Dimineaţa, noiembrie 1923 (Anul 20, nr. 6103-6131)
1923-11-25 / nr. 6126
BUCUREȘTI, Sărindar S-H 8 pagini dat in 1904 de Const. MILLE Bugetul si lefurile funcționarilor Ziarul nostru a adus ori știrea importantă că pe cale extra-bugetară se va acorda funcționarilor publici, cu începere dela 1 Ianuarie un nou spor în valoare totală de 300 milioane. Nu știm de ce s’a păstrat o atât de strictă tăcere în jurul acestui fapt care tinde să înlăture în parte cel puțin nemulțumirile și grijile ce agită din nou funcționărimea. Chestiunea aceasta este doară dintre cele ce trebuesc discutate pe larg în public. Este desigur regretabil că sporul cel nou ca și cel din anul trecut se acordă pe calea lăturalnică și nesigură a unei alocații din excedentele bugetare. In felul acesta sporul capătă caracterul unei ofrande dubioase, în loc de a-l avea pe acela al unui drept precis și categoric. Ce a putut împiedica pe autorii bugetului să înscrie la cheltuelile ordinare acest nou spor, dacă au găsit că acordarea lui e posibilă. Probabil numai dorința de a scoate în evidență niște excedente discutabile. In definitiv însă, chestiunea aceasta nu prezintă importanță. Fapt e că funcționarii publici vor primi un nou supliment de leafă și că li se promite încă o augmentare a salariilor în cursul anului, în raport cu disponibilitățile tezaurului. Ce valoare reală va avea însă sporul de acum pentru fiecare funcționar în parte și după ce normă va fi el repartizat. Desigur că în cifre absolute suma ce se va adăuga la salariile individuale nu va corespunde nici pe departe nevoilor sporite prin scumpirea cu totul disproporționată a traiului. Lefurile funcționarilor vor rămâne chiar și acum cu mult în urma indicelui de scumpete. In intervalul de la sporul din Aprilie și până acum, traiul s’a scumpit într’o proporție pe care mica alocație suplimentară nu-l va putea compensa. Salariații vor rămâne deci într’o situație aproape tot atât de dificilă ca și înainte. O spunem aceasta nu pentru a critica noua alocație sau pentru a stimula nemulțumirile, ci pentru a arăta că funcționarii vor continua și de aci înainte să aducă statului sacrificiile unui devotament ce nu poate fi atins de greutățile momentului. Guvernul recunoaște de altfel singur prin făgăduiala unor sporuri viitoare că alocația de acum este neîndestulătoare. Dacă e vorba ca sacrificiile funcționarilor să continue, se cere în mod imperios ca aceste sacrificii să fie repartizate în mod egal pe umerii tuturor. Repartizarea sporului acordat trebue de aceea să fie cât mai justă, pentru a nu crea, în sânul uriaș al corpului funcționarilor, privilegiați și oropsiți. Se întocmise cu prilejul alocației din primăvara trecută un calcul care căuta să niveleze salariile, fixând în acelaș timp un maxim și ținând seama de greutățile familiare ale fiecăruia. „Curba Lalescu“ garanta o repartiție echitabilă a sporului. Ulterior însă calculul acesta a suferit o serie de modificări care i-au alterat caracterul și au creat favoruri și nedreptăți nemeritate „Curba“ a fost „rectificată” intr-un mod care jicnea interese legitime. Pe lângă aceste rectificări ale planului de distribuție, în raport cu gradul funcționarului și importanța salariului, s-au făcut alte modificări nedrepte în raport cu natura slujbei, cu ramura de activitate a slujbașilor. Modificările acestea au fost arbitrare. Desigur că noul fond de 300 milioane va trebui în primul rând să repare nedreptățile comise in primăvara trecută. Odată cu sporirea trebue să se facă și unificarea salariilor din diferitele ministere și servicii. Anomaliile revoltătoare, în a căror descriere nu putem intra noi, trebue să înceteze. E nevoe pe deoparte de o restabilire a curbei și pe de altă parte de o egalare a leturilor funcționarilor de acelaș grad și capacitate din servicii diferite. Dacă după aceea va mai rămâne un rest disponibil — cu atât mai bine.Principala țintă trebue însă să fie o repartiție dreaptă și nivelatoare. E. F. Parlamentul Mia provinții D. DARLER1 deputat de Arad O ședință furtunoasă în Camera cehă UN DEPUTAT SLOVAC CERE AUTONOMIA SLOVACIEI UN DEPUTAT UNGUR ATACA FRANȚA Praga. 23. — Camera a încheiat dezbaterea generală asupra legei financiare în cursul căreia Hlinka a protestat în numele partidului populist slovac — deși exprimă credința sa pentru Stat reclamând în acelaș timp autonomia națiunei slovace, sub ocrotirea unei Republici comune. Deputatul Heller din partidul creștin-socio- ungar atacă cu vehemență națiunea franceză, numid-o decadentă și suferind de mania imperialistă: președintele Hruban se vede silit a respinge acest atac și a chema la ordine pe deputatul ungar. Stadiul tratativelor pentru împrumutul francez 0 Delegație a trustului Standard OIP face propuneri flata, prin radevența de pe trel In ultimele zile s’a adus din nou în discuție chestiunea împrumutului pe care statul român intenționează să-l facă în Franța. După cum se știe, guvernul român, a tratat cu un consorțiu francez obținerea unui împrumut de 500 milioane, care urma să fie achitat din vânzarea redevenței de petrol în străinătate. S’a vorbit și de încheierea tratativelor și de ruperea acordului. De fapt chestiunea se prezintă după informațiuni din sursă autorizată, astfel: CÂND S’AU ÎNCEPUT TRATATIVELE In cursul vizitei d-lui Vintilă Brătianu la Paris, una din marile instituții financiare pariziene și anume Banque de la Union Parisian — care este interesată în multe combinații petrolifere — a făcut cunoscut ministrului nostru de finanțe printr-un delegat al d, că ar fi displata prii Deocamdată, după cum am fost informați da unul din membrii guvernului — nu se poate încă vorbi de ruperea tratativelor pentru realizarea împrumutului de 500 milioane franci, ci numai de suspendarea lor, din următoarele motive: Guvernul român a cerut francezilor o sumă de 500 milioane franci. Or, din actuala redevență i se cuvine anual rarcal 7500 vagdane. Prin mărirea impozitului pe producție — măsură care va fi luată cât de curând — această redevență ar putea fi de 9000 vagoane. Din aceste rămân produse albe disponibile pentru export numai 4590 vagoane întrucât păcura nu se exportă. Aceste 4500 vagoane produse albe (benzină petrol) vândute cu 50.090 lei vagonul n’ar aduce decât 6am 220 milioane. Or, această sumă abia ar fii suficientă pentru plata cuponului, nemai remănând disponibil pentru plata anuităților. La actuala situație consorțiul francez a oferit guvernului nostru numai 300 milioane franci, ceea ce însă d. Vintilă Brătianu a refuzat. Guvernul român susține că prin noua lege a minelor va obține o redevență mult mai mare — până la 15.900 de vagoane — și până atunci cere să fie crezut pe cuvânt. Suspendarea tratativelor a fost provocată pe această chestiune, întrucât francezii dorind să nu întâmpine mai târziu dificultăți vor să aștepte votarea legei minelor. „STANDARD OIL“ TRIMITE DELEGAȚI Discureuf fiâSe fin jurul vânzărei redeversței au pusă să trateze acordarea unui împrumut României. Pentru prima oară s’a arătat atunci că vânzarea redevenței de petrol ar putea servi pentru achitarea împrumutului ce eventual s’ar acorda. D. Brătianu a primit propunerea iară însă a lua vre o hotărâre urmând ca discuțiile să aibă loc la București mai târziu. In adevăr, după câteva luni a venit în Capitală de Victor A. Ionescu ministrul nostru la Pars care a adus în discuție din nou această chestiune aducând chiar o ofertă precisă din partea lui „Banque de l’Union Parisien". Contrariu celor afirmate d. Wenger, fostul delegat în comisiunea despăgubirilor petrolifere, n’a avut absolut nici un amestec in tratativele pentru realizarea acelui împrumut. Și Banque de l’Union Parisien n’a tratat prin altcineva decât numai prin ministrul nostru la Paris, redevență provocat Interesul marilor societăți petrolifere străine. In special marele trust S5 Standard Oil“ a acordat o deosebită atenție acestei chestiuni. Se afirmă în cercuri autorizate că și trustul ,Standard Oil“ ar fi făcut guvernului român, oare»cari propunemi în legătură cu împrumutul pe baza redevenței. in legătură cu aceasta suntem în măsură a amința că zilele acestea vor sosi în Capitală trei delegați ai trust&tîksl Standard OUI“ cu Emisiunea de a tatona cercurile conducătoare de la noi in vederea realizarea acelui împrumut. Vor sosi în Capitală d-nn R. Beadford reprezentantul general al Statului Standard 012“ pentru îmtreaga Europă, Zsi»del reprezentantul din Paris și Sedler dela Standard OU, din Wiens» In cercurile petrolifere se dă o importanță deosebită acestei vizite și se așteaptă cu multă nerăbdare rezultatele tratativelor. I. NEDELEA OgrloxKlat galei In. Cișmigiu Am să mă mut și eu în Cișmigiu. ■ Te«® evacuat de suspectul de la Malmetosra ? Nu.2 ® să se scumfușște tramvaiul și trebuit să mă mut la Centru.. €# politici ti ii s-a iașit Constatarea făcută mai zilele trecute de către mitropolitul Blajului sună ca o osândă grea, ca o dureroasă înfierare a politicei, a nenorocitei politici ce se face în provinciile alipite. A constatat anume înaltul prelat că mai sunt încă în Ardeal unde regiuni unde românii continuă să se maghiarizeze și odată cu aceasta să treacă de la credința strămoșească la relgia catolică. Cărei împrejurări îi datorim acest fapt care este o adevărată rușine națională ? împrejurând că oamenii noștri politici și partidele n’au grăbit să se ducă la frații dezrobiți nu pentru a-i înălța sufletește și a le da tot ce mintea și cultura românească produsese mai bun și mai de seamă, ci pentru a-și recruta aderenți pentru scopuri mărunte de partid. Dorința de întărire a partidului a făcut ca marile probleme culturale și naționale să rămână pe al doilea plan. S’a depus muncă și s’au făcut jertfe pentru a se întemeia un club politic, o organizație de partid, acolo unde trebuia înființată o școală, un focar de lumină curată și senină. Cu politica de partid s’au dezlănțuit patimi, s’au trezit apetituri, s’a semănat vrajba și ura între oameni. Au fost lăsate însă de o parte, ca chestiuni lipsite de importanță: cultivarea miriiei, răspândirea, unei sănătoase culturi românești, întărirea sentimentului de conștiință națională. De aceia, mai sunt încă în România români cari se maghiarizează, ortodox cari trec la catolicism. De aceea vedem, spre patina noastră cinste, că în Basarabia sunt astăzi mai multe organe de publicitate rusești decât sub dispăruta administrație rusească. De aceia, Maramureșul lui Dragoș-Vodă dă un strigăt de alarmă și de disperare că străinul îl încalecă și că românii stau astăzi sub raportul cultural mai rău de cum au stat sub unguri. O politică salvatoare, o politică ce nu s’a făcut și care se impunea din capul locului era o politică de cultură, de înfrățire dezinteresată, de temeinică unificare sufletească. Urmările nenorocite le vedem. Le vedem, le semnalăm, le deplângem. Atâta însă nu-i de ajuns. Ar trebui ca fiecare să-și facă examenul de conștiință, să recunoască drumul greșit pe care a mers și să adopte o nouă mentalitate și o nouă linie de conduită. Deviza să fie mai puțin pentru partid și mai mult pentru măriile interese ale tarei și ale neamului. __ N‘ B‘ Iugoslavia renunță la amenda Bulgarie — Telegramă particulară — Belgrad. 23. — Guvernul a hotărât să se deziste de punctele ultimatumului care specifică obligația pentru Bulgaria de a plăti o despăgubire cu privire la atentatul împotriva atașatului militar iugoslav la Sofia. Această hotărâre, bine primită în cercurile politice, arată dorința de a se evita umilirea Bulgariei. Astfel, XX. No. 6126 Duminică 25 Noemb. 1923 2 Lei exemplarul 4 L,el în străinătate Invalizii de războiu la. Camera Pens Ú2 mizerie.-O tristă dezonorare a țării Joi, tocmai în vremea când reprezentanții nației sunt în fierberea necesitatea de a-și mări diurnele și când un nou automobil, șolfcur și ș<ri de cabinet THEODOR NIȚOI Voluntar rănit în luptele de la Mădrăgești, primește pensie 50 lei lunar, se votează, — s’a prezintat la Camera o delegație de invalizie de război care a prezentat un memoriu ce constitue o condamnare morală definitivă pentru regimul exploatator al jertfelor războiului. ?i.vua xenryy. xs. surat și cu trei copii mici primește pensie 73 lei lunar. Trandafir F. loan, rănit la Tg.Ocna, are amândouă picioarele tăiate, el primește o pensie lunară de 30 lei. Teodor Nitoi, voluntar, cu un picior tãiat, are 50 lei pensie. Iar Ri- B^n Alihai, paralitic complet, n'am ajuns încă să aibă, actele necesare pentru a primi cei doi poli pe lună pensie. Mihail Romașin, care și-a pierdut mai Kloua picioarele la Mărășești, e pensionat cu 73 lei pe lună. Am citat numai câteva exemple, la întâmplare. N’am ales desigur pe cele mai revoltătoare. Va mai continua această stare . Este o tristă și rușinoasă dezonorare pentru țară. D. Ch. TRANDAFIR F. IOAN Rănit în luptele dela Tg.Ocna, primește pensie lunară 50 lei Țara care are miniștri mai mulți decât imperiul britanic, — România victorioasă și mare — ține pe mutilații războiului ei într’o mizerie, în care pe lângă incapacitatea lacomă a celor ce-și arogă dreptul de a conduce țara, se amestecă pare că și un crud dispreț. Pentru a parveni să atragă atenția deputaților noștri, prea copleșiți de războiul infinit al ministeriabililor, delegația invalizilor a adăugat la textul memoriului ei și un album cu fotografii. E o învederare a realității potrivită și pentru parlamentarii cari nu citesc nimic din principiu și din devotament pentru partid. Ei pot vedea cu ochii lor, fără eforturi... Pot vedea fotografia unui orb de război — Radu Năstase — care în EWfvrxs KVf 5mrrr3.. acordul italo-iugoslav relați» la Fiume — De la coresp. nostru particular — BELGRAD, 22. — Aitudia, sursă sigură, că diferendul italo- sârb a căpătat o soluțiune elaborată direct între cele două guverne. După acordul stabilit — și care e ținut secret — Italia păstrează Fiume sub ocupație milliard fără anexiune, cedează Iugoslaviei portul Baros cu delta executând astfel tratatul de la Rapallo. Ca compensație a încetărei de fapt a statului, liber Fiume proecat, Jugoslavia capătă o rectificare a frontierei făcând să intre în statul iugoslav mai multe zeci de mii de slavi. Prima parte a convenției va fi executată în curând pe când a doua într-un viitor îndepărtat, ambele guverne trebuind să mascheze această violare procejată a tratatului de la Rapallo și a convențiilor de la Santa Marguerita, deoarece rectificarea va fi făcută in detrimentul statului Fiume. JOSSIM republica inevitabilă in Grecia O PROFEȚIE A REGELUI CONSTANTIN CĂTRE REGINA MARIA Paris. — Corespondentul din Atena al ziarului „Le Temps“ publică o interesantă corespondență asupra situației politice din Grecia și asupra inevitabilei îndrumări a țării spre republică, singurul regim de la care poporul — după cum susține corespondentul — așteaptă restaurarea ordinii și limiștei în Grecia. Un pasagiu interesant al acestei corespondențe îl alcătuiește în deosebi o profeție făcută pe vremuri, de defunctul rege Constantin, asupra posibilității apropiate a u regimului republican în Grecia, către regina Maria a României. Iată acest pasaj: „Când în cursul conversațiilor — despre cari se zice că au fost uneori furtunoase — regina României reproșa regelui Constantin că nu cedează jocul fiului său George, regele răspundea: „Faci rău că insiști. Monarhia este profund minată în Grecia. Numai eu, prin prestigiul meu personal, mai pot să o susțin și să fac să fie acceptată. Dacă eu abdic, succesorul meu, care nu are popularitatea mea, va fi neputincios și, după câteva luni, Grecia va fi o republică". F ?!I ZIARUL DIMINEAȚA* Cupon de premii Seria III-a No. 70 $ Strângeți aceste cupoane ! Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea Mi marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA“