Dimineaţa, aprilie 1924 (Anul 21, nr. 6249-6275)
1924-04-20 / nr. 6268
BUCUREȘTI, Sărindar 9—118 pagini dat In 1904 de Const. MIILE „Eliniki Politia“’ Adică „Republica elenă“, cu toate că în traducere textuală expresiunea de mai sus înseamnă „Cetatea alenă“. Dar dând statului în noua sa formă numele de „Eliniki Politia“, un loc de „Eliniki Dimocratia“, care ar fi corespuns exact cu termenul „Republica elenă“, grecii au ținut să reînoade firul istoric, chemând din nou la viață forme, tradiții și amintiri peste cari au trecut mai bine de două mii de ani. Pe vremea când poporul grec, legănat în speranțe și visuri de o mărire ce nu s’a realizat, îl încorona pe răposatul rege Constantin, îi decerna titlul de Constantin al XII-lea. Era o cifră care cuprindea într’nsa un mare program politic, făcând din,regele Elenilor“ succesorul direct al ultimului împărat bizantin. Era numai un salt de câteva veasuri și nesocotirea câtorva adevăruri istorice elementare, cum ar fi, bunăoară, acela că Atena nu poruncise vreodată asupra Constantinopolului ci, dimpotrivă, întreaga Grecie fusese o simplă și destul de ascultătoare provincie a împărăției Bizanțului. De data aceasta saltul înspre trecut al grecilor este cu mult mai mare, depășind vre-o douăzeci de veacuri Aceste încercări de reînodare a unui fir istoric rupt de atâta amar de vreme n’au, la urma urmelor, decât o importanță pur teoretică, influența lor reală asupra stărei de lucruri din zilele noaste fiind absolut nulă. Esențialul este de a ști dacă noul regim pentru care s’a pronunțat în majoritatea sa poporul grec este definitiv, dacă pune în sfârșit capăt nenorocitelor frământări în cari se abate Grecia de vre-o zece ani încoace și dacă această țară va putea păși cu adevărat la normalizare, refacere și consolidare. Aci credem că e locul să arătăm că se săvârșește o greșală, când se caută a se stabili o legătură între gradul de cultură și de civilizație a unui popor și forma de guvernământ, zicându-se că cutare popor e copt pentru regimul republican și cutare altul nu e încă îndeajuns pregătit. E o greșală, o nesocotire a realității. Țările cu regim monarhic nu însemnează că sunt locuite de popoare mai înapoiate în cultură decât țările aflătoare sub regimul republican. Altmintrelea, ar trebui să admitem că cutare popor din sudul Americei este mai înaintat decât poporul englez sau Italian sau că elvețienii de pe la 1300, când au pus bazele vechei lor republici federative erau culți și civilizați decât cea mai mare parte din europenii din zilele noastre. Faptul de a opta pentru regimul monarhic sau cel republican se datorește altor factori, cum sunt tradiția, evoluția istorică, concepțiile, interesele și nevoile specifice ale unui popor etc. Iar dacă grecii s’au pronunțat, în majoritatea lor, pentru regimul republican, aceasta se datorește în primul rând evenimentelor interne și nenorocirilor militare și, al doilea faptului că la dânșii nu există, cum e cazul la români, o tradiție monarhică. In zilele acestea republicanii își sărbătoresc la Atena și în tot cuprinsul țărei succesul obținut cu ocazia plebiscitului, vestind cu o bucurie ușoară de înțeles că peste trei sferturi din alegători au votat în favoarea republicei. Regaliștii însă, prezintând cifrele într’un fel a cărui cercetare nu ne aparține, caută să reducă la proporții neînsemnate succesul cu care se laudă adversarii lor. După regaliști, majoritatea republicană nu s’ar datori decât, voturilor date de emigranți și de minoritățile etnice din nouile teritorii. Se poate să fie așa. Odată însă ce acești votanți sunt alegători, bucurându-se după lege de deplinătatea drepturilor politice, voturile lor au absolut aceiași valoare ca voturile celor mai neaoși greci din Peloponez și Morea. Un alt simptom favorabil consolidării noului regim este declarația șefilor regaliști și a ziarelor care luptau pentru cauza monarhiei că se închină înaintea faptului împlinit, recunoscându-i drept bun și definitiv și că renunță la lupta pentru răsturnarea actualei forme de guvernământ. Tot ce dorim din partea noastră, este ca Grecia să-și găsească în sfârșit liniștea de care simte o nevoie așa de imperioasă și să redevină în Orient un important factor de ordine și progres. I. BATZARIA liguim iugoslave N’am dorit și nu dorim câtuși triumf și de mare bucurie pentru de puțin slăbirea alianței noastre cu Iugoslavia și nici desfacerea unei prietenii pe care am vrea cu tot dinadinsul să o vedem cât mai sinceră. O dorință unilaterală nu este însă suficientă. Dacă ambele părți nu sunt animate de aceleași sentimente, scopul urmărit n’are cum sa fie atins. Din nenorocire, așa se prezintă cazul cu presa de la Belgrad. Sub pretextul unor acte de jaf ce ar fi fost săvârșite de români în comunele Modoș și Pardani din Banat, presa sârbească, în aproape unanimitatea ei, a dezlănțuit o campanie de o neobișnuită vehementă împotriva României, a armatei române și a întregului popor românesc. N’au fost invective mai jignitoare, mai injurioase pe cari presa „aliaților“ noștri să nu le fi aruncat la adresa României și a românilor. In eșirile ei atât de violente, această presă — și nu cea românească — a găsit că alianța cu România este inutilă și chiar dăunătoare. Tot în presa dela Belgrad s-a scris că ziua în care rușii vor năvăli în Basarabia, va fi o zi de T. S. poporul sârbesc. De asemenea, confrații dela Belgrad sunt cei ce au recurs și la caricatură, ca să ridiculizeze și să insulte armata română. Așa se prezintă realitatea. Care urma să fie atitudinea noastră? Să păstrăm tăcerea și să închidem ochii? Nu, pentru că nu vedem întrucât tăcerea noastră i-ar fi determinat pe sârbi să-și schimbe ideile și sentimentele ce le au manifestat în atâtea ocazii. Pe un ton care n’a depășit un moment urbanitatea necesară, am relevat campania presei sârbești, atrăgând asupra ei atenția atât a opiniei publice, cât și în mod deosebit a guvernului. O astfel de atitudine nu înseamnă însă că am căuta să stricăm o operă de a cărei necesitate suntem convinși. De aceea, dacă e vorba ca să se facă un apel la moderațiune și la mai multă cuviință, acest apel nu poate fi adresat decât exclusiv confraților din capitala Iugoslaviei. Oglinda zilei Oul șase lei tine.. GĂINA: Nu te mai grozăvi așa. Cu un ou al meu, cumpăr șase ca Instantaneele noastre Suveranii la Paris Regina eșine ie la dineul de gală de la legația română. In jurul acordului franco-român Acordul si chestia Basarabiei A titudinea presei Italiene Am reprodus eri o corespondentă din Paris a ziarului „Secolo" din Milano, din " care reieșea cu câtă neplăcere s’ar vedea în Italia încheierea unei alianțe franco-române. Acelaș ziar, într’o corespondență, mai dă următoarele informațiuni asupra negocierilor cari au loc actualmente la Paris între d-nii Duca și Poincaré. „Negocierile diplomatice pentru elaborarea tratatului de alianță între Franța și România continuă cu intensitate la Quay d’Orsay între Poincaré, ministrul de externe român Duca și directorul general al afacerilor politice Peretti della Rocca. S’a ivit însă o piedică , Basarabia. „România ar voi ca Franța să stabilească într'o clauză, deschis, cum că va interveni cu toate mijloacele în caz când Rusia ar căuta să ia cu armele vechea provincie. Toate promisiunile formale în această privință și declarațiile conținute în toasturile oficiale, nu asigură pe deplin guvernul român care vrea o promisiune în scris din partea Franței. Chestiunea e foarte delicată, cum se vede, și importanța acestei cereri a fost imediat înțeleasă de Poincaré și de colaboratorii săi. TRATATUL DEFENSIV „Nu pare deocamdată că Franța ar voi să asume tutela destinelor mai mult sau mai puțin agitate ale Basarabiei, și mai ales, a conflictului care există de pe acum și al cărui epilog între România și Rusia nimeni nu o poate prevedea. Cu tot bolșevismul, cu tot cordonul sanitar, Rusia începe să provoace serioase preocupări în cercurile diplomatice din Paris, în ce privește capacitățile sale militare. „Este cert că la Paris se dorește semnarea unei convenții care ar fi un inel mai mult în lanțul de protecție contra Germaniei și Rusiei. Dar se declară fără înconjur că este greu să se dea acordului franco-român un aspect pe care toate celelalte tratate cu țările Micei Antante nu l-au avut. Intențiile Franței sunt deci limitate la un acord strict defensiv în cazul unei agresiuni din partea Germaniei contra ei sau contra României, agresiune care ar provoca „casus foederis“ între cele două națiuni, ii place Franței să se alieze cu România, dar nu prea mult. Ea consideră util și chiar oportun să cânte Basarabia ca o provincie românească, dar nu înțelege să așterne sentimentele ei pe hârtie. Maximumul de concesiuni ce ea îl poate acorda Rcaviniei este să indice un tratat de alianță care să servească drept frâu pentru eventualele amenințări moscovite și să protejeze în mod relativ libertatea ei internă și unitatea ei față de Europa. «Totuși nimeni nu crede ca piedica Basarabiei ar putea nicească încheerea tra<attiv,nu* poate ca să-l întârzie" cu câteva Ö» sau cu câteva săptămâni, dar înțelegerea asupra punctelor principale pare de pe acum perfectă între cele două guverne“. AMENINȚĂRILE RUSIEI BERLIN. 8. — „Berliner Tageblatt” află din Roma. Chestia încheieri unei alianțe între Franța și România e urmărită cu o vădită preocupare, deși ziarele afișează o oarecare nepăsare. Face impresia că ministerul de externe francez a deranjat considerabil planurile Italiei. „Camere Italiano" subliniază totuși că noua alianță nu înlătură izolarea Franței și nu schimbă situația în Orientul european. România se înșeală, de altfel, dacă așteaptă mari avantagii de la Franța, care-i oferă protecția contra unui atac rusesc. Unicul avantaj va fi un imprpmut, dar cu câștiguri cămătărești, „Nuovo Paese" scrie că, acum se ■pricepe tonul amenințător ce țin Rusia de un timp față de Rmânia, ca și campania antiitaliană a presei pariziene. ' ‘ • , • .! I Dar atitudinea, amenințătoare a pregătiri, 'războinice, 'ci o* ?■cercare de intimidare a României. Din nefericire, noua alianță va face ca relațiile franco-rusești să ia forma unei ostilități primejdioase. Nota Red. — Vocile din presa italiană ilustrează numai atmosfera , care domnește la Roma, cu privire la țara noastră. De aceia le reproducem. De aceia însă toate informațiunile presei italienești trebuie primite cu rezervă, ca fiind colorate de anume tendințe ostile Franței și, prin repercusiune, și nouă. • UN TRATAT FRANCO-IUGO■ SLAV Paris, 18. — După informal 5 mii din sursă demnă de încredere, un tratat defenson va fi încheiat între Franța și Iugoslavia cu ocazia vizitei suveranilor iugoslavi la Paris care va avea loc la sfârșitul lunei Mai. Reorganizarea ministerelor Numirea unei comisiuni centrale pentru coordonarea lucrărilor comisiunilior mixte Printr’un jurnal al consiliului de miniștri, d. Vintilă Brătianu a fost autorizat, ca de acord șefil de-, parlamentelor, respective, sâ ia măsurile necesare, pentru, formarea din nou a comisiunilor mixte menite să cerceteze și să revizuiască situațiilea de fapt a serviciilor publice și a folosirei personalului. Acele comisiuni vor lucra după norme generale date de d. ministru de finanțe. . Consiliul de miniștri a mai hotărât ca lucrările ce vor fi întocmite de acele comisiuni mixte, si servească la pregătirea bugetului pe exercițiul 1925, ca elemente necesare pentru adaptarea serviciilor actuale și personalului existent, viitoarelor legi de organizare. FORMAREA COMISIUNEI CENTRALE Pentru coordonarea lucrărilor comisiunilor mixte a fost numită o comisiune specială ce va lucra la ministerul de finanțe. In acea comisiune au fost numiți d-nii Emil Pangratti, fost ministru, ca : președinte; Grigore Grecescu, președintele Curtei de conturi; V. P. Sassu, fost ministru; C. Dimitriu, senator, fost vice-președinte, al Senatului; N. Bălănescu, vice-președinte, al Camerei; Traian Lalescu, deputat și D. I. Gheorghiu, secretar ■- general, al ministerului de finanțe, ca membri.Directorul general al contabilităței publice va fi secretarul comisiunei centrale. La acești membri, se vor adăuga delegații c omisiunilor mixte, câte unul plin, fiecare departament. CÂND VOR FI TERMINATE LUCRARILE v Lucrările comisiunilor „mixte vor fi terminate cel mai târziu la 1 Mai, în considerația c&, acele comisiuni au mai lucrat și’n cei doi ani din urmă, ■ în acelaș scop. •Comisiunea centrală a fost convocată pentru Luni' 21„c. .la ministerul, de finanțe. ZIARUL „DIMINEAȚA CUPON DE PREMII SERIA V-a Ho. 8 Strângeți aceste cupoane! Adunând 90 de cupoane consecutive primesi cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gratuit de ziarul „DIMINEAȚA“. vatm. *6 ANUL XXI - Mo. 6268 Duminică 20 Aprilie 1924 2 Lei exemplarul 4 Lei fn străinătate Iluiln vnilor Diferitele sisteme existente de producție și desfacere din țară Se prepară,, după cum se știe, o importantă schimbare a regimului actual privitor la producția și desfacerea băuturilor spirtoase. D. ministru de finanțe urmărește cu această ocazie, două tendințe bine definite: 1) să unifice pentru întreaga țară modul de desfacere al băuturilor spirtoase și 2) să reducă, pe cât e posibil, întrebuințarea produselor alcoolice ca băuturi. Pentru atingerea acestor scopuri se lucrează la întocmirea unui proect de lege de către două comisiuni : una ocupându-se cu partea producției și alta cu partea desfacerei. Membrii acelor comisiuni se arată foarte optimiști și asigură că vor propune parlamentului un proect menit să dea rezultate dintre cele mai apreciabile, atât in ce privește economia națională, cât și sănătatea publică. DIFERITELE REGIMURI EXISTENTE Până la cunoașterea principiilor și dispozițiilor acelui proect de lege, ne vom folosi de unele date ce le avem, ca să arătăm actualele condiții în cari se produc și se desfac băuturile spirtoase, în diferitele regiuni ale țărei. IN ARDEAL _1 BANAT In Ardeal și Banat, spirtul e produs de două feluri de fabrici: unele agricole și altele industriale. Producția destinată consumului era contingentată. Fabricile agricole au fost înființate în regiunile sărace, cu scopul de a fi Îngrășate terenurile slabe cu borhoturile de la fabrici și în acelaș timp de a da populației posibilitatea să crească și să îngrașe vite destinate tăerii. Pentru o mai bună încurajare a celor cari înființau asemenea fabrici, era sporită cota lor de fabricație, în timp ce era micșorată a fabricelor industriale. Sistemul acesta întrebuințat sub dominația maghiară, fusese imimultvatat de idiguri <bh Germhinia. Fabricele agricole de spirt erau obligate să producă treptat, cantitatea ce le era fixată, ca astfel să producă în tot cursul anului borhotul necesar pentru îngrășarea vitelor. In ultima decadă ungurească 1908—1918, de stăpânire contingentarea producției fabricelor agricole fusese egalată cu a celor industriale. Erau în Ardeal și Banat 18 Fabrici industriale de spirt și 107 agricole. Supraproducția fabricelor industriale era mai mult impusă la taxe decât producția contingentală ce urma să fie dată în consumație. Unele dintre fabricele agricole și industriale, au și rafinerii pentru produsele lor. Sunt 37 asemenea rafinerii. Dar mai sunt și 4 rafinerii independente, cari rafinează spirtul brut produs de fabricele agricole. Sunt de asemenea și depozite libere de desfacere și anume 32, dintre cari 13 independente de fabrici In timpul războiului și după aceea, numărul fabricelor de «*irt a scăzut. Regimul alcoolului in Ardeal și Banat a fost predominat de interesele economice. Mulțumită acelui regim, terenurile din vecinătatea fabricilor și-au sporit producția, iar creșterea vitelor a luat o însemnată dezvoltare. Producția de spirt în Banat și Ardeal a fost în anul 1922—23 de 107.279.075 grade, din cele 17 fabrici industriale și de 78.789.060 grade, din fabricele agricole. Sunt în Basarabia și 13 fabrici de spirt din vin, cu o producție de 3.233.669 grade, în acelaș an și cari sunt principalele fabrici de cognac din țară. Neurmărind nici o preocupare economică, regimul monopolului pe alcool in Basarabia a dat în schimb rezultate bănești apreciabile, după cum se vede: In 1919—20 12.089.006 lei. In 1920-21: 67.512.078 lei. In 1921—22 102.953.527 lei. In 1922—23 . 105.619.938 lei. In vechiul regat a fost și e, după cum se știe, regimul de libertate pentru înființarea fabricelor de spirt. Se cere numai autorizația de înființare, în vederea instalărei măsurilor de control. Producția e lăsată de asemenea nelimitată, impunându-se numai condiții de ordin sanitar. Acele fabrici nu sunt supuse nici unei măsuri de ordin economic. In schimb nu sunt permise depozitele de spirt netaxat în centrele de comerț. Producția de alcool servă la fabricarea băuturilor spirtoase. Prin legea de la 1903, modificată în 1921, s-a dat o extindere întrebuințărei alcoolului și pentru fabricate industriale, ce au luat de curând o mare dezvoltare. IN VECHIUL REGAT In vechiul regat sunt 29 fabrici înainte de război erau 31. Producția lor în 1922—23 a fost de 126.766.730 grade. TOTALUL FABRICELOR ȘI Azi PRODUCȚIEI In toată țara funcționează azi 215 fabrici de spirt din cereale, cu 7 rafinerii speciale și cu o producție totală de 381.510.178 grade, repartizate astfel: Ardealul și Banatul cu 125 fabrici producătoare de 186.068.135 grade alcool; Vechiul regat : 29 fabrici cu 126.766.730 gr.; Bucovina: 50 fabrici cu 18.200.860 grade și Basarabia : 11 fabrici cu 23,474.038 grade. DEM. IN BUCOVINA In Bucovina, regimul de producție a alcoolului a fost aproape comun cu cel din Ardeal și Banat. Numai contingentarea se făcea anual, în loc să fi fost făcută pe zece ani. Terenurile atribuite fabricelor, aveau în genere întinderi până la o mie hectare. Sunt azi în Bucovina 50 fabrici, cari funcționează. Dintre acestea cinci sunt industriale și 45 agricole. Sunt de asemenea și trei rafinerii. Producția în 1922—23 a fost de 11.348.860 grade la fabricele industriale și de 37.853.000 grade la cele agricole. IN BASARABIA In Basarabia a fost și e încă menținut regimul monopolului pe alcool. Acest regim, fără a fi contribuit la combaterea alcoolului, a creat statului o importantă sursă de venituri. Producția destinată consumului intern era dată pentru desfacere debitelor conduse de funcționari de stat. Restul producției era liber la export. Debitele de desfacere erau închise seara devreme, măsură ce a dat efecte sociale foarte bune. In Basarabia sunt 11 fabrici industriale, cari au dat în 1922—23 o producție de 23.474.058 grade, din care au fost date în consumația internă 21.722.387 grade. Linia electrica M-Snov-Prim HOTĂRÎREA CONSILIULUI ECONOMIC AL GUVERNULUI Am anunțat că în ședința sa de joi după amiază, Consiliul economic al guvernului a aprobat în principiu construcția unei linii electrice particulare care să lege Bucureștiul cu Snagovul eventual cu Ploeștii. CONDIȚIUNILE PUSE DE CONSILIU După cererea Direcțiunei căilor ferate, care se teme că această linie ar putea concura traficul de călători și mărfuri de pe linia București-Ploești a statului și că ar putea produce o perturbare în administrația unitară a circulației căilor ferate, consiliul a hotărît ca linia București-Snagov-Ploești să nu poată fi legată nici cu stațiunea Mogoșoaia nici cu gara Ploești. A mai hotărît ca societatea ce se va constitui în vederea acestei construcții să fie supusă regimului legii comercializării. In consecință, capitalul național (al statului și particularilor români) va intra cu 60 la sută, iar capitalul străin cu 40 la sută. O clauză specială mai prevede că o treime din capitalul total se va subscrie de comunele pe teritoriul cărora trece linia. Acest capital va fi împrumutat comunelor de însăși societatea constructoare, iar amortismentul și dobânda împrumutului se vor prevede în bugetele anuale ale comunelor. PERSPECTIVELE ACCEPTAREI LOR In urma acestor hotărîri „Sindicatul de studii pentru punerea, în valoare a stațiunei climaterice Snagov“ constituit de cele 12 bănci mari din Capitală se va întruni azi după amiază, spre a aviza asupra începerei lucrărilor preparatorii. După cât se pare condițiunile puse de consiliul economic ar putea fi acceptate de consorțiu, afară de acea prin care se împiedică legătura liniei electrice cu linia ferată a statului. Această clauză, ce pornește din teama de concurență e socotită ca un „nonsens“ atâta vreme cât însuși, statul e direct interesat în întreprindere și cât linia ferată nu face față nevoilor întregului trafic. Rămâne acum să se vadă hotărîrile ulterioare ce se vor lua în această chestiune. tb. v.