Dimineaţa, august 1923 (Anul 20, nr. 6013-6041)

1923-08-03 / nr. 6013

i Hârtiile economice dintre ingua s i România PUBLICAREA TEXTULUI NOTE­LOR SCHIMBATE INTRE CELE DOUA TARI Paris, î (l­ador). — Al­egenția S­iswas ana arata că la Londra a fost pub­Escaf Textul eeoteloir cari au fost schimbate între Anglia și România cu privire la re­­lațiunile comerciale între ambele fără relativ la mo­dus vivendi provizoriu ba­zat pe clauza naftunei ce­ea mai favorizate. ..........­ ■­ [UNK]—■ [UNK]mbp» 0**00pm .... Lucrările edilitare din cartierul Obor- Pantelimon O NOUA CONSFĂTUIRE A LO­CUITORILOR DIN ACEST CARTIER Am vorbit în numerile­­ trecute ale ziarului nostru despre acțiunea în­treprinsă de locuitorii cartierului Ob­or-Pantelimon pentru asanarea acestei părți a Capitalei. In ultimele zile cetățenii s'au cons­­fătuit din nou si apoi au luat con­tact cu reprezentanții autorităților administrative ale Capitalei, rămâ­nând stabilit să se procedeze la Ca­nalizarea si aducerea apei in acest cartier. Pentru a complecta deriziunile luate și pentru a discuta chestiunea participării locuitorilor la cheltueli­­le ce vor necesita acste lucrări, ce­tățenii cartierului Obor—Pantelimon, au hotărât să se întrunească în cursul zilei de azi, Joi 2 August, la orele 5 după amiază, la d. Ilb­așu, din șoseaua Pantelimon No. 89. Un avion al companiei franco-ro­­mâne aterizează în com­. Scăești CRAIOVA, 3î. — Aeroplanul limu­zină al companiei franco-române, ce face cursa Paris-Belgrad-Bucu­­rești, având o pană­ la motor în cursul voiajului, a fost silit să ate­rizeze pe teritoriul comunei Scăești.­­ Aterizarea s'a făcut în bune con­­dițiuni. Două doamne ce am călătorit cu­­el și-au continuat drumul spre Bu­curești, cu trenul accelerat Automobil condus de un mort - - 1 # ’«- NOUI AMĂNUNTE / Am arătat ori cazul cu automo­bilul care face cursa Iași-Bălți și fii­cărui șofer murind, de insolatie, automobilul a mers fără conducere, c­u 15 pasageri în el, timp de 20 de­­ minute. 1 Numele șoferului mort de inso­latie e Costică Murzac. j Automobilul a fost oprit de un alt șofer care, venind cu mașina din direcția opusă, a observat că, co­legul său de la mașina ce trecea, era mort la volan, $i a sărit repede ,din automobil, oprindu-l. Numai datorită faptului că șo­seaua — de altfel singura șosea din Basarabia — este în acel loc dreap­tă, a putut fi evitată o mare cata­strofă. ; i Crima sau sinucidere! ARAD'. T. — Zidarul Iosef Knoth, în vârstă de 50 de ani, disperat se zice că nu-și găsea de lucru cât să-și poată susține copiii, căci trăia sepa­rat de soția sa, s’a spânzurat aseară­­ de broasca unei uși a camerei sale de locuit. A­ doua zi, copiii văzând că tatăl lor nu dă sem­­a de viață și conti­nuă să stea încuiat in casă, au ple­cat neliniștiți prin vecini, cerân­­du-le să vadă ce s’a întâmplat. Anunțându-se poliția, a sosit un comisar care a procedat la sparge­rea ușei și s’a găsit înăuntru cada­vrul zidarului. Circulații pe cope­­rișul vagoanelor 1 v prlmim din partea Direcțiunei gene­­rale a C. F. R. următorul: COMUNICAT Direcțiunea generală, alarmată de numărul mare de călători cari spre a scăpa de control circulă pe acoperișul .vagoanelor sau pe tampoane expu­­nâduui-se și la accidente, aduce la cu­­n­­oștiința publicului că acei cari vor­­ găsiți In astfel de conditioni vor fi dați jos și reținuți in stația In care se va face constatarea, deosebit de amenzile la cari vor fi supuși conform regula­mentelor și tarifelor C. F. R. Biletele lor vor fi anulate. Asemenea se mai înștiințează pu­blicul că acei cari vor fi găsiți ducând cu dânșii în vagoane drept bagaj fel de lei de mărfuri precum: putini cu brânză, saci cu zarzavat, cuști cu păsări, ani­male vii, etc. cari deosebit că sunt sustrase de la taxa de transport, apoi mai ocupă și locul destinat altor călă­tori, provocând indirect aglomerațiile bine cunoscute din trenuri, vor fi ase­menea dați vii și trimiși a-și preda mărfurile o coletărie, rămânând ca în cazul când au bilete în regulă să pie­rii cu trenul următor. <. București, 1 August 1923 ) Director general C. F. R. Ilfo ’(ss) Tancred Constantinescu JL S2E ligii nu vede încă posibilitetea unui acord retragerea fc­e jalui american din comisia de reparațiun­i Berlin. 31. — După „Lokalanzei­ger“ presa franceză este silită să recunoască diferența importantă dintre propunerile franceze și bel­giene. Propunerea belgiană e mult mai pozitivă. * Paris, 31. — Presa franceză re­cunoaște importanța notelor fran­ceză și belgiană prin faptul că lasă deschisă posibilitatea continuării discuțiunilor. Chestiunea principală este acum dacă Anglia cedează în punctele în care Franța și Belgia rămân inflexibile. * Londra, 1 (Pact­or).­Pin su­rsă guvernamentală se afirmă că guvernul en­glez nu vede deocamdată posibilitatea unei înțele­geri între puterile aliate privitoare la redactarea unei note comune către Germania. Guvernul en­glez se va ocupa mâine cu conținutul notelor de răs­puns ale guvernului fran­ ^pSd­P­cest și cel ist bel­ani­st și­ra­­­­n , cez și celui belgian și va lua o hotărâre cel mai tîr­­ziu doi înainte de închide­rea parlamentului. Se aș­teaptă declarațiile primu­lui ministru Paldwin în camera comunelor și a mi­nistrului de externe, Lor­dul Cur­son, în camera lordsilor­ cere. De asemenea s-a transfor­mat pedeapsa cu moartea, in în­chisoare perpetuă, inginerului Görges, care va fi și el transpor­tat în colonii. Gopiül «in lista părinte «și a reparațiilor Lafayette, 1. _ Boyden, dele­gatul oficios american pe lângă comisiunea de reparații, a pără­sit postul său pe ziua de 1 August; președintele Barikon și-a expri­mat vin­e regrete din partea mem­brilor comisiunei de reparațiuni Succesorul lui Boyden va fi Lo­gan, care va fi delegat adjunct oficios al Statelor­ Unite. 9 expunere a Lordului Curun în Consiliul de miniștri Londra, 1 (Pactor).—Lor- Curzon a făcut p­eim surse» si e în consiliul de miniștru prăsitor a răspunsul Frustra­tei și Belgiei prin Milan și re» iști» ia conmvorbirile ce se»a avut cu ambasadorii aliați. In cercurile politice se afirmă că guvernul nu aș­­teaptă o ameliorare gran­itică a situației­ și ar fi de­cepționat de răspunsul francez și cel belgian. Din răspunsul francez reese că d-l Poincaré nu ar avea nici cea mai m­ică Intenție să schimbe politica sa în el chestia reparasiunilorr. Se dă ca probabil că guver­nul englez va răspunde i­­zolat la propunerile ger­mane din 7 Iunie și va ce­re aprobarea Parlamen­­titlul în această privastră. In cercurile liberale se se crede că numai accep­tarea Germaniei în Liga Moțiunilor, după cum a propus*© Italia, ar mai pu­tea să aducă o înțelegere internațională, cu atât mai mult că Anglia va sprijini propunerea Hali- Divergențe fundamentale între teza engleza și cea franceza Seafield, 1. — După cum se a­­flă, examinarea comunicărilor franceze și belgiene privitoare la proectul de răspuns englez către Germania a ținut încordată — azi de dimineață — atențiunea cabinetului care sa întrunit chiar acum la reședința oficială a primului ministru din Dow­ning Street. Cercurile oficiale păstrează multă rezervă asupra conținutului acestor note. Se ex­primă temerea că conținutul lor lasă puțină speranță pentru în­făptuirea unui agrement ime­diat. Pare că divergențele funda­mentale dintre cele două puncte de vedere dăinuesc. S’a hotărît acum definitiv că situațiunea internațională să fie dezbătută mâine în Parlament. Se dă multă importanță declarațiunei pe care, după cum se crede, o va face pri­mul ministru. Situațiunea serioasă a comer­țului va persevera atât timp, cât condițiunile din Europa nu vor fi orânduite și această perspec­tivă pricinuește îngrijorări prin cercurile din „City”, iar desfășu­rarea situației reparațiunilor se așteaptă cu nerăbdare. Intre timp — spune „Times” — Lon­dra este mult interesată față de știrile primite din Berlin, după care recenta cădere vertiginoasă a mărcii și mișcarea pe care a cau­zat-o asupra prețurilor, a stimu­lat încă odată interesul pentru o reformă financiară. Este evident totuși că nici un plan de reformă financiară nu poate să devie e­­fectiv dacă nu se vor fixa com­plect obligațiunile reparațiunilor și dacă regiunea Ruhr nu va­­ retrocedată Germaniei. Iată cei doi factori mai importanți pen­tru statornicirea situației. Dacă ar fi posibil să punem la punct mâine aceste două chestiuni, am vedea probabil o întremare substanțială în cursul mărcii. Ziarele discută dezavantajele produse de taina care a fost păs­trată asupra recentelor negocieri dintre Anglia și guvernele aliate în chestiunea reparațiunilor. Zia­rul „Daily Telegraph” expune că metodele secrete adoptate nu au adus foloase diplomației engleze în străduințele sale de a converti guvernul francez spre a adopta punctul de vedere englez ci, din potrivă, teza engleză a fost lip­sită de sprijinul moral al opiniei americane și mondiale, pe care desigur o putea câștiga prin pu­blicitate. Hilt S Urin in anul min Denia Roma. 1. — Din Londra se anun­ță că Lord Curzon a conferit cu am­basadorii It.: ie­, Belgiei și Fran­ței asupra răspunsului la ultima notă a Germaniei. Ambasadorul belgian a predat răspunsul separat al guvernului său și ambasadorul Franței răspunsul guvernului fran­cez. Se crede că notele Franței și Belgiei nu sunt identice, ci diferă în oarecare privințe, totuși nu s’a făcut comentarii de către ambasa­dorii Franței și Belgiei asupra no­tei care va fi examinată de către guvernul englez. Joriul neocupat care va trebui să aducă revoluția va înlesni a­­ceasta pe deplin. Mișcarea separatistă din Rhenad­a UN DISCURS AL B-RULUI DORTEN Coblenz. 31. — La întrunirea separatiștilor ce a avut loc eri, d-rul Dorten a căutat să dove­dească că republica renană exi­stă de fapt încă din 1919 și ea nu așteap­tă decât proclamarea ei forțată, Situația actuală în teri­ talia va răspunde se­parat Germaniei » . ■ ______. .../ _... Berlin. 31. — Agenția Reuter a­­nunță că Anglia va răspunde sin­gură Germaniei. Ea nu poate sa aștepte, de­oarece Poincaré va a­­mâna răspunsul. Anglia va rămâne amicală față de aliați, dar nu se va reîntoarce la politica pasivă, de­oarece opinia publică cere o poli­tică activă. Sin act de demenți­a­ guvernului francez Berlin, 31. — Din sursă fran­ceză se anunță că celor șapte lu­crători germani osândiți la moar­te de către tribunalul militar din Magența pentru acte de sabotaj, li s-a transformat pedeapsa . în DIMINEAȚA talia ar îndemna Ger­mania la rezistenți Paris. 31. — „Chicago Tribune“ afirmă că guvernul englez ar fi co­municat guvernului din Berlin să facă tot posibilul spre a mai rezista încă 3—4 luni până ce politica en­­gleză se va putea desfășura. Belgia favorabili co­­mitetului experților Roma. 1. — Se crede ca nota bel­giană va fi favorabilă constituirii comitetului experților, conform tra­tatului de la Versailles si, menținând atitudinea sa asupra ocupatiunei de la Ruhr, va influența asupra propu­nerilor relativ la eventualele plăti. S splai ® Se așteaptă o prăbușire a Germaniei i ’ ~i. Paris. 31. — Aci se crede că Germania se va prăbuși în curând. Se mai crede că Baldwin nu va ne­gocia în cursul sâptămânelor vii­toare nici cu Franța și Belgia, nici cu Germania. PARCUL OTETELEȘEANU. *­» Ma­­dame de Pompadour. TEATRUL CĂRĂBUȘ. — Colac peste pupăză. TEATRUL LIEBLICH. — Trupa din Vilna. Motke Ganev. TEATRU NOU. — București—New- York­. GRADINA ALHAMBRA. — Varietat­­ej a ÍS CINEMA­ VLAICU. — Anna Boylen. CINEMA PATHE PALACE. — Jocul omorului. SALA ȘI GRADINA CINEMA GLO­RIA. — Papa Lebennard. PARCUL FRANKLIN (GRIVIȚEI). — „Di Granda“. if ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Eri, după amiază, pe la ora 1 jum., d-na Ida Gherț, în etate de 30 ani, menajera d-lui Vasile Munteanu din strada Făinari No 25, în urma unei certe cu stăpâ­nul său, a încercat să se sinu­cidă, aruncf­ndu-se pe fereastră de la etajul I, în curte și în cădere alegându-se cu piciorul stâng fracturat de la genunchi. DISPARIȚIA UNUI COPIL D-na Ecaterina Negoescu din strada Transilvaniei No. 30 a re­clamat poliției, că încă de acum 10 zile a dispărut de la domiciliul părinților săi, copilul Dumitru, în etate de 15 ani, șaten, ochii căprui, părul negru. E îmbrăcat cu o cămașe cu dungi albe și ne­gre și pantaloni pepita, e desculț iar la gât are un semn (cica­trice). RAZZIE Comisarul Gh. Hociung, de la Siguranța Capitalei, făcând eri noapte o razzie prin cartierul O­­borului, a arestat mai mulți der­bedei printre cari și următorii trei cunoscuți spărgători, cău­tați de poliție: Ion Dragnea, ur­mărit cu 3 mandate de arestare, Jacob Gheorghe zis Lulex și Mi­hail Ionescu zis Titi Frumosu. După ce au fost anchetați la poliție, cei trei spărgători au fost ori dimineață înaintați parche­tului de Ilfov. Ș­tim divers © Călători sosiți ieri din Iugoslavia povestesc că trenurile care circulă prin Croația sunt escortate de puter­nice detașamente de soldați cari o­­presc trenul la trecerea prin păduri și prin văi și nu-i dau din nou dru­mul până nu cercetează bine împre­jurimile. De altefel, de teama revoluției ca­­re amenință să isbuci case și dintr’un moment într’altul, toate liniile fera­te din Croația sunt păzite miUtăreș­­te iar la poduri și la tuneluri s’au înființat posturi militare neimanen­te. "­­ ' d tractul cu sindicatul navigației riverane BELGRAD. .. Consiliul de miniș­tri a hotărât ori să respingă propu­nerea pentru contrariul de reînoire cu sindicatul navigației riverane și a hotărât creearea unei societăți a­­nonime cu capital privat dintre care 51 la sută din acțiuni să fie rezerva­te statului. Cabinetul a aprobat un credit de 80 milioane dinari destinat la construirea liniei ferate Velles pe Vardar, în Serbia meridională. La sfârșit consiliul a hotărât să scu­tească de contribuție regiunile din zona a treia Darmală și orașul Su­­sak, remise de curând regatului sâr­­bo-croato-sloven, de către Ralia. Nencrodria din Turnu Măgurele — UN HOTEL SE SARAM­A, DOI MORȚI — T.­Măgurele, 1. — O groaznică nenorocire s’a întâmplat era în orașul nostru. Aripa dreaptă a hotelului Da­cia, una din cele m­ai impozante clădiri din localitate, s’a prăbușit complect apucând sub dărâmă­turi pe proprietara hotelului, d-na Alias și pe o femee de ser­viciu. Prăbușirea s’a făcut în chip atât de fulgerător, încât cele două victime deși se aflau nu­mai la doi pași de o odaie ce nu s’a prăbușit, n’au mai avut timp să se salveze. D. judecător de instrucție Hagiescu, cel dintâiu reprezentant al autorităților, so­sit la fața locului, a cerut ajutorul garnizoanei pentru înlăturarea dărâmăturilor. Cadavrele celor două femei au fost scoase abia după două ore de muncă încorda­tă de sub ruine. Catastrofă de drum de fier în Hernia Berlin, 1. (Rador).­­ Trenul ac­celerat Hamburg-München s-a cioc­nit ori dimineață cu un alt tren în stațiunea Kraiensen. Până acum au fost scoși de sub dărâmăturile trenului 47 de morți si 23 răniți din­tre cari 15 foarte grav. Până în momentul de față nu se cunoaște încă exact numărul morților. Apa de Colonia oi Pnndra Charta 9 spré Parás SÎSC.I.M­­ătriceii importante! ■ De mmm mm @0 cer putere în perfectă stare SOCIETATE COMERCIALA.INDUSTRIALA SI MINIERĂ | 6 BUCUREȘTI telegrame E 24/073 - 35 Str.luterana 9 MININDUS | Jugoslavia denunță con­ . Droguerlile, Pari ia toate toate Mar­ gazinele mari din țara cu tmmt Spectacole Răspunsul Franței nu va fi divulgat Roma. 1. — Londra. — Baldwin a declarat în Camera comunelor că a declarat în Camera Comunelor că va putea fi divulgat pentru că ar împiedica continuarea tratativelor. Italia și chestia repara­țiilor Londra. 31. — "Daily Tele­graph" spune că Mussolini s-a mulțumit cu un schimb de pă­reri verbale Punctul de vedere i­­talian exprimat de marchizul Della Toretta corepunde în ge­nere opiniei engleze: masase impozitul pe lux și cifra afacerii lor pentru operațiunile făcute în cursul lunei iulie 1923, conform­ dis­­pozițiunilor generale ale ministeru­lui de finanțe, urmează a se plăti in cursul lunei August cu începere din ziua de 6 August în­ ordinea alfa­betică stabilită în trecut. Astăzi, mitropolitul primat Ilie Miron Cristea își va sărbători ziua onomastică. La Mitropolie se va oficia un serviciu religios. Știrile ce se primesc­­ din Germa­nia descrie situația ca extrem de critică. La prăbușirea valutei și dezorganizarea economică se a­­daugă acum și foarte primejdioa­sele agitații și violentele ciocniri dintre reacționari cari își mai zic și „fasciști“ și comuniști. In special, atitudinea comuniști­lor inspiră guvernului german te­meri din cele mai serioase. Arestă­rile printre aceștia se fac pe o sca­ră întinsă. Școala politeh­nică din București aduce la cunoștința interesaților că înscrierile pentru examenul de ad­mitere în anul I se primesc între 1—30 Octombrie 1923. Examenul se va ține cu începere dela 10 Noembrie 1923 ora 7 dimi­neața. O telegramă din Atena anunță că demobilizarea armatei grecești a început Lunia trecută. Dela Belgrad se anunță că primul­­mi­nistru Paskol a promis reprezen­tantului în Scu­ștină al minorită­ților germane că guvernul iugoslav va permite redeschiderea școlilor germane din Iugoslavia. Pe când rândul școlilor românești? Cursurile secțiunii pedagogice universitare vor începe la 1 Oc­tombrie. S’a deschis pe seama ministerului de finanțe, un credit suplimentar in sumă de 1.500.000 lei pentru­­ spori­rea salariilor de bază ale funcționa­rilor din serviciile exterioare și ad­ministrația centrală a ministerului de finanțe. Prețurile limite asupra cărora ur­mează a se percepe impozitul de 15 la sută sau 10 la sută prevăzut de legea impozitului pe lux și cifra a­­facerilor, au fost modificate prin­­tr-un decret așa după cum urmează: Pentru articolele prevăzute de a­­lin. c, art. 3, acest preț se dublează, iar pentru articolele prevăzute în alin. j. al art. 2, cât și cele prevăzute în aliniatele,­­, h, i și j, de sub art. 3, prețul se mărește cu jumătate. Eri Miercuri, Ș August, s'a pus în vânzare „Mersul trenurilor“ ofi­cios, valabil până la 1 Ianuarie 1924. Noul Mers al trenurilor — volum de 250 pagini, — cuprinde pe lân­gă o hartă a C. F. R. și toate nouăle trenuri­ puse în circulație, toate mo­dificările până la zi ale trenurilor; tarifele de abonamente; cursele va­poarelor S. M. R.­elc. Editura: „Sardev“. Soc. Ahon. Rom. de voiaj str. Academiei No. 21, București, .­­Deșertele noastre înfățișând In Unii sigure și spirituale figurile di­feritelor personagii care au parti­cipat la conferința de la Sinaia au fost apreciate mult atât în­cercările diplomatice, cât și în public. Toată Urnea a recunoscut în ele mâna ta­lentatului și cunoscutului desenator Ross. Aminiiind totuși acest lucru, anunțăm cu plăcere că d. Ross a­ intrat în rândurile colaboratorilor permanenți ai ziarelor noastre. Marți dimineață a trecut prin gara Cluj, îndreptându-se spre Halmeu,­d Beneș,­ministrul de externe al Ceho­slovaciei. D-sa a fost salutat în gară de către consulul ceho­ slovac de aci­d. Irasek. . . .. .. Duminică, 5 August, la orele 5 dimineața, vor avea loc următoa­rele întruniri, convocate de Liga Chiriașilor:­­ In cartierul Griviței . In parcul Stoicescu, calea Gri­vi­ței, No. 221. Vor lua cuvântul delegații dela centru, d-nii avocat C. Guliano, I. Goldenberg și Fl. Pârvu. In cartierul Dealul­ Spirei : In sala din str. Sireni No. 77. Vor lua cuvântul delegații de la centru, d-nii avocat B. Magher, C. Bruda­­riu institutor și Al. Mihăilescu. In cartierul Dudești : Sala Jefer, fostă Zamwel, din str. Crucea de Piatră No. 3. Vor lua cuvântul de­legații de la centru, d-nii AS Sa­­moil, avocat: Const. Florian și Ion Udrescu. In zilele de 22 și 23 August 1923 se va ține la Constanța al V-lea congres al­­ cântăreților bisericești din România, sub patronajul episcopului Ilarie al Constanței, și cu aprobarea ministeru­lui cultelor. .­­. Restabilirea unui adevăr istoric .. . , Când s'a ocupat Buda­pesta Vineri 3 August se împlinesc patru ani de când grupul de Divizii Gene­ral Moșoiu, sdrobind armata ungară și asvârlind-o peste Tisa a deschis armatei române drumul spre Capi­tala Ungariei. Generalul Rusescu care făcea par­te din acest grup, a ocupat în ziua de 3 August Budapesta, punând stă­pânire pe cazărmile orașului, dezar­mând garnizoana orașului, cu toate protestările aliaților, primind defila­rea roșiorilor săi in fața Parlamen­tului unguresc, pregătind astfel in­trarea triumfală a Diviziilor ce ve­neau să-și stabilească garnizoana în Budapesta, fapt care s-a produs cu mare pompă a doua zi la 4 August 1919. Pentru noi luptătorii dela Tisa, ziua de 3 August rămâne ca adevă­rata dată a ocupărei prin arme a Capitalei ungurești, fiindcă ne sur­prinde căror motive se datorește fi­xarea în mod oficial a ocupărei, ziua de 4 August 1919. Credem că e o gre­șeală, fiindcă nu trebue să confun­dăm trecerea in revistă de către Co­mandament a diviziilor care veneau să-și stabilească garnizoana in Bu­dapesta în ziua de 4 August, cu pri­ma ocupare cu armele a orașului. Reviste și defilări în Budapesta ca cea dela 4 August s’au mai făcut ori de câte ori se schimba garnizoana Budapestei, deci nu trebue să se facă nici o confuzie. De aceia, un grup de luptători de la Tisa au luat inițiativa de a săr­bători ziua de 3 August, printr’o ma­să camaraderească, care va avea loc la orele 8 seara în grădina Suzana. Rugăm deci pe d. General Moșoiu, să lase pentru un moment preocupă­rile politice și să binevoiască a veni în mijlocul ostașilor Săi, nu ca mi­nistru, ci ca generalul nostru de al­tă dată, care ne-a condus pe cămpul de luptă la victorie. Toți camarazii de arme, cari do­resc a lua parte la această masă ca­maraderească, sunt invitați a fi pre­zenți în seara zilei de 3 August orele 8 seara în grădina Suzana. Un grup de ofițeri de la Tisa Inginer de mașini german, vorbind românește fost 3 ani în industria petroliferă și 2 jum­­ani în cea minieră ca șef de atelier, de cale ferată Découville, precum și con­ducător administrativ caută post si­milar. In­formațiuni sub „Ingenieur" la Societatea Generală de Publicitate Schulder , Berger Str. Karagheor­­ghevici 9. D-nul Solomon Iliescu are­­ du­rerea să comunice cunoștințelor că Mercuri 1 August 1923, ora 11 di­mineața, a încetat din viată soția sa Emilia Iliescu Născută Ianauschek Înmormântarea va avea loc Vi­neri 3. August cri, ora­ 5 p. m. Cor­tegiul va pleca,­dela domiciliul său str. General Budișteanu 28 bis, la Cimitirul evangelic.­ii 91 „Gladys" Spirt cu Menthol - NEÎNTRECUT­ȘI TOTUȘI DE GĂSIT Fabrica de Produse Chimice Géza Herczeg, Cluj Cumpăr DINȚI Plătesc prețuri mari pentru dentui vechi de cauciuc și aur, chiar stri­cate. Cumpăr argintărie, bijuterii i­zate. Adresați direct Ceasornicări NGRQOS Strada Academiei 9 I Str. Smârdan 4 Tel. 151991 Doctor Eugen Emmanuel A­vocat Strada Vasile Boerescu 3 întors in Capitală își reia o­­cupațiunile, primind în tim­pul verei între 5—Q Dr. ERDREICH Str. Bibescu-Voda 6 Tratamente speciale : Boale Ner­voase Sexuale Impotența­ Stomacale (Dilatații R­e­um­atici ) și îngrijrea feței Consultațiuni dela 9—1 și dela b— 8 Or. UL lanca Fost medic de spital _ SIFILIS, VENERICE Injecțiuni intravenoase nedureroase CONSULT. 8 10 a. m. și 1-3 și 5—8 Sferv Carol No. 52. Telefon 3814 Dr. Sami Cohn Specializat la Paris Boale interne, Qenito-Urinara Strada Sf. Ion Mou EMo. 28 Consultațiuni 2—4 l­. Adevărul Literar Semne de Foc Cer, Faff, Cojite Cocs- Brichete Lignit-Bloouri cu mia și va­gonul furnizea­­ză prompt „ Predeal“ I. Theodor & Co

Next