Dimineaţa, aprilie 1924 (Anul 21, nr. 6249-6275)

1924-04-26 / nr. 6274

BUCUREȘTI, SSrinte 9 11­1 pagini fondat la 1904 de Const MILLE r»e can­d mai­ de grabă ar fi trebuit să fie zile de bucurie și de reînviere a speranțelor. Suntem in plină primăvară și peste două zile prăznuim cea mai mare sărbă­toare a creștinătății; Învierea Dom­nului, triumful binelui și al ade­­vărului. Cu toate acestea nouri de Îngri­jorare Încruntă și întunecă fetele , tuturor. Suntem în primul rând îngri­jorați ca patriculari, ca părinți de familie, ca oameni cari consta­tăm cu durere că din zi în zi fa­cem tot mai greu față nevoilor im­perioase ale traiulu. Prețurile tu­­turor articolelor se urcă zilnic, pe când veniturile aproape marii majorități a cetățenilor rămân de ani de zile aceleași, dacă nu se re­duc chiar, cum e cazul cu foarte multă lume. Ne urăm încă de pe acum, între prieteni și cunoscuți, sărbători ve­sele și fericite cu ocazia Paștilor. Dar mai înainte de a intra în săr­bători și de a gusta din plăcerile odihnei și ale veseliei, trebue ca fiecare din noi să ne batem cu ca­pul de toți pereții pentru a putea preîntâmpina cheltuelile strict ne­cesare. Sărim în sus, ne indignăm, pro­testăm, când ni se spune de ne­gustor că cutare articol pe care în ajun îl lăsasem, bunăoară, la 30 de lei chilogramul, azi este 40 sau chiar 50, că ghetele, că îmbrăcă­mintea au atins prețuri aproape îndoite de cele ce au fost mai a­­cum câteva luni. Li­bietul nostru buget se soldează cu deficite pen­tru a căror acoperire nici nu mai hrănim vreo nădejde. Dacă din domeniul privat tre­cem în domeniul public, subiecte­le de îngrijorare sunt de aseme­nea adânci și cât se poate de semi­­base. Dacă e frumos și e senin ce­­rul lui Dumnezeu, nu tot așa se prezintă și cerul politic — fie ce­rul politicei interne fie acela al politicei externe. In interior domnește o nemul­țumire căreia i-am putea zice cu drept cuvânt generală. Nu provoa­că decât zâmbet, dacă nu indig­nare, asigurările oficioase cari su­nă ca o ironie amară, cum că to­tul s’a normalizat, cum că nu e nici o criză de numerar ori de altă natură, sau că în tot cazul criza aceasta nu e decât aparentă, iar nu reală. Se încearcă schim­bări de noțiuni, de înțelesuri de cuvinte, decât, astfel de încercări nu ne ușurează întru nimic greu­tățile cari ne apasă și nici nu ne alungă amarele decepții. Cât despre îngrijorarea provo­cată de situația internațională, so­cotim că nu e nevoie să insistăm mai amănunțit asupra acestui su­biect. Se știe nourul ce se desem­nează spre răsăritul nostru. Dacă nu este imediat amenințător, în tot cazul din pricina lui nu putem avea parte de zile liniștite. Trebue să fim mereu cu ochii deschiși și bine pregătiți. Örfre n­r .1 . Și mai avem­ nevoie de prieteni cari să ne sară în ajutor la ceasul de primejdie. Ne uităm în juim­­­e, dealungul granițelor noastre și trebue să constatăm cu durerea în inimă că prieteni pentru­ ziua u­­nui pericol mare nu prea sunt Ceva mai­ departe este în adevăr O mare Putere care nu dorește în­frângerea noastră și care ne-ar da bucuroasă o mână de ajutor. Dar, cum am spus, e departe, iar duș­manul e așa de aproape­­.« De aceea, trăim zile de îngrijo­rare. Atârnă de noi, de voința, de priceperea noastră să le facem mai puțin triste și întunecate. Unul din mijloace ar fi­ o solidaritate, o dra­goste mai mare între toți cetățenii țării, dragoste și solidaritate ba­zată pe respectul cinstit al legilor, al libertăților și al drepturilor fie­căruia. Fie ca zilele acestea să inspire fiecăruia gânduri bune . N. BATZARIĂ ’€ [UNK] Ilin UM 3 go ifi lielisi ta BERLIN, 24. (Rador)".­­ Din Co­penhaga se anunță că guvernul da- nez a fost definitiv format. Primul ministru Stauning a luat conduce­rea ministerului de industrie și co­merț. Contele Moltke a fost numit ministru­ de externe, iar d-na Nina Bang, ministru de instrucție. D. STAUNING ~ Netociiri între Ungaria și Jugoslavia BUDAPESTA, 24. (Rador).­­Ele au început negocierile directe în­tre Ungaria și Jugoslavia la Bu­dapesta pentru rezolvarea chestiu­nilor în litigiu. Conferința paralelă care trebuia să aibă loc la Belgrad a fost amâ­nată, din motive teh­nice, pentru 1 Mai. După deschiderea conferin­ței de la Budapesta s-au instituit i­­mediat subcomisiuni care au­ în­ceput deliberările. Oglinda zilei nmasBsaaaaosj MIMI Curățenia străzilor : Ce te-ai apucat de nas ? < \ * Nu yezl că am ajuns pe str, ParfipnuîulA o Helfferichi in catastrofa d­ela Bellizaria ? Berlin, 24. (Rador î­t la Berlin exiști temere ci printre jertfele ca­tastrofei de cale ferată de la Belli­­zona ar fi si cunoscutul om de stat german dr. Helfferich. Grav rănit a fost fostul director general al­ sin­dicatului de fosfare Forthmann. ----——mur^-T—‘tsur— D. HELFFERICH v­é Iii pin prin gaz si Primăria Capitalei aplică dela 1 Apri­lie următoarele prețuri pentru consu­mația de gaz Ii electricitate: Gaz pentru locuințe, Instituțiuni pu­blice și gaz Industrial lei 7.25 m. c.; pentru magazine, birouri si Institutiuni comerciale lei 10 m­. c. Electricitate, locuințe, instalațiuni publice si Industriale le­ 10 kllovatul, magazine, birouri, Institutiuni comerci­ale de 13 kwt. In jm­a­ atentatului contra lui Horthy VIENA.­­ Continuă să circule zvo­nurile cele mai diverse asupra atenta­tului eșuat contra regentului Horthy. Bărbați­ politici ai opoziției spun făuil că cei trei Indivizi arestați n’ar fi de­cât agenți provo­catori. După el, Bethlen Insufl ar fi înscenat atenta­tul în scop de a-l determina pe re­gent, care pune piedici politicei sale, ca să se de­mită. De fapt, fe­lul guvernului se străduește de o bucată de vreme HORTHr să convingă pe HOR­in­g Horty, că persoa­na să compromite reușita planului de asanare a Ungariei, dar până acum re­gentul a refuzat să renunțe la funcțiu­nile sale. In ultimele zile, zvonul despre demisia sa apropiată a circulat în di­verse rânduri, atât la Viena cât și la Budapesta. Alte zvonuri afirmă, dimpotrivă, că atentatul ar fi fost pus la cale de mo­narh­al cari ar fi nemulțumiți de ami­ralul Horthy fiindcă el ar fi devenit, ca și Bethlin favorabil nnui acord al Un­gariei cu Urtica Antanta. Un Miitar român decorat la Paris LONDRA . Ziarul „Daily Chro­nicle“ anunță: Kadaiban, al cărui taraf de lăutari români este o mare atracție la Hotel Metropol, a fost chemat la Paris pentru a cânta în fața președintelui republicei france­ze și a regelui României cu ocazia vizitei acestuia din urmă în capi­tala Franței. El a fost decorat cu ordinul Coroana României și s-a înapoiat la Londra foarte mândru de această decorație. El și cu oa­menii săi, cu excepția a doi cari sunt ruși de la frontiera României, sunt adevărați țigani români și au fost autorizați să vie la Londra, cu condiția ca să nu cânte la dans. A­­cesta este motivul pentru care ni­meni în Anglia n’a dansat încă la muzica lui Kódaiban, cu toate fit­­mele sale ispititoare. «su­sa lui Hrvgorasky PRAGA, 24. — Eri a murit, la Praga, în vârstă de 58 ani, fostul profesor al Universității din Mosco­va, Novgorosky, filozof juridic emi­nent care emigrând la Praga în 1922, a fondat acolo Facultatea det drept rusă. I Drama de lângă Baia de Criș . ^ —■ ■ n­ £ ^ .nfr Un funcționar îndrăgostit împușca pe soția unui proprietar ARAD. 23. — Parchetul din Arad a fost recunoștiințat, că o dramă s’a petrecut Duminică după amiază la marginea pădurii de lângă Baia de Criș. Funcționarul Virgil Baia, de la Ju­decătoria de ocol a acestei locali­tăți, fiind îndrăgostit de soția mare­­lui proprietar Ilia Arsenie, și fiind respins de aceasta, a hotărât să se răzbune. Duminică după amiază, pe când proprietarul Își făcea obișnuita Iui nHiidiimu­­mi­lUica—«aciTim num numi a plimbam Împreună cu tânăra sa so­ție, fu Întâmpinat de îndrăgostitul funcționar la marginea pădurii. Virgil Basa a împușcat pe tânăra femeie cu două focuri, trase cu o armă de vânătoare. După săvârșirea crimei, Basa s’a prezentat Jandarmeriei din Baia de Criș, unde a mărturisit fapta. Parchetul a dispus aducerea cri­minalului la Arajf * Luca Tratativele cu Vaticanul 4.. . . . . ••.'­..' ? ... ■ când pleacă L Const Bana la Roma 'Se­­ cunosc tratativele urmate în­­tre guvernul român și Vatican pentru încheierea unui concordat prin care să se stabilească relațiu­­nile bisericei catolice din Româ­nia statul român. D. CONST. BANU Iată care este stadiul acestor­ tra­­tative. In urma discuțiunilor urmate între monsegniorul Mario Dolci reprezentantul Vaticanului la Bu­curești și d. C. Bănuț, delegatul gu­­vernului român s’a căzut de cord asupra câtorva puncte prin­­­­cipale care formează nucleul in jurul căreia urmează să se des­­volte textul Concordatului. Cum însă monsegniorul Doici nu avea depline puteri din partea Sfântului Scaun, nu s’a putut în­cheia concordatul la București. D. C. Banu, delegatul guvernu­lui român va pleca după sărbăto­rile Paștilor la Roma unde vor continua discuțiunile, se va stabili textul și se va semna actul în caz dacă se va ajunge la o înțelegere. D. C. Banu are depline puteri din­ partea guvernului român a trata și semna. D-sa­­ urma să plece mai’ de­vre­me la Roma, dar întârzierea s’a produs pe deoparte din cauză c’a lipsit din nș~V. I. G. Duca mini­stru de externe, iar pe de altă parte că st­aațla Roma s’a examinat dorința ca tratativele asupra a­­cestui­a combrdat să aibă loc după sărbătorile Paștilor. ______ AC de\ Viitoarea conferință a Micei înțelegeri PRAGA. 24. — După zia­­r­ul „Tribuna* viitoarea conferință a miniștri­lor* afacerilor străine ai Mi­cei înțelegeri va avca loc la Praga, după toate pro­babilitățile in Iunie sau iulie, căci în primăvară, Beneș va ține un ciclu de conferințe in America. In cazul când conferința nu se va putea ține in timpul verii, ea va fi amânată pentru Octombrie. Am anunțat că­ fuziunea dintre partidul nationalist-democrat și partidul poporului de sub șefia D. N. IORGA d-lui C. Argetoianu este în prin­cipiu stabilită și că ea nu va fi a­­nunțată decât după deschiderea Parlamentului. Au mai rămas de stabilit câteva puncte cari se vor stabili în discu­­țiunile ce vor urma între d-nii N. Iorga,șeful partidului naționalist­­democrat și C. Argetoianu, — dis­­cuțiuni cari vor avea loc după Du­minica Tomii când d. Argetoianu va veni de la Breasta. Aceste puncte sunt: denumirea partidului fuzionat; presa partidu­lui — întrucât cum se știe parti­dul naționalist are ca oficios „Nea­mul Românesc“ iar partidul d-lui Argetoianu are „îndrumarea“. A treia chestiune ce urmează a mai fi stabilită este modul cum vor fuziona organizațiunile jude­țene ale ambelor partide. Se pare că în această privință se va alege următoarea modalitate: Acolo un­de organizația unuia din cele două partide este mai puternică, se va recunoaște ca șef al noului partid șeful organizațiunei celei mai Ru­­tanice, ~ ~ 'Xrtest: Un exemplu concret: la Doro­­hoi, unde partidul naționalist-de­mocrat este tare, va fi recunoscută șefia acestui partid. La Dolj, sau la Botoșani unde sunt mai tari organizațiile argetoianiste, se va recunoaște șefia acestora. Și astfel în toate organizațiunile. Se speră, de altfel, că și asupra acestei che­stiuni se va cădea de acord. După ce totul se va fi între d-nii N. Iorga și D. Argetoia­nu, — șeful partidului nationalist­­democrat va convoca congresul partidului — conform statutului— spre a ratifica fuziunea. In ce privește pe d. Argetoianu, d-sa va convoca comitetul execu­tiv al partidului din care fac parte președinții tuturor delegațiilor ju­dețene. 1. Vata politica Fuziunea partidului naționalii democrat cu argetoeniștii * In numărul de aseară „Neamul Românesc“ anunță că la 10 Mai c. se va ține congresul extraordi­nar al partidului nationalist-de­­m­ocisti AM. D. ARGETOIANU I­uni în strǎinatate k ■*­ ‘ AWUI *XI _ MO. 6274 Samuil 26 Aprilie 192î 2 Lel exemplarul - America­n aderă la Liga Națiunilor Ea va ajuta insa la rezolvarea problemelor europene Declarațiile președintelui Coolidge la banchetul presei ROMA­. 24. — New­ York.— Pre­ședintele Coolidge, în timpul prân­zului oferit de „Associated Press“ a rostit un discurs arătând că soco­tește ca definitivă hotărârea State­lor Unite de a nu adera la Liga Na­țiunilor. Statele Unite nu vor dis­cuta chestiunea datoriilor în con­ferințe Internaționale, dar inten­ționează să dea ajutorul lor la regularea problemelor europene. Când problema desnăgubirilor de bine primit la Londra.­­ Ziarul „Times“ spune: „Genera­lul Dawes și colegii săi — după ce au Îndeplinit Însărcinarea lor an de partea lor guvernele lor respec­tive. Coolidge așteaptă înfăptuirea marei opere de orânduire a repa­rațiilor și făgăduește că ta urmă va­ convoca o conferință mondială al desarmfirii, asemănătoare acelei din Washington. Fii­ ne Îngăduit de a­ avea rezerve și desitări din partea noastră. Experiența a arătat căi con­ferința din Washington nu este per­­fectă și că multe din efectele sala au fost întunecate de acțiunea re­centă a congresului în ce privește ’ imigrarea asiatică. Insă aceste con­siderente nu trebue să influențasem aprecierea noastră asupra faptului că președintele Statelor­ Unite este în­zestrat cu multă prevederi și să a­­preciem după cum trebue influența sprijinului acordat de Statele­ Unite pe cum ni l-am asigurat. " .J.­n război germana va fi definitiv aran­jată, Coolidge va sprijini convoca­rea unei conferinți mondiale, pen­tru limitarea armamentelor și codi­ficarea legilor Internaționale. In­ches arătându-și încrederea că ra­portul d-lui Dawes­­ va fi privit de toate guvernele europene ca meto­da cea mai bună de a ajunge la o înțelegere stabilă în chestiunea­ despăgubirilor. Președintele State­lor Unite se arată favorabil partici­­părei Statelor Unite la un tribunal de justiție, permanent, internațional. PRESA ENGLEZĂ ȘI DECLARA­ȚIILE lui Coolidge SBAFIELD, 24. — Discursul re­cent al președintelui Coolidge a fost late la Southampton. D. COOLDIGEL splmngmk ,­ ­ “a “*1 I Londră­, 24. (Rador). — Din ’Saik thampton se anunță că muncitorii, deja șantierele maritime au restuä pretutindeni lucrul. Patronii a*" hotărât să reangajeze pe toți mufti­­citorii concediați. ’■* a* " Ip SEAFIELD, 24. — Federația pa­­­tronilor constructori de vapoare a anunțat ori de dimineață că Intru­cât lucrul a fost reluat ori de către o parte din lucrătorii din Southamp­­­ton, lobout-ul anunțat nu va mai­ avea loc. Se află că reprezentantul uniunilor se vor întâlni rația patronilor mâine la cu Fede­i Londra,­ spre a discuta revendicările forma-' ii u­c­isi iii de Oradea^Mare iuvareii romii n­eon guvernului sogar sechestrezea avere personale a episcopului Széchényi ! " .......... . . ORADEA-MARE. — Am arătat în articolele precedente ce dispoziții testa­mentare a lăsat decedatul episcop ro­­mano-catolic de Oradea-Mare, contele Széchényi Miklós. A dus și a mai voit să ducă din averea Episcopiei de Oradea-Mare, în Ungaria, despuind partea românească a acestei dieceze de tot ce reprezintă vre-o valoare. Care este acum chemarea comisiunei însărcinată să inventarieze averea lăsată de acest episcop? 1. Trebue să stabilească în prima linie ce a primit episcopul, contele Széchényi când a luat conducerea diecezei de Oradea mare, acum 13 ani. Și pe vremea aceia inventaria­­rea averei Episcopiei de Oradea, a durat peste un an. Dela 11 Maiu 1911 până la 25 Septembrie 1912, a­­tât de imensă era averea acestei Episcopii. Și aci trebuie să desehi­­stabilit l dem o paranteză : Numai averea imobiliară a Epis­copiei de Oradea­ mare era evaluată la 189.000 jugăre de pământ, din cari 130.000 jugăre păduri (In urma ex­­propierei i-s-a lăsat Episcopiei 100 jugăre pământ arabil și 750 jugăre pădure). Canonicii diecezei oradane, aveau și ei, la rândul lor, fiecare câ­te 60.000 jugăre. Cât privește reședința Episcopală, ea este o clădire monumentală, de o extindere neobișnuit de mare, cu 365 ferestre, zidită pe vremea împă­rătesei Maria Terezia. Am vizitat zi­lele acestea palatul Episcopiei, și un lucru nostru ce am văzut acolo e, că poți intra cu o trăsură cu pa­tru cai în pivniță, dintr’o parte a clădirei, și să ieși cu trăsura din pivniță, prin extremitatea cealaltă a clădirei. Palatul acesta este mai mare decât palatul regal din Bucu­rești, și lucru ciudat, o singură per­soană, episcopul, locuia în cele o sută de încăperi ale imensului edi­ficiu. 2) După ce comisiunea va stabili ce a primit episcopul Széchenyi la 1911, va constata ce a rămas, ce este încă din marea avere a Episcopiei. 3) Se va stabili astfel ce lipsește din inventariul din 1911 al Epis­copiei. 1) Se va constata apoi care a fost averea personală a episcopului. 5) Se vor stabili reparațiunile ce trebuiau să fi fost efectuate la toate edificiile ce au stat sub patrona­­giul și directa conducere a episco­pului, care insă a neglijat să facă , aceste reparațiuni obligatorii. 6) Ca Încheiere se va face bilan­țul averei lăsate de episcopul con­tele Széchényi. Toate lucrurile ce sa vor dovedi, că au fost proprietatea episcopului,­­ vor fi puse la lic­­i­tație. Dacă nu vor acoperi sarcinele, ce apasă moștenirea episcopului, a*, tunel pe baza legilor existente, sta­­­tul român va putea cere pe cale di­­plomatică dela guvernul maghiar« secvestrarea averei particulare a E­­piscopului conte Széchényi, care se­ află pe teritoriu ungar. i! De altfel statului român ii rămâne­ ca garanție și suma de 85 de milioa­­­­ne ce are de plătit pentru moșiile expropriate de la episcop și Episco­­pie. i­ Comisiunea a mai stabilit ca epis­­copul, contele Széchényi, cu deseori­­ siderarea legilor in vigoare, a făcut o serie de vânzări de imobile ale E­­­piscopiei, fără autorizațiunea gu­­­vernului român. Toate aceste con­­­tracte vor fi anulate și nouii pose­sori vor trebui să­ restitue Episco­piei, imobilele cumpărate fără o ba­ză legală. i LEONARD PAUKEROW, i"W‘ Generálni Daves a plecat in America BERLIN, 24. (Rador)’. - Genera­­­lul Dawes, însoțit de câțiva experți americani, a plecat ori de la Cher­bourg la New-York. jl ziarul „DiMittEanu CUPON DE PREMII SERIA V-a Strângeți aceste cupoane* Adunând 90 de cupoane con­secutive primit! cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite prar­uit de ziarul «DlMINaft fAMl IM*'. T ' •

Next