Dimineaţa, iunie 1924 (Anul 21, nr. 6305-6333)

1924-06-01 / nr. 6305

BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 S pagini Mat Io 1904 de Const. MILLE Atianshla! Sau fatalitatea. E cuvântul mis- ideilor, cu călcarea legilor, e fatal seri­os, magic, înfricoșător cu care oamenii obișnuiesc să-și acopere ignoranța, neglijența și incapacita­tea. De­sigur că la asta s’au gân­dit grecii vechi când, după ce înăl­­țaseră nenumărate copiști și statui unei puzderii de zei, mai ridicaseră una și zeului necunoscut. Dar domeniul domniei ananghiei, a necunoscutului, s’a tot strâmtat în zilele noastre. Numai la noi el e nesfârșit, dovadă catastrofa dela Cotroceni, nu mai știm a câtea la rând, dar aceasta culminantă. De fapt multe din aceste catas­trofe au la obârșie și un alt soi de fatalitate, necinstea. După ce se je­­fuia cu ghiotura, se punea foc. Nu știm încă, în care categorie Cade urgia dela Cotroceni, și e de văzut dacă vom ști-o vreodată. Dar la urma urmei e indiferent, căci la ce bun să ai oameni cinstiți dar neglijenți, neatenți, incapabili de o bună administrație și de o riguroa­să organizație. Conform unui vechi obicei al zmeu, mai bine zis conform unei în­delungate și adânci credinți, vomu zice că și de data aceasta nenoro­cirea s’a întâmplat mai cu seamă ’din neobservarea principiilor celor înalte. Sub guvernele cari își pierd vremea cu fabricări de Constituții ■reacționare, cari se­­ ocupă cu fal­sificări de alegeri, cu persecutarea ca destrăbălarea și dezordinea să domnească în gestiunea lor admini­strativă și în afacerile țării. Cum asta ? Foarte simplu și natural. Fi­indcă intoleranța exercitată în di­recții care nu trebue, e compensa­tă prin toleranța excesivă a tuturor păcatelor păcătoșilor. Să știți — și asta s’a dovedit în multe țări și în toate timpurile că o armată care e transformată în agenți electorali, în opresoare drepturilor cetățenești, în judecă­toare a ideilor, etc., întocmai cum e la noi astăzi, această armată pier­de cel puțin în aceiași proporție din calitățile ei proprii. Tot astfel și instituțiile civile de altmintreli Și atunci începe a domni la cel ce o conduc nepăsarea, neglijența, ne­atenția și altele. Și iată ananghia gata! Și treptat se ivesc exploziile, in­cendiile, nepregătirile, dezordinea, până în cele din urmă, cu autorită­țile civile, ajungem la seria de fapte cari fac să explodeze sufletele, ca în Basarabia și alocurea prin Ar­deal. Nu vă pară dar lucru curios, ci unul vrednic de mare băgare de seamă, că o catastrofă ca acea de la Cotroceni trebuie neapărat pusă în cea mai strânsă legătura cu regi­mul politic ce ne guvernează. _____________I. TEODORESCU Precum am spus și ele, fuziu­nea între naționaliști și țărăniști trebuie socotită ca încheiată. Lu­crul acesta îl confirmă acum pe față până și cei mai discreți și re­zervați conducători și fruntași ai celor două partide. Tot ce se face de acum înainte sunt formalități, impuse de statu­tele celor două partide precum și de tradiție. De­­ it fel, comunicatele care ur­mează arată clar că spntem in fața unui fapt împlinit. Iată, i­nt .’adevăr, spune comu­nicatul Partidului țărănist ! Delegația permanentă a comitetu­­lui executiv al partidelii țărănesc, ascultând raportul lacut de d. I. Ki­haladja asupra conversațiilor parti­culare care s’au urmat cu conduce­rea Partidului Național Român. Găsind că principiile asupra căro­ra s’a convenit sunt potrivite pentru o bază de înțelegere intre aceste două partide. Și având convingerea că este un sentimentul partidului? Delegația permanentă își însușește punctele stabilite, și de azi Înainte va lua contact oficial cu conducerea Partidului Național Român pentru precizarea lor și discutarea celorlal­te chestiuni în legătură cu eventua­la fuziune. Se va convoca Comitetul Central și Comitetele provinciale spre a ho­tărî — sub rezerva aprobării defini­tive a congresului — asupra fuziu­ne,.. pa baza punctelor principiale și a normelor de organizare ce vor fi propuse de delegația noastră și Bir­­roul Partidului Național. COMUNICATUL PARTIDULUI NAȚIONAL Comunicatul partidului națio­nal glăsuește precum urmează : Comitetul Central împreună cu parlamentarii partidului Național Român ascultând raportul făcut de președintele partidului, d. Iuliu Ma­­niu­, asupra conversațiilor particula­re ce s’au urmat cu conducerea par­tidului Țărănesc, găsind că princi­piile asupra cărora s’a convenit sunt potrivite pentru o bază de înțelegere între aceste două partide și având convingerea că este în sentimentul partidului. Delegația își însușește punctele stabilite și de azi înainte va lua contact oficial cu conducerea par­tidului țărănist pentru precizarea lor și discutarea celorlalte chestiuni în legătură cu eventuala fuziune. Se va convoca la timp util comi­tatele centrale și comitetele provin­ciale, spre a hotărî sub­ rezerva a­­probării definitive a Congresului,­­ asupra fuziunei pe baza punctelor principale și a normelor de organi­zare se vor fi propuse de delegația noastră și biroul partidului țărănist. ADEZIUNI In legătură cu fuziunea se a­­nunță, pe deoparte, organizarea de mari manifestări, în toată țara, cu prilejul ratificărei comitetelor re­gionale, și, pe de alta, din cele mai importante­ adeziuni Astfel, se vorbește de câteva mari notabilități ale Ardealului, care, până acum în rezervă, vor adera în totul la acțiunea noului partid fuzionat. Din vechiul regat se anunță a­­deziunea d-lor Istrati Micescu și Em. Antonescu. Cât despre zvonul că o parte din foștii takiști vor părăsi parti­dul național din cauza fuziunei el este dezmințit de cei în drept și de tot ce s'a petrecut cu prilejul discuțiilor din sânul comitetului e­­xecutiv al partidului național, în chestia fuziunei. * Pentru săptămâna viitoare au fost convocate in București comi­tetele executive ale partidului na­țional și cel țărănesc. D. Iuliu Maniu a plecat aseară la Cluj pentru a prezida o ședin­ță și revine in Capitală Duminică dimineața. Fu­siimen [sail­­ dr Ii­ nil Se pregătesc mm manifestațiuni­­­ importante non! adeziuni despre mersul tratativelor Bazele negocierilor.­­ întrevederea de la Banca Națională După cum se știe de câteva zile se află în Capitală de Homere Le­­preux, guvernatorul Băncii Națio­nale belgiene. După cum se știe de asemenea obiectul vizitei sale este chestiunea ștampilării rentei române, întovărășit de d. Paul Lepreux, fiul său secretarul general al băn­­cii, d-sa a avut mai multe întreve­deri cu persoanele competente de la noi. Aseară d-sa a luat parte la un di­neu oferit de d. Vintilă Brătianu, la care au mai fost invitați și alte personalități financiare. Se pare după informațiile ce am putut culege în cercurile autorizate că tratativele decurg destul de mul­țumitor. întrevederea cu ministe­rUL DE FINANȚE In întrevederea ce a avut loc eri d. Vintilă Brătianu a explicat re­prezentantului Belgiei că măsura luată de guvernul nostru a fost perfect justificată și că nu s’a pu­tut accepta să se plătească cupoa­nele rentelor ce nu se aflau in posesiunea supușilor aliați. Ministrul nostru de finanțe a arătat că România a admis la ștampilare și în consecință plăteș­te cupoanele pentru rente in va­loare de 103 milioane franci bel­gieni însă sub nici un cuvânt nu putea admite la ștampilare rentele în valoare de 123 milioane franci belgieni ale căror borderouri in­dicau clar că fuseseră în mâna foștilor inamici. D. Lepreux a înmânat d-lui Vintilă Brătianu un memoriu cu­prinzând expunerea Și­UOIMJ a ce­­lor titluri din punct de vedere al dreptului comercial și al dreptu­lui public internațional. Guvernul belgian Și mai cu sea­mă banca de emisiune expune clar că n’a putut avea posibilitatea să oprească vânzarea și mai cu sea­mă să pedepsească pe cei cari vin­deau populației ocupate, titlurile de rentă română care avea o do­bândă de 5 la sută și erau totdea­una bine văzute la Bruxelles. MERSUL TRATATIVELOR In cursul zilei de ari am avut pri­lejul de a vedea pe d. Lepreux, vi­ceguvernatorul Băncii Naționale din Bruxelles, cu care ocazie d-sa ne-a expus mersul tratativelor. — «Nu mă pot opri de a exprima mulțumirea față de primirea cor­dială ce am intâmpinat-o la d. Vin­tilă Brătianu, ministru] d-stră de fi­nanțe. Am examinat îndelung împreună chestiunea titlurilor de rentă res­pinse la ștampilare, care face obiec­tul vizitei mele in Capitala țarei d-stră. Am arătat d-lui Vintilă că noi nu cerem stampilarea rentelor dinainte de 1914. Am examinat situația titlu­rlor române cumpărate între Au­gust 1914 și 14 August 1916 dată la care România a intrat In război, ce­rând admiterea lor la stampilare. De asemenea am mai cerut să fie admise la ștampilare titlurile cum­părate de la 1916 și până la armis­tițiu. Am cerut satisfacerea doleanțelor noastre în măsura posibilităței. Mo­dalitățile se discută acum și urmea­ză să găsim o soluție mulțumitoare pentru ambele părți. In afară de titlurile ștampilate noi cerem „poso modo" stampilarea rentelor in valoare de 30 milioane franci. Am speranța fermă, că după tra­tativele urmate se va putea ajunge la un rezultat favorabil care să în­chidă odată această chestiune. ÎNTREVEDEREA DE LA BANCA NAȚIONALĂ . La Banca Națională ați discu­tat aceeaș chestiune ?. — „De loc. In momentul exploziei ce a avut loc la Piroteh­nie, am fost la Ban­ca Națională unde am avut o în­trevedere cu guvernatorul și di­rectorii băncei. N’am discutat nici nn cuvăr despre chestiunea rentei. Am examinat împreună cu d. Oromolu, situația ambelor bănci de emisiune și punctele de con­tact cu dificultățile în fața cărora ne aflăm. Ne-am ocupat și de problema avansurilor ce au fost făcute de băncile de emisiune aliate, atât Belgiei cât și României. Împreună am studiat posibili­tățile de ameliorare a relațiilor e­­conomice și financiare dintre am­bele țări. — Cât mai rămâneți la Kiel, d-le guvernator ? ■Ai... „La această chestiune,­­ nd poate răspunde foarte bine d. Vin­tilă Brătianu. Numai d-sa știe cât mai rămân in România, termină vâzând vi­ceguvernatorul Băncii Naționale belgiene. I. NEDELEA D.­RORNERE LEPREUX D. PAUL LEPREUX1-FIUL Efectele secetei Se proed­ează prohibirea exportului de grâu Guvernul in $rea dilemă Dacă lipsa de ploae amenință cultu­ra aproape a tuturor cerealelor, des­pre recolta viitoare a grâului Insă, se poate spune de pe acum că e grav compromisă. In asemena condiciuni nemaiputân­­du-se garanta că producțiunea grâu­­lui din anul acesta va satisface nevoi­le consumului Intern. In sferele guver­nului se proectează eventuala lui pro­hibire la export. SCUMPIREA PAINEI Această măsură mai e determinată și de faptul tendinței din ce în ce mai accentuată a scumpirei grâului în In­terior, scumpire care f­ace spre nive­larea prețului intern cu prețul mon­dial și deci la o scumpire proporțională a prețului păine. Morarii au și început să ridice pre­țurile la făină iar brutarii la rându-le au făcut cunoscut celor în drept că nu vor mai putea vinde pâinea de cali­tatea II-a cu prețurile de până acum. De pâinea neagră de calitatea Ili-a nici nu se mai discută căci ea a dis­parut de mult din fabricație și după cât se pare va fi suprimată și din re­gimul de drept. In ce privește pâinea de calitatea I „franzela“ ea e prea scumpă și nu este exclus să se mai scumpească. UN NOU REGIM AL PÂINEI Guvernul se găsește iarăși în grea­ua situație când trebue să stabileas­că un nou regim al pAnei. Or care ar fi această hotărâre, tre­bue s’o recunoaștem or­tal răm­­­de ales decât una din arătătoarele două soluții :1 anume: sau va compri­ma prețul pâinei prohibind exportul grâului și in cazul acesta chestiunea încurajării producției ș I lipsei de con­tinuitate în regiunile economice stabi­lite se pane din nou sau lasă liber ex­portului și tendința de nivelare a pre­turilor urcând la același proporție pre­țul pâinei . Deși în fața problemei, dilema a­ceasta se ridică inexorabili totuși, mi­nisterul de industrie a numit o comi­­siune care să studieze și să avizeze dacă nu ar putea fi și o a treia solu­ție. i... Avizul comisienet se va da­ta cu­rând. TH, V. Apropiata demisiune .......da doanța asor — Telegramă particulară BUDAPESTA, 58. — Ziarele ta re­­gistrază svornî că mi­eatral de 11­ părași li­nani va Korány! tambrie postai că a și se va toarce la Paris ca ministru potențiar. ^ V'T.­.. ’ l.,’.1... D. Kallay va relua postai de mi nistru al finanțelor. -■a pioni. Criza din Germania Dificultățile noului cabinet BERLIN. 30. «— Situația, în ce privește formarea cabinetului, e neschimbată, dat fiind că negocie­ril­e oficiale nu au fost continuate din cauza sărbătorii de ole. Dificultățile care se opun alcă­tuirii unui cabinet pe baza blocu­lui burghez rămân considerabile. Principala dificultate consistă in formularea programului de politi­că externă, apoi la revendicările partidului național­ german care cere modificarea coaliției guverna­mentale din Prusia în conformi­tate cu noua situație din Reich. Deasemenea persistă dificultăți­le in ce privește personalitățile menite a intra in guvern, de­oare­ce „Deutsche Volkspartein“ nu în­țelege să abandoneze pe Strese­­mann făcând din aceasta o ches­tie de prestigiu. CONSFĂTUIRE INTRE CELE BURGHEZE PARTI­ BERLIN. 30. (Radar). >—Ches­tiunea form­ării noului cabinet nu a putut fi încă rezolvată, căci din cauza sărbătorii de ori tratativele oficiale nu au fost continuate.Can­­celarul a avut convorbiri neoficia­le cu diferiți parlamentari. Astăzi fracțiunile partidelor burgheze țin consfătuiri pentru a ajunge la o rezolvare a chestiunei. Preșe­dintele Reichului, care trebuia să plece la Dresda, și-a amânat ple­carea și așteptarea rezolvarei cri­zei ministeriale. -- •'­­ ■— —. Sporirea Iei de război americane PARIS ~ăcT~(Vaăor).­­ Din Washington se anun­ță că parlamentul ameri­can a adoptat proectul de lege care prevede 111 milioane de dolari pentru construirea de opt cru­cișătoare, ș­ase canonie­­re și perfecționări impor­tante la ș­ase cuirasate. XXI - Mo. 6303 Duminică 1 Iunie 1921 2 Lei exemplarul 6 Lei nu s­trâm­utat« Situația pe Nistru Ancheta unui ziarist german „Vossische Zeitung“ publică o co­respondență din București asupra situației din Basarabia: „întors dintr’o călătorie prin Ba­sarabia, dealungul Nistrului, scrie corespondentul ziarului berlinez, sunt în măsură să constat, pe baza unor înfom­ațiuni autentice, că în ținuturile de la frontieră domnește până acum liniște. Paza propriu-zisă a frontierei o constitue numai 50000 de oameni, repartizați de la malul râului până la vreo 150 de kilome­tri spre vest. Pe celalt mal nu exis­tă de asemenea un număr mai mare de soldați pentru supravegherea frontierei de 500 kilometri. Mi s’a afirmat că n’au fost trans­ferate decât statele-majore a două divizii rusești. Un atac neașteptat rus este exclus actualmente cu for­țele existente, și cum o singură linie de cale ferată duce de la Odessa la Kiev, la o depărare de 20 până la 60 kilometri de Nistru, nu s’ar putea transporta până la râu decât numai vreo trei corpuri de armată în timp de două luni. In timpul nopței se aud, din când in când focuri de arme cari par însă destinate, din partea rusească, numai pentru alarmarea populației de la frontiera basara­beană. Se admite că trupele sovietice pe celalt mal al râului se află în bună condiție și sunt bine disciplinate. După toate în formațiunile, rușii nu au actualmente nici o intenție de a încerca un atac, pentru care le lip­sesc atât echiparea, cât și munițiile și mijloacele de transport necesare. Generalul Rudeanu, comandantul trupelor basarabene, ne-a declarat că nu se teme de un atac rus și că acolo unde se poate constata o oarecare agitație, ea nu urmărește decât scopuri de propagandă. Aproape în fiece săptămână, po­­liția găsește la Chișinău manifeste pe toate străzile, distribuite în tim­­­pul nopței de agenți bolșevici, în care se anunță că armata roșie va ocupa în curând Basarabia pentru a face ca locuitorii să aibă parte de fericirea bolșevistă. Propagandiștii trimiși din Ukraina sunt mai întot­deauna foarte tineri, între 16 și 20 de ani, și ei nu sunt niciodată în stare să dea vreo lămurire. O tâ­nără fată a declarat că preferă să­ sufere orice pedeapsă decât să tră­­deze ceva, fiindcă altfel o vor îm­pușca mai târziu în Rusia. » Reconstruirea Arsenalului Catastrofa de la Cotroceni a de­­monstrat tuturor — chiar celor mai încăpățânați — ce lucru periculos păgubitor pentru apărarea națio­­­nală e acumularea uzinelor și de­­­pozitelor de material de războiu, în­ cuprinsul și jurul Capitalei. i E timpul să ne amintim și de modul cu totul indiferent și uneori chiar dușmănos cu care s'a­ primit­ acum doi ani acțiunea cetățenească, împotriva abracadabrantei idei de a reconstrui Arsenalul chiar in cen­­­trul Capitalei.­­ Legitima neliniște a cetățenilor­­, întemeiată și pe bunul simț care il învăța că o uzină militară de ase­menea însemnătate trebue așezată cât mai adăpostit de ochii și atenția populației așa de împestrițată a marilor centre — acțiunea așa de­ demnă și de hotărîtă a cetățenilor îr­ chestia reconstruitei Arsenalului a rămas atunci fără ascultare. Se va înțelege ea măcar acumt Ch. ț ....... .. ) , 1 ................ SIH­MII Ședința de ori după amiază a co­­misiunei superioare vamale a fost consacrată discuțiilor asupra taxelor de­ protecție vamală ale mașinilor în genere și mașinilor agricole în special. . CE S’A DISCUTAT S’au discutat articolele din tariful vamal de la art. 735—754 inclusiv și anume : mașinile mișcătoare prin apă, aburi gaz, petrol și derivate, aer comprimat, etc.; mașinile-unel­­te, ferestrae mecanice, strunguri, rondele mecanice, găuritoare, dăltui­­toare, etc.; presele; pompele; mași­nile tipografice și litografice; mași­nile de scris, de calculat, de înre­gistrat; mașinile de cusut; mașinile agricole; dinamurile electrice; lăm­pile cu arc voltaic și mecanismul or; aparatele electrice pentru tele­­graf și telefon; cablurile pentru transmisiuni electrice; vehiculele ; vagoane, automobile, motociclete, biciclete, etc. Comisiunea făcând diferite propu­neri a admis în principiu majorarea taxelor de import la toate aceste articole în proporții cari variază după importanța lor în producția indigenă. INTRE INDUSTRIAȘI ȘI AGRI­CULTORI Chestiunea majorării taxelor la mașinile agricole a dat însă naștere la discuțiuni aprinse în sânul comi­­siunei, reprezentanții industriei deo­parte și aceia ai agriculturii de artă, susținând un punct de vedere opus. Primii au susținut că industria indigenă a mașinilor agricole tre­buie încurajată, chiar cu oarecare sacrificii la început, tocmai în vede­rea asigurării intereselor viitoare permanente ale agriculturii; cei din urmă au susținut că interesele a­­griculturei ar fi grav atinse prin­­tr-o protecție vamală, deoarece in­dustria indigenă de mașini agricole î1 111fel nu satisface nici fie departe necesit­­ățile consumului intern. D. G. Lucasievici, președintele sindicatelor agricole și membrii ini comisiune, susținând interesele a­­­griculturei, a declarat că în cazul­ când oficialitatea nu va ține seamă­ de întâmpinările făcute de reprezen­­­­tanții din comisiune ai agriculturei, și va mări taxele In așa fel ca să dăuneze intereselor acestei princi­­pale ramure de producție, aceștia­ nu vor mai lua parte pe viitor la­ lucrările comisiune!. tj D. Dem. Gheorghiu, secretarul ge­­­neral al ministerului de finanțe și președinte al comisiunei, a luat notă de toate propunerile făcute, rămâ­nând ca deciziunea să se dea ulte­­rior de guvern­­ ____ _ Rep. Éfl MÉMai ai­oi , încă de aseară au început să ser­vească în Capitală cu diferite treu­­uri membrii asociațiunei „Astra‘‘ din Sibiu. Ei au fost repartizați și la diferite gazde și hoteluri. Azi dimineață la orele 6, sosind în gara de Nord un mare grup com­­pact de câteva sute, se va face pri­mirea oficială a oaspeților de către delegații primăriei, ai Fundației uni­versitare Carol I, ai „Caselor Na­­tionale“, ai școalelor, etc.­­ La orele 10 dim. delegații se vor întruni pe terasa Cercului militar,­­ La orele 4 se va vizita Fundația­ Carol, iar la orele 6 societatea or­­todoxă a femeilor române. Seara la orele 9 se va da în onoarea oaspeților un spectacol la Teatrul Popular. 0 C­atastrofa de la Cotroceni Rilmă sitele divin­elor ilsîrns ®

Next