Dimineaţa, mai 1924 (Anul 21, nr. 6276-6304)
1924-05-03 / nr. 6278
BUCUREȘTI, Strîndar 9—în 6 pagini fondat la 1904 de Const mile Cum dispar milioane [UNK] —ÜL fîn[ȘP Cum a fost descoperit antonii furtului de 5 milioane de la Administrația financiară din Cluj.Rela victimă și cavaler care se sinucide, până la bot veritabil (Ancheta trimisului nostru special) CLUJ. — Multe fraude s’au săvârșit în timpul din urmă la diferite istituții publice din Ardeal, — dar f elul cum s’au defraudat peste milioane lei de la administrația financiară din Cluj, și felul cum au fost descoperite aceste fraude — iese din comun și vădește ce surse noui de rafinament are o imaginație Înclinată spre rău. SINUCIDERE MISTERIOASĂ ȘI O AFACERE COMPLICATĂ Directorul Casieriei de la adiminisrația financiară din Cluj. Alexe Dudlescu, care în dimineața zilei de 110 Aprilie și-a tras un foc în piept febiar în localul Administrației financiară, după ce a dat alarmă, că au dispărut din cassă 5 milioane se sute de mii lei, — fiindcă „urase“ să închidă Cassa Sâmbătă seara și a rămas astfel deschisă. Până Luni, dimineață“ — Danielescu, acesta, era un om foarte simtizat în multe cercuri din Cluj. Nimeni nu știa că acest Danilescu, sub regimul maghiar, a fost hotar întrun sat din județul Hunedoara și pentru fraude și fals in acte publice fusese condamnat la 6 ani închisoare, dar dânsul făcuse recurs la Casația din Budapesta, fceia ce avu de urmare amânarea executărei pedepsei. Veni apoi revoluția: unirea Adealului cu România. Cine se mai gândea atunci la Danilescu și la păcatele lui, la dosarului înaintat Curței de Casație din Budapesta ? Hotarul era tras și ce rămas la Budapesta, își închipuia anulescu, că nu va mai forma obiect de discuție în Ardeal și România Mare. Și se hotărî Daniilescu să părăsească satul din Hunedoara unde se compromisese și să se stabilească la Cluj, ca om nou, cu o activitate nouă, cu îndrăzneli noui, cu isprăvi noui. j. Cum în Ardeal, în prima perioadă de refacere lipseau români cu pregătire, pentru atâtea posturi lăsate de unguri, cari refuzau să depună jurământul de credință, Daniilescu fe fost îmbrățișat îndată cu căldură, “ s’a dat o slujbă bună, i s’a arătat o încredere largă, și omul s’a înfipt bine și în oficiu și în societatea din scluj. [ De aceia, când Daniilescu s’a sinucis în localul Administrației financiare, toată lumea exclama: — Bietul om ! Ce cavaler ! Ce om e simțire! Cu viața lui a voit să lățească suma ce chiar el a descoperit că lipsește din Casă, Sărmanul ! Victima unei neglijențe! Numai un om care nu prea știe tee-i sentimentalism, care judecă totul cu sânge rece și calculat, — putea să vadă în această sinucidere, nici pe cavalerul, nici victima, ci de hoțul veritabil, șmecherul ,care prea să păcălească o lume, ca să se scaute în toate locurile tâlharii milioanelor, — iar el să rămâie cu ilioanele...i.4-Și omul acesta fără sentimentalism, cu sânge rece, este desigur ac’ a jtualul prefect de poliție din Cluj, d. l Ovidiu Gritta, căruia din primul moment i s’a părut misterioasă toată sinucidere și întreaga afacere. . MO SIMULTĂRE P In această privință, transcriu aci !ce mi-a povestit d. prefect .Gritta. I — Când s’a sinucis Daniilescu cu pram la București și numai după patru zile m’am întors la Cluj. In răstimpul acesta alții au luat interogatoriul soției lui Daniilescu, soacrei lui precum și funcționarilor din anturajul lui. Intr’o Duminecă, am luat în mână cercetarea întregei chestiuni. Toată noaptea m’am frământat și mă întrebam: Să cred ce crede toată lumea, că Daniilescu e o victimă și un cavaler sau un șnapan ordinar care simulează totul ? IȘi am rămas la a doua părere. Căci ducându-mă Încă odată la [Clinică unde era internat Daniilescu,ca să văd natura rănei ce singur g -a pricinuit-o, — am văzut cu sprindere dar și cu satisfacție că rana nu prezintă nici o gravitate —căci nu în dreptul inimei și-a descărcat glontele, « nu eu dreaptă și-a descărcat revolverul, ca să nimerească în partea stângă a pieptului, unde e inimioara lui, — iei — lucru neobișnuit la sinucigașii sinceri și disperați; cu mâna stângă ia descărcat revolverul, și’n așa chip, ca glontele să ricoșesc, să nu facă o leziune internă gravă, ci să iasă îndată. M’am convins dar și mai mult» că este la mijloc o sinucidere simulată, pregătită astfel să provoace humai senzație și derutare, dar să nu fie mortală:■>, ,4*,^ _ SOACRĂ, SOACRĂ, POAMĂ ACRĂ..., xiiți, *#»., * ! „Din acest moment — continui d. '»refeet — mi-am zis, că voi ar "putea înlătura îndată vălul ce acoperă această tragi-comedie. Pe Daniilescu autorul adevărat al fraudei nu-l puteam supune încă imediat unui interogator, fiindcă medicii mă opreau atunci s’o fac. Dar mi-am zis, că dacă Daniilescu are o soacră, și dacă aceasta e activă la Cluj — apoi de bună seamă că a jucat și dansa un rol în aceste fraude, — căci de regulă soacrele sunt amestecate în asemenea combinații. I-am luat soacrei lui Daniilescu un nou interogator. Și am văzut că declarațiile ei se bat cap în cap cu cele făcute cu câteva zile înainte, d-lui procuror. Când i-am spus că s’a dat de gol, și că va fi supusă unei percheziții corporale, bătrâna s’a făcut galbenă cu ceara și a sfârșit prin a scoate de sub fustele ei, un pachet în care erau polite de un milion lei (pentru banii ce-i împrumutase Daniilescu la diferiți negustori) și un plic cu 50.000 lei în bancnote. Din acest moment, nu mai era nici o îndoială asupra autorului fraudei, asupra vinovăției lui Daniilescu. Mai trebuia să aflu unde e restul banilor. ȘI MĂTUȘI CA ȘTIE SĂ ASCUNDĂ MILIOANE M’am interesat unde locuiesc rudele, frații și surorii lui Daniilescu și am pornit cu automobilul la Caslău, o comună lângă Orăștie, unde mi s’a spus că locuiesc aceștia Soacra lui Daniilescu îmi mărturiisise, că la 10 Martie, ginerele i-a dat în seamă două pachete de 30 cm. lungime și 10 cm. grosime, spunând că ’n ele sunt acțiuni ale Societății Reșița. Ori nu erau decât milioanele furate dela administrația financiară. Din comuna Caslău, am ridicat toată familia lui Daniilescu și n automobil am adus-o la Cluj. Aci după zeci de întrebări și presiuni, am smuls mărturisirea de la sora lui Daniilescu, că al doilea pachet cu milioane l’a ascuns mătușa lor, Terdera la Orăștie. Din nou am plecat cu automobilul într’acolo. Și într’adevăr, sub o claie de fân am găsit patru pachete cu bani, — 1.100.000 lei și un carnet de la o casă de economie, pentru banii depuși,.......................... . . .. UN PACHET CU BANI EXPEDIAT CA PACHET CU GHETE VECHI E de notat că o parte din banii aceștia, — câteva sute de mii de lei, Daniilescu le-a expediat poștă, mătușei sale ca mostră, prin fără valoare scriind pe el: ghete vechi. După ce Daniilescu s’a simțit restabilit de rana ce și-o pricinuise, prefectul d. Gritta l’a supus unui lung interogator. Daniilescu refuză’ să dea vre-o lămurire. Nega totul, cu o încăpățânare, cu o răutate fără seamăn. — Când i-am arătat pachetul cu bani, dela soacra ___ îmi spuse d. prefect — l’am întrebat pe Daniilescu unde sunt ceilalți bani. El căuta tot să mă ducă pe cărări greșite. Ba, că a plecat cu trenul la Bot, să cumpere mari cantități de zahăr, cu’n anume Ioan Vrabie, da că’n timpul călătoriei, el, Daniilescu a adormit, iar banii i s’au furat de Vrabie, care apoi... a zburat. ■ Am scos atunci pachetul cu bani găsit sub claie de fân și l-am arătat lui Daniilescu : — Dar pachetul ăsta — ce-i cu el? — L-am dat în mama, v — Dar pachetul ăsta în bancnote ! — L-am trimes cu poștă. Și iată așa de la Daniilescu nu era chip să afle ceva. Recunoaște faptul numai dacă îi puneai lucrurile sub ochi. Precum se vede prefectul de poliție al Clujului, cu multa dibăcie a descoperit tot firul afacerei, ,~și~ Intr’un alt articol voiu arăta cine au fost complicii lui Daniilescu, negustorii cari au profitat de pe urma acestor fraude și câteva demascări interesante LEONARD FAUREROW M impniiii ! 3 POM ÉPES"» . .■érypty’i esssi? VARȘOVIA 1, 30. (RadorVCs Er! au sosit la Varșovia 108 cetățeni polonezi cari au fost arestați și ținuți ca ostatici de către autoritățile sovietice, $!*> ! Ilfiulîi“ i , • „ Sărbătoarea muncii O BANDĂ OPEREAZĂ DE ANI DE - ZILE IN ARDEAL ARAD. 30. — In urma anchetei ordonate de d. Octavian Pop, directorul regionalei c. i. r„ s’a stabilit că în stațiunile Rodna, Deva, Soborșin și Alvina se eliberau de multă vreme bilete de călătorie falsificate. * " Diferiți călători cercetați, au declarat că și-au cumpărat biletele in mod reglementar de la casa de bilete. ’ I. **,•■ <>%>1 jafefrovșn Cercetările sunt îndreptate acum în direcția de a se stabili vina personalului din stațiuni în aceste falsificări, întrucât se pare că e vorba de o Întreagă bandă, care operează de abî de zife. ■ r-I După pilda lui Mussolini ...■v.. . n I.... MADRID, 30..— Dictatorul Primo de Rivera a decis să nu autorizeze obișnuita manifestație muncitorească de 1 Mai. ....h. ^ N ^Witiw ——.................... JfF . Ziarul „Kurier Polski”” anunță că un sindicat englez a obținut din partea guvernului polon concesiunea exploatărei pădurilor imense de la Bialowice. Durata concesiune e de 1Q ani iar suprafața de exploatare de 300.030 hectare Societatea ce se va înființa va tăia câte 720.000 metri cubi de lemne anual. In schimb sindicatul englez se obligă să acorde guvernului polon sumăr de 3 milioane lire steraline plătibilă în mai multe rate. .Prima rată va fi plătită la 11 Decembrie 1924, întregul personal al societății va fi polonez, v aitalul englez istria forestieră ontablitatea statului și nouile impozit. In mai multe rânduri prin memorii $1 publicitate am atras atențiunea miniștrilor de finanțe cari s’au perindat a acel departament de la 1918 încoace, asupra utilității de a se înlocui actuala contabilitate publică prin sistema „partidei duble“ adoptată mai în toate statele moderne. Cu acele ocaziuni am arătat pe larg considerațiunile ce motivează asemenea schimbare. Insă, ea de obicei — dacă nu vine de la d-lor — nici unul din miniștri n’a găsit r de cuviință a se întrece de această chestiune 12345 se interesa de această chestiune. Singur, d. Trancu-lași de și ministru al muncii, ca diplomat al școalei de comerț și fost profesor de contabilitate a înțeles imediat importanța propunerii mele. Contabilitatea în partidă dublă permite oricărei administrații publice de a ține în evidență — în orice moment — mișcarea banilor, urmărirea și Încasarea lor, dându-i în acelaș timp posibilitatea de a obține o expunere a situației financiare prin încheerea unui Bilanț general și al contului de Deficite și Escedente la finele anului. In acest scop, d. Trancu-lași numise o comisiune de experți contabili cari să studieze așezarea actualei contabilități a statului pe baze de partidă dublă. Din nenorocire, d. Trancu-lași nu a putut desâvărși opera începută, retrăgându-se de la minister o dată cu guvernul Averescu din care făcea parte. Cu d. Vintilă Brătianu nu se poate sta de vorbă fiind prea ocupat — peste măsură de ocupat — cu schimbarea regimului fiscal. Cu toate acestea, este necesar a î se aminti că contabilitatea generală respectiv, acea pe care o duce ministerul de finanțe în serviciul central și cel exterior,, dăinuește exact de acum 60 de ani, fără nici o modificare alta decât sporirea numărului registrelor și a coloanelor din acele registre, ca ating o cifră fantastică. Lipsită de orice criteriu științific, n’a corespuns, chiar de la început scopului pentru care fusese destinată. "Astăzi, mai puțin decât oricând ea nu mai cadrează cu cerințele statului nostru. Nenumărate dovezi stau la îndemână oricui spre a se convinge de adevărul celor spuse aci. Voi exemplifica în treacăt: In primul rând, felul cum funcționează acest aparat, nu poate oferi, la momentul voit, o situație sumară a conturilor de debit și credit, ci după o trecere de vreme îndelungată și ni atunci fară nici o de exactitate. Al doilea, statul nu are un inventar general de activat și pasivul său înregistrat prin conturi; toată contabilitatea, se refera numai la mișcarea numerarului. Al treilea, funcționarii însărcinați cu înregistrarea operațiunilor de venituri și cheltueli, nu se pot desluși ei înșiși în labirintul de coloane și rubrici ale registrelor din care cauză, registrele sunt pline de ștersături, îndreptări și adnotări datorite erorilor de trecere de la o coloană la alta sau de la o rubrică la alta. Nici contabilitatea ministerului de finanțe nu stă mai bine. .Un singur exemplu: operațiunile cu bonurile de tezaur sunt concludente. Cât despre contribuabil este exclus de a și putea verifica partida. Această stare de lucruri nu mai Poate s ■ fi îngăduită fără grave inconveniente pentru stat Atrag dar și de astădată atențiunea d-lui ministru de finanțe și în special d-l lä Vintilă Brătianu care este cel mai indicat a da o soluțiune grabnică și favorabilă acestei extrem de importante reforme punând-o de acord cu noul regim fiscal. Vechitura de astăzi ce se numește în directere „contabilitate publică“ trebue neapărat înlăturată, pentru bunul renume al țării și salvgardarea intereselor sale. In acest sens mă adresez și corpului contabililor căruia îi incumbă datoria de a interveni prin toate mijloacele ce i vor sta la îndemână pentru reușita acestei reforme. Q. LUCIAN BOLTUȘ Relațiile româno-polone — O telegramă de mulțumire a generalului Florescu către generalul Ju tgi Sikorski — VARȘOVIA, 30. (Rador). — Generalul Florescu a trimis o telegramă ministrului de război, d. Sikorski, mulțumindu-i pentru primirea călduroasă precum și pentru decorațiile cari i-au fost acordate. D. general Florescu dorește, în aceiași telegramă, prosperitate Poloniei și armatei sale* 1k s:Sve stefg, ■ .X ANUL XXI - NO. 6278 Sâmbătă 3 Maia 1924 2 Lei exemplarul 4 Lei In străinătate I Instrucția in afacerea comuniștilor a încetat otava luai Cererile de eliberare n’au fost rezolvate !ăin relatat în numărul nostru detructia, au renunțat la greva foamet. _ I Comuniștii arestați, ei înșiși, din propria lor inițiativă, au pus în discuție chestiunea continuării sau încetării grevei, intrucât principala lor cerere (aceea de a fi instruiți și a li se spune precis învinuirile ce li se aduc) le-a fost satisfăcută de autoritățile militare. După discuțiunile urmate, comuniștii au hotărât să înceteze greva foamei și a setei, j D. maicu Pruteanu’, comisar regal, raportorul care instruește pe comuniști, a continuat fericit interogarea celor arestați. . Mai sunt de ascultat încă 3 din cei 7 rămași arestați în urma eliberării d-lor și Pătrășcanui.. Dobrogeanu-Gherea *■ H După terminarea instrucției, cotesiliul de război urmează să pronunțe asupra cererilor de eliberare, adresate de către familiile arestaților, d-lui general Harban1 comandantul corpului II armată, care va decide, dif erî că toți comuniștii rămași arestați au încetat greva foamei, în urma promisiunii d-lui maior Pruteanu, în numele d-lui general Huiban, că imediat după Paști, vor fi eliberați. * «2$" * «•*" Organele competente, cărora le-am cerut lămuriri, ne-au precizat următoarele: Greva foamei n’a încetat în urma promisiunei de eliberare făcută de d. general Huiban și comunicată de d. maior Pruteanu. Nici d. general Hurban, nicij. v . maior Pruteanu n’au făcut o ase’Amenea promisiune și nici nu puteau s’o facă. Comandantul corpului H de armată a promis că imediat după Paște va începe accelerarea instrucț iei, ceea ce s’a și făcut. Maiorul Pruteanu, primul portar al consiliului de război r afost la Văcărești în toate zilele, una de a cercetat și confruntat pe comuniștii arestați." Aceștia, în fața străduințelor comisarului regal de a accelera ins Ilia MSti» De vorbă cu primarul Devei, fl. Herlea,Hula trimisul DEVA. — O chestiune care prezintă interes este și acela, sub ce auspicii se desvoltă acum orașele și târgușoarele ardelenești, in privință aceasta mi-a spus lucruri interesante primarul orășelului Deva, d. Herbay. O zi ajunge ca să cunoști acest târgușor, de pe valea Murășului, pe linia Teiuș-Arad. Ce-ti atrage în prima linie privirea, este muntele stâncos și pe culmea lui ruinele uunei vechi cetăți. Când mai vizitezi și muzeul Județului cu bogate relicve și pietre cu inscripții din Sarmisegituza, iți dai seama că ești într’un ținut cu multe amintiri istorice. CIANGAII DIN BUCOVINA COLONIZAU LA DEVA Și la Deva, uneorii zidiseră somptuoase edificii publice: prefectura județului este o clădire monumentală, tot așa și tribunalul, administrația financiară, muzeul, liceul și alta clădiri școlare. Mulți ciangăi locuiesc în acest orășel, aduși din Bucovina și colonizat aci cu mari sacrificii, de stăpânirea maghiară. Li s’au dat terenuri întinse, pe cari să le plătească în 20 de ani, înlesniri ca să-și construiască case. Și azi ciangăii aceștia sunt înstăriți și stau mai bine, decât mulți meșteșugari români din Deva, cari sunt în prima fază a desvoltării lor. CE IZVOARE DE VENIT ARE UN TARGUȘOR ARDELENESI DAr să lăsăm pe d. primar al Devei, d. Herbay, să ne istorisească ceva despre gospodăria acestui târgușor ardelenesc. De la unguri pe lângă edificiile frumoase, am moștenit în orașul acesta o administrație destul de neglijată. Am avut apoi ghinionul, ca după întronarea regimului românesc, să izbucnească câteva incendii mari. Un foc ne-a distrus la 1920, primăria. Restaurarea ei ne-a costat 170.000 lei. Puțin mai târziu ne-a ars hotelul comunal: Crucea albă. Și pe acesta trebuit să-l refacem. Ne-a costat trei milioane. Din bugetul comunei nu am putut lua această sumă, am împrumutat banii de la băncile din Timișoara. Mulți consilieri erau la început împotriva acestui proiect, azi când văd ce mândru e hotelul nostru cu cafenea și restaurant modern, elegant, cum sunt puține în Ardeal, oamenii mă felicită pentru energia cu care am urmărit realizarea acestui proect. Pentru acoperirea numeroaselor datorii ale comunei, trebuia să captăm isvoare noui de venit. Și uite, cât am făcut de la hotelul comunal, care înainte, se dădea în arenda cu 2000 lei anual azi comuna primește o arendă de 220 mii lei. Am introdus apoi taxa de pavaj. Cine întră în oraș cu alimente cu vite, pasări, sau cu carul lui cu fân, trebuie să plătească o mică taxă, înainte și vama orașului a fost dată în arendă cu 7000 lei pe an. Acum comuna a luat-o în regie proprie, și în primul an, am realizat un beneficiu de 500.000 lei, care sumă ne servește acum la noua pavare a străzilor. PATRU MINIȘTRI ALEȘI IN ACELAȘ JUDEȚ .Jiulate " De la ministerul de interne, am obținut apoi autorizațiunea că din pădurea comunei de peste o mie de jugăre, sa exploatăm în regie proprie 170 jug., ceia ce însemnă un nou venit de 1.600 mii pentru oraș. Mai avem venit Si dela teatrul comunal (l’ati văzut fie frumos este?) pe care l-am dat în arendă unui ofițer român invalid. Pentru înfrumusețare a văzut noul pate, ce l’am făcut în fațs prefecturei, unde a fost un teren pur știu? Fostul ministru, d. dr. Petre Groza, care locuiește peste drum, voiește să-și dărâme vechea casă și să-și zidească o vilă cu etaj, în stil românesc, așa că în partea aceasta principală a orașului, vom avea cele mai mândre clădiri. Grija mea este acum se aducem în oraș apă buna și să facem o baia de aburi model. Comună noastră tîne apoi să profite de împrejurarea, că în Județul acesta au fost aleși patru miniștri, ca senatori sau deputați și anume: d-nii Alexandru Constantinescu, generalul Moșoiu, generalul Văitoianu și acum de curând Tancred Constantinescu. Și în interesul orașului nostru, obținem într’adevăr dela fiecare ministru, diferite înlesniri și îmbunătățiri, când Intervenind eu, când prefectul județului, d. dr. Dubleș, care e foarte agil și stăruitor, la București, când e, vorba să dobândească ceva pentru orașul Deva. Nu pot trece sub tăcere și străduințele senatorului orașului, d. r Panaitescu, pentru desvoltarea culturală și economică românească a orașului. Lui îi datorim școala de arte și meserii, la care învață tineri recrutați de la țară. Avem acum 20 în Internat. Tot’ de cinci ani ei învață tâmplăria, fierăria, tinichigeria, și când ies maieștri li se dă spre folosință din partea -coli, toate instrumentele necesare meseriei lor, asta timp de cinci ani.1 TARANII ȘI TÂRGOVEȚII..." In privința aprovizionării orașului cu alimente, nu avem de întâmpinat dificultăți, fiindcă avem ținut bogat. Sătenii din satele din jur, aduc păsări, ouă vite, brânzeturi, lapte, unt. Numai că organele orașului, trebue să exercite un control serios, țăranii aducând de o vreme încoace marfă proastă și scumpă, lapte stricat, int rânced. Ori publicul consumator din orașe se aștepta, ca acum, după jertfele făcute de stat pentru țărănime care a fost împroprietărită, să nu fie așa lacomă de câștig, ci ceea ce produce să fie producție bună și conform cu prețurile maximale. Dar larazziile făcute ne-am încredințat că ei vând pe furiș totul mai scump și încă de rea calitate. Să iubim țărănimea asta e lucru evident, dar urmarea nu trebue să fie ca țăranii să tragă pe sfoară pe târggovezi“. ] Iată ce poți afla într’un orășel ardelenesc. ” LEONARD PAUKEROW nostru special . j :J Omagiul armatei române pentru Sabatai Necunoscut italia ROJO, 30. Colonelul Skelettinoul atașat român, a depus pe mormântui soldatü și fiernosmt splendidă coroamă de flori imple de obită cu Rulările naționale române, ca semn de omagiu al armatei române pentu armata italiană. După aceasta Harmeiul Skeletti a fost primit de generalul Diaz și alte autorități din ministerul de război 114 W"