Dimineaţa, iulie 1923 (Anul 20, nr. 5985-6010)

1923-07-22 / nr. 6000

Cronici rurala lifiggni Is firi Mi-am pus în când să vă descriu câteva din colturile singuratice și pierdute în care mă voi găsi în vara asta, fie măcar pentru a vă mai varia puțin monotonia lucruri­lor, locurilor și faptelor importan­te. Nu doar că veți afla ceva nou dar cel puțin va fi sub o altă for­mă. Evident că universul văzut la telescop e același ca și cel între­zărit la microscop, că cosmosul se arată tot așa de bine privit în ju­rul nostru prin spațiile infinite ca $i reflectat într’o picătură de rouă, însă e mai amuzant și mai intere­sant admirat din puncte de ve­dere atât de deosebite. Redusă la­­ câteva dealuri presă­rate cu o duzină de case, România piare e neînchipuit de simbolică.­­i Mă tem că ceia ce văd și con­stat eu aci se potrivește aidoma cu tot ce se face sau nu se face în restul țării, dar am avantajul de­ a avea lucrurile reduse la măsura exactă a ochiului și a mintii deci cu putință de-a fi judecate total, precis și până în fundul fundului. Prin aceasta cronicele mele rurale, care vor fi rurale numai cu nu­mele, vor sluji de multă învăță­tură. Așa de pildă chestia care inte­resa în gradul cel mai înalt infima localitate în care mă aflu, egal, păstrând proporțiile, cu congresul de la Lausanne, cu problema Ru­­hrului, cu valuta germană, etc., pentru restul lumei, era drumul ce scoboară din deal pe valea Săra­că, către gară, de­oare­ce la un loc îl roade apele și-l amenință cu distrugerea. E un adevărat ca­­taclizm în perspectivă. Nici vulca­nul Etna și nici un posibil război anglo-francez nu pot fi, proporțio­nal, mai grozave în urmările lor decât ar fi aci suprimarea acestui drum foarte îngust deja, prins în­tre o prăpastie înfiorătoare și gar­­da­ unei proprietăți inviolabile. Era deci natural ca populația să­­ aibă grijă f­e a-1 păzi și întreține. Ți-ai găsit ! Ultimele ploi l-au re­adus la o simplă punte de pământ iar Ploile viitoare îl vor mânca cu desăvârșire. Și nimeni n’are nici cea mai mică grijă, nici chiar Gheor­ghel Neagu care, din două una sau amândouă la­olaltă, se va pomeni într’o bună zi cu casa de-a berbe­leacul în văgăună și pe vecie des­părțit de clienții lui din deal pe căre­i cară regulat la târg și la gară, pe ei și produsele lor va­riate. Și va fi în curând precum vă spun: drumul va dispărea, și astfel două văi, patru dealuri acoperite de vii, douăzeci de case cu locui­torii lor vor fi tăiate de restul Ro­mâniei mari ca și cum le-ar fi în­ghițit pământul sau le-ar fi anexat vre-un lacom vecin dușman. Este totuși un leac, și cred că el va fi cu siguranță întrebuințat: în locul drumului mâncat de ape se va dura un pod. Vedeți însă pozna și nenorocirea — și aci încă odată temeiul proverbelor, și anume pe­ a­­cela că ..leneșul mai mult aleargă și scumnul mai mult păgin este“. In loc să facă o apărare ușoară și ef­­tenă din partea prăpăstiei, oamenii vor fi nevoiți să construiască, cu mare caznă și cu sumedenie de bă­net, acel pod ce va să vie în cu­rând. El crede că în această comună de câteva sute de suflete sunt la putere tot guvernele de la Bucu­rești și că refacerea locului e în­credintată unor nume si familii tot asa de ilustre, de prevăzătoare și de pricepute ca și acelea de care se slujește regele Ferdinand la centru. Din această pricină reface­rea în satul Fundul Râpei merge la fel ca în cele mai de seamă lo­calități ale țării. Este în afară de orice îndoială, și în locul acesta unde altele nu vin să-ți îngreue judecata, lucrul apare foarte clar, că nici o „refa­cere“ nu-i cu putință fără o prea­labilă și radicală „prefacere“. Un om neprimenit nu poate fi nici gos­podar, nici filozof, nici savant, nici de-un fel, fie măcar un simplu ce­tățean. I. TEODORESCU —« imam ima»» ..........— Procesul celor 27 funcționari de poștă din Cluj CLUJ, 20. — Tribunalul din Cluj continuă desbaterea procesului ce­lor 27 de funcționari de poștă. Au fost ascultati 60 de martori, PREMIILE Dimineții" Cititorii noștri din CAPITALĂ cari au depus cele 90 cupoane din seria I-a la administrația ziarului nostru sunt înștiințați că LUNI, 23 Iulie, vom începe distribuirea bonurilor în baza cărora vor putea participa la tragerea premiilor. Distribuția bonurilor se va face la administrația ziarului nostru, str. Sărindar No. 9-1L în modul următor: LUNI, 23 crt., sunt rugați a se prezenta cititorii al căror nume de familie începe cu li­terele de la A-F. MARȚI, 24 crt. literele G-L. MIERCURI, 25 crt. literele M-P. JOI, 26 crt. literele S-Z. I# VINERI, 26 și SÂMBĂTĂ, 27 crt. se va face distribuția bonurilor acelor cititori cari din diverse motive nu s’au putut prezenta în zilele sus arătate. Cititorii noștri DIN PROVIN­CIE sunt din nou rugați să ne trimită DE URGENȚĂ cupoa­nele strânse din seria întâia. Toți cititorii noștri din provin­cie vor primi până în ziua de 5 August bonurile în schimbul cupoanelor trimise. * Ziua tragerii și toate amă­nuntele vor fi arătate la timp în ziarul nostru. Capitale arde Privesc din balconul redacției stra­da, de obicei așa de populată, de vie, de agitată. Pe trotuarele pustii se joacă flăcări iuti și turburi. O inva­zie, o revărsare de foc cuprinde ora­șul întreg. E ca o baltă aprinsă care se năpustește cu undele ei arzătoare peste lume. E ca un asediu uriaș, învingător, al tuturor rezervelor de foc ale iadului. Și aerul par­că arde. Simți că res­piri flăcări Tu însuți arzi... Dispari in omogenitatea dintâi a focului. Ești par­că tu insuti un purtător de incendiu! Și balta asta de foc, în care înotăm și dispărem, nu sa făcut prin poto­pul Soarelui. Ai impresia clară că mar­ele dătător de căldură e cu totul eliminat din această întâmplare. Soarele însuș plutește învins — și aș zice: rece — pe deasupra infernului de sub el. Am convingerea că și el suferă de căldura ce-o emanăm noi de pe pământ, din Capitală.. Căci, focul în care ardem nu vine de sus. Vine de pe pământ. O simți năpustindu-se ca un crivăț discret mut, neauzit C­a un crivăț invizibil care bate din toate părțile!... Valul de căldură, nu e numai o fi­gură literară. E o realitate fizică. Exact ca valul unui ocean — al unui ocean pe care dracii iau incendiat — se împrăștie in unde nesfârșite fla­cările ce ne devoră. Privesc din balconul redacției pustiul străzii, așa de active altădată. Siluetele rarilor trecători se distra­­mă, se topesc, — par­că se nimicesc în bărbătaia ce-o traversează Un bir­jar trece încet dormitând sub coșul trăsurii. In vreme ce caii lăsați li­beri, merg zănatic cu boturile în jos. Doi câini zac, intr'o bucățică de um­bră, cu limbele scoase de par­că ar vrea să le lepede. Seamănă a fi ul­timii supraviețuitori dintr’o cetate condamnată să ardă pe un rug uriaș. DEM. TH. P­alatul Agriculturii Brăila define astăzi recordul pa­radoxului : ea are un palat al Agri­culturii, cel puțin ii posedă piatra fundamentală, dar sufere de lipsă bi­ne. Mă întreb chiar, pentru ca chestia și spectacolul sa atingă apo­geul dacă cei ce făceau coadă pe la brutării au venit­ să privească cere­monia. Ce trebue să se fi petrecut oare în sufletele lor ? Nu zic să nu facem palate, priva­te sau publice, in să publice mai cu seamă, ci dimpotrivă, m’aș bucura din adâncul inimei văzându-le că strălucesc mărețe la soare pe tot în­tinsul țării Dar mai se pare că așe­zăm căruța înaintea boilor. Nici chiar așa, n’avem decât o căruță goală și șoldită fără boi. Căci pala­tele se clădesc de obicei din priso­sul bogățiilor. Când un om sau o țară nu mai știu ce să facă cu ba­nii durează clădiri simbolice, adică mari, luxoase și artistice. De pildă un palat al Agriculturii, ba și mai multe. Noi insă ajunserăm la cel mai mic nivel al producției agricole, a­­proape la acel de dinaintea reformei din 1864. Și tocmai acum ne-am gă­sit să facem pe râioșii , îmi închi­pui că sumele destinate cheltuelii a­­ceștia, scoase se zice din contribuția benevolă a satelor Brăilei, ar fi pu­tut avea, acum, o întrebuințare in­comparabil mai folositoare. E de a­­juns să amintesc despre instrumen­te agricole și vite. Nu știu dacă a­­cest palat se va înălța mai sus de piatra lui fundamentală, dar dacă se începea prin a se încuraja direct cultura cerealelor județului, atunci dar în scurtă vreme se putea dura, din prisos, și un palat. I. T. . " in­ fluasF !«tti țcentera* )(DS)aiPUi.iil Fără telegraf De . Limi­tele mai principale fire sunt deranjate L­pssște legătura telegrafică cu centrele Europa. Pe lângă­ pacostea telefoanelor, publicul nostru suportă acum și mi­zeria unui serviciu de telegraf, cu care se vor obișnui foare greu cetă­țenii unei țâri cu pretenții de civili­zație, înainte de a vorbi despre fap­tele curente, trebue să menționăm că din cau­za lipsei de fonduri, sau a unei piéate administrațiuni, tra­­seurile liniilor noastre telefonice și telegrafice, cari ar fi trebuit refăcute de 2—3 ori pe an, nu au mai primit de zece ani nici o reparație. SITUAȚIA Putem afirma că din această cau­ză, de la război încoace n’a fost zi în care firele telegrafice să fi­e func­ționat normal. La cea mai mică a­­diere a vântului, cad stâlpii de tele­graf și se rup firele diverselor linii. Situația s’a agravat in ultimul timp și facă de acum o lună, in ur­ma furtunilor cari au bântuit Nord- Vestul și Estul țării", comunicația telegrafică cu cele mai principale centre europene se face foarte ane­­voe, aproape de loc. COMUNICAȚIA CU GERMANIA IN­­ TRERUPTA Cercurile autorizate ale P. T. T.­­ului ne informează că actualmente se lucrează între Ploești și Brașov și în regiunea Drăgănești la reface­rea celor două linii principale de te­legraf și că aceste lucrări nu vor fi terminate înainte de două luni. Credem că ar fi momentul ca, cel puțin pentru servicul cu străinăta­tea, să se dea acum o intensificare mai mare radiotelegrafiei. Corespondența telegrafică cu Ger­mania este stânjenită simțitor. De vre-o 6—­6 zile firul cu Berli­nul e intrintpt. In urma acestui fapt, corespon­­dinț­a telegrafică externă pentru Oc­cident se primește la ghișee numai pe­rsismi:no ■­­rea expeditorului. LEGĂTURĂ CU OCCIDENTUL Se lucrează acum pe calea telegra­fului, foarte anevoios, numai cu Viena și Budapesta, nu direct, ci prin intermediul Timișoarei sau O­­radiei Mari. Până aseară, din cauza aglomera­ției și incetinele, cu care se primesc telegramele pe firul Viena, serviciul nostru telegrafic lucra încă la expe­dierea telegramelor prezentate în București la 17, 18 și 19 iulie. SERVICIUL TELEGRAFIC INTERN De asemeni, nici serviciul telegra­fic intern nu funcționează complect. Legătura elegrafică­ cu Iași ți Chi­șinău, e Întreruptă de scurtă vreme, din cauza intemperiilor și manifes­­tatiunilor atmosferice. In urma unei furtuni, mai mulți stâlpi telegrafici au fost trăzniti pe distanța Bacău-Bârlad, unde legă­tura telegrafică a fost întreruptă, până la repararea liniei. Iarăși și Iarăși MEREU INCENDII $1 EXPLOZII Cu riscul de-a vă plictisi — ceea ce poate o fac adese­ori fără să vreau— dar de data asta mi-o propun cu tot dinadinsul, cu acest risc, cel mai grav din toate, față de incendiile și de exploziile care continuă, distru­gând averi considerabile și vieți o­­menești, revin asupra pricinilor lor. Rever dar că beția e aceia care ne sărăcește și ne ucide, ea care ne și degenerează. Vă închipuiți da­­că ultima explo­zie dela Brăila, ce se cifrează cu mi­lioane pierdute intr’o clipă și cu câțiva morți absolut nevinovați, poa­te să aibă altă cauză decât beția ? Autoritățile au deschis o anchetă spre a sfârși prin a nu descoperi ni­mic, ca mai întotdeauna. Dar ce ne­­voe este de-o anchetă pentru a ști că mecanicul care a lăsat mașina să treacă dincolo de maximul presiu­­nei era cu siguranță turmentat de băutură? Nu e aci un accident ci o lipsă de atenție, o nepăsare crimina­lă, produsă fără îndoială de amețea­la alcoolului blestemat. Un mecanic treaz nu poate niciodată săvârși o asemenea greșală. Și lucrurile vor continua la fel, mereu, mereu, sub influența nefastă a spirtului. Vor arde necontenit nori, fabrici, depozite de cherestea, :ase, oameni, cele dintâi intr’o pro­­porție mai mare decât măsura în c­are ne refacem astăzi. Și nimeni nu înțelege și nu vre­a să vindece răul, să lovească în­ cauza direct. Cât prăpăd și câte victime vor mai trebui pentru ca, în sfârșit, guvern­ul lume să se deștepte ? Lupta im­­potriva flagelului alcoolismului tot am trebui dată. De ce n'am Incepe-o­mediat ? INDEX ilmul Cimetru. In importantele declarații făcute Adevărului" de un personaj guver­namental ni se spune, între altele, că abia prin Noembrie-Decembrie vom avea putință să vedem rezul­tatele călătoriei d-lui Vintilă Bră­­tianu. Suntem, așa­dar, sfătuiți că până la Crăciun să avem răbdare, căci de atunci au să înceapă pentru ță­ră și pentru noi toți zilele cele bune. Ce are să se întâmple insă la e­­poca aceia? Se va încheia oare un împrumut extern, un împrumut real care să aducă bani în țară și grație căruia să putem eși din atât de di­ficila situație economică de astăzi? Nu, de așa ceva nu poate fi nici vorba. D. ministru de finanțe se jură de altfel pe toți sfinții că d-sa, când a luat trenul pentru a vizita Apusul n'a avut măcar un moment gândul de a cere cuiva bani. Așa­dar, împrumut n’are să fie nici la Crăciun, nici la Paști. Are să se întâmple însă altceva care de asemenea e foarte îmbucu­rător Anume, odată cu sosirea iemei și căderea zăpezei vor veni in țară și capitaliștii străini cari să colaboreze cu capitalul nostru, national (aces­tui capital gurile rele ti­zic național liberal) la îmbunătățirea transpor­tului pe C. F. N­., la amenajarea porturilor, la utilizarea căderilor de apă, etc. Se vor întreba însă unii: „ce-i face pe capitaliștii străini să aștepte pâ­nă atunci și de ce nu vin mai de­vreme? „Nu cumva fi­ e teamă de căldurile dela noi?". Nu, nu se tem de călduri, mai ales că nici la ei acasă nu stau mai bine în această privință. Dar ei nu vin, până ce guvernul nu le face oferte precise, a­rătăn­­du-le detailat și cu toată exactitatea ce condițiuni le face, ce asigurări le dă și ce avantagii le procură. Aceasta o știm chiar din gura d-lui V. Brătianu care, precum se vede, n’a fost destul de lămurit și de precis in apelurile ce a adresat capitalului străin. E drept că până acum lucrurile se petreceau invers. Străinii veneau la noi, fără să-i rugăm și să-i poftim, fără să trimitem la dânșii pe mi­niștrii noștri de finanțe.­­ Dar aratk politicei financiare «1. a­d-lui V. Brătianu, noi trebue să lergăm acum după dânșii, noi să le dăm garanții și asigurări, noi să le facem oferte. Și când te gândești că acesta este în fond unicul rezultat real al că­lătoriei d-lui V. Brătianu, o promi­siune din partea capitaliștilor stră­ini de a veni, după ce vor studia ofertele precise ce li se vor face de guvern și după ce vor socoti sufici­ente garanțiile ce li se vor da. Altceva nu vedem ce a obținut d. ministru de finanțe. Căci „impresii­le bune" ce aduce despre progresele realizate, bunăoară de Italia, sau certificatul de bună purtare dat par­tidului liberal de nu mai știm care lord englez nu ușurează întru ni­mica relele de cari suferă fara și nu-i îmbunătățesc greaua situație economică. N. N. Victimele trăsnetului O FEMEIE UCISA IN SOMN, LANGA SOȚUL SAU CARE SCAPA CU VIATA ARAD. 20. — Femeia Mariuta Agrișan a fost ucisă de un trăsnet astă noapte, în timp ce dormea pe prispa casei sale. Soțul său ce dormea alături, s-a ales numai cu o paralizie parțială si momentană a corpului. Vecinii ucisei văd în acest feno­men­tui semn al mâniei dumne­­zeești și au adus preoți să facă o slujbă la locul unde a căzut trăs­netul. întâmplarea e ciudată într’ade­­văr. Miiune: Dimineața Copiilor noastre Cam se căsătorește Instantaneele noastre sunt mai convingătoare decât tot ce s’ar­ spune și s’ar scrie în această privință. Trenul acesta, după cum se vede, stă într’o stafie, și, sub ochii personalului ceferist, dela șeful gărei până la ultimul acar, oamenii se stie Pe tampoane și Pe scări, ca să-și găsească locuri comode pe acoperiș. E de ajuns ca unul să nu observe un pod ș­i intrarea prin tuneluri, să sufere de amețeală sau de răul vitezei, pentru ca să fie­ asvărlit pe sine unde rămâne sdrobit sub roțile vagoanelor. i taravaree situației in Croatia Rădici arestat pentru­ îndemn la revoluții Viena. 20. _ (Radar). — După știri din Be­lgrad, fruntașul croat Rădici, ar fi fost arestat pentru că într’un discurs ținut Ba Âuram în ziua de 14 Iulie ar fi îndemnat pe țăranii croați la revoluție și ar­ fi adus injurii reginei Iu­goslaviei. Presa din Bel­­grad cere grabnica jude­care a lui Rădici. NOUA LEGE MILITARĂ IN JU­GOSLAVIA Belgrad, 20. (Rador). — Parla­ .•chasma Mamx ap MBm mental a votat noua lege care fi­xează durata serviciului militar sa 18 luni. Votul a fost exprimat prin 150 voturi ale partidelor radicale și democrate contra 33 voturi ale de­putaților musulmani, clericali și a­­grarieni. Legea prevede că durate, serviciului militar va putea fi re­dusă în favoarea studenților, a fii­lor mai mari cari susțin familiile lor sau pentru aceia din, a căror­ familie au murit 2 membri de la 1912 la 1918. Noua lege fixează și salariile ofițerilor, stabilind o spo­rire însemnată. J Generálói Fellé despre pacea dela Lausanne Lafayette, 20. — „Petit Prisien“ pu­blică o declarație a generalului Pelle cu privire la pacea din Lausanne : „Tra­tatul din Lausanne, zice generalul, nu numai că indice o serie de acte di­plomatice care a avut să trateze consecințele războiului mondial, dar restabilește, să nădăjduim pentru un timp Îndelungat, liniștea în acea parte a lumei unde războiul a bântuit aproa­pe neîntrerupt de la 1911 încoace. Noul guvern turc și-a arătat agerimea în conducerea războiului, dar nu a putut până acum să aibă experiența păcei; turcii mai au încă multe de instituit și organizat. Mâine statul turc va intra in comunitatea marilor națiuni civili­zate, pe un picior de egalitate. Lumea va judeca, de la primele lui acte dacă noul stat îndeplinește obligațiunile unui statul modern. Mai mult poate ca orice altă națiune, Franța este interesată ca pacea să fie restabilită in apropiatul Orient. Prin importanța întreprinderii lor ei economice, prin împrăștierea limbei franezee, prin puterea ideilor ei, Franța păstrează încă primul joc în Turcia. Prin mandatul ei în Syria Franța devine vecină imediată cu teri­­toriul turc; ea se găsește deci, ca să zic așa, cointeresată în prosperitatea nouei Turcii". Generalul Pelle își ex­­primă apoi nădejdea că prima grijă a guvernului turc va fi să pună in ordine finanțele sale și să-și stabilească credi­tul în străinătate pe baze solide. „Să sperăm, continuă generalul, că Consi­liul datoriei publice iși va vedea atri­­buțiunile lui deplin restaurate cât mai curând posibil. Acesta ar fi pri­mul pas mare către restaurarea cre­ditului turc, de asemenea și închicerea unui acord cu deținătorii de obliga­­tiuni". 1 ZIARUL „DIMINEAȚA” 1. 1 Copoii de premii 1 — Seria II-a —­­1 N­o. 35) s­a­r 3 Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane !­i consecutive primi:­ cinci bonuri de participare la tragerea 1­0 marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA".­­ 1 — TRAGEREA IN LUNA SEPTEMBRIE — J

Next