Dimineaţa, noiembrie 1923 (Anul 20, nr. 6103-6131)

1923-11-25 / nr. 6126

BUCUREȘTI, Sărindar S-H 8 pagini dat in 1904 de Const. MILLE Bugetul si lefurile funcționarilor Ziarul nostru a adus ori știrea importantă că pe cale extra-bu­­getară se va acorda funcționa­rilor publici, cu începere dela 1 Ianuarie un nou spor în valoare totală de 300 milioane. Nu știm de ce s’a păstrat o atât de stric­tă tăcere în jurul acestui fapt care tinde să înlăture în parte cel puțin nemulțumirile și grijile ce agită din nou funcționărimea. Chestiunea aceasta este doară dintre cele ce trebuesc discuta­te pe larg în public. Este de­sigur regretabil că spo­rul cel nou ca și cel din anul tre­cut se acordă pe calea lăturalnică și nesigură a unei alocații din ex­cedentele bugetare. In felul acesta sporul capătă caracterul unei o­­frande dubioase, în loc de a-l avea pe acela al unui drept pre­cis și categoric. Ce a putut împie­dica pe autorii bugetului să în­scrie la cheltuelile ordinare acest nou spor, dacă au găsit că acor­darea lui e posibilă. Probabil nu­mai dorința de a scoate în eviden­ță niște excedente discutabile. In definitiv însă, chestiunea aceasta nu prezintă importanță. Fapt e că funcționarii publici vor primi un nou supliment de leafă și că li se promite încă o augmentare a sa­lariilor în cursul anului, în raport cu disponibilitățile tezaurului. Ce valoare reală va avea însă sporul de acum pentru fiecare funcționar în parte și după ce normă va fi el repartizat. De­si­gur că în cifre absolute suma ce se va adăuga la salariile indivi­duale nu va corespunde nici pe departe nevoilor sporite prin scumpirea cu totul disproporțio­nată a traiului. Lefurile funcțio­narilor vor rămâne chiar și acum cu mult în urma indicelui de scumpete. In intervalul de la spo­rul din Aprilie și până acum, tra­iul s’a scumpit într’o proporție pe care mica alocație suplimentară nu-l va putea compensa. Salaria­ții vor rămâne deci într’o situa­ție aproape tot atât de dificilă ca și înainte. O spunem aceasta nu pentru a critica noua alocație sau pentru a stimula nemulțumirile, ci pentru a arăta că funcționarii vor continua și de aci înainte să aducă statului sacrificiile unui de­votament ce nu poate fi atins de greutățile momentului. Guvernul recunoaște de altfel singur prin făgăduiala unor spo­ruri viitoare că alocația de acum este neîndestulătoare. Dacă e vorba ca sacrificiile funcționarilor să continue, se cere în mod imperios ca aceste sacri­ficii să fie repartizate în mod e­­gal pe umerii tuturor. Repartiza­rea sporului acordat trebue de a­­ceea să fie cât mai justă, pentru a nu crea, în sânul uriaș al cor­pului funcționarilor, privilegiați și oropsiți. Se întocmise cu pri­lejul alocației din primăvara tre­cută un calcul care căuta să ni­veleze salariile, fixând în acelaș timp un maxim și ținând seama­­ de greutățile familiare ale fiecă­ruia. „Curba Lalescu“ garanta o repartiție echitabilă a sporului. Ulterior însă calculul acesta a suferit o serie de modificări care i-au alterat caracterul și au creat favoruri și nedreptăți nemeritate „Curba“ a fost „rectificată” in­­tr-un mod care jicnea interese le­gitime. Pe lângă aceste rectificări ale­ planului de distribuție, în ra­port cu gradul funcționarului și importanța salariului, s-au făcut alte modificări nedrepte în raport cu natura slujbei, cu ramura de activitate a slujbașilor. Modifică­rile acestea au fost arbitrare. De­sigur că noul fond de 300 milioane va trebui în primul rând să repare nedreptățile comise in primăvara trecută. Odată cu spo­rirea trebue să se facă și unifica­rea salariilor din diferitele minis­tere și servicii. Anomaliile re­voltătoare, în a căror descriere nu putem intra noi, trebue să înceteze. E nevoe pe deoparte de o restabilire a curbei și pe de altă parte de o egalare a leturi­lor funcționarilor de acelaș grad și capacitate din servicii diferite. Dacă după aceea va mai rămâne un rest disponibil — cu atât mai bine.Principala țintă trebue însă să fie o repartiție dreaptă și nivela­toare. E. F. Parlamentul Mia provinții D. DARLER1 deputat de Arad O ședință furtunoasă în Camera cehă UN DEPUTAT SLOVAC CERE AU­TONOMIA SLOVACIEI UN DEPUTAT UNGUR ATACA FRANȚA Praga. 23. — Camera a înche­iat dezbaterea generală asupra legei financiare în cursul căreia Hlinka a protestat în numele partidului populist slovac — deși exprimă credința sa pentru Stat reclamând în acelaș timp au­tonomia națiunei slovace, sub o­­crotirea unei Republici comune. Deputatul Heller din partidul creștin-socio- ungar atacă cu ve­hemență națiunea franceză, nu­­mid-o decadentă și suferind de mania imperialistă: președintele Hruban se vede silit a respinge a­­cest atac și a chema la ordine pe deputatul ungar. Stadiul tratativelor pentru împrumutul francez 0 Delegație a trustului­­ Standard OIP face propuneri flata, prin radevența de pe trel In ultimele zile s’a adus din nou în discuție chestiunea împrumutu­lui pe care statul român intențio­nează să-l facă în Franța. După cum se știe, guvernul ro­mân, a tratat cu un consorțiu fran­cez obținerea unui împrumut de 500 milioane, care urma să fie a­­chitat din vânzarea redevenței de petrol în străinătate.­­ S’a vorbit și de încheierea tratati­velor și de ruperea acordului. De fapt chestiunea se prezintă după informațiuni din sursă autori­zată,­ astfel: CÂND S’AU ÎNCEPUT TRATA­TIVELE In cursul vizitei d-lui Vintilă Bră­­tianu la Paris, una din marile in­stituții financiare pariziene și anu­me Banque de la Union Parisian — care este interesată în multe com­binații petrolifere — a făcut cunos­cut ministrului nostru de finanțe printr-un delegat al d, că ar fi dis­plata prii Deocamdată, după cum am fost­ informați da unul din membrii gu­vernului — nu se poate încă vorbi de ruperea tratativelor pentru rea­lizarea împrumutului de 500 milioa­ne franci, ci numai de suspendarea lor, din următoarele motive: Guvernul român a cerut france­zilor o sumă de 500 milioane franci. Or, din actuala redevență i se cu­vine anual r­arcal 7500 vagdane. Prin mărirea impozitului pe produc­ție — măsură care va fi luată cât de curând — această redevență ar putea fi de 9000 vagoane. Din aceste rămân produse albe disponibile pentru export numai 4590 vagoane întrucât păcura nu se exportă. Aceste 4500 vagoane produse al­be (benzină petrol) vândute cu 50.090 lei vagonul n’ar aduce decât 6am 220 milioane. Or, această sumă abia ar fii sufi­cientă pentru plata cuponului, ne­mai remănând disponibil pentru pla­ta anuităților. La actuala situație consorțiul francez a oferit guvernului nostru numai 300 milioane franci, ceea ce însă d. Vintilă Brătianu a refuzat. Guvernul român susține că prin noua lege a minelor va obține o redevență mult mai mare — până la 15.900 de vagoane — și până a­­tunci cere să fie crezut pe cuvânt. Suspendarea tratativelor a fost provocată pe această chestiune, în­trucât francezii dorind să nu în­tâmpine mai târziu dificultăți vor să aștepte votarea legei minelor. „STANDARD OIL“ TRIMITE DE­LEGAȚI Discu­reuf fiâSe fin jurul vânzărei redeversței au pusă să trateze acordarea unui îm­prumut României. Pentru prima oară s’a arătat a­­tunci că vânzarea redevenței de petrol ar putea servi pentru achi­tarea împrumutului ce eventual s’ar acorda. D. Brătianu­ a primit propunerea iară însă a lua vre­ o hotărâre ur­mând ca discuțiile să aibă loc la București mai târziu. In adevăr, după câteva luni a ve­nit în Capitală de Victor A. Ionescu ministrul nostru la Pars care a adus în discuție din nou această chestiune aducând chiar o ofertă precisă din partea lui „Banque de l’Union Parisien". Contrariu celor afirmate d. Wen­ger, fostul delegat în comisiunea des­păgubirilor petrolifere, n’a avut ab­solut nici un amestec in tratativele pentru realizarea acelui împrumut. Și Banque de l’Union Parisien n’a tratat prin altcineva decât nu­mai prin ministrul nostru la Paris, redevență provocat Interesul mari­­lor societăți petrolifere străine. In special marele trust S5 Standard Oil“ a acordat o deosebită aten­ție acestei chestiuni. Se afirmă în cercuri au­torizate că și trustul ,­Standard Oil“ ar fi făcut guvernului român, oare»­cari propunemi în legătu­ră cu împrumutul pe baza redevenței. in legătură cu aceasta suntem în măsură a a­­mința că zilele acestea vor sosi în Capitală trei delegați ai trust&tîksl­­­ Standard OUI“ cu Emisiu­nea de a tatona cercurile conducătoare de la noi in vederea realizarea acelui împrumut. Vor sosi în Capitală d-nn­ R. Beadford repre­zentantul general al Sta­tului­­­ Standard 012“ pen­tru îmtreag­a Europă, Zsi»­del reprezentantul din Paris și Sedler dela Stan­dard OU, din Wiens» In cercurile petrolifere se dă o importanță deose­bită acestei vizite și se așteaptă cu multă nerăb­dare rezultatele tratati­velor. I. NEDELEA OgrloxKlat galei In. Cișmigi­u Am să mă mut și eu în Cișmigiu. ■ Te«® evacuat de sus­­pectul de la Malmetosra ? Nu.­­2 ® să se scumfușște­­ tramvaiul și trebuit să mă mut la Centru.. €# politici ti ii s-a iașit Constatarea făcută mai zilele tre­cute de către mitropolitul Blajului sună ca o osândă grea, ca o dure­roasă înfierare a politicei, a neno­rocitei politici ce se face în provin­ciile alipite. A constatat anume înaltul prelat că mai sunt încă în Ardeal unde regiuni unde românii continuă să se maghiarizeze și odată cu aceasta să treacă de la credința strămoșeas­că la relgia catolică. Cărei împrejurări îi datorim a­­cest fapt care este o adevărată ru­șine națională ? împrejurând că oamenii noștri politici și partidele n’au grăbit să se ducă la frații dezrobiți nu pentru a-i înălța sufletește și­ a le da tot ce mintea și cultura românească pro­dusese mai bun și mai de seamă, ci pentru a-și recruta aderenți pen­tru scopuri mărunte de partid. Dorința de întărire a partidului a făcut ca marile probleme cultura­­le și naționale să rămână pe al doi­lea plan. S’a depus muncă și s’au făcut jertfe pentru a se întemeia un club politic, o organizație de partid, acolo unde trebuia înființată o școa­lă, un focar de lumină curată și se­nină. Cu politica de partid s’au dezlăn­țuit patimi, s’au trezit apetituri, s’a semănat vrajba și ura între oameni. Au fost lăsate însă de o parte, ca chestiuni lipsite de importanță: cul­tivarea miriiei, răspândirea, unei să­nătoase culturi românești, întărirea sentimentului de conștiință națio­nală. De aceia, m­ai sunt încă în Româ­nia români cari se maghiarizează, ortodox­ cari trec la catolicism. De aceea vedem, spre patina noastră cinste, că în Basarabia sunt astăzi mai multe organe de publici­tate rusești decât sub dispăruta ad­ministrație rusească. De aceia, Maramureșul lui Dra­­goș-Vodă dă un strigăt de alarmă și de disperare că străinul îl înca­lecă și că românii stau astăzi sub raportul cultural mai rău de cum au stat sub unguri. O politică salvatoare, o politică ce nu s’a făcut și care se impunea din capul locului era o politică de cul­tură, de înfrățire dezinteresată, de temeinică unificare sufletească. Urmările nenorocite le vedem. Le vedem, l­e semnalăm, le deplângem. Atâta însă nu-i de ajuns. Ar tre­bui ca fiecare să-și facă examenul de conștiință, să recunoască dru­mul greșit pe care a mers și să a­­dopte o nouă mentalitate și o nouă linie de conduită. Deviza să fie­ mai puțin pentru partid și mai mult pentru măriile in­terese ale tarei și ale neamului. __ N‘ B‘ Iugoslavia renunță la amenda Bulgarie — Telegramă particulară — Belgrad. 23. — Guvernul a hotă­rât să se deziste de punctele ultima­tumului care specifică obligația pen­tru Bulgaria de a plăti o despăgu­bire cu privire la atentatul împotri­va atașatului militar iugoslav la Sofia. Această hotărâre, bine primi­tă în cercurile politice, arată dorin­ța de­ a se evita umilirea Bulgariei. Astfel, XX.­­ No. 6126 Duminică 25 Noemb. 1923 2 Lei exemplarul 4 L,el în străinătate Invalizii de războiu la. Camera Pens­ Ú2 mizerie.-O tristă d­ezonorare a țării Joi, tocmai în vremea când repre­zentanții nației sunt în fierberea necesitatea de a-și mări diurnele și când un nou automobil, șolfcur și­­ ș<ri de cabinet THEODOR NIȚOI Voluntar rănit în luptele de la Măd­răgești, primește pensie 50 lei lunar, se votează, — s’a prezintat la Ca­mera o delegație de invalizie de răz­boi care a prezentat un memoriu ce constitue o condamnare morală definitivă pentru regimul exploata­tor al jertfelor războiului. ?i.vua xenryy. xs. surat și cu trei copii mici primește pensie 73 lei lunar. Trandafir F. loan, rănit la Tg.­­Ocna, are amândouă picioarele tă­iate, el primește o pensie lunară de 30 lei. Teodor Nitoi, voluntar, cu un pi­cior tãiat, are 50 lei pensie. Iar Ri- B^n Alihai, paralitic complet, n'a­m ajuns încă să aibă­, actele necesare pentru a primi cei doi poli pe lună pensie. Mihail Romașin, care și-a pierdut mai Kloua picioarele la Mărășești, e pensionat cu 73 lei pe lună. Am citat numai câteva exemple, la întâmplare. N’am ales desigur pe cele mai revoltătoare. Va mai continua această stare . Este o tristă și rușinoasă dezo­norare pentru țară. D. Ch. TRANDAFIR F. IOAN Rănit în luptele dela Tg.­Ocna, pri­mește pensie lunară 50 lei Țara care are miniștri mai mulți decât imperiul britanic, — România victorioasă și mare — ține pe mu­tilații războiului ei într’o mizerie, în care pe lângă incapacitatea la­comă a celor ce-și arogă dreptul de a conduce țara, se amestecă pare că și un crud dispreț. Pentru a parveni să atragă aten­ția deputaților noștri, prea copleșiți de războiul infinit al ministeriabili­lor, delegația invalizilor a adăugat la textul memoriului ei și un al­bum cu fotografii. E o învederare a realității potrivită și pentru parla­mentarii cari nu citesc nimic din principiu și din devotament pentru partid. Ei pot vedea cu ochii lor, fără eforturi... Pot vedea fotografia unui orb de război — Radu Năstase — care în­ EWfvrxs KVf 5mrrr3.. acordul italo-iugoslav relați» la Fiume — De la coresp. nostru particular — BELGRAD, 22. — Aitu­dia, sur­să sigură, că diferendul ital­o- sârb a căpătat o soluțiune elabo­rată direct între cele două gu­verne. După acordul stabilit — și ca­re e ținut secret — Italia păs­trează Fiume sub ocupație mill­iard fără anexiune, cedează Iu­goslaviei portul Baros cu delta executând astfel tratatul de la Rapallo. Ca compensație a încetărei de fapt a statului, liber Fiume pro­­ec­at, Jugoslavia capătă o rec­tificare a frontierei făcând să in­tre în statul iugoslav mai multe zeci de mii de slavi. Prima parte a convenției va fi executată în curând pe când a doua într-un viitor îndepărtat, ambele guverne trebuind să mas­cheze această violare procejată a tratatului de la Rapallo și a convențiilor de la Santa Margue­­rita, de­oarece rectificarea va fi făcută in detrimentul statului Fiume. JOSSIM republica inevitabilă in Grecia O PROFEȚIE A REGELUI CON­STANTIN CĂTRE REGINA MARIA Paris. — Corespondentul din At­­ena a­l ziarului „Le Temps“ public­­ă o interesantă corespondență a­­supra situației politice din Grecia și asupra inevitabilei îndrumări a ță­rii spre republică, singurul regim de la care poporul — după cum sus­ține corespondentul — așteaptă re­staurarea ordinii și limiștei în Gre­cia. Un pasagiu interesant al acestei­ corespondențe îl alcătuiește în deosebi o profeție făcută pe vre­muri­, de defunctul rege Constantin, asupra posibilității apropiate a u re­gimului republican în Grecia, către regina Maria a României. Iată acest pasaj: „Când în cursul conversațiilor — despre cari se zice că au fost une­ori furtunoase — regina României reproșa regelui Constantin că nu cedează jocul fiului său George, re­gele răspundea: „Faci rău că in­siști. Monarhia este profund minată în Grecia. Numai eu, prin prestigiul meu personal, mai pot să o susțin și să fac să fie acceptată. Dacă eu abdic, succesorul meu, care nu are popularitatea mea, va fi neputin­cios și, după câteva luni, Grecia va fi o republică". F ?!I ZIARUL­­­ DIMINEAȚA* Cupon de premii Seria III-a N­o. 70 $ Strângeți aceste cupoane ! Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea Mi marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA“

Next