Dimineaţa, mai 1924 (Anul 21, nr. 6276-6304)

1924-05-02 / nr. 6277

BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 19 pagini fondat In 1904 de Const Hilt I MAMI­ Astăzi în toată lumea, inclusiv România, muncitorii. In frunte cu partidele socialiste cari sunt ex­presia lor politică, serbează ziua muncii. Sânt zeci de ani de când con­gresele socialiste internaționale au adoptat această zi, tocmai ca semn al internaționalității lor. „In ace­iași zi și în același ceas muncitorii din toată lumea își întind mâinile peste hotare, în semn de înfrățire universală“, așa suna formula con­sacrată. Guvernele de pretutindeni au primit manifestațiile de i Maiu în primul moment cu spaimă, apoi cu o emoție care descreștea din an în an, și la sfârșit cu sentimentul obișnuinții asemănător cu nepăsa­rea. Repauzul de 1 Maiu a deve­nit pretutindeni sistem și tradiție, indiferent dacă avea sau nu avea și consacrarea legală. O notă pl­­ată din istoria zilei de 1 Main­te fi aceasta: în capitala Aus­triei absolutiste dinaintea războiu­lui, în vederea serbărilor de 1 Maiu împăratul Franz-Iosef punea Prátetul său (căci era proprietatea lui) la dispoziția proletariatului socialist, iar în cinstea musafirilor toți locuitorii vastei întinderi, chi­riași ai împăratului, își înveleau casele în roșu, de sus până jos. Astfel, serbarea de 1 Maiu își pierduse toate asperitățile exteri­oare, dar nu și înțelesul intrinsec. Ea n’a încetat de a fi simbolul în­frățirii internaționale, la care tin­de muncitorimea de oriunde, la care trebue să tindă toate clasele și toți indivizii, căci internaționa­lismul nu este dăunător naționa­lismului, ci constitue adevărata lui pavăză. Este evident că fami­lia d-tale va fi cu atât mai fericită, cu cât va fi scutită de dușmănia altor familii. In România,­­serbarea de 1 Main a fost socotită ca un obiect de scandal multă vreme încă după ce știrea nu mai întâmpina nici o împotrivire. Și bineînțeles, la noi, încercările de a.... combate mani­festările de 1 Main se'au făcut în­­totdeauna pe cale nelegală și prin mijloace brutale. Scriitorul aces­tor rânduri își amintește fără ne­plăcere c’a înfundat beciul poliției Împreună cu romancierul de as­tăzi Vasile Pop, pentru simpla cri­mă de-a fi distribuit niște afișe prin cari lumea era chemată la Serbarea de­i Maiu. Intr’un al doi­lea incident, în aceiași serie l-am avut ca tovarăș"­ pe pictorul de mai târziu Sanielevici, mort în război. Sânt mulți ani de atunci — mă grăbesc să spun că eram foarte tineri —­­dar cu noi nu s-a isprăvit feeria șicanelor de acest soiu: cu prilejul fiecărui s Maiu am avut de înregistrat la gazetă brutalități de acest soiu, unele mult mai gra­ve chiar, pentru simplul cuvânt că generațiile de „copiii“ se perindau, iar autoritățile rămâneau pururea in­ aceiași fază de copilărie. «Dar, iată minunea! 'Același 1 Maiu, obiect de ură și scandal, e adoptat de guvern, care-i hără­zește caracterul oficialității, și-l impune chiar muncitorimii. Până acum lucrătorii părăseau uzinele în această zi, pentru­ că așa le dicta sentimentul lor; astăzi uzi­nele sunt închise din ordin de sus. Nu vom intra în analiza fapte­lor vechi și noui cari ne-au dus la o conjunctură atât de.... revoluțio­­nară. Ajunge, de-o­cam­dată, să Înregistrăm fenomenul, din care, de altfel, sunt de tras și concluzii. TRAI­AN VLAD Noni alegeri in Grecia ATENA, 30. (Rador). — Aduna­rea Națională se va întruni la 17 Mai pentru a proceda la alegerea unui președinte al republicei. Adu­narea va vota câteva legi care re­clamă urgenta și va hotărî înființa­rea Senatului. După votarea aces­tor legi Camera se va dizolva și va hotărî noile alegeri pentru Cameră și Senat. In această privință există un acord complect între guvern și opoziție. ... I .——10— Revărsarea Dunării CRAIOVA, 30. — Apele Dunării continuând să crească, au ajuns pe teritoriul comunei Goicea Mare, inundând 150 hectare fânețe și 50 ha. semănături. De asemenea în co­munele Ratu, Negoiu și Catane, a­­pele au inundat 800 hectare semă­nături de ale locuitorilor. După pilda lui Mussolini MADRID, 30. — Dictatorul Primo de Rivera a decis să nu autorizeze obișnuita manifestație muncitorea­scă de 1 Mai. Se falsifică bilete de t. F. O BANDĂ OPEREAZĂ DE ANI DE ZILE IN ARDEAL ARAD. 30. — In urma anchetei ordonate de d. Octavian Pop, direc­torul regionalei c. f. r., s-a stabilit că in stațiunile Rodna, Deva, So­­borșin și Alvina se eliberau de mul­tă vreme bilete de călătorie falsi­ficate. Diferiți călători cercetați, au de­clarat că și-au cumpărat biletele în mod reglementar de la casa de bi­lete. Cercetările sunt Îndreptate acum in direcția de a se stabili vina per­sonalului din stațiuni în aceste fal­sificări, întrucât se pare că e vorba de o întreagă bandă, care operează de ani de zile. Hindenburg pe moarte BERLIN 30.­­ Starea mareșalului Hindere­burg este extrem de gravă. Nu s-a putut constata nici o boală precisă, dar forțele sale scad foarte repede. Foștii suverani ai Greciei îmbrăcat civil, fostul suveran al Greciei, conduce azi doar auto­mobilul său. Sărbătoarea muncii Construcțiile școlare care se plăjesc T £ Sigta L. Inspecțiile d-lui dr. Angelescu la Târgoviște, Pitești, Slatina, Craiova și Caracal Țara noastră având unul din cele­ mai puternice contingente de anal­fabeți, și cum analfabetismul pune în pericol însăși existența statului, s’a început de acum doi ani o inten­să companie de construcții școlare. Se clădesc mii de școli primare și secundare, iar numărul școlilor normale a fost înzecit (87) în anii de după război. Graba aceasta, de a clădi în cel mai scurt timp cât mai mult, dacă este justificată, nu este mai puțin adevărat, că dat fiind scumpetea construcțiilor serviciul teh­nic al ministerului instrucțiunei care în­tocmește sau aprobă planurile clă­dirilor trebue să fie foarte prudent, căci altfel se risipește în zadar mun­ca oamenilor și se produc chiar pa­gube cum s’a întâmplat la Târgo­viște. La Târgoviște, s-a prăbușit un zid care valorează câteva zeci de mii de lei. Joi și Vineri Înaintea Paștilor, d. dr. Angelescu, ministrul instrucțiu­­nei, a plecat în inspecție vizitând construcțiile de școli normale și li­cee din orașele: Târgoviște, Pitești, Slatina, Craiova și Caracal. CE A CONSTATAT MINISTRUL INSTRUCȚIUNII ? Am văzut pe d. dr. Angelescu, du­pă reîntoarcerea d-sale din inspecția făcută și d-sa a binevoit să ne arate rezultatul constatărilor făcute. La Târgoviște, atât internatul li­ceului de biăeți cât și școala secun­dară de fete se construesc în cele mai bune condițiuni. La școala normală de băeți soclul clădirii, la una din aripi pe o lun­gime de 50 metri și pe o înălțime de 60—70 centimetri s’a dărâmat din cauză că n’a fost arsă suficient cărămida întrebuințată. Inspectorul inginer Bănescu și arhitectul Fa­­kler au luat dispozițiuni ca această porțiune să fie reconstruită din be­ton. Iar în ce privește paguba, care se urcă la câteva zeci de mii de lei s-au luat măsuri ca ea să fie pusă în sarcina antreprenorului, se construesc în cele mai bune con­dițiuni. La Slatina atât cele două școli normale cât și etajul de la liceu se construesc în condițiuni perfecte. Lu­crările sunt admirabile, iar­ inspec­torul Bănescu a declarat că aceste școli pot fi luate de model pentru toate școlile normale ce se vor mai clădi.­­ La Craiova atât școala normală cât și internatul liceului se constru­esc în condițiunile cele mai bune. La Caracal de asemenea se cons­truesc un liceu și o școală normală de­ băeți în foarte bune condițiuni. Campania lui Lloyd George etica laburiștilor LONDRA. 30. — Lloyd George con­tinuă campania sa contra laburiștilor. Intr'un discurs tieri la Holyhead, el a declarat : - v-v „Voi vota( a spus ei, contra oricărui guvern și contra oricărui partid care nu va apăra drepturile Marei Britanii. La ultimele alegeri, liberalii n'au avut încotro și au adus la putere pe labu­riști. D. Macdonald afirmă acum că el și colegii săi vor rămâne acolo trei sau patru ani, nu pentru a aplica principiile conservatoare sau liberale, ci pentru a impune tarei idealurile lui Labour Par­ty. El știe totuși că toate acestea nu sunt decât gogoși. Ideaul laburiștilor este de a distruge întreprinderea și ini­țiativa privată, de a suprima proprieta­tea și de a le înlocui prin naționalizare și comunism. Poporul e sătul de idea­lismul născut din război și nici­odată la acum nu s’a sim­it mai multă ne­voia de Aberalticn­*V /- 7^*», % D. LLOYD GEORGE UN ARTICOL AL ZIARULUI , „DAILY HERALD“ „Daily Herald“, ziarul partidului laburist englez, spune (în No. dela 25 Aprilie), intr’un reportaj al co­respondentului lui diplomatic, că după știrile sale, tratativele între d. Poincare și d. Duca sunt pe cale de a lua sfârșit. Franța este înțeleasă cu România asupra tuturor chestiu­nilor la ordinea zilei. Tratatul ce se va încheia între cele două țări se va asemăna, în liniile sale gene­rale, celui încheiat între Franța și Cehoslovacia. Franța se va mai angaja, apoi, spune „Daily Herald“, să acorde României un ajutor militar limitat. „Se vorbește de 50 mii oameni, plus artilerie, plus aeroplane. România va mai obține dela marile bănci franceze 100 milioane franci cu îm­prumut pentru plata furniturilor mi­litare“. Tragica sinucidere din Huși HUȘI. 30. — O impresionantă si­nucidere s’a întâmplat în cartierul catolic din localitate. Tânărul Iosip Alexandru, în etate de 18 ani, fiul agricultorului Ale­xandru din strada Frenz, a fost gă­sit strangulat. Tânărul n’a lăsat nici o scrisoare pentru a arăta motivele sinuciderii. Se crede că el și-a pus capăt­­ zi­lelor din cauza dragostei. Instrucția In afacerea comuniștilor [i 9 încetat greva fsaiei Cererile de eliberare n’au fost rezolvate Am relatat în numărul nostru de ori că toți comuniștii rămași ares­tați au încetat greva foamei, în ur­ma promisiunii d-lui maior Prutea­nu, în numele d-lui general Huiban, că imediat după Paști, vor fi eli­berați. Organele competente, cărora le-am cerut lămuriri, ne-au precizat următoarele: Greva foamei n’a încetat în ur­ma promisiunei de eliberare făcută de d. general Huiban și comunica­tă de d. maior Pruteanu. Nici d. general Hóiban, nici maior Pruteanu n’au făcut o ase­d­­menea promisiune și nici nu puteau s’o facă. Comandantul corpului II de ar­mată a promis­­ că imediat după Paște va începe accelerarea instruc­ției, ceea ce s’a și făcut. Maiorul Pruteanu, primul portar al consiliului de război ,a­fost la Văcărești în toate zilele, un­a de a cercetat și confruntat pe co­muniștii arestați. Aceștia, în fața­ străduințelor co­­­misarului regal de a accelera vis­__________. . fs­trucția, au renunțat la greva foa­mei. Comuniștii arestați, ei înșiși, din propria lor inițiativă, au pus ia discuție chestiunea continuării sau încetării grevei, întru­cât prin­cipala lor cerere (aceea de a fi in­struiți și a li se spune precis învi­nuirile ce li se aduc) le-a fost sat­tisfăcută de autoritățile militare. După discuțiunile urmate, co­muniștii au hotărât să înceteze greva foamei și a setei.­­ D. maior Pruteanu, comisar re­gal, raportorul care instruiește pe comuniști, a continuat ieri cu interogarea celor arestați. Mai sunt de ascultat încă 3 din cei 7 rămași arestați în urma eli­berării d-lor și Pătrășcanu.Dobrogeanu-Gherea După terminarea instrucției, con­­siliul de război urmează să se pronunțe asupra cererilor de eli­berare, adresate de către familiile arestaților, d-lui general Huiban, comandantul corpului II armată, care va decide. Uoi i Ropoiptap și Ural lui Kart BERLIN. — Se află din Koenigs­­berg că, în ajunul serbărei bicen­tenarului lui Imanuel Kant, studenții din Koenigsberg au declarat că nu garantează un decurs liniștit serbărei decât dacă nu se va men­al­­iona despre lucrarea lui Kant a­­supra "Păcei eterne", «NOI XXI­­ ,46. 627 Tineri 2 Main 1924 2 Lei exemplarul 4 ULei In străinătate [19] electori 1 Franța D. Tardieu rănit la o întrunire PARIS. 30. — La o întrunire elec­torală intr’un cartier din periferia Parisului, pe când vorbea d. Tar­dieu, s’a produs o încăerare, provo­cată de comuniști. Tardieu a fost aruncat de pe tribună și rănit des­tul de grav. A trebuit să intervie poliția pentru a-l feri de alte a­­tacuri. LISTE MULTE -Fenomenul cel mai izbitor al ac­tualei lupte electorale franceze este înmulțirea listelor. Ziarele serioase ale partidului de ordine se arată preocupate de această înmulțire, fi­indcă s-ar putea ca cele două par­tide extreme să tragă avantaje pe urma ei. Mecanismul legei electorale este de așa natură încât orice nouă lis­tă de partide intermediare folosește în mod inevitabil adversarilor de dreaptă sau de stângă. ,,Le Temps’’ lămurește acest lucru cu calcule clare și adresează un a­­pel călduros tuturor promotorilor de liste cu caracter personal ca să se retragă la vreme, spre a nu pro­voca o primejdioasă împrăștiere a voturilor. Dar ce-i mai nostim este că una din aceste liste personale a fost alcătuită la Paris tocmai de un colaborator al lui „Le Temps”, iritat de a fi fost omis în lista o­­ficială a partidului. LUPTA CONTRA BLOCULUI NA­ȚIONAL Un alt fenomen este eclipsa tota­lă a denumirei de „bloc național”, conferită majorităței din Camera ac­tualmente defunctă de însuși Mille­­rand. In ultimele luni, partidele de extremă stângă porniseră o campa­nie atât de îndârjită contra blocului național, încât acesta din urmă a crezut nimerit să-și schimbe nu­mele în campania electorală. Fiecare grup al majorității păstrează ve­chea sa denumire, dar în general partidele credincioase lui Poincaré se strâng acum sub numele colectiv de „înțelegere republicană națio­nală”. Un exemplu elocvent al înmulți­­rei listelor e furnizat de Capitală, care e împărțită în trei sectoare. Deputați de ales sunt în număr de 37 și candidații nu sunt mai puțini de 250, subdivizați în 23 liste, pe când , acestea din urmă nu ar trebui să fie în mod logic­ decât în număr de 9, contându-se partidul mijlociu și cele două extreme. „OAMENI NOUI“ O listă pitorească este aceia a „oa­menilor noui“ care cuprinde pe un jernal sportiv, un voluminos autor de comedii ușoare și operete sărate, un bărbos fost brigadier de jan­darmi și așa mai departe. Cei 12 „oameni noui“ s’au prezentat deună­zi publicului într’o întrunire zgomo­toasă și hazlie. Autorul de comedii Mirande n’a reușit să deschidă gura fiindcă la fiece încercare a fost în­trerupt cu câte un refren din ope­retele sale. Unuia din principalii candidați ai listei, care poartă nu­mele biblic de Ionas, i s-au cerut mereu știri despre balenă. Cei mai obstinați întrerupători au fost par­tizanii blocului de stângă, fiindcă lista are culoare radicală și ar pu­tea, fără să vrea, să servească lis­tei moderate. A știut că legea franceză interzice de a se lipi afișe electorale pe zi­duri. Manifestele sunt deci lipite pe pancarte speciale furnizate de pri­mărie înmulțirea listelor a făcut necesar un număr mult mai mare de aceste pancarte și la Paris s-au distribuit până acum vreo 11.000. Se evaluiază că alegerile vor costa circa un milion de franci, iar fie­care comitet electoral va cheltui pentru propagandă vre-o 50.000 fr. de candidat. D. TARDIEU Relating mmăm­mlmr — O telegramă de mulțumire a ge­neralului Florescu către generali Sikorski — VARȘOVIA, 30. (Rad­or). — Ge­neralul Florescu a trimis o telegra­mă ministrului de război, d. Sikors­ki, mulțumindu-i pentru primire călduroasă precum și pentru deco­rațiile cari i-au fost acordate. D. ge­neral Florescu dorește, în aceiaș telegramă, prosperitate Poloniei , armatei sale. liioâi« piliigir Pilii ilp Ilii VARȘOVIA, 30. (Rador). — E­i au sosit la Varșovia 108 cetățeni po­lonezi cari au fost arestați și ținuți ca ostatici de către autoritățile so­vietice. -----------— ■ [UNK]ingLgigfeiM——--­ n ** aiRm „D ülHEST CUPON DE MUS Mi­ îsis a v­ a No. 16 Sî?3trage­î aceste cupoane. i*<punând­ =C de cupoane con­secutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite «gra­ult de ziarul „DIMINEAȚA-*;

Next