Dimineaţa, iunie 1924 (Anul 21, nr. 6305-6333)
1924-06-10 / nr. 6312
> T BUCURE5U Sărindari-n 10 pagini Rafu In 1904 de Const. MIILE O crimă împotriva țării Nu se poate numi decât așa: o crimă împotriva țării, o crimă sălbatecă, ceea ce spiritul strâmt de „economie“ al ministerului de finanțe impune celui mai respectat și binefăcător institut de știință din România, a laboratorului d-rului Cantacuzino. Cu o ușurință care ilustrează definitiv nu numai capacitatea intelectuală dar și cea sufletească a vistiernicului nostru, s-a găsit că în laboratorul d-rului Cantacuzino se prepară prea multe seruri împotriva difteriei, tifosului, etc... Și atunci, cu o simplă ștersătură de condei comptabiliscesc, ministrul de finanțe a tăiat simțitor fondurile cu cari laboratorul își procură animalele de care are nevoie. Niciodată nu s’a săvârșit, chiar în România titulon posibilităților, o mai revoltătoare și inconștientă faptă împotriva nu a unui om sau a unui grup de oameni, ci împotriva țării Întregi. Să faci economia la prepararea serurilor medicale pentru combaterea epidemiilor cari la noi sunt mai amenințătoare ca oriunde, e un lucru care n’a trecut până azi prin capul nici unui om din lume ! Când se va afla aceasta peste graniță, unde laboratorul Cantacuzino se bucură de o stimă neîntrecută, se va scrie despre civilizația țării noastre lucruri cari desigur vor revolta iarăși patriotismul oficiosului guvernului. I Credem, Insă, că această adevărată crimă nu va fi lăsată să meargă până la capăt și că laboratorul Cantacuzino care, fiind un miraculos scut național împotriva dușmanilor celor mai răi e și e una din puținele glorii reale ale acestei țări, își va putea continua nestingherit activitatea binefăcătoare. D. CH. Zvonurile tendențioase despre o revoluție la București Un comunicat al miniștril României la Viena 1 VIENA. 7 . Ziarele publică următoareaclarație a ministrului României la Viena: „Legațiunea română desminte tn modul cel mai catgoric zvonurile alarmante fi fihastice răspândite in ultimile zii asupra României. Aceste zvonri sunt lipsite de orice temei și s datoresc în mod vădit unor tanopere de bursă. Opinia publică și presa austriacă se pot apăra de astfel de știri, dacă au în vedre că, prin legislația sa și prin voile sale reforme, România ei ultima țară din Europa în ce?, s’ar putea produce astfel „ mișcări revoluționare“. Agent. „Orient-Radio“ desminte d asemenea știrile senzaționale de pe o revoluție la București, acuzând că se crede că aceste i formațiuni tendențioase sunt miopere de bursă. "Menebrele Presse", înregistrând aceste smintiri, scrie : „Ar fi un cel mai îalt interes al României dacă lămurea unor astfel de știri s’ar face vestle și dacă nu s’ar lăsa să treacă le întregi până când asemenea vonuri vătămătoare pentru țară își găsesc explicația“. Acela ziar publică, tot relativ la zvonuri menționate, următoarele Informații ale corespondentului său din București: ,,Când exiuile țărănești ale generalului verescu au Început Luni seară săhre în București din toate unghiuri țării, cu intențiunea de a demonsi contra lui Brătianu, regele Fernand l-a chemat pe general la pat și l-a rugat să transfere manifestian parcul Carol, afară din oraș, pentru a evita orice ciocnire cu trupele. El a spus lui Averesen că dacă s’ar produce conflicte cu țăranii abia după o săptămână de la groaznica explozie de muniții, aceasta ar putea‘aduce României o zguduire ale cărei consecințe ar fi Incalculabile. Averescu s’a supus cererii regelui $1 când în primele ore ale dimineții de Marți țăranii au Intrat cu miile, formați militărește, ei s’au supus de bună voie ordinului de a se duce la parcul Carol. Pe la orele 10 au fost vreo 30.000 de țărani în acest parc. Averescu a ținut un discurs în care a cerut partizanilor săi ca, după manifestație să se întoarcă liniștit în satele lor, motivându-și această dorință prin faptul că, în interesul țării, ordinea nu trebue turburată. Că Averescu a cedat solicitărilor regelui, a provocat o mare decepție printre partizanii săi. Printre toate partidele opoziționiste se manifestă tot mai mult voința de a se uni strâns pentru a obține mai târziu retragerea lui Brătianu". N. bârnacul R. ■— Ținem să notăm depe care „Neue Freie Presse“ ti dă cercurilor guvernamentale române pentru puțina grabă ce-o pun intru a lămuri sau dezminți știrile fanteziste răspândite în străinătate pe seama noastră. E acelaș reproș de indolență orientală pe care lam făcut și noi tn repetite rânduri guvernului și nu mai departe chiar cu prilejul zvonurilor tendențioase de mai sus, cari abia ele au fost dezmințite de ministrul nostru la Viena. Oglinda zilei De ce scriu pe pereți . Dacă ati scumpit hârtia.. Un autograf al lui Handervelde „Adevărul“ de el a publicat un interview pe care d. Emil Vandervelde, șeful sociliștilor belgieni, l-a acordat trimisului nostru special, cu ocazia vizitei perechei regale române la Bruxelles. Cu acest prilej d. Vandervelde a dat trimisului nostru alăturatul autograf, a căruia traducere este: „In amintirea vizitei mele la Iași, in 1917, in momentul încercărilor comune ale ambelor noastre țări.”1 Se știe că d. Emil Vandervelde este una din figurile cele mai proeminente ale lumei politice belgiene. Conducător al socialiste, marxist cu muncitorimei autoritate, orator ascultat, Vandervelde era, înainte de războiu, unul din îndrumările sne’rri,<sun”loi internațional și exercită și astăzi aceiași autoritate printre socialiștii cari nu-și primesc directivele de la Moscova. După izbucnirea războiului mondial și după cotropirea Belgiei, Vandervelde a intrat in guvern și și-a pus cu hotărire atât spiritul său de organizare, cât și îndemnul lui înflăcărat în slujba rezistenței. In 1917 a venit și la Iași, intr’un turneu care avea de scop întărirea moralului și strângerea rândurilor Aliaților. Cu acel prilej a fost primit in mod solemn în parlamentul nostru care ținea ședințe la Iași, rostind o cuvântare înflăcărată. .. La această vizită se referă autograful de mai sus. In amintirea vizitei sale la lași E. vanderveld: Un ziar de seară, a apărut ieri, pe la orele 8 intr’o ediție specială, aducând știrea că d. AL Constantinescu ar fi demisionat, că ar fi trimes demisia in scris d-lui L Brătianu, și că la această demisie s’ar fi asociat și d. Cipălanu, subsecretar de stat la departamentul domeniilor. Ediția specială adăuga chiar că rostul demisiei d-lui AL Constantinescu ar fi mult mai larg, anume s’ar urmări cu aceasta deschiderea crizei de guvern. Or, toată furtuna pe care a vrut s’o prevestească zisul confrate, o furtună—, întriun pahar cu apă, ași are defectul că la ora când o anunța ediția specială, furtuna trecuse de mult tată la ce se reduc faptele. UN INCIDENT Ziarele au arătat că un consiliul de miniștri, ținut Vineri, d. Al. Constantinescu, ministrul domeniilor, a cerut să i se deschidă un credit de câteva milioane pentru Casa Pădurilor. D-l Vintilă Brătianu s'a opus, pe motiv că cheltuiala aceasta trebuia să fie prevăzută la bugetul ordinar și că acum d-sa nu are de unde s’o procure. Discuția a devenit aprinsă,acum se întâmplă des cu d. Vintilă Brătianu. Furios, d. Al. Constantinescu a declarat : — „Eu nu Înțeleg, d-le Brătianu, să fiu ministru In asemenea condition și te rog să mă socotești demisionat". După consiliu, primul ministru l'a convins insă pe d. Vintilă Brătianu că este absolut necesar să acorde creditul. Ministrul de finanțe a convenit și ieri la ora 11 dimineața d. Ionel Brătianu a comunicat ministrului domeniilor, că d. Vintilă Brătianu a convenit să-i acorde creditul cerut și că Luni dimineața, când se va întoarce de la Tekir-Ghiol va veni la d. Al. Constantinescu acasă, ca să se înțeleagă. Așadar, incidental fusese cu totul Înlăturat încă de ieri dimineața. La ora când a apărut confratele cu ediția specială, d AL Constantinescu se afla la Senat, și se ocupa de proectul de lege al pădurilor comunale, care se află în prezent în discuția secțiunilor Senatului. D-sa a rămas la Senat până după orele 8, de la putere. Înainte de a se fi votat bugetul, succesiunea guvernului nu va fi deschisă. Legea minelor va fi negreșit vo D. AL. CONSTANTINESCU tată in actuala seziune. Se va introduce o modificare — ținută până acum in mare taină — de la care guvernul așteaptă o destindere în raporturile cu străinătatea si o imediată ameliorare a crizei. Spre deosebire de ceea ce susțin unii, legea minelor, modificată precum am spus, nu va provoca o îndârjire a străinătății, el Începutul unei îmbunătățiri a raporturilor dintre noi și financiarii străini, înregistrăm această declarațiune, cam sibilică, cu titlu de document, repetând însă că ea ne-a fost dată din cea mai bună sursă guverna Buletin politic A demisionat d. Al. Constantinescu? Se constitue an gaiera lorga-Brătianu ? O declaratione autorizată O nouă formație ministerială Oficiosul averescan, îndreptarea, a vorbit în numărul său de aseară, de posibilitatea anor crize de guvern, simulată de d. Brătianu, pentru a înlesni crearea unui minister Iorga-Brătianu. In cazul acesta d. Argetoianu ar primi portofoliul Internelor, d. Iorga ar fi ales președinte al Camerei, și alți trei partizani al d-sale ar mai Intra In guvern. Incercările guvernamentale, și in genere, in celelalte cercări politice, știrea aceasta e considerată ca lipsită de temeri. Nu poate fi vorba acum — o recunosc și membrii guvernului — și nu este cu putință remaniere ministeriala, mici cu seamă in sensul celei de mai sus. Nota oficiosului averescan este considerată ca o manevră menită a plictisi pe conducătorii partidului naționalist al poporului, cari anunță mereu Înțelegeri pe sub mână Intre liberali și averescani. 0 declarați una din sursa guvernului In legătură cu situația guvernului Înregistrăm următoarele declarațiuni din sursă autorizată: Guvernul Brătianu nu se gândește încă să plece ANUL XXI No. 631» Luni 10 Iunie 1924 2 Lei exemplarul € Laita «trâbâtet* Cultura grav amenințată Urcarea taxelor vamale pe hârtie Cultura românească e amenințată a primi in curând una din cele mai cumplite lovituri din câte i se pot da vorba ca taxele vamale pe hârtie să fie din nou majorate, și anume într’o proporție care să se facă pur și simplu prolbctive. Trustul fabricilor de hârtie, scăpat astfel de frâul pe care, orizicum, posibilitatea importului t exercita asupră-i, va putea sâ-și fixeze prețurile după plac. Aceasta înseamnă sugrumarea Industriei tiparului, suprimarea ziarelor, nimicirea scrierilor literare serraperea excesivă a cărților de școală. Acționarii trustului de hârtie vor trage beneficii grase cu prețul inculturei poporului român, înțelegem prea bine nevoia protejarei industriei naționale. Dar trustul fabricilor de hârtie oferă la noi pilda cea mai caracteristică a unei industrii parazitare. Ea e ținută in mod artificial și acum e vorba să fie Îmbuibată In detrimentul industriei, mult mai importante, a tiparului Fabricile de boriie sunt auxiliarul industriei tiparului și ttuși la noi, din pricina legăturilor politice dintre trust și dintre partidul de la putere, tiparul e sugrumat în folosul fabricilor de hârtie. Toți aceștia cari se îngrijesc de soarta culturei românești, scriitori și ctitori la un loc, sunt avizați. Fabricile de hârtie dau un asalt disperat culture! și crima se va săvârși, dacă, din toate părțile, nu se va face presiunea necesară asupra d-lui ministru de finanțe, gata să cedeze stăruințelor trustului. Majorarea cernii de fabrici înseamna suprimarea oricărui import, robirea definitivii față de trust, nimicirea industriei tiparului și a culturii, DIM. [ipaiîntîite Milfoils SENATORUL LA FOLETTE unul din candidații cei mai în vază la viitoarea alegere prezidențială din Statele Unite. iii sklifflisj il:a Un discurs senzațional al lui Trotzki LONDRA, 7. — Reuter comunică din Podolsk că Trotzki a ținut acolo un discur’s în care a spus: „Trebuie să aruncăm peste bord ceea ce n’a fost bun in vechiul regim. Dar in chestia Strâmtorilor, guvernul țarului a procedat bine. Trebuie să proclamăm în fața lumei că veim să avem Sirumtorja de la Constantinopol. O țară mare ca a noastră nu poate fi înăbușită din cauza unor capricii sau interese ale altor țări. Basarabia este extrem de importantă pentru noi, fiindcă reprezintă drumul spre Constantinopol. Dacă românii și uneltele lor, polonezii, îndrăzni să ne închidă acest drum, noi vom lupta cu ei. Suntem convinși că Strâmtorile ne vor aparține mai curând sau mai târziu, chiar și atunci când Franța și Anglia ar uita de promisiunile ce le-au făcut in cursul războiului și ar încerca să ne împiedice ca să ocupăm Strâmtorile“. Parlamentarii englezi cari se ocupă cu chestiunile orientale sunt de părere că, prin acest discurs, se încearcă a intimida opinia publică engleză pentru a obține împrumutul. Anglia și chestia Basarabiei O declarație a d-lui Macdonald In Camera Comunelor LONDRA, 7. — In ultima ședință a Camerei Comunelor, deputatul Kenworthry a revenit asupra chestiei Basarabiei și a întrebat pe ministrul de externe ce obligațiuni și-a asumat guvernul britanic cu privire la anexarea Basarabiei de către România; dacă Anglia a garantat intr’un mod oarecare această anexiune; dacă s’a încheiat un tratat; dacă acest tratat a fost ratificat de guvernul britanic și de celelalte guverne interesate; dacă tratatul e actualmente în vigoare și dacă a fost sau va fi supus parlamentului. D' Macdonald a declarat că un răspuns complect la aceste întrebăricu excepția punctelor 4 și 5, se află în Jurnalul Oficial No. 1747 din 1922. Tratatul a fost ratificat de guvernele Marii Britanii, Franței și Romăniei, dar nu și de guvernele Italiei și Japoniei; de aceea, el nu este încă în vigoare. Răspunzând la celelalte întrebări, d. Macdonald a spus că crede că tratatul a fost supus parlamentului și că el nu implică obligațiuni militare. ZIARUL „DIMINEâTUL CUPON DE PREMII SEPIA va ■o. 45 Stringeri acute cupoane Adunând 90 de cupoane consecutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite grault de ziarul „DIMINIAfa“!