Dimineaţa, iunie 1924 (Anul 21, nr. 6305-6333)
1924-06-01 / nr. 6305
BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 S pagini Mat Io 1904 de Const. MILLE Atianshla! Sau fatalitatea. E cuvântul mis- ideilor, cu călcarea legilor, e fatal serios, magic, înfricoșător cu care oamenii obișnuiesc să-și acopere ignoranța, neglijența și incapacitatea. Desigur că la asta s’au gândit grecii vechi când, după ce înălțaseră nenumărate copiști și statui unei puzderii de zei, mai ridicaseră una și zeului necunoscut. Dar domeniul domniei ananghiei, a necunoscutului, s’a tot strâmtat în zilele noastre. Numai la noi el e nesfârșit, dovadă catastrofa dela Cotroceni, nu mai știm a câtea la rând, dar aceasta culminantă. De fapt multe din aceste catastrofe au la obârșie și un alt soi de fatalitate, necinstea. După ce se jefuia cu ghiotura, se punea foc. Nu știm încă, în care categorie Cade urgia dela Cotroceni, și e de văzut dacă vom ști-o vreodată. Dar la urma urmei e indiferent, căci la ce bun să ai oameni cinstiți dar neglijenți, neatenți, incapabili de o bună administrație și de o riguroasă organizație. Conform unui vechi obicei al zmeu, mai bine zis conform unei îndelungate și adânci credinți, vomu zice că și de data aceasta nenorocirea s’a întâmplat mai cu seamă ’din neobservarea principiilor celor înalte. Sub guvernele cari își pierd vremea cu fabricări de Constituții ■reacționare, cari se ocupă cu falsificări de alegeri, cu persecutarea ca destrăbălarea și dezordinea să domnească în gestiunea lor administrativă și în afacerile țării. Cum asta ? Foarte simplu și natural. Fiindcă intoleranța exercitată în direcții care nu trebue, e compensată prin toleranța excesivă a tuturor păcatelor păcătoșilor. Să știți — și asta s’a dovedit în multe țări și în toate timpurile că o armată care e transformată în agenți electorali, în opresoare drepturilor cetățenești, în judecătoare a ideilor, etc., întocmai cum e la noi astăzi, această armată pierde cel puțin în aceiași proporție din calitățile ei proprii. Tot astfel și instituțiile civile de altmintreli Și atunci începe a domni la cel ce o conduc nepăsarea, neglijența, neatenția și altele. Și iată ananghia gata! Și treptat se ivesc exploziile, incendiile, nepregătirile, dezordinea, până în cele din urmă, cu autoritățile civile, ajungem la seria de fapte cari fac să explodeze sufletele, ca în Basarabia și alocurea prin Ardeal. Nu vă pară dar lucru curios, ci unul vrednic de mare băgare de seamă, că o catastrofă ca acea de la Cotroceni trebuie neapărat pusă în cea mai strânsă legătura cu regimul politic ce ne guvernează. _____________I. TEODORESCU Precum am spus și ele, fuziunea între naționaliști și țărăniști trebuie socotită ca încheiată. Lucrul acesta îl confirmă acum pe față până și cei mai discreți și rezervați conducători și fruntași ai celor două partide. Tot ce se face de acum înainte sunt formalități, impuse de statutele celor două partide precum și de tradiție. De it fel, comunicatele care urmează arată clar că spntem in fața unui fapt împlinit. Iată, int .’adevăr, spune comunicatul Partidului țărănist ! Delegația permanentă a comitetului executiv al partidelii țărănesc, ascultând raportul lacut de d. I. Kihaladja asupra conversațiilor particulare care s’au urmat cu conducerea Partidului Național Român. Găsind că principiile asupra cărora s’a convenit sunt potrivite pentru o bază de înțelegere intre aceste două partide. Și având convingerea că este un sentimentul partidului? Delegația permanentă își însușește punctele stabilite, și de azi Înainte va lua contact oficial cu conducerea Partidului Național Român pentru precizarea lor și discutarea celorlalte chestiuni în legătură cu eventuala fuziune. Se va convoca Comitetul Central și Comitetele provinciale spre a hotărî — sub rezerva aprobării definitive a congresului — asupra fuziune,.. pa baza punctelor principiale și a normelor de organizare ce vor fi propuse de delegația noastră și Birroul Partidului Național. COMUNICATUL PARTIDULUI NAȚIONAL Comunicatul partidului național glăsuește precum urmează : Comitetul Central împreună cu parlamentarii partidului Național Român ascultând raportul făcut de președintele partidului, d. Iuliu Maniu, asupra conversațiilor particulare ce s’au urmat cu conducerea partidului Țărănesc, găsind că principiile asupra cărora s’a convenit sunt potrivite pentru o bază de înțelegere între aceste două partide și având convingerea că este în sentimentul partidului. Delegația își însușește punctele stabilite și de azi înainte va lua contact oficial cu conducerea partidului țărănist pentru precizarea lor și discutarea celorlalte chestiuni în legătură cu eventuala fuziune. Se va convoca la timp util comitatele centrale și comitetele provinciale, spre a hotărî sub rezerva aprobării definitive a Congresului, asupra fuziunei pe baza punctelor principale și a normelor de organizare se vor fi propuse de delegația noastră și biroul partidului țărănist. ADEZIUNI In legătură cu fuziunea se anunță, pe deoparte, organizarea de mari manifestări, în toată țara, cu prilejul ratificărei comitetelor regionale, și, pe de alta, din cele mai importante adeziuni Astfel, se vorbește de câteva mari notabilități ale Ardealului, care, până acum în rezervă, vor adera în totul la acțiunea noului partid fuzionat. Din vechiul regat se anunță adeziunea d-lor Istrati Micescu și Em. Antonescu. Cât despre zvonul că o parte din foștii takiști vor părăsi partidul național din cauza fuziunei el este dezmințit de cei în drept și de tot ce s'a petrecut cu prilejul discuțiilor din sânul comitetului executiv al partidului național, în chestia fuziunei. * Pentru săptămâna viitoare au fost convocate in București comitetele executive ale partidului național și cel țărănesc. D. Iuliu Maniu a plecat aseară la Cluj pentru a prezida o ședință și revine in Capitală Duminică dimineața. Fusiimen [sail dr Ii nil Se pregătesc mm manifestațiuni importante non! adeziuni despre mersul tratativelor Bazele negocierilor. întrevederea de la Banca Națională După cum se știe de câteva zile se află în Capitală de Homere Lepreux, guvernatorul Băncii Naționale belgiene. După cum se știe de asemenea obiectul vizitei sale este chestiunea ștampilării rentei române, întovărășit de d. Paul Lepreux, fiul său secretarul general al băncii, d-sa a avut mai multe întrevederi cu persoanele competente de la noi. Aseară d-sa a luat parte la un dineu oferit de d. Vintilă Brătianu, la care au mai fost invitați și alte personalități financiare. Se pare după informațiile ce am putut culege în cercurile autorizate că tratativele decurg destul de mulțumitor. întrevederea cu ministerUL DE FINANȚE In întrevederea ce a avut loc eri d. Vintilă Brătianu a explicat reprezentantului Belgiei că măsura luată de guvernul nostru a fost perfect justificată și că nu s’a putut accepta să se plătească cupoanele rentelor ce nu se aflau in posesiunea supușilor aliați. Ministrul nostru de finanțe a arătat că România a admis la ștampilare și în consecință plătește cupoanele pentru rente in valoare de 103 milioane franci belgieni însă sub nici un cuvânt nu putea admite la ștampilare rentele în valoare de 123 milioane franci belgieni ale căror borderouri indicau clar că fuseseră în mâna foștilor inamici. D. Lepreux a înmânat d-lui Vintilă Brătianu un memoriu cuprinzând expunerea ȘiUOIMJ a celor titluri din punct de vedere al dreptului comercial și al dreptului public internațional. Guvernul belgian Și mai cu seamă banca de emisiune expune clar că n’a putut avea posibilitatea să oprească vânzarea și mai cu seamă să pedepsească pe cei cari vindeau populației ocupate, titlurile de rentă română care avea o dobândă de 5 la sută și erau totdeauna bine văzute la Bruxelles. MERSUL TRATATIVELOR In cursul zilei de ari am avut prilejul de a vedea pe d. Lepreux, viceguvernatorul Băncii Naționale din Bruxelles, cu care ocazie d-sa ne-a expus mersul tratativelor. — «Nu mă pot opri de a exprima mulțumirea față de primirea cordială ce am intâmpinat-o la d. Vintilă Brătianu, ministru] d-stră de finanțe. Am examinat îndelung împreună chestiunea titlurilor de rentă respinse la ștampilare, care face obiectul vizitei mele in Capitala țarei d-stră. Am arătat d-lui Vintilă că noi nu cerem stampilarea rentelor dinainte de 1914. Am examinat situația titlurlor române cumpărate între August 1914 și 14 August 1916 dată la care România a intrat In război, cerând admiterea lor la stampilare. De asemenea am mai cerut să fie admise la ștampilare titlurile cumpărate de la 1916 și până la armistițiu. Am cerut satisfacerea doleanțelor noastre în măsura posibilităței. Modalitățile se discută acum și urmează să găsim o soluție mulțumitoare pentru ambele părți. In afară de titlurile ștampilate noi cerem „poso modo" stampilarea rentelor in valoare de 30 milioane franci. Am speranța fermă, că după tratativele urmate se va putea ajunge la un rezultat favorabil care să închidă odată această chestiune. ÎNTREVEDEREA DE LA BANCA NAȚIONALĂ . La Banca Națională ați discutat aceeaș chestiune ?. — „De loc. In momentul exploziei ce a avut loc la Pirotehnie, am fost la Banca Națională unde am avut o întrevedere cu guvernatorul și directorii băncei. N’am discutat nici nn cuvăr despre chestiunea rentei. Am examinat împreună cu d. Oromolu, situația ambelor bănci de emisiune și punctele de contact cu dificultățile în fața cărora ne aflăm. Ne-am ocupat și de problema avansurilor ce au fost făcute de băncile de emisiune aliate, atât Belgiei cât și României. Împreună am studiat posibilitățile de ameliorare a relațiilor economice și financiare dintre ambele țări. — Cât mai rămâneți la Kiel, d-le guvernator ? ■Ai... „La această chestiune, nd poate răspunde foarte bine d. Vintilă Brătianu. Numai d-sa știe cât mai rămân in România, termină vâzând viceguvernatorul Băncii Naționale belgiene. I. NEDELEA D.RORNERE LEPREUX D. PAUL LEPREUX1-FIUL Efectele secetei Se proedează prohibirea exportului de grâu Guvernul in $rea dilemă Dacă lipsa de ploae amenință cultura aproape a tuturor cerealelor, despre recolta viitoare a grâului Insă, se poate spune de pe acum că e grav compromisă. In asemena condiciuni nemaiputându-se garanta că producțiunea grâului din anul acesta va satisface nevoile consumului Intern. In sferele guvernului se proectează eventuala lui prohibire la export. SCUMPIREA PAINEI Această măsură mai e determinată și de faptul tendinței din ce în ce mai accentuată a scumpirei grâului în Interior, scumpire care face spre nivelarea prețului intern cu prețul mondial și deci la o scumpire proporțională a prețului păine. Morarii au și început să ridice prețurile la făină iar brutarii la rându-le au făcut cunoscut celor în drept că nu vor mai putea vinde pâinea de calitatea II-a cu prețurile de până acum. De pâinea neagră de calitatea Ili-a nici nu se mai discută căci ea a disparut de mult din fabricație și după cât se pare va fi suprimată și din regimul de drept. In ce privește pâinea de calitatea I „franzela“ ea e prea scumpă și nu este exclus să se mai scumpească. UN NOU REGIM AL PÂINEI Guvernul se găsește iarăși în greaua situație când trebue să stabilească un nou regim al pAnei. Or care ar fi această hotărâre, trebue s’o recunoaștem ortal rămde ales decât una din arătătoarele două soluții :1 anume: sau va comprima prețul pâinei prohibind exportul grâului și in cazul acesta chestiunea încurajării producției ș I lipsei de continuitate în regiunile economice stabilite se pane din nou sau lasă liber exportului și tendința de nivelare a preturilor urcând la același proporție prețul pâinei . Deși în fața problemei, dilema aceasta se ridică inexorabili totuși, ministerul de industrie a numit o comisiune care să studieze și să avizeze dacă nu ar putea fi și o a treia soluție. i... Avizul comisienet se va data curând. TH, V. Apropiata demisiune .......da doanța asor — Telegramă particulară BUDAPESTA, 58. — Ziarele ta registrază svornî că mieatral de 11 părași linani va Korány! tambrie postai că a și se va toarce la Paris ca ministru potențiar. ^ V'T... ’ l.,’.1... D. Kallay va relua postai de mi nistru al finanțelor. -■a pioni. Criza din Germania Dificultățile noului cabinet BERLIN. 30. «— Situația, în ce privește formarea cabinetului, e neschimbată, dat fiind că negocierile oficiale nu au fost continuate din cauza sărbătorii de ole. Dificultățile care se opun alcătuirii unui cabinet pe baza blocului burghez rămân considerabile. Principala dificultate consistă in formularea programului de politică externă, apoi la revendicările partidului național german care cere modificarea coaliției guvernamentale din Prusia în conformitate cu noua situație din Reich. Deasemenea persistă dificultățile in ce privește personalitățile menite a intra in guvern, deoarece „Deutsche Volkspartein“ nu înțelege să abandoneze pe Stresemann făcând din aceasta o chestie de prestigiu. CONSFĂTUIRE INTRE CELE BURGHEZE PARTI BERLIN. 30. (Radar). >—Chestiunea formării noului cabinet nu a putut fi încă rezolvată, căci din cauza sărbătorii de ori tratativele oficiale nu au fost continuate.Cancelarul a avut convorbiri neoficiale cu diferiți parlamentari. Astăzi fracțiunile partidelor burgheze țin consfătuiri pentru a ajunge la o rezolvare a chestiunei. Președintele Reichului, care trebuia să plece la Dresda, și-a amânat plecarea și așteptarea rezolvarei crizei ministeriale. -- •' ■— —. Sporirea Iei de război americane PARIS ~ăcT~(Vaăor). Din Washington se anunță că parlamentul american a adoptat proectul de lege care prevede 111 milioane de dolari pentru construirea de opt crucișătoare, șase canoniere și perfecționări importante la șase cuirasate. XXI - Mo. 6303 Duminică 1 Iunie 1921 2 Lei exemplarul 6 Lei nu strâmutat« Situația pe Nistru Ancheta unui ziarist german „Vossische Zeitung“ publică o corespondență din București asupra situației din Basarabia: „întors dintr’o călătorie prin Basarabia, dealungul Nistrului, scrie corespondentul ziarului berlinez, sunt în măsură să constat, pe baza unor înfomațiuni autentice, că în ținuturile de la frontieră domnește până acum liniște. Paza propriu-zisă a frontierei o constitue numai 50000 de oameni, repartizați de la malul râului până la vreo 150 de kilometri spre vest. Pe celalt mal nu există de asemenea un număr mai mare de soldați pentru supravegherea frontierei de 500 kilometri. Mi s’a afirmat că n’au fost transferate decât statele-majore a două divizii rusești. Un atac neașteptat rus este exclus actualmente cu forțele existente, și cum o singură linie de cale ferată duce de la Odessa la Kiev, la o depărare de 20 până la 60 kilometri de Nistru, nu s’ar putea transporta până la râu decât numai vreo trei corpuri de armată în timp de două luni. In timpul nopței se aud, din când in când focuri de arme cari par însă destinate, din partea rusească, numai pentru alarmarea populației de la frontiera basarabeană. Se admite că trupele sovietice pe celalt mal al râului se află în bună condiție și sunt bine disciplinate. După toate în formațiunile, rușii nu au actualmente nici o intenție de a încerca un atac, pentru care le lipsesc atât echiparea, cât și munițiile și mijloacele de transport necesare. Generalul Rudeanu, comandantul trupelor basarabene, ne-a declarat că nu se teme de un atac rus și că acolo unde se poate constata o oarecare agitație, ea nu urmărește decât scopuri de propagandă. Aproape în fiece săptămână, poliția găsește la Chișinău manifeste pe toate străzile, distribuite în timpul nopței de agenți bolșevici, în care se anunță că armata roșie va ocupa în curând Basarabia pentru a face ca locuitorii să aibă parte de fericirea bolșevistă. Propagandiștii trimiși din Ukraina sunt mai întotdeauna foarte tineri, între 16 și 20 de ani, și ei nu sunt niciodată în stare să dea vreo lămurire. O tânără fată a declarat că preferă să sufere orice pedeapsă decât să trădeze ceva, fiindcă altfel o vor împușca mai târziu în Rusia. » Reconstruirea Arsenalului Catastrofa de la Cotroceni a demonstrat tuturor — chiar celor mai încăpățânați — ce lucru periculos păgubitor pentru apărarea națională e acumularea uzinelor și depozitelor de material de războiu, în cuprinsul și jurul Capitalei. i E timpul să ne amintim și de modul cu totul indiferent și uneori chiar dușmănos cu care s'a primit acum doi ani acțiunea cetățenească, împotriva abracadabrantei idei de a reconstrui Arsenalul chiar in centrul Capitalei. Legitima neliniște a cetățenilor, întemeiată și pe bunul simț care il învăța că o uzină militară de asemenea însemnătate trebue așezată cât mai adăpostit de ochii și atenția populației așa de împestrițată a marilor centre — acțiunea așa de demnă și de hotărîtă a cetățenilor îr chestia reconstruitei Arsenalului a rămas atunci fără ascultare. Se va înțelege ea măcar acumt Ch. ț ....... .. ) , 1 ................ SIHMII Ședința de ori după amiază a comisiunei superioare vamale a fost consacrată discuțiilor asupra taxelor de protecție vamală ale mașinilor în genere și mașinilor agricole în special. . CE S’A DISCUTAT S’au discutat articolele din tariful vamal de la art. 735—754 inclusiv și anume : mașinile mișcătoare prin apă, aburi gaz, petrol și derivate, aer comprimat, etc.; mașinile-unelte, ferestrae mecanice, strunguri, rondele mecanice, găuritoare, dăltuitoare, etc.; presele; pompele; mașinile tipografice și litografice; mașinile de scris, de calculat, de înregistrat; mașinile de cusut; mașinile agricole; dinamurile electrice; lămpile cu arc voltaic și mecanismul or; aparatele electrice pentru telegraf și telefon; cablurile pentru transmisiuni electrice; vehiculele ; vagoane, automobile, motociclete, biciclete, etc. Comisiunea făcând diferite propuneri a admis în principiu majorarea taxelor de import la toate aceste articole în proporții cari variază după importanța lor în producția indigenă. INTRE INDUSTRIAȘI ȘI AGRICULTORI Chestiunea majorării taxelor la mașinile agricole a dat însă naștere la discuțiuni aprinse în sânul comisiunei, reprezentanții industriei deoparte și aceia ai agriculturii de artă, susținând un punct de vedere opus. Primii au susținut că industria indigenă a mașinilor agricole trebuie încurajată, chiar cu oarecare sacrificii la început, tocmai în vederea asigurării intereselor viitoare permanente ale agriculturii; cei din urmă au susținut că interesele agriculturei ar fi grav atinse printr-o protecție vamală, deoarece industria indigenă de mașini agricole î1 111fel nu satisface nici fie departe necesitățile consumului intern. D. G. Lucasievici, președintele sindicatelor agricole și membrii ini comisiune, susținând interesele agriculturei, a declarat că în cazul când oficialitatea nu va ține seamă de întâmpinările făcute de reprezentanții din comisiune ai agriculturei, și va mări taxele In așa fel ca să dăuneze intereselor acestei principale ramure de producție, aceștia nu vor mai lua parte pe viitor la lucrările comisiune!. tj D. Dem. Gheorghiu, secretarul general al ministerului de finanțe și președinte al comisiunei, a luat notă de toate propunerile făcute, rămânând ca deciziunea să se dea ulterior de guvern ____ _ Rep. Éfl MÉMai aioi , încă de aseară au început să servească în Capitală cu diferite treuuri membrii asociațiunei „Astra‘‘ din Sibiu. Ei au fost repartizați și la diferite gazde și hoteluri. Azi dimineață la orele 6, sosind în gara de Nord un mare grup compact de câteva sute, se va face primirea oficială a oaspeților de către delegații primăriei, ai Fundației universitare Carol I, ai „Caselor Nationale“, ai școalelor, etc. La orele 10 dim. delegații se vor întruni pe terasa Cercului militar, La orele 4 se va vizita Fundația Carol, iar la orele 6 societatea ortodoxă a femeilor române. Seara la orele 9 se va da în onoarea oaspeților un spectacol la Teatrul Popular. 0 Catastrofa de la Cotroceni Rilmă sitele divinelor ilsîrns ®