Dimineaţa, august 1923 (Anul 20, nr. 6013-6041)

1923-08-03 / nr. 6013

SUCURESTI, Sărindar 9-U 4 pagini Feudal ln1904 de Gons). MILLE De cé?... Conferința­­ de la Sinaia va da d-lui Bene? ministrul de externe al Cehoslovaciei delegația de a re­prezenta Mica înțelegere la So­cietatea Națiunilor. De ce?...­­ Dintre cele trei State care com­­pun alianță, România este și cea mai întinsă ca teritoriu și mai mare ca număr de locuitori, și mai bogată ca forță producătoare și mai întemeiată ca factor militar. Față de Serbia este mai dezvol­tată ca organizație de Stat, față de Cehoslovacia este superioară ca vechime, față de amândouă ca nu­măr de locuitori și totuși, anul tre­cut Iugoslavia a reprezentat Mica înțelegere și pentru anul acesta va fi Cehoslovacia. Anul trecut va fi fost un motiv politic. Serbia a fost țara care a fost cea dintâi atacată în marele război mondial, ea a fost chiar cea dintâi victimă și cauza mare­lui conflict. Delegația dată Iugo­­slaviei a avut, dar, o însemnătate simbolică. Dar anul acesta ? De ce anul acesta d. Beneș îna­intea d-lui Duca ? De ce Cehoslo­vacia înaintea României ? Este destul să examinăm tot ce se petrece pentru ca să ne dăm seama de ce Statul mai mic ca te­ritoriu, mai redus ca populație, mai slab ca putere militară și cu totul mai nou ca existentă de stat Independent, ne bate mereu in fata lumei civilizate. Pe când aproape nu existăm, pe când despre noi nu scriu de­cât fpre a ne defăima și a ne înegri ziarele din Apus, despre Cehoslo­vacia numai cuvinte de laudă și de respect. In materie economică Ceho­slovacia, țară mai puțin plină de bogății naturale, dar plină cu o populație harnică și muncitoare, se ridică zilnic. Moneta ei care, nu mai departe de­cât acum doi ani era sub leul nostru, astăzi a a­­juns peste 50 de centime pe când leul nu se mai poate ridica nici la 9. Ca prestigiu politic general și ca factor în politica mondială, d. Beneș joacă un rol de mâna întâia. L vedem stând alături de oamenii de stat ai marilor puteri. Stă alături de ei, discută cu ei în­tre egali, glasul său este ascultat, el face pe mijlocitorul între poten­tații lumei ! D. Beneș este ales să repre­zinte Mica înțelegere la Consiliul Națiunilor fiindcă astăzi este băr­batul de Stat cel mai apreciat în Occident și fiindcă a dovedit că este cel mai clar-văzător. Stă­ruința alor noștri în morgă și re­clamă este desprețuită printre oa­menii cu adevărat civilizați, iar România este micșorată nu din cauza neînsemnătății ei ca factor mondial, dar din cauza celor cari o reprezintă în fața sumei. Firește că va veni și rândul României ca o­ fișă de consolație“, dar, lecția este dată; România va fi cea de-a treia, de­și, din toate punctele de privire ar trebui să fie cea dintâi. România a fost în tot decursul istoriei ei țară cu individualitate, niciodată n’a fost pașalîc turcesc, niciodată n’a fost guvernată, alt­fel de­cât prin domnii ei, cel mult tributari ai Turciei. Serbia, d’abia la 1815 a putut fi deșteptată la rangul de principat independent supus suveranității Turciei, sub Milos Obrenovici. Cehoslovacia a fost creată prin tratatul de la Versailles abia a­­cum cinci ani. Iar România datează de la 1290 pentru Muntenia, de la 1359 pentru Moldova !... Toți câți suntem români și cari avem partea noastră de răspun­dere — mai mare, ori mai mică— în această scădere dureroasă a tarei noastre, să tragem învăță­mântul. Spre a fi respectat și pu­ternic, băgat în seamă și privit ca o înțelepciune a lumei nu este destul să fii cel mai mare, cel mai întins, și cel mai bogat. Se mai cere să ai și caracter, să mai ai și cumințenie ! Dar lumea crede că amândouă ne lipsesc. CONSTANTIN BACALBASA iii i­uiiuvu, iuuliumm, WlIU J- ZtLJ. x X lil JJ.T* W/Tk Presa ungară și conferința din Sinaia Ungurii nemulțumiți de condițiile mise pentru ridicarea creanței ipotecare Budapesta. 1. — (Radoi). — Presa ungară nu este tocmai mulțumită cu rezultatele conferinței de la Sinaia. Ziarele declară că ar dori să cunoas­că mai bine garanțiile practicei men­ționate în comunicatul ce s’a dat la Sinaia. Ziarul „Fester Lloyd“ scrie că este exagerat când se crede că 3500 de soldați unguri pot reprezenta un pericol de război. De asemenea se exagerează când se dă prea mare importanță unor grupări mici care urmăresc scopuri politice egoiste și contra cărora gu­vernul ungar a luat de altmintrerea toate măsurile necesare. Cererea de garanții practice dă loc la bănuiala că statele din Mea Antantă urmă­resc o influență inadmisibilă în po­litica internă a Ungariei. Dacă însă statele Micei înțelegeri cer garanții care nu sunt contrarii autorității statului sau prestigiului politicei ungare, atunci ar trebui să desemneze în mod clar garanțiile practice și aceasta ar fi numai în in­teresele unui acord comun. Ziarul „Budapesti Hírlap“ insistă în chestia împrumutului economic declarând că Ungaria nu poste accepta decât garanțiile economice. Numai pentru că presa statelor din Mica înțelegere se ocupă mereu cu problemele interne ale Ungariei, se poate crede că nu e vorba numai de garanții economice ci și de garanții politice. „Szazat“ vede in hotărârile de la Sinaia prea puțină bunăvoință față de Ungaria. Acei care vorbesc de înarmările din Ungaria și de in­­­dentismul ungar, nu fac altceva de­cât să calomnieze. Mica înțelegere vrea să ridice dreptul ipotecar cu prețul ca Unga­ria să renunțe la independența și li­bertatea sa națională. „Nemzeti Uj­­r­ag“ scrie că politica primului mi­nistru ungar constă în a nu permite ingerințele statelor vecine de­ a se amesteca în chestiile interne ungare și că nimic nu va putea să-l convin­gă că trebue să-și schimbe această politică. , Pesti Hirlap­ declară că Mica înțelegere vede singură că nu poate să prelungească mizeria în căre se află Ungaria și să-și ia răspunderea acestei situațiuni față de opinia pu­blică mondială. „Pesti Napló" consta­tă că conferința de la Sinaia nu s’a ocupat și n’a cre­at idei noui. După experiența trecutului nimeni nu are dreptul să privească rezultatele con­ferinței de la Sinaia cu optimism. D-nii Beneșt Nincici și Duca, în obiectivul foto­grafului nostru. " " MUK Hm pe moarte Londra, 1 (Pa­ctor).—Sta­rea președintelui State­­lor­ Un­ite s a agravat. Te­merea că vor interven complicații s-a adeverit. Președintele e bolnav de pneumonie. Cordul e foar­te slab. Viața d-lui Har­ding depinde numai de puterea sa de rezistență. Un ultim buletin anunță o ușoară ameliorare. Roma. 1. — San-Francisco. — Președintele Harding suferă de intoxicare. Medicul său particular spune că boala este produsă de niște raci care probabil conțineau cocleală, apele din Alaska fiind im­pregnate de soluțiuni de aromă de proveniență terestră. Starea preșe­dintelui s-a agravat din cauza vizi­­telor dese. * * * Belgia și amânarea dato­riilor noastre Interpelat la Cameră de un de­putat în chestiunea legei române pentru amânarea plății datoriilor din străinătate, ministrul de exter­ne al Belgiei a răspuns că legațiu­­nea belgiană la București a protes­tat îndată ce a luat cunoștință de proectu­l de lege al guvernului ro­mân. Totuși, proectul a fost votat căpătând forma de lege. După a­­ceea, din ordinul ministerului de externe, reprezentantul diplomatic al Belgiei la București a relnoit pe lângă guvernul român protestările sale, insistând asupra daunelor ce se cauzează creditorilor belgieni prin legea de care e vorba. Cutremurele din regiunea muntelui Caliman ZGOMOTE SUBPAMANTENE CIU­­DATE. — POPULAȚIA DIN JURUL MUNTELUI SE REFUGIAZĂ PIATRA-NEAMȚU. 1. — In regiunea de Nord-Vest a județului Suceava și anume in jurul muntelui Căliman, se simt neîncetate cutremure de pământ, însoțite de zgomote și huruituri adânci și ciudate, asemeni zgomotelor făcute de bucățile de metal ce se scurg in­­tr’un hambar adânc. Sătenii din comunele situate in a­­propierea muntelui, temâ­ndu-se de o catastrofă, s’au refugiat In comuna Broșteni. In ultima vreme cutremurele și-au mai pierdut din violentă și se produc la intervale mai rare. Insă zgomotele subpământene se aud mai deslușit și mai lugubru. Specialiștii afirmă că nu poate fi vor­ba de un vulcan. 0 nouă deraiere Lânga Caracal 3 răniți. Circulația în­treruptă Vina cada asupra mecanicului Caracal 1.­­ Azi dimineață la o­­rele 6, trenul care făcea cursa Cara­­cal-Piatra-Olt, a­­ deraiat în dreptul regimentului 59 Infanterie, la kilo­metrul 235. Un vagon de clasa DEI-a a sărit de pe linie, iar mașina a fost deplasată, puțin, de pe linie. Au fost răniți 2 frânări și Impiega­tul Rădulescu de la Piatra OIL Linia este stricată pe o distanță de aproape 200 metri. Această deraiere, după primele cer­­ce­tări, s’a stabilit a se datora prea mărci viteze cu care mecanicul con­ducea trenul, acesta fiind la Întâr­ziere și faptului că terasamentul pe această porțiune e foarte slab, din cauza inundațiilor. Transportul se face prin transbor­da­re. Până de se­ară se crede că linia va fi restabilită. Mecanicul și fochistul au fost a­­restați. Abonamente IN ȚARA Pe un an 650 lei. Pe șase luni 350 lei. Pe trei luni 200 lei. IN STRĂINĂTATE Pe un an 1300 lei . Pe șase luni 700 lei Pe­­trei luni 400 lei 4 Tratative la Lausanne pentru o apropiere greco turca Încheierea unei convenții comerciale ..........~ ii —— Renunțarea reciprocă la unele clauze ale tratatului de pace Atena, I (Raddr). — Zia­rele anunța din Lausanne că între Isnted Pașa și Ve­­nizelos au început tratati­ve pentru o apropiere în­tre Grecia și Turcia. Pri­ma manifestare a acestei apropieri va fi încheie­rea unei convențiuni co­merciale și renunțarea re­ciprocă la unele clauze cuprinse în tratatul de la Lausanne. Ziarele comentează fa­vorabil aceste încercări a­­le lui Venizelos. Alianții republicilor leterte din Rusia Un manifest al comitetului central de conducere către toate guvernele și popoarele lumei Comitetul central de conducere a­ alianței republicilor sovietice federate a adresat un manifest către toate gu­vernele și popoarele din lume. Prin acest manifest se face cunoscut Înfăptuirea „Alianței republicilor so­vietice federate“ sub auspiciile Rusiei. Republicile ce compun această a­­lianță — conform pactului încheiat — au latitudinea și libertatea să se retra­gă din alianță ori­când voesc. De ase­menea nouăle republici sovietice ce vor lua flintă sunt libere să intre cu drep­turi egale in alianță. COMPUNEREA ALIANȚEI Alianța republicilor sovietice federa­te se compune din următoarele repu­blici: 1) Republica rusa socialistă-federati­­vă-sovietică: 2) Republica ucrainiană socialistă-so­­vietică: 3) Republica Rusiei Albe socialistă­­sovietică: 4) Republica transcaucaziană fede­­rativă­ sovietică, în care intră republi­cile Azerbe­gean, Gruzia și Armenia. Sediul alianței va fi la Moscova, unde își vor avea reședința și miniștrii (co­misarii poporului) comuni, adică mini­ștrii de interne, externe, război, mari­nă, comerț Intern și comunicații (căi ferate, telegraf și poștă). Republicile ce fac parte din alianță au fiecare ministere propii de justiție, agricultură, industrie. Instrucțiune pu­blică și culte, care nu depind de Mos­cova și se vor bucura de o largă au­tonomie administrativă. PROGRAMUL ALIANȚEI REPUBLI­­CELOR Programul „alianței republicilor so­­vietice­ federative“ — așa cum se a­­rată în manifest, — este să susțină re­vendicările naționalităților subjugate; să apere interesele muncitorime­; să stăruiască ca toate statele străine, să lege relatiuni amicale, să lucreze pen­tru pacificarea omenirei, ca și pentru dezarmarea deplină a popoarelor, care singură poate garanta pacea între națiuni. împroprietărirea profesorilor universitari IAȘI.­­ La facultatea de științe, a avut loc o consfătuire a unui grup de profesori universitari. S-a redactat un memoriu, prin care se cere a se rezolvi și chestia împroprietărirei la orașe a profe­sorilor universitari, acordându-li-se terenuri, pentru construire de lo­cuințe. — D. Italia și bonorile de tezaur române importante destăinuiri ale oficiosului italian „Il Nuovo Paese“ Guvernul italian dezminte afirmațiunile d-lui Vintilă Brătianu Ziarul „Il Nuovo Paese“ oficiosul guvernului Mussolini, ne aduce, în numărul său din 27 iulie, lămuriri foarte prețioase asupra mersului în Italia a operațiunei de conversiune a bonurilor de tezaur român. Mai întâi, ziarul citat publică importantă scrisoare a unui cores­pondent al său și în care se preci­zează următoarele două puncte : 1) Dintre toate băncile din Italia, singură „Banca Comercială“ este acela care a aderat la conversiunea în condițiunile propuse de d. V. Bră­tianu a bonurilor de tezaur român pe care le dețin capitaliștii italieni. Din condițiuni de interes egoist și pentru care băncii i se fac aspre mustrări, Banca Comercială a exer­citat asupra clienților ei presiuni mari, ca să accepte conversiunea. Toate celelalte bănci italiene, pre­cum și consorțiul constituit de po­sesorii italieni de bonuri de tezaur ro­mân au refuzat, și refuză cu ace­iași energie operația conversiune­, așa cum o propune guvernul român. 2) Cu toate demersurile și presiu­nile suszisei bănci, nu s’au trecut la partida bonurilor de­ tezaur ai că­ror posesori au acceptat conversiu­nea decât 35—40 de milioane, pe când deținătorii unui bloc de aproa­­pe 80 de milioane cer cu aceiași in­sistență să fie plătiți în numerar și au in această direcție și sprijinul guvernului Mussolini. In articolul de care ne ocupăm, ziarul „Il Nuovo Paese“ desminte, din sursă autorizată, afirmația fă­cută de guvernul român, cum că ar fi obținut autorizația guvernului român, cum că ar fi obținut auto italian de a efectua în Italia opera­­ț­­ia consolidărei bonurilor de tezaur. Ziarul lămu­rește că totul se redu­ce la o telegramă trimisă de către Banca Comercială și prin care tele­gramă banca vestește guvernului român că guvernul italian ar fi con­simțit la operațiunile inerente con­solidării. Nu există însă nici un act­, nici o declarație in acest sens a guvernu­lui italian, care Își va menține in­­tegral vechiul său punct de vedere. * Mai departe „Il Nuovo Paese", vor­bind de proiectul de colaborare eco­nomică prezintat guvernului italian de către d. Vintilă Brătianu, spune textual: „Foarte bine! România să-și plă­tească mai întâi datoriile, restabi­lind în modul acesta încrederea cre­ditorilor ei din străinătate. Nu­mai du­pă ce va face aceasta, proiectul de colaborare preconizat de d. V. Brătianu poate avea probabilități serioase de realizare“. Și cât ni se cere să plătim ? Ziarul citat precizează că e vorba de cel puțin un miliard pe care Statul român și particularii 1l dato­rase Italiei. Uf - 3 I -­f Sv I—1,111 " Datele de mai sus, în afară de marea lor importanță din punctul de vedere informativ, mai sunt în­semnate și prin aceia că Dun în a­devărata lumină rezultatul călăto­riei în Italia a d-lui Vintilă Brătia­­nu. Acest rezultat — o spunem cu tot regretul — este absolut negativ. D. Brătianu nu num­­ai că n’a avut nici un succes, ci, dimpotrivă, a a­­țâțat și îndârjit și mai rău spiritele împotriva țării și a românilor. Premiile „Dimin­eței“ Astăzi, Joi, și mâine Vi­neri 2 Aiagan­st, se constinnă cu distribuirea bunurilor de premii cititorilor din Capitală cari au depus ce­le 90 de cupoane din seria 8 și al căror nume de fa­milie începe cu litera .11. .*. Distribuirea se face de la ora 9 dim. la ora 3 sea­ra, fără întrerupere. Mărirea abatorului comunal PUNEREA PIETREI FUNDAMEN­TALE Eri dimineață, s'a pus piatra fun­damentală, a unei noui și mari săli de tăiere, in abatorul comunal al Capitalei. Au luat parte la această solemni­tate d-nii T. Alexandrescu, D. P. Niculescu-Ritz, ing. R. Cobici, ing. Ionescu, N. Alexandrescu, membru­ în com­isia interimară, dr. Ionescu- Bră­aza directorul serviciului zooteh­­­nic, dr. St. Cerchez, președintele Camerei de comerț, ing. B. Golden­berg, dr. Irimia Popescu, dr. V. Di­­nulescu, C. G. Costa-Foru, etc. După zidirea pietrei fundamenta­le au vorbit relevând importanța mărirei abatorului și în deosebi al inițiativei particulare, întru­cât ne­gustorii măcelari suportă o bună parte d­in cheltueli d-nni: Th. Alexn­­drescu ajutor de primar, C. G.­ Cos­ta-Foru în numele presei, dr. Cer­chez în numele Camerei de comerț, colonel Intendant Vasilescu în nu­mele negustorilor măcelari și ing. B. Goldenberg care va executa noua sală de t­ere, care va fi înzestrată cu tot confortul modern. A răspuns mulțumind d. dr. V. Dinu Ies­­cu, directorul abatorului. * * In urmă s’a servit asistenței o gustare răcoritoare. r. c. â. seaiii ei accidente de automobil Unul lângă Câmpina, altul la Breaza *’ Un mort $1 trei răniți CAMPINA. 1. — Astă-seară, la ora 6 un grav accident de automo­bil s’a întâmplat în comuna Bă­nești. In mașina cu No. 463 a societății „Banca Minelor", condusă de șo­­feurul Ioan Ștefănescu, se mai aflau tânărul Tudor Seceră, ajutor de șo­­feur și pasagerii Alexe Oncioiu, ca­­zangiu din Câmpina și Tudorache Matei, viorist din acelaș oraș. Șofeurul, voind să abată mașina din calea altui automobil ce venea din direcție opusă, aceasta a lune­cat pe marginea unei râpe și după ce s’a dat de câteva ori peste cap, s-a sfărâmat complect. Alexe Oncioiu a fost omorît, iar ceilalți trei, oribil mutilat­. Ei au fost internați în spitalul din Câm­pina. Șofe­rul Ștefănescu se află în a­­gonie. Primele cercetări au început să fie făcute de către locotenentul de jandarmi Dănăilă, fan Palagea în etate de șase ani, rănindu­-l grav la tâmpla dreaptă. Automobilul, continuându-și drumuil cu aceeași viteză, s'a lovit de para­petul podului Bel­ecc.. Proprietarul automobilului, d. Mario Marece Bonoldi, din Bucu­rești, strada Atena ÎS și un domn inginer au fost aruncați in apa Be­­liea și au fost grav răniți. Cu prima mașină care a trecut pe acolo, în urma accidentului, răniții au fost transportați la Sinaia. Șofeurul a scăpat neatins. Automobilul a fost complect sfă­râmat. Alt accident lângă Comarnic TREI RĂNIȚI — PLOEȘTI, I.— Eri, automobilul cu No. 3900 din București, mergând cu viteză mare, între Breaza-de-sus și Comarnic, a călcat pe copilul Ște­ ANUL XX­­ No. 601X Vineri 3 August 1923 2 Lei exemplarul 4 Lei în străinătate Comisiunea Ligei Na­țunilor la Sibiu ^ SIBIU. 1. — Eri seară a sosit tin localitate o comisiune a Ligei Nați­unilor, având și un delegat din Bu­curești. Membrii comisiei au avut întrevederi cu anumite personalități din Sibiu. D-nii Boiu, prefectul ju­­­detului și Gorif, primarul orașului,­ au întâmpinat pe oaspeți. Seara, s'a servit o masă intimă, la care au­ luat parte prefectul și primarul, împreună cu alte­ 30 persoane. Azi dimineață comisiunea însoțită de prefect, a plecat la Ocna-Sibiului, iar seara va pleca spre Cluj. A­­ceastă vizită este în legătură cu aplicarea clauzelor tratatului de pace, privitoare la chestia minorită­­ților. I , ■««►» —■ ■ [UNK]! Situația agricolă in luna Iulie 1923 ■ , . ț. f. SV Comunicat al Direcțiunei statisticei agri­cole din Ministerul Agriculturei In cursul lunei Iulie s'a terminat secerișul păioaselor și s'a început treeratul lor. Grâul, secara, orzul de toamnă au dat in general o produc­­țiune bună, în unele regiuni chiar foarte bună, atât din punctul de ve­dere al calității cât și al cantității. Astfel s'au înregistrat în șesul bă­nățean recolte de 4.000 kgr. grâu la hectar, rendement care n'a mai fost atins acolo de la anul 1886 încoace. Situația cerealelor de primăvară este mai puțin satisfăcătoare. Producțiunea grâului de primăva­ră, cultivat pe o suprafață mai mare in Basarabia ,este mijlocie­, recolta orzului a dat rezultate slabe; aceea a ovăzului se prezintă ceva mai bine. PORUMBUL E EXCELENT Prășila a doua la porumb s'a ter­minat la începutul lunii. Timpul a fost foarte prielnic acestei plante, ca­re s'a desvoltat în condițiuni exce­lente și promite o recoltă abundentă. Chiar dacă am intra acum într'o perioadă de secetă porumburile se­mănate din vreme n'ar avea de sufe­rit. Pentru cele semănate târziu, va mai fi insă nevoie de ploaie peste câtva timp. Celelalte culturi, Și in deosebi car­tofii și sfecla, se prezintă de asemeni un chip satisfăcător. Fdnetele, atât cele artificiale cât și cele naturale, s'au cosit și au produs cantități con­­siderabile de nutreț de bună calitate. Recolta viilor se anunță mijlocie,­ aceea a pomilor roditori este slabă, v Se fac abuzuri cu impunerile . Din diferite orașe vin știri foarte, proaste asupra modului cum se faci impunerile pe venit, de către comisi­­unile instituite in acest scop. Se arată de către unii impuși că aceste comisiuni terorizează popula­ția, spre a se înscrie cu sume mari — declarate ca venituri, apoi percep­­țiile măresc și ele cifra stabilită și dată. Mai mulți impuși din Vaslui arată că a doua zi după luarea declara­țiilor de către comisie, contribuabilii se și pomenesc cu somația de plată și cu agenții fiscali, cu chitanțele tăiate gata ca să le încaseze. Iar dacă nu achiți imediat suma impusă, agenții spun că e ordin de sus că pentru întârzieri, contribua­bilii să plătească o dobândă de 9 la sută pe lună. * [ii ii profim deraierii de la Flămânzeni ] -------------- - . V­­ Ce spune comunicatul oficial In urma anchetei făcute la Flămân­­zeni, cu privire la deraierea petrecută în această stație, ministerul comunica­ților a lansat un comunicat, ce anali­zează împrejurările în care s’a produs nenorocirea și trage unele concluzii ce se impun a fi relevate. Comunicatul se ocupă mai întâi­ cu deraierea însăși, trecând în revistă faptul, așa după cum au fost cunoscute de cititori din vreme, după reportagiile noastre. Partea a doua a comunicatului e re­zervată exclusiv cauzelor eficiente, propriu zise, ale deraierei. Se știe că deraierea de la Flămânzi a fost pro­vocată de ruperea unei osii a unui va­gon. Insistând asupra acestui punct, comunicatul arată că vagonul în che­stiune era de proveniență ungară și confecționat din material vechi­, sau de calitate inferioară. Din această pri­cină, vagoanele ungare M. A. V. au în­tâmpinat multe accidente și înainte de război, fapt ce a impus scoaterea lor treptată din uz, in măsura posibilită­ților. Cele care rămân totuși în funcțiu­ne sunt revizuite prin ateliere specia­le, dispoziție ce se aplică și acestui vagon. La revizie nu se observă la oste nimic suspect, pentru că osia era spartă înăuntru, nepermițând să se va­dă aceasta. Deci, nu poate fi vorba la această deraiere de o răspundere personală. In cele din urmă, comunicatul insis­tă din nou asupra vinei călătorilor cari nu se sfiesc de a călători pe tampoa­­nele și acoperișurile vagoanelor. Comunicatul sfârșește arătând că di­recția­ generală a c. f. r. a luat măsuri în sens»! revizuire! mai riguroase a vagoanelor M. A. V. Din cauza lip­sei de hârtie „Pagina Femeii” nu apare săpîa­­mâna aceasta. ZIARUL „DIMINEAȚA** Cupon d­e premii — Seria n-a — Mo. 47 Sfirăurgeți aceste cupoane! Adunând so de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „CÎMFRIAȚA”.­­ TRAGEREA IN LUNA SEPTEMBRIE —

Next