei cară regulat la târg și la gară, pe ei și produsele lor variate. Și va fi în curând precum vă spun: drumul va dispărea, și astfel două văi, patru dealuri acoperite de vii, douăzeci de case cu locuitorii lor vor fi tăiate de restul României mari ca și cum le-ar fi înghițit pământul sau le-ar fi anexat vre-un lacom vecin dușman. Este totuși un leac, și cred că el va fi cu siguranță întrebuințat: în locul drumului mâncat de ape se va dura un pod. Vedeți însă pozna și nenorocirea — și aci încă odată temeiul proverbelor, și anume pe acela că ..leneșul mai mult aleargă și scumnul mai mult păgin este“. In loc să facă o apărare ușoară și eftenă din partea prăpăstiei, oamenii vor fi nevoiți să construiască, cu mare caznă și cu sumedenie de bănet, acel pod ce va să vie în curând. El crede că în această comună de câteva sute de suflete sunt la putere tot guvernele de la București și că refacerea locului e încredintată unor nume si familii tot asa de ilustre, de prevăzătoare și de pricepute ca și acelea de care se slujește regele Ferdinand la centru. Din această pricină refacerea în satul Fundul Râpei merge la fel ca în cele mai de seamă localități ale țării. Este în afară de orice îndoială, și în locul acesta unde altele nu vin să-ți îngreue judecata, lucrul apare foarte clar, că nici o „refacere“ nu-i cu putință fără o prealabilă și radicală „prefacere“. Un om neprimenit nu poate fi nici gospodar, nici filozof, nici savant, nici de-un fel, fie măcar un simplu cetățean. I. TEODORESCU —« imam ima»» ..........— Procesul celor 27 funcționari de poștă din Cluj CLUJ, 20. — Tribunalul din Cluj continuă desbaterea procesului celor 27 de funcționari de poștă. Au fost ascultati 60 de martori, PREMIILE Dimineții" Cititorii noștri din CAPITALĂ cari au depus cele 90 cupoane din seria I-a la administrația ziarului nostru sunt înștiințați că LUNI, 23 Iulie, vom începe distribuirea bonurilor în baza cărora vor putea participa la tragerea premiilor. Distribuția bonurilor se va face la administrația ziarului nostru, str. Sărindar No. 9-1L în modul următor: LUNI, 23 crt., sunt rugați a se prezenta cititorii al căror nume de familie începe cu literele de la A-F. MARȚI, 24 crt. literele G-L. MIERCURI, 25 crt. literele M-P. JOI, 26 crt. literele S-Z. I# VINERI, 26 și SÂMBĂTĂ, 27 crt. se va face distribuția bonurilor acelor cititori cari din diverse motive nu s’au putut prezenta în zilele sus arătate. Cititorii noștri DIN PROVINCIE sunt din nou rugați să ne trimită DE URGENȚĂ cupoanele strânse din seria întâia. Toți cititorii noștri din provincie vor primi până în ziua de 5 August bonurile în schimbul cupoanelor trimise. * Ziua tragerii și toate amănuntele vor fi arătate la timp în ziarul nostru. Capitale arde Privesc din balconul redacției strada, de obicei așa de populată, de vie, de agitată. Pe trotuarele pustii se joacă flăcări iuti și turburi. O invazie, o revărsare de foc cuprinde orașul întreg. E ca o baltă aprinsă care se năpustește cu undele ei arzătoare peste lume. E ca un asediu uriaș, învingător, al tuturor rezervelor de foc ale iadului. Și aerul parcă arde. Simți că respiri flăcări Tu însuți arzi... Dispari in omogenitatea dintâi a focului. Ești parcă tu insuti un purtător de incendiu! Și balta asta de foc, în care înotăm și dispărem, nu sa făcut prin potopul Soarelui. Ai impresia clară că marele dătător de căldură e cu totul eliminat din această întâmplare. Soarele însuș plutește învins — și aș zice: rece — pe deasupra infernului de sub el. Am convingerea că și el suferă de căldura ce-o emanăm noi de pe pământ, din Capitală.. Căci, focul în care ardem nu vine de sus. Vine de pe pământ. O simți năpustindu-se ca un crivăț discret mut, neauzit Ca un crivăț invizibil care bate din toate părțile!... Valul de căldură, nu e numai o figură literară. E o realitate fizică. Exact ca valul unui ocean — al unui ocean pe care dracii iau incendiat — se împrăștie in unde nesfârșite flacările ce ne devoră. Privesc din balconul redacției pustiul străzii, așa de active altădată. Siluetele rarilor trecători se distramă, se topesc, — parcă se nimicesc în bărbătaia ce-o traversează Un birjar trece încet dormitând sub coșul trăsurii. In vreme ce caii lăsați liberi, merg zănatic cu boturile în jos. Doi câini zac, intr'o bucățică de umbră, cu limbele scoase de parcă ar vrea să le lepede. Seamănă a fi ultimii supraviețuitori dintr’o cetate condamnată să ardă pe un rug uriaș. DEM. TH. Palatul Agriculturii Brăila define astăzi recordul paradoxului : ea are un palat al Agriculturii, cel puțin ii posedă piatra fundamentală, dar sufere de lipsă bine. Mă întreb chiar, pentru ca chestia și spectacolul sa atingă apogeul dacă cei ce făceau coadă pe la brutării au venit să privească ceremonia. Ce trebue să se fi petrecut oare în sufletele lor ? Nu zic să nu facem palate, private sau publice, in să publice mai cu seamă, ci dimpotrivă, m’aș bucura din adâncul inimei văzându-le că strălucesc mărețe la soare pe tot întinsul țării Dar mai se pare că așezăm căruța înaintea boilor. Nici chiar așa, n’avem decât o căruță goală și șoldită fără boi. Căci palatele se clădesc de obicei din prisosul bogățiilor. Când un om sau o țară nu mai știu ce să facă cu banii durează clădiri simbolice, adică mari, luxoase și artistice. De pildă un palat al Agriculturii, ba și mai multe. Noi insă ajunserăm la cel mai mic nivel al producției agricole, aproape la acel de dinaintea reformei din 1864. Și tocmai acum ne-am găsit să facem pe râioșii , îmi închipui că sumele destinate cheltuelii aceștia, scoase se zice din contribuția benevolă a satelor Brăilei, ar fi putut avea, acum, o întrebuințare incomparabil mai folositoare. E de ajuns să amintesc despre instrumente agricole și vite. Nu știu dacă acest palat se va înălța mai sus de piatra lui fundamentală, dar dacă se începea prin a se încuraja direct cultura cerealelor județului, atunci dar în scurtă vreme se putea dura, din prisos, și un palat. I. T. . " in fluasF !«tti țcentera* )(DS)aiPUi.iil Fără telegraf De . Limitele mai principale fire sunt deranjate Lpssște legătura telegrafică cu centrele Europa. Pe lângă pacostea telefoanelor, publicul nostru suportă acum și mizeria unui serviciu de telegraf, cu care se vor obișnui foare greu cetățenii unei țâri cu pretenții de civilizație, înainte de a vorbi despre faptele curente, trebue să menționăm că din cauza lipsei de fonduri, sau a unei piéate administrațiuni, traseurile liniilor noastre telefonice și telegrafice, cari ar fi trebuit refăcute de 2—3 ori pe an, nu au mai primit de zece ani nici o reparație. SITUAȚIA Putem afirma că din această cauză, de la război încoace n’a fost zi în care firele telegrafice să fie funcționat normal. La cea mai mică adiere a vântului, cad stâlpii de telegraf și se rup firele diverselor linii. Situația s’a agravat in ultimul timp și facă de acum o lună, in urma furtunilor cari au bântuit Nord- Vestul și Estul țării", comunicația telegrafică cu cele mai principale centre europene se face foarte anevoe, aproape de loc. COMUNICAȚIA CU GERMANIA IN TRERUPTA Cercurile autorizate ale P. T. T.ului ne informează că actualmente se lucrează între Ploești și Brașov și în regiunea Drăgănești la refacerea celor două linii principale de telegraf și că aceste lucrări nu vor fi terminate înainte de două luni. Credem că ar fi momentul ca, cel puțin pentru servicul cu străinătatea, să se dea acum o intensificare mai mare radiotelegrafiei. Corespondența telegrafică cu Germania este stânjenită simțitor. De vre-o 6—6 zile firul cu Berlinul e intrintpt. In urma acestui fapt, corespondința telegrafică externă pentru Occident se primește la ghișee numai persismi:no ■rea expeditorului. LEGĂTURĂ CU OCCIDENTUL Se lucrează acum pe calea telegrafului, foarte anevoios, numai cu Viena și Budapesta, nu direct, ci prin intermediul Timișoarei sau Oradiei Mari. Până aseară, din cauza aglomerației și incetinele, cu care se primesc telegramele pe firul Viena, serviciul nostru telegrafic lucra încă la expedierea telegramelor prezentate în București la 17, 18 și 19 iulie. SERVICIUL TELEGRAFIC INTERN De asemeni, nici serviciul telegrafic intern nu funcționează complect. Legătura elegrafică cu Iași ți Chișinău, e Întreruptă de scurtă vreme, din cauza intemperiilor și manifestatiunilor atmosferice. In urma unei furtuni, mai mulți stâlpi telegrafici au fost trăzniti pe distanța Bacău-Bârlad, unde legătura telegrafică a fost întreruptă, până la repararea liniei. Iarăși și Iarăși MEREU INCENDII $1 EXPLOZII Cu riscul de-a vă plictisi — ceea ce poate o fac adeseori fără să vreau— dar de data asta mi-o propun cu tot dinadinsul, cu acest risc, cel mai grav din toate, față de incendiile și de exploziile care continuă, distrugând averi considerabile și vieți omenești, revin asupra pricinilor lor. Rever dar că beția e aceia care ne sărăcește și ne ucide, ea care ne și degenerează. Vă închipuiți dacă ultima explozie dela Brăila, ce se cifrează cu milioane pierdute intr’o clipă și cu câțiva morți absolut nevinovați, poate să aibă altă cauză decât beția ? Autoritățile au deschis o anchetă spre a sfârși prin a nu descoperi nimic, ca mai întotdeauna. Dar ce nevoe este de-o anchetă pentru a ști că mecanicul care a lăsat mașina să treacă dincolo de maximul presiunei era cu siguranță turmentat de băutură? Nu e aci un accident ci o lipsă de atenție, o nepăsare criminală, produsă fără îndoială de amețeala alcoolului blestemat. Un mecanic treaz nu poate niciodată săvârși o asemenea greșală. Și lucrurile vor continua la fel, mereu, mereu, sub influența nefastă a spirtului. Vor arde necontenit nori, fabrici, depozite de cherestea, :ase, oameni, cele dintâi intr’o proporție mai mare decât măsura în care ne refacem astăzi. Și nimeni nu înțelege și nu vrea să vindece răul, să lovească în cauza direct. Cât prăpăd și câte victime vor mai trebui pentru ca, în sfârșit, guvernul lume să se deștepte ? Lupta impotriva flagelului alcoolismului tot am trebui dată. De ce n'am Incepe-omediat ? INDEX ilmul Cimetru. In importantele declarații făcute Adevărului" de un personaj guvernamental ni se spune, între altele, că abia prin Noembrie-Decembrie vom avea putință să vedem rezultatele călătoriei d-lui Vintilă Brătianu. Suntem, așadar, sfătuiți că până la Crăciun să avem răbdare, căci de atunci au să înceapă pentru țără și pentru noi toți zilele cele bune. Ce are să se întâmple insă la epoca aceia? Se va încheia oare un împrumut extern, un împrumut real care să aducă bani în țară și grație căruia să putem eși din atât de dificila situație economică de astăzi? Nu, de așa ceva nu poate fi nici vorba. D. ministru de finanțe se jură de altfel pe toți sfinții că d-sa, când a luat trenul pentru a vizita Apusul n'a avut măcar un moment gândul de a cere cuiva bani. Așadar, împrumut n’are să fie nici la Crăciun, nici la Paști. Are să se întâmple însă altceva care de asemenea e foarte îmbucurător Anume, odată cu sosirea iemei și căderea zăpezei vor veni in țară și capitaliștii străini cari să colaboreze cu capitalul nostru, national (acestui capital gurile rele tizic național liberal) la îmbunătățirea transportului pe C. F. N., la amenajarea porturilor, la utilizarea căderilor de apă, etc. Se vor întreba însă unii: „ce-i face pe capitaliștii străini să aștepte până atunci și de ce nu vin mai devreme? „Nu cumva fi e teamă de căldurile dela noi?". Nu, nu se tem de călduri, mai ales că nici la ei acasă nu stau mai bine în această privință. Dar ei nu vin, până ce guvernul nu le face oferte precise, arătăndu-le detailat și cu toată exactitatea ce condițiuni le face, ce asigurări le dă și ce avantagii le procură. Aceasta o știm chiar din gura d-lui V. Brătianu care, precum se vede, n’a fost destul de lămurit și de precis in apelurile ce a adresat capitalului străin. E drept că până acum lucrurile se petreceau invers. Străinii veneau la noi, fără să-i rugăm și să-i poftim, fără să trimitem la dânșii pe miniștrii noștri de finanțe. Dar aratk politicei financiare «1. ad-lui V. Brătianu, noi trebue să lergăm acum după dânșii, noi să le dăm garanții și asigurări, noi să le facem oferte. Și când te gândești că acesta este în fond unicul rezultat real al călătoriei d-lui V. Brătianu, o promisiune din partea capitaliștilor străini de a veni, după ce vor studia ofertele precise ce li se vor face de guvern și după ce vor socoti suficiente garanțiile ce li se vor da. Altceva nu vedem ce a obținut d. ministru de finanțe. Căci „impresiile bune" ce aduce despre progresele realizate, bunăoară de Italia, sau certificatul de bună purtare dat partidului liberal de nu mai știm care lord englez nu ușurează întru nimica relele de cari suferă fara și nu-i îmbunătățesc greaua situație economică. N. N. Victimele trăsnetului O FEMEIE UCISA IN SOMN, LANGA SOȚUL SAU CARE SCAPA CU VIATA ARAD. 20. — Femeia Mariuta Agrișan a fost ucisă de un trăsnet astă noapte, în timp ce dormea pe prispa casei sale. Soțul său ce dormea alături, s-a ales numai cu o paralizie parțială si momentană a corpului. Vecinii ucisei văd în acest fenomentui semn al mâniei dumnezeești și au adus preoți să facă o slujbă la locul unde a căzut trăsnetul. întâmplarea e ciudată într’adevăr. Miiune: Dimineața Copiilor noastre Cam se căsătorește Instantaneele noastre sunt mai convingătoare decât tot ce s’ar spune și s’ar scrie în această privință. Trenul acesta, după cum se vede, stă într’o stafie, și, sub ochii personalului ceferist, dela șeful gărei până la ultimul acar, oamenii se stie Pe tampoane și Pe scări, ca să-și găsească locuri comode pe acoperiș. E de ajuns ca unul să nu observe un pod și intrarea prin tuneluri, să sufere de amețeală sau de răul vitezei, pentru ca să fie asvărlit pe sine unde rămâne sdrobit sub roțile vagoanelor. i taravaree situației in Croatia Rădici arestat pentru îndemn la revoluții Viena. 20. _ (Radar). — După știri din Belgrad, fruntașul croat Rădici, ar fi fost arestat pentru că într’un discurs ținut Ba Âuram în ziua de 14 Iulie ar fi îndemnat pe țăranii croați la revoluție și ar fi adus injurii reginei Iugoslaviei. Presa din Belgrad cere grabnica judecare a lui Rădici. NOUA LEGE MILITARĂ IN JUGOSLAVIA Belgrad, 20. (Rador). — Parla .•chasma Mamx ap MBm mental a votat noua lege care fixează durata serviciului militar sa 18 luni. Votul a fost exprimat prin 150 voturi ale partidelor radicale și democrate contra 33 voturi ale deputaților musulmani, clericali și agrarieni. Legea prevede că durate, serviciului militar va putea fi redusă în favoarea studenților, a fiilor mai mari cari susțin familiile lor sau pentru aceia din, a căror familie au murit 2 membri de la 1912 la 1918. Noua lege fixează și salariile ofițerilor, stabilind o sporire însemnată. J Generálói Fellé despre pacea dela Lausanne Lafayette, 20. — „Petit Prisien“ publică o declarație a generalului Pelle cu privire la pacea din Lausanne : „Tratatul din Lausanne, zice generalul, nu numai că indice o serie de acte diplomatice care a avut să trateze consecințele războiului mondial, dar restabilește, să nădăjduim pentru un timp Îndelungat, liniștea în acea parte a lumei unde războiul a bântuit aproape neîntrerupt de la 1911 încoace. Noul guvern turc și-a arătat agerimea în conducerea războiului, dar nu a putut până acum să aibă experiența păcei; turcii mai au încă multe de instituit și organizat. Mâine statul turc va intra in comunitatea marilor națiuni civilizate, pe un picior de egalitate. Lumea va judeca, de la primele lui acte dacă noul stat îndeplinește obligațiunile unui statul modern. Mai mult poate ca orice altă națiune, Franța este interesată ca pacea să fie restabilită in apropiatul Orient. Prin importanța întreprinderii lor ei economice, prin împrăștierea limbei franezee, prin puterea ideilor ei, Franța păstrează încă primul joc în Turcia. Prin mandatul ei în Syria Franța devine vecină imediată cu teritoriul turc; ea se găsește deci, ca să zic așa, cointeresată în prosperitatea nouei Turcii". Generalul Pelle își exprimă apoi nădejdea că prima grijă a guvernului turc va fi să pună in ordine finanțele sale și să-și stabilească creditul în străinătate pe baze solide. „Să sperăm, continuă generalul, că Consiliul datoriei publice iși va vedea atribuțiunile lui deplin restaurate cât mai curând posibil. Acesta ar fi primul pas mare către restaurarea creditului turc, de asemenea și închicerea unui acord cu deținătorii de obligatiuni". 1 ZIARUL „DIMINEAȚA” 1. 1 Copoii de premii 1 — Seria II-a —1 No. 35) sar 3 Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane !i consecutive primi: cinci bonuri de participare la tragerea 10 marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA". 1 — TRAGEREA IN LUNA SEPTEMBRIE — J