Dimineaţa, iunie 1924 (Anul 21, nr. 6305-6333)

1924-06-10 / nr. 6312

> T BUCURE5U Sărindar­i-n 10 pagini Rafu­ In 1904 de Const. MIILE O crimă împotriva țării Nu se poate numi decât așa: o crimă împotriva țării, o crimă sălbatecă, ceea ce spiritul strâmt de „economie“ al ministerului de finanțe impune celui mai respec­tat și binefăcător institut de ști­ință din România, a laboratoru­lui d-rului Cantacuzino. Cu o ușurință care ilustrează definitiv nu numai capacitatea intelectuală dar și cea sufleteas­că a vistiernicului nostru, s-a gă­sit că în laboratorul d-rului Can­­tacuzino se prepară prea multe seruri împotriva difteriei, tifosu­lui, etc­­... Și atunci, cu o simplă ștersătură de condei comptabili­­scesc, ministrul de finanțe a tăiat simțitor fondurile cu cari labora­torul își procură animalele de care are nevoie. Nici­odată nu s’a săvârșit, chiar în România titulon­ posibilități­lor, o mai revoltătoare și incon­știentă faptă împotriva nu a unui om sau a unui grup de oameni, ci împotriva țării Întregi. Să faci economia la prepara­rea serurilor medicale pentru combaterea epidemiilor cari la noi sunt mai amenințătoare ca oriunde, e un lucru care n’a tre­cut până azi prin capul nici unui om din lume ! Când se va afla a­­ceasta peste graniță, unde labora­torul Cantacuzino se bucură de o stimă neîntrecută, se va scrie des­pre civilizația țării noastre lucruri cari de­sigur vor revolta iarăși patriotismul oficiosului guvernu­lui. I Credem, Insă, că această ade­vărată crimă nu va fi lăsată să meargă până la capăt și că la­boratorul Cantacuzino care, fiind un miraculos scut național îm­potriva dușmanilor celor mai răi­ e și e una din puținele glorii rea­le ale acestei țări, își va putea continua nestingherit activitatea binefăcătoare. D. CH. Zvonurile tendențioase despre o revoluție la București Un comunicat al miniștril României la Viena 1 VIENA. 7 . Ziarele publică următoarea­­clarație a ministru­lui României la Viena: „Legațiu­­nea română desminte tn modul cel mai catgoric zvonurile alar­mante fi fih­astice răspândite in ultimile zii asupra României. A­­ceste zvonri sunt lipsite de orice temei și s datoresc în mod vă­dit unor tanopere de bursă. O­­pinia publică și presa austriacă se pot apăra de astfel de știri, dacă au în vedre că, prin legislația sa și prin voile sale reforme, Ro­mânia ei ultima țară din Euro­pa în ce?, s’ar putea produce astfel „ mișcări revoluționare“. Agent. „Orient-Radio“ des­minte d asemenea știrile senzațio­nale de pe o revoluție la Bucu­rești, acuzând că se crede că a­­ceste i formațiuni tendențioase sunt miopere de bursă. "M­enebrele Presse", înregistrând aceste­­ smintiri, scrie : „Ar fi un cel mai îalt interes al României da­că lămurea unor astfel de știri s’ar face vestle și dacă nu s’ar lăsa să treacă le întregi până când ase­menea vonuri vătămătoare pentru țară își găsesc explicația“. Acela ziar publică, tot relativ la zvonuri menționate, următoarele Informații ale corespondentului său din București: ,,Când­ exiuil­e țărănești ale ge­neralului verescu au Început Luni seară săhre în București din toate unghiuri țării, cu intențiunea de a demonsi contra lui Brătianu, re­gele Fernand l-a chemat pe gene­ral la pat și l-a rugat să transfere manifestia­­n parcul Carol, afară din oraș, pentru a evita orice cioc­nire cu trupele. El a spus lui Ave­resen că dacă s’ar produce conflic­te cu țăranii abia după o săptămâ­nă de la groaznica explozie de mu­niții, aceasta ar putea‘aduce Româ­niei o zguduire ale cărei consecințe ar fi Incalculabile. Averescu s’a su­pus cererii regelui $1 când în prime­le ore ale dimineții de Marți țăranii au Intrat cu miile, formați milităreș­­te, ei s’au supus de bună voie ordi­nului de a se duce la parcul Carol. Pe la orele 10 au fost vreo 30.000 de țărani în acest parc. Averescu a ți­nut un discurs în care a cerut parti­zanilor săi ca, după manifestație să se întoarcă liniștit­ în satele lor, mo­­tivându-și această dorință prin fap­tul că, în interesul țării, ordinea nu trebue turburată. Că Averescu a cedat solicitărilor regelui, a provocat o mare decepție printre partizanii săi. Printre toate partidele opoziționiste se manifestă tot mai mult voința de­ a se uni strâns pentru a obține mai târziu retragerea lui Brătianu". N. bârnacul R. ■— Ținem să notăm de­­pe care „Neue Freie Presse“ ti dă cercurilor guverna­mentale române pentru puțina grabă ce-o pun intru a lămuri sau dezminți știrile fanteziste răspân­dite în străinătate pe seama noa­stră. E acelaș reproș de indolență orientală pe care lam făcut și noi tn repetite rânduri guvernului și nu mai departe chiar cu prilejul zvonurilor tendențioase de mai sus, cari abia ele au fost dezmin­țite de ministrul nostru la Viena. O­glinda zilei De ce scriu­ pe pereți . Dacă ati scumpit hârtia.. Un autograf al lui Handervelde „Adevărul“ de e­l a publicat un interview pe care d. Emil Vander­­velde, șeful sociliștilor belgieni, l-a acordat trimisului nostru spe­cial, cu ocazia vizitei perechei re­gale române la Bruxelles. Cu acest prilej d. Vandervelde a dat trimisului nostru alăturatul autograf, a căruia traducere este: „In amintirea vizitei mele la Iași, in 1917, in momentul încercărilor co­mune ale ambelor noa­stre țări.”1 Se știe că d. Emil Vandervelde este una din figurile cele mai pro­eminente ale lumei politice belgie­ne. Conducător al socialiste, marxist cu muncitorimei autoritate, orator ascultat, Vandervelde era, înainte de războiu, unul din în­drumări­le sne’­rri,<sun”loi interna­țional și exercită și astăzi aceiași autoritate printre socialiștii cari nu-și primesc directivele de la Moscova. După izbucnirea războiului mondial și după cotropirea Belgi­ei, Vandervelde a intrat in guvern și și-a pus cu hotărire atât spiri­tul său de organizare, cât și în­demnul lui înflăcărat în slujba re­zistenței. In 1917 a venit și la Iași, in­­tr’un turneu care avea de scop întărirea moralului și strângerea rândurilor Aliaților. Cu acel pri­lej a fost primit in mod solemn în parlamentul nostru care ținea ședințe la Iași, rostind o cuvânta­re înflăcărată. .. La această vizită se referă au­tograful de mai sus. In amintirea vizitei sale la lași E. vanderveld: Un ziar de seară, a apărut ieri, pe la orele 8 intr’o ediție specială, aducând știrea că d. AL Constanti­nescu ar fi demisionat, că ar fi tri­mes demisia in scris d-lui L Bră­tianu, și că la această demisie s’ar fi asociat și d. Cipălanu, subsecre­tar de stat la­ departamentul do­meniilor. Ediția specială adăuga chiar că rostul demisiei d-lui AL Constantinescu ar fi mult mai larg, anume s’ar urmări cu aceasta des­chiderea crizei de guvern. Or, toată furtuna pe care a vrut s’o prevestească zisul confrate, o furtună—, întriun pahar cu apă, a­și are defectul că la ora când o a­­nunța ediția specială, furtuna tre­cuse de mult tată la ce se reduc faptele. UN INCIDENT Ziarele au arătat că un consiliul de miniștri, ținut Vineri, d. Al. Con­­stantinescu, ministrul domeniilor, a cerut să i se deschidă un credit de câteva milioane pentru Casa Pădu­rilor. D-l Vintilă Brătianu s'a opus, pe motiv că cheltuiala aceasta trebuia să fie prevăzută la bugetul ordinar și că acum d-sa nu are de unde s’o procure. Discuția a devenit aprinsă,acum se întâmplă des cu d. Vintilă Brătia­nu. Furios, d. Al. Constantinescu a declarat : — „Eu nu Înțeleg, d-le Brătianu, să fiu ministru In asemenea condi­tion­ și te rog să mă socotești de­misionat". După consiliu, primul ministru l'a convins insă pe d. Vintilă Brătianu că este absolut necesar să acorde cre­ditul. Ministrul de finanțe a conve­nit și ieri la ora 11 dimineața d. Ionel Brătianu a comunicat minis­trului domeniilor, că d. Vintilă Bră­­tianu a convenit să-i acorde creditul cerut și că Luni dimineața, când se va întoarce de la Tekir-Ghiol va veni la d. Al. Constantinescu acasă, ca să se înțeleagă. Așa­dar, incidental fusese cu to­tul Înlăturat încă de ieri dimineața. La ora când a apărut confratele cu ediția specială, d AL Constantines­­cu se afla la Senat, și se ocupa de proectul de lege al pădurilor comu­nale, care se află în prezent în dis­cuția secțiunilor Senatului. D-sa a rămas la Senat până după orele 8, de la putere. Înainte de a se fi votat bugetul, succe­siunea guvernului nu va fi deschisă. Legea minelor va fi negreșit vo­ D. AL. CONSTANTINESCU tată in actuala seziune. Se va intro­duce o modificare — ținută până a­­cum in mare taină — de la care gu­vernul așteaptă o destindere în ra­porturile cu străinătatea si o ime­diată ameliorare a crizei. Spre deosebire de ceea ce susțin unii, legea minelor, modificată pre­cum am spus, nu va provoca o în­dârjire a străinătății, el Începutul u­­nei îmbunătățiri a raporturilor din­tre noi și financiarii străini, înregistrăm această declarațiune, cam sibilică, cu titlu­ de document, repetând însă că ea ne-a fost dată din cea mai bună sursă guverna­ Buletin politic A demisionat d. Al. Constantinescu? Se constitue an gaiera lorga-Brătianu ? O declaratione autorizată O nouă formație ministerială Oficiosul averescan, îndreptarea, a vorbit în numărul său de aseară, de posibilitatea anor crize de gu­vern, simulată de d. Brătianu, pen­tru a înlesni crearea unui minister Iorga-Brătianu. In cazul acesta d. Argetoianu ar primi portofoliul In­ternelor, d. Iorga ar fi ales preșe­dinte al Camerei, și alți trei parti­zani al d-sale ar mai Intra In gu­vern. In­cercările guvernamentale, și in genere, in celelalte cercări politice, știrea aceasta e considerată ca lip­sită de temeri. Nu poate fi vorba a­­cum — o recunosc și membrii gu­vernului — și nu este cu putință remaniere ministeriala, mici cu seamă in sensul celei de mai sus. Nota oficiosului averescan este considerată ca o manevră menită a plictisi pe conducătorii partidului naționalist al poporului, cari anunță mereu Înțelegeri pe sub mână Intre liberali și averescani. 0 declarați una din sursa guvernului In legătură cu situația guvernului Înregistrăm următoarele declarați­­uni din sursă autorizată: Guvernul Brătianu nu se gândește încă să plece ANUL XXI­­ No. 631» Luni 10 Iunie 1924 2 Lei exemplarul € Lai­ta «trâb­âtet* Cultura grav amenințată Urcarea taxelor vamale pe hârtie Cultura românească e amenințată a primi in curând una din cele mai cumplite lovituri din câte i se pot da­­ vorba ca taxele vamale pe hârtie să fie din nou majorate, și a­­nume într’o proporție care să se facă pur și simplu prolbctive. Trus­tul fabricilor de hârtie, scăpat ast­fel de frâul pe care, orizicum, posi­bilitatea importului t­ exercita asu­­pră-i, va putea sâ-și fixeze prețurile după plac. Aceasta înseamnă sugru­marea Industriei tiparului, supri­marea ziarelor, nimicirea scrierilor literare serraperea excesivă a cărți­­lor de școală. Acționarii trustului de hârtie vor trage beneficii grase cu prețul inculturei poporului român, înțelegem prea bine nevoia prote­­jarei industriei naționale. Dar trus­tul fabricilor de hârtie oferă la noi pilda cea mai caracteristică a unei industrii parazitare. Ea e ținută in mod artificial și acum e vorba să fie Îmbuibată In detrimentul in­dustriei, mult mai importante, a ti­parului Fabricile de boriie sunt au­xiliarul industriei tiparului și t­­­­tuși la noi, din pricina legăturilor politice dintre trust și dintre parti­dul de la putere, tiparul e sugrumat în folosul fabricilor de hârtie. Toți aceștia cari se îngrijesc de soarta culturei românești, scriitori și ctitori la un loc, sunt avizați. Fa­bricile de hârtie dau un asalt dis­perat culture! și crima se va să­vârși, dacă, din toate părțile, nu se va face presiunea necesară asupra d-lui ministru de finanțe, gata să cedeze stăruințelor trustului. Majorarea cern­ii de fabrici în­­seamna suprimarea oricărui im­­port, robirea definitivii față de trust, nimicirea industriei tiparului și a culturii, DIM. [ipaiîn­­tîi­te Milfoils SENATORUL LA FOLETTE unul din candidații cei mai în vază la viitoarea alegere prezidențială din Statele­ Unite. iii­­ sk­­lifflisj i­l:a Un discurs senzațional al lui Trotzki LONDRA, 7. — Reuter comunică din Podolsk că Trotzki a ținut acolo un discur’s în care a spus: „Trebuie să aruncăm peste bord ceea ce n’a fost bun in vechiul regim. Dar in chestia Strâmto­­rilor, guvernul țarului a procedat bine. Trebuie să proclamăm în fața lumei că veim să avem Sirum­­tor­ja de la Constantinopol. O țară mare ca a noa­­stră nu poate fi înăbușită din cauza unor capricii sau interese ale altor țări. Basarabia este extrem de importantă pentru noi, fiindcă reprezintă drumul spre Constantino­­pol. Dacă românii și uneltele lor, polonezii, îndrăz­ni să ne închidă acest drum, noi vom lupta cu ei. Suntem convinși că Strâmtorile ne vor apar­ține mai curând sau mai târziu, chiar și atunci când Franța și Anglia ar uita de promisiunile ce le-au făcut in cursul războiului și ar încerca să ne împiedice ca să ocupăm Strâmtorile“. Parlamentarii englezi cari se ocupă cu chestiu­nile orientale sunt de părere că, prin acest dis­curs, se încearcă a intimida opinia publică engleză pentru a obține împrumutul. Anglia și chestia Basarabiei O declarație a d-lui Macdonald In Camera Comunelor LONDRA, 7. — In ulti­ma ședință a Camerei Co­munelor, deputatul Ken­­worthry a revenit asupra chestiei Basarabiei și a întrebat pe ministrul de externe ce obligațiuni și-a asumat guvernul bri­tanic cu privire la anexa­rea Basarabiei de către România; dacă Anglia a garantat intr’un mod oa­recare această anexiune; dacă s’a încheiat un tra­tat; dacă acest tratat a fost ratificat de guver­nul britanic și de cele­­­lalte guverne interesa­te; dacă tratatul e actual­mente în vigoare și dacă a fost sau va fi supus par­lamentului. D' Macdonald a decla­rat că un răspuns com­plect la aceste întrebări­­cu excepția punctelor 4 și 5, se află în Jurnalul O­ficial No. 1747 din 1922. Tratatul a fost ratificat de guvernele Marii Bri­tanii, Franței și Romă­­niei, dar nu și de guver­nele Italiei și Japoniei; de aceea, el nu este încă în vigoare. Răspunzând la celelalte întrebări, d. Macdonald a spus că cre­de că tratatul a fost su­pus parlamentului și că el nu implică obligațiuni militare. ZIARUL „DIMINEâTUL CUPON DE PREMII SEPIA v­a ■o. 45 Stringeri acute cupoane Adunând 90 de cupoane con­­secutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gra­ult de ziarul „DIMINIAfa“!

Next