Dimineaţa, septembrie 1923 (Anul 20, nr. 6042-6071)
1923-09-01 / nr. 6042
BUCUREȘTI, Sărindari- SpșnSnl i Fondat în!904 de Const. MIILE Prima impresie ce o lasă nota adcresată guvernului grec de către guvernul italian, este că pare iminentă o ruptură a raporturilor dintre cele două state. In adevăr, condițiunile puse de guvernul Mussolini, nu sunt numai extrem de grele ci în bună parte jignitoare pentru prestigiul și demnitatea statului elen. Conținutul notei italiene reamintește pe acela al faimosului ultimatum dat Serbiei de către Austro- Ungaria, ultimatum care a dezlănțuit războiul mondial. Ca și atunci Austria, așa și astăzi Italia formulează pe un ton hotărât cereri a căror acceptare constitue o umilință pentru statul căruia ii sunt adresate. Ca și guvernul Vienei imperiale, așa și guvernul regal italian cere dreptul de amestec în afacerile interne ale Greciei. Ceva mai mult, adică ceva mai grav. Guvernul italian se substitue justiției grecești, în care nu are încredere, și pronunță el prin anticipație sentința fixând de la început ,pedeapsa cu moarte pentru cei vinovați de omorârea membrilor misiunei italiene. Iar guvernului de la Atena i se aduce din partea guvernului italian acuzația extrem de gravă cum se fi asupra lui cada răspunderea și ienorală și materială pentru asasinatele săvârșite. Nu știm cum ce s’ar mai fi putut impune pentru a jigni mai mult demnitatea unui guvern și pentru a împinge lucrurile la o ruptură. j Mărturisim din parte-ne că nu ne-am fi așteptat, ca ton și conținut, la o notă ca aceea dată, de guvernul de la Roma, oricâtă cunoștință aveam de susceptibilitatea și Intransigența lui Mussolini, în chestiuni de prestigiu și de mândrie națională. Ne explicăm lesne adânca indignare a italienilor la vestea asasinatelor comise. Găsim că au dreptate să fie revoltați de faptul că guvernul grec n’a luat, așa cum îi dicta o elementară prudență, măsuri de pază întro o regiune așa de puțin sigură, cum e aceea a Epirului muntos și păduros. Este de asemenea justificată indispoziția italienilor împotriva grecilor. Aceste două popoare nu s-au avut niciodată bine, iar campania dusă de presa greacă împotriva Italiei și în special împotriva misiunei italiene, acuzată de părtinire în favoarea Albaniei, nu era de natură să creieze o atmosferă favorabilă. De aci însă și până a acuza guvernul grec că poartă răspunderi, materială și morală a asasinatelor, cari — fie zis în treacăt — nu-i pot folosi la nimic, este o distanță destul de respectabilă. Această distanță a fost străbătută de guvernul italian. Care va fi urmarea? E încă prea devreme, ca să putem răspunde acestei întrebări în mod categoric. Fapt e că atitudinea Italiei creiază o situație foarte gravă. Dar e hazardat să se tragă concluzii după cele petrecute în primul moment. După ce s’a dat curs indignării, vine judecata rece și potolește multe lucruri. Iar dacă e vorba să emitem o părere personală, avem motive să credem că Grecia va ceda asupra celor mai multe puncte, că, în măsura în care îi permit mijloacele și respectul demnității sale, va da Italiei satisfacție și că se va putea găsi și un mod de înțelegere asupra punctelor cari sunt mai delicate. Putem de asemenea să afirmăm că nu ne amenință un nou războiu. Italia e cea dintâi care nu-1 dorește. iftS. Bate arsa SZSKSJ Desființarea «ifilii arabeite«nr«rar “! r Primăria Capitalei, printr’un decret, a hotărît desființarea comerțului ambulant. Scurt și cuprinzător ?Prin comerțul ambulant se înțelege, firește, comerțul de alimente, fiindcă celalt comerț este desființat mai de mult, printr’o lege votată de parlament. Iar nu printr’o decizie a unei comisiuni interimare, f Actualii edili au fost preocupați, se spune, de higiena. Sănătatea populațiunei ar fi în joc, deoarece atât vânzătorii ar lăsa de dorit din punctul de vedere al curățeniei cât și felul de a debita prin coșuri nu este cel mai recomandabil. . Să cercetam cazul. Intr’un oraș lipsit de hale îndestulătoare, debitarea unora dintre alimente de către ambulanți, era impusă. La noi acest fel al debitului este în tradiție și aduce chiar înlesniri însemnate populației, mai ales acelei populațiuni fără mare aivere, familiilor cărora le lipsește putința de a avea prea mulți servitori pentru ca zilnic să poată trimite pe unul la plată. Este exact că, mai ales debitarea unora dintre fructe, precum pepenii, este un motiv de murdărie. Debitanții ambulanți staționează, de obiceiu, pe străzile și la răspântiile unde sunt ateliere, clădiri în construcție, etc., și acolo așteaptă eșirea lucrătorilor si ora de repaos a salahorilor. Și atunci începe consumația si acoperirea trotuarelor si a șoselelor cu cozi, cu semințe și cu zeamă de fructe. Pe lângă aglomerațiile de oameni murdar îmbrăcat! este și murdăria stradei pe care ceilalți pietoni trebuie să o ocolească. Se înțelege că acestei stări de lucruri trebuia de mult să i se puie capăt. Dar nu s’a ales calea cea bună. In toate orașele civilizate, sunt Vânzători ambulanți de alimente. La Paris există vânzătoarele de fructe, ouă, carne, legume, etc., atât numai că toate acestea le vând, nu în coșuri, ci pe platforme, acele cunoscute cărucioare. Toate femeile acestea au locuri anumite pe diferite strade și în toate cartierele, ele staționează în șiruri ordonate, publicul cunoaște locurile consacrate vânzării; acolo merg menajerele dimineața și-Si tec târgul. Dar nu s’a pomenit, firește, ca publicul să arunce cojile Si sâmburii fructelor pe trotoare si pe șosele. Toate aceste vânzătoare au ore anumite pentru exercitat comerțul : ies dimineața la orele 6, trec pe stradele laterale spre a se duce să-și ia locul pe piața sau pe strada unde exercită, apoi la orele 12 sau 1, toate pleacă împingându-și cărucioarele către casă. Imediat apoi la ora închidere, un stropitor comunal care este zilnic de serviciu, pune in funcțiune un furtun de cauciuc, curăță cu un vas de apă strada de putinele rămășițe de verdețuri ce au putut cădea și, peste 5 minute, nici urmă de ceea ce a fost mai înainte o piață de alimente.Ceea ce ar fi trebuit să facă onorații noștri edili, ar fi fost, prin urmare, nu suprimarea, dela 1 Septembrie, a comerțului ambulant, ci reglementarea lui civilizată. Un obiceiu foarte de osândit este la noi acela de a bombarda lumea cu măsuri vexatorii și „de urgentă". Ceea ce este de multe ori foarte util și foarte înțelept dacă s’ar aplica cu măsură și cu scaun la cap, la noi se realizează prin lovituri impulsive și de surprindere generală. Iată cazul nostru. Pentru realizarea unei măsuri folositoare și circulației si sănătătei publice, trebuia ca onorata comisiine interimară să ia două măsuri neapărate : întâia să se gândească cu ce înlocuește vânzarea ambulantă așa cum e practicată astăzi, al doilea să dea timp îndestulător ambulanților spre a-și găsi un alt mijloc de traiu. Precis, trebuia reglementat mai întâi comerțul așa cum se practică, de pildă la Paris sau în atâtea orașe din Germania, apoi să anunțe reforma cu cel puțin 6 luni mai înainte. Oamenii pe cari comisia interimară îi aruncă, de azi pe mâine, pe drumuri, sunt și ei oameni, nu sunt niște câini pe cari îi alungi din curte cu o lovitură de picior. Ce vor deveni miile de olteni, toți ambulanții pe cari măsura primăriei bucureștene îi surprinde în plinul comerțului de vară ? Dar mai este o consideration«. Pentru sentimentul meu foarte importantă, gravă chiar marea majoritate a vânzătorilor ambulanți sunt români. Ciudată măsură într’o țară în care comerțul e atât de puțin în mâna românilor! Nu vreau să desvolt mai mult acest subiect. Mă rezum. Foarte bună măsura primăriei, aceea de a suprima aruncarea rămășițelor consumate pe trotuare și pe șosele, însă, administrația comunală să binevoiască. Intâia: să fixeze stradele și piețele pe cari vânzătorii ambulanți să fie obligați a staționa în orele de dimineață numai. Al doilea : coșurile să fie înlocuite cu cărucioare estetice. Al treilea: oprire formală de a se mânca fructele pe străzi, aruncându-se pe jos rămășițele. Agent de control pe toate aceste pieti și pedepse afișate. Al patrulea: Primăria să-și anunțe reforma cu 6 luni mai înainte. CONSTANTIN BACALBASA Vra ilia si preda Ministrul la interne Ș l C e seismul Interview ca d..general Văitoianu La Universități sa se facă școală, nu politica ARAD. 29. — Am profitat de prezenta aci a d-lui ministru de interne general Văitoianu pentru a-i solicita un interview asupra chestiunilor la ordinea zilei. Cu multă amabilitate d. general Văitoianu a binevoit a-mi fcce următoarele declarațiuni: SCOPUL CĂLĂTORIEI — Vin de la București într’o chestiune pur particulară. Luasem în arendă un teren de vânătoare în regiunea Chișineului (iud. Arad) și am vetfft acum sâ-l văd și să iau ultimele dispoziții relativ la delimitarea și organizarea pazei lui, ca sătenii să nu sufere absolut nici o știrbire sau pagubă. Aci in Arad avut o lungă consfătuire cu, șeful județului și cu d. consilier agricol. Intre altele, am convenit ca sătenii să fie miși, fără întârziere, în stăpânirea lotului ce 13 se cuvine, rămânând ca măsurarea să se facă ulterior prin ingineri. DE CE INTARZIA MĂSURĂREA LOTURILOR ? — Mă întrebați de cauza întârzierii măsurării loturilor prin ingineri ? In urma explicațiilor ce am primit din partea d-lui consilier agricol Bem pot să vă declar, că una din cauzele cari au provocat această întârziere este, că inginerii sunt nemulțumiți cu taxele ce li s’a stabilit de către ministerul agriculturei. Țăranii, aflând despre acest „secret“, oferă ei înșiși taxe mari în schimbul cărora Inginerii le măsoară loturile. Statul nu poate admite acest lucru ca taxele să fie plătite deadreptul prin țărani, deoarece în cazul acesta supralicitează, plătind taxe mai mari decât cele stabilite, ceea ce ar avea ca urmare descomplectarea corpului inginerilor. O altă chestiune importantă este: combustibilul pentru săteni. Din toate părțile curg reclamații, în care țăranii se plâng că iarna e la ușă, iar șefii ocoalelor silvice, în mare parte, nu le dau lemne de foc. De aceea, pentru a pune odată capăt acestei stări de lucruri, am intervenit și eu ca sătenilor să se dea de pe acum, când șoselele sunt bune și vremea prielnică, lemnele de foc necesare trebuințelor lor. ZVONUL DESPRE COLABORAREA CU PARTIDUL NAȚIONAL ARDELEAN Cât privește zvonul despre o eventuald colaborare sau fuzionare a partidului liberal cu partidul național ardelean, nu vă pot spune absolut nimic pozitiv, intrucât această chestiune nu-mi aparține, și nici nu amea căderea să vorbesc despre aceasta, dacă ea, într’adevăr, este actuală, cum spuneți. Pentru sesiunea de toamnă a Parlamentului, guvernul are pregătite mai multe proecte de legi, pe care le va depune imediat la începutul sesiunei Parlamentului. Ministerul meu a elaborat și voi depune la Parlament legea administrativă, legea electorală st iică CUM ÎNȚELEGE D. MINISTRU FASCISMUL. MIȘCĂRILE STUDENȚEȘTI — Ziarele din Capitală se țin mereu de mine, numîndu-mă fascist. Dacă fascismul vrea să prindă de urechi și să stârpescă pa hoți, răufăcători, $1 pe tot felul de șarlatani, dacă fascismul vrea serios o curățire a societăței de tot felul de lepre și cancer, atunci dar și eu sunt aderentul acestui fascism. Dar fascismul ce se face la noi este cu tonul altceva și de aceea el. — nu sunt fascist. Relativ la congresele studente?O tin să vă declar, că eu nu sunt împotriva congreselor studențești. Dimpotrivă, eu se admit să se tină în oricare parte a țărei, să se discute aci toate chestiunile cari privesc interesele tineretului nostru. Dar niciodată nu voiu admite și voiu opri cu toată rigoarea, ca bisericile și localurile de învățământ intrusă servească ca loc pentru nici cu caracter politic. CONTRABANDA DE LA OTLACA In ce privește chestia contrabandei dela Otlaca, vă spun drept, că aceasta nu va scăpa atențiemei mele. După ce cunosc toate amănuntele și după ce opinia publică de aci — cum spuneți în coloanele ziarelor „Adevărul" și „Dimineața" — își manifestă neîncrederea, temându-se de o mușamalizare a acestor rușinoase afaceri, vă promit că voi interveni eu personal la colegul meu deja iustiți © ca cercetările să se facă cât mai largi și cât mai sever, iar vinovații să fie băgați la pușcărie. Firul convorbirei cu ministru l-a întrerupt d. prefect al județului, care a anunțat pe d. ministru că automobilele sunt gata de plecare în județ. Am mulțumit d-lul ministru și pentru atâtea câte mi-a spus, făgăduind să redau exact declarațiile d-sale. PEREANU numaM SHIftHBQK câteva altele, cari nu feri nici o amânare. mai pot su- D. GENERAL, VAITOIANU f á htrevadarie Beneș-Mussolini Ce acorduri au fost stabilite reseiul Italiei Roma, 30. — Din seară s'a dat un banchet în onoarea d-lui Beneș. Au luat parte Mussolini, Arepbo, Contarini și alte personalități. Ziarele relevă tn unanimitate importanța convorbirei dintre Mussolinii Beneș, atât din punctul de vedere politic pentru consolidarea diferitelor țări din centrul Europei, cât și pentru desfășurarea cordială a raporturilor economice și comerciale dintre Italia și Ceho-Slovacia. Roma, 30 — D. Beneș a declarat agendei Ștefani că pleacă din Roma foarte satisfăcut de primirea ce i s’a fosst de către d. Mussolini, miniștri. In consfătuirile avute s’au discutat toate chestiunile pendinte, regulând pe cele mai importante. D. Beneš arată că între Italia și Cehoslovacia nu poate exista nici un motiv de neînțelegere, din potrivă mai multe argumente pledează pentru perfecta armonie între aceste două țări. Un perfect acord a fost realizat cât privește ratificările convențiunilor încheiate în luna Februarie și care interesează foarte mult comerțul acestor două târi precum și traficul portului Triest. D. Beneș termină declarând că înțelege să urmeze față de Italia o politică de prietenie sinceră și solidă. Cestiuniile discutata „Agenția Ștefanii” curată că: In consfătuirile care au avut loc intre d-nii Mussolini și Beneș, au fost examinate problemele referitoare la politica generală a acestor două țări, stabilindu-se că linia de conduită comună trebuie și de aci înainte să fie fundată pe principiul executării tratatelor și pe colaborarea strânsă pentru menținerea păcei în Europa Centrală. S'au mai discutat diferite chestiuni cu caracter economic și juridic, dintre cari unele au fost definitiv regulate, iar altele vor fi regulate in cursul tratativelor asupra convențiunei tarifelor, pe cari cele două guverne au hotăra să le țină in Roma la începutul lunei Octombrie. AcorduriSe stabilita Se a mai procedat și la schimbul de note pentru clarificarea acordului comercial în vigoare, discutându-se și datoria Cehoslovaciei către Italia. S’au ratificat convențiile încheiate deja în 1921—922, s’a hotărît asupra evaluărei bunurilor, aparținând fostei monarhii austriace, asupra tratamentului societăților de asigurare și asupra tarifelor Adriaticei și comerțului în portul Triest. După amiază d. Beneș a făcut o vizită secretarului de stat din Vatican pentru a discuta interesele religioase ce privesc biserica catolică în Cehoslovacia. Seara d. Beneș împreună cu d-na a plecat spre Milan, fiind salutat la gară de senatorul Contarini ministrul Italiei lă Praga, de șeful de cabinet al d-lui Mussolini, de miniștri Cehoslovaciei, Iugoslaviei și alte personalități. Beneș remite o decorație regelui Italiei Roma. 30. D. Beneș a remis d-Nal Mussolini, pentru rege, insignele ordinului "Leului alb", comunicându-i că guvernul cehoslovac va remite primului ministru italian Crucea de război în semn de recunoștință pentru ajutorul pe care l-a dat la realizarea libertății Cehoslovaciei B. BENEȘ D. MUSsOLInI presă și populația Italiană, dar mai cu seamă este mulțumit de opera înde Iț Unita, in special pe câmpul economia, Sâmbătă 1 Septembrie 1323 2 Lei exemplarul 4 Lei In străinătate ANUL XX No. 6043 In Orient Anatolia, Palestina, ii . I f] * V . ,*■ de !• FL GRIN Deia Haifa la Sebahh, drumul de fer trece prin coloniile Narisului, anume: 1. Give at Jehezkiel cu 60 familii si 6000 dunami teren. 2. Ain Harod cu 400 lucrători din „Gdud Haavoda“, 12.000 dunami. 3. Tel fosei tot cu 400 lucrători, 12.600 dunami. 4. Gueva-Kyuza, 25 lucrători, 800 dunami. 5. Nuris Est, 100 lucrători, 5000 dunami. Nuris, se întinde clar pe o suprafață de 23.000 dunami (1 dunam = 9S1 metri patrați, aproape o zecime de hectare în valea vulcanică Josreel, aproape de Nazaret și lacul Ghenezaret (Tiberia), vale udată de râulețul Jarvul, afluentul Iordanului. Jatul își ia naștere din colinele Esdrelon, trece printr-o scobitură a munților Gilboa (518 m. înălțime) și cade în valea Iordanului, la un nivel de—272 metri (mai jos ca oglinda mării). La Nuris poți vedea cât de departe merge idealismul curat al pionierilor. Voi retroduce descrierea scriitorului Richard Berman, care a cunoscut de aproape, viața nurisienilor. — „Aci răsar din pământ, cu o iuțeală uimitoare, multe așezări noui. Pământul e fertil, dar e încă pustiu pe alocuri și acoperit de mlaștini pline de țânțari, aducători de malarie mortală. Cine poate descrie în toată frumusețea ei această luptă homerică a unor tineri idealiști împotriva frigurilor galbene, pe care le caută oarecum cu voluptate, le înfrâng, le alungă din țară, din viața viitoare a copiilor lor? Sunt aci vreo două duzini de tineri din Bohemia, Moravia, (din Praga, Karlsbad și Ostrm). Aceste grupuri s’au alipit emigranții lor din Germania, dintre care unii din burghezia intelectuală, alții din familii foarte bogate. Cei mai multi sunt aci, de vre-o doi anii unde au învățat agricultura la una sau la alta din colonii, înainte de a se așeza. Pe vremea aceia nu era acolo decât pământ și mlaștini. Acum câmpiile înverzesc la Nuris, tinerii eucalipți sunt mărișor!» primii puieți de banani se desvoltă, albinele bâzâie în jurul stepurilor de construcție modernă. Umblă a« cum pe aci păsări, vite, se plantează grădini de portocali, vii... Idilă? Poate mai târziu. Undeva într’un birou din Ierusalim șade un tânăr arhitect, Richard Kaufman constructorul orășenesc al nouei Palestine și desemnează „Bet Alfa", (numele coloniei) cum va fi într’o zi, cu căsuțe frumoase albe, cu chiparoși în parc, cu o casă a poporului, cu un teatru... Da, dar acum ei trăiesc în dărăpănate corturi militare englezești , așa au petrecut iarna, care poate să fie și aci rece, așa vor petrece vara, a cărei căldură în apropierea Iordanului, este foarte obositoare. Când tinerii coloniști din Europa se așează în Palestina, ei lucrează întâi câmpiile, după aceia pregătesc un adăpost pentru copii, pentru cari e adusă o bună conducătoare de grădină de copii. Apoi se clădesc grajduri de lemn sau chiar de beton, pentru vite. Dacă toate acestea, au reușit se ridică o baracă care va servi de sufragerie și ca sală comună, unde se va instala și biblioteca, care nu trebue să lipsească nicăieri. La case pentru locuințe se gândesc mult mai târziu și oamenii mănâncă într’un cort în care sbârnăie muștele. Lăzile cu cărți nu sunt încă desfăcute ; nu s’a putut creia mult deocamdată pentru comunitatea vieții. Dar în hambare mari stau multe și frumoase mașini agricole, un tractor și toate uneltele moderne ale agronomiei europene. Tinerii muncitori trăiesc însă acolo într-o sărăcie voluntară și mișcătoare. Bărbați cari au fost studenți, ofițeri, femei care au jucat la baluri mari, lucrează toată ziua în mijlocul mlaștinelor sau al gunoaielor duc gălețile pline Și sapă canaluri pentru secarea bălților. In aparență toată viata e or Citiți continuarea in pagina II ah Casa Poporului din mica colonie Dagania URmează AUR ȘI MIZERIE ZIARUL DIMINEAȚA** Cupon de premii — Seria II-a — Ho. 80-81- 82-83 * Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA“ - TRAGEREA LA 30 SEPTEMBRIE 1923 —