Dimineaţa, iunie 1924 (Anul 21, nr. 6305-6333)

1924-06-11 / nr. 6314

BUCUREȘTI, Sărindar 9-11­8 pagini M t li! 1004 Ob Const. MILLE Un succes al ziarelor noastre Oficiosul guvernului publică următoarea telegramă: LONDRA, 9. — Rakowski a răspuns articolului d-lui Titulescu din „Man­chester Guardian" spunând că-și men­ține și azi ideile lui exprimate in 1912 ,dar că nu înțelege să libereze Basara­bia de guvernul țarist pentru a o da pe mâna unui guvern care nu e mai bun ca cel dintâiu. Ministrul nostru la Lon­dra a răspuns prin acelaș ziar că față de noua declarație a lui Rakowski, che­stiunea Basarabiei nu mai apare decât ca o chestie politică internă româneas­că asupra căreia numai românii iar nu sovietele au cuvânt de spus și că deci nu va mai continua polemica, do­rința noastră de pace ca Rusia fiind ața de mare incât nu dorim nici chiar un războiu cu condeiul. „Cltatiunile din discursurile lui Ra­kowski tinute In 1912 au produs un efect puternic. „Manchester Guardian“ spune că criticele lui Rakowski in che­stia Basarabiei sunt lucruri mici pe­­ lângă ceace fac sovietele la Georgia“ D. Titulescu a repurtat deci în fața opiniunei publice un succes complect, mulțumită citațiunilor din discursurile lui Racovski ți­nute în 1912, „cari, cum spune telegrama oficială, au produs în Anglia un efect puternic“. Nu pentru a ne face un merit din aceasta, ci pentru a arăta care anume presă aduce țărei ser­vicii în străinătate, cea huligani­că, sau cea democratică și inde­pendentă, ■— amintim că ziarul Adevărul a găsit și reprodus cel dintâi citațiunile din discursurile ținute de doctorul Racovski în 1912, cari au fost o armă atât de decisivă în polemica d-lui Titu­lescu cu doctorul Racovski și au întărit opinia publică atitudinea ei favorabilă engleză în Basara­biei românești. Conflictul din Balcani Debarcarea trupelor Italiene.—Atitudinea Iugoslaviei-Grecia gata sa intervie cu armele Evenimentele se precipită în Balcani și dintr’un moment în­­tr’altul se pot ivi complicațiuni cari să aprindă din nou focul dh­eja stins al războiului. Așa, o te­legramă Lafayette ne vestește că italienii ar fi debarcat infanterie­­ și artilerie în insula albaneză ‘Sasseno (nu „Sassona”, cum s’a­­ transmis greșit) și că se prepară­­ să ocupe Durazzo. Notăm aci, spre a înlesni citi­torilor urmărirea evenimentelor că insula Sasseno se găsește cam departe de Durazzo, fiind situată drept în fața celui de al doilea port important al Albaniei, anu­me în fața Valonei. Așa fiind, da­că italienii debarcă trupe pe­­­­ continent—e firesc ca cei d’intâi 6 soldați să ocupe în primul rând Valona și după aceea Durazzo. ( Oricum, odată cu­ debarcarea trupelor italiene, Iugoslavia și Grecia vor eși din atitudinea de expectativă de până acum. O tele­gramă de la Atena ne aduce indi­cații prețioase în această privință. l Aflăm anume că guvernul grec a ■respins hotărîrea conferinței am­basadorilor care a atribuit Alba­niei 14 sate din apropierea fron­tierei gr­eco-albaneze (e vorba de niște sate aflătoare in regiunea Coriței). Se mai spune în acea telegramă că Grecia va cere Linei Națiunilor revizuirea h­otărîrei luate de cort­­­ferința ambasadorilor. Dar e întrebarea: vor avea oare grecii atâta răbdare și atâta calm,­­pentru a aștepta sentința Ligei M­ațiunilor, fără ca evenimentele­­ ce se desfășoară la granița lor să nu l ispitească de a-și face singuri ț­­ r dreptate?. Cât despre Iugoslavia, atitudi­nea ei este cunoscută. Ea nu va interveni câtă vreme nu intervin și alții. Alicum, e hotărâtă să tri­mită trupe și să ocupe că prim în­ceput, orașul Scutari și nordul I <­Albaniei. Și iată scânteia revoluționară­­ aprinde din nou focul războiului. Sa­ sperăm în cumințenia guver­nanților și să dorim ca lumea să fie scutită de n­oui nenorociri și catastrofe. ■ -----­N. B. UN COMUNICAT AL GUVERNU­LUI ITALIAN Agenția Volta, oficioasa guvernului din Roma, comunică următoarele: „Intr’o parte­ importantă a presei străine, mai ales în multe organe ale puterelor centrale­­ s’au publicat multe știri tendențioase, în care se preciza că Italia ar concentra trupe contra Turciei sau în contra Albaniei sau că se amestecă în afacerile interne ale României etc. etc.Toate aceste știri născocite sunt de natură să creeze o atmosferă de des­­creditare în contra Italiei și să arate în fața lumei pretinsele intentiunei im­perialiste ale guvernului din Roma. Se dă din sorginte oficială cea mai categorică desmințire acestor știri. Ita­lia rămâne credincioasă tratatelor, exi­stente și acordurilor­ încheiate de cu­rând, și nu înțelege­ să se amestece în afacerile balcanice și nici să nu­trească intenții agresive în contra cuiva“. Hou­a Cameră italiană D. TITTONI fost ministru de externe, care a fost ales președinte al Camerei italiene. Guvernul cahoslmc și Mica Antantă Prager Presse, organul ministerului de externe cehoslovac, publicând pro­gramul apropiatei conferințe a Micei Antante, scrie: Asupra Micei Antante și apropiatei ei conferințe, prietenii ei încercați răs­pândesc tot felul de știri posibile și imposibile. Se repetă acum acelaș lu­cru care s’a întâmplat în tot cursul ultimilor trei ani. Ultima conferință la Belgrad a înregistrat un insucces, du­pă aceste știri; acum se pretinde că Mica Antantă nu există, deși se declară în acelaș timp că un stat nou va adera la ea.Dacă aceste manopere n’ar fi așa de uimitor de imbecile, ele ar putea ne­căji pe tot­ amicii adevărul ai Micei Antante. Din fericire e posibil de a trese peste ele ca un zâmbet și, după conferința de la Fraga, de a arăta că aceste știri înșelătoare și autorii lor s’au dat odată mai mult de gol. Zvonurile despre desbinări in sânul Micei Antante nu sunt decât niște do­rințe pioase ale"dușmanilor ei". Pe de altă parte, Prager Tageblatt află din sursă bine informată că la conferința Micei Antante chestia Ba­sarabiei nu va fi discutată in niciun caz, întrucât nu există niciun motiv pentru Mica Antanta de a o discuta. Această chestiune există de trei ani de zile, fără ca România să fi cerut spri­jinul Micei Antante în lupta sa pentru Basarabia. Tot așa Mica Antantă n’a intervenit’ în divergintele dintre Iugoslavia și Italia, fiindcă Jugoslavia n’a pretins un finul XXI — No. 6314 Miercuri 11 Iunie 1921 2 Lei exemplarul « M In «trtm­ AlaM Serif ta? sit­uației în fantasti ttÉ Mkl­Hi! Lista noului guvern Marsai Mesajul lui Millerand Paris 9. (Rador). — La Elysée a avut loc o cons­­sfătuire prezidată de zi. SV Silleranti și la care au lu­­at parte Marsai, Batier, Lefebre, Duprey, Magi­­not, Landry, Faisty, Roi­­bel, Capus, Jourdain, Les­trecquier, Flandru și Fer­ry. Consfătuirea a durat două ore. Noul cabinet poate fi considerat ca format. D. Millerand a ci­tit mesajul pe care Se va adresa Camerei. Acest mesaj a fost aprobat in unanimitate de cei pre­zenți. Os iii la­ Paris. 9. (Hadar). — Îna­inte de-a convoca pe d. Marsat, d. îi ill­er­and Va a­­vizat pe d. Poincaré asu­­­pra intențiunilor sale. D. Marsat a declarat zia­riștilor că consfătuirile asupra situației­ politice se vor termina duminică și că noul guvern se va prezenta Mării parlamen­tului pentru a citi mesa­jul președintelui republi­­cei, care dorește să comu­nice cu parlamentul nu­mai pe cale constituțio­nală. Noul guvern are de scop să transmită mesa­jul d-lui Millerand pentru a obține un vot relativ la Chestiunea prezidențiala. Votul Camerei va pro­voca o lămurire a situa­ției. Guvernul in frunte cu Marsai nu va prezenta nici un program și va demisiona imediat ce Ca­mera va da un vot nefa­vorabil d-lui Millerand. * Paris, 9. (Rador). — D. Francois Marsai a accep­tal să formeze guvernul. SV3«nu­ se va prezenta in fața parlamentului și va citi mesajul d-i­n­ Mille­rand. Guvernul va fi probabil astfel formats Marsai pre­­ș­etiția consiliului și fi­nanțele) Magine( războ­iul) Fabry, coEpicEsSe; Ca­pus agricultura) Lefebre Duprey externe) Ratier justiție) Dubois cl­aierfi Jourdain munca) Reichel sau Deserves interne) Lan­dry marina­ Frandin in­strucția publică) Louis Ma­rin sau Ferry regiunile e­­liberate. In ultimul mo­ment au intervenit urmă­toarele schimbări : Dese!( ves interne) Ferry ma­rină) Landry instrucția și Flandin comerț. Lista definitivă va a­­pare azi. 1­0 prin »in­ [ÉSE 1Q| PARIS, 9. (Rador). — D. Fran­cois Marsai a avat o consfătuire cu d-nii Reib®!, Louis Dpbois, Louis Marin, Missoure, Capus, Desire Fer­ry, Landry, Jourdain, Lefebre, Du­­puy. Ultimii cinci au declarat că acceptă în principiu să colaboreze la opera constituțională a d-lui Francois Marsai. D. Marsai s’a ît­reținut de ase­menea cu Maginot, Fabry, Antony și Batier. La formarea cabinetului d. Marsal nu se va aspira de consi­derații politice în alegerea colabo­ratorilor săi și va face apel la con­cursul mai multor miniștri din cabi­netul demisionat și la câțiva mem­bri din fostul guvern M­erand de la 1920. Consfătuirile continuă încă și până Marti va fi pu­blicat:. lista nou­lui guvern. >■­­t țiflR D. Marsai a informat erl diminea­ță pe d-nul Painleva și ,Upmuergue că noul guvern se va., prezenta Marti In fata Cam­eței și Senatului pentru a comunica mesajul d-lui Millerand. . «­­ Sfi­laJiU PARIS. 9. (Rador)­— D. Mille­rand a primit pe d. Steeg, cu care s-a întreținut 45 de minute. După părăsirea Elyseului d. Steeg a de­clarat că va rămâne guvernator al Algeriei și a adăugat că d. Mille­rand va îndeplini toate formele constituționale. D. Steeg, care este un bun amic al d-lui Millerand,­a franceză a ținut Sâmbătă o scurtă ședință, adoptând o moțiune cu 348 votări contra 5, în care declară că este hotărîtă să asigure respecta­rea voinței exprimată prin sufragiul Lista definitivă a nouilor miniștri LAFAYETTE. 9. — Paris.­­ Mi­nisterul Francois Marsal a fost con­stituit după cum urmează: D. Francois Marsai, președinte de Consiliu și ministru de finanțe; d. Ratier, ministru de justiție; d. Le­febre du Pray, ministru al afaceri­lor străine; d. De Selves ministru de interne; d. Maginot, ministru de război; d. Désiré Ferry, ministru de marină; d. Fabry, ministrul colo­niilor; d. Le Trocquet, ministru de lucrări publice; d. Jourdain, minis­trul muncii; d. Louis Marin, minis­tru regiunilor liberale; d. Capus, ministrul agriculturii; d. Landry, ministrul Instrucțiunei publice; d. Pierre Etienne Flandin, ministru de comerț. Primul Consiliu de miniștri va avea loc azi după amiază ora 4 juni. Ministrul Marsal, președintele consiliului, va citi in ambele Came­re, Marti la ora 15, mesagrul prezi­dențial. Votul Camerelor va decide deznodământul crizei prezidențiale * " • D. F. MARSAL DUBOIS LOUIS HERRIOT JOURDAIN , universal. Camera a decis să țină ședință Luni. J. FABRY adăugat că d. Millerand este în cea mai bună dispoziție și că activează în modul cel mai dezinteresat. D. Millerand a avut o întrevede­re de 15 minute cu d. Poincaré. * PARIS, 9. (Rador). — Camara SÉa Mei la PÉ PARIS. 9. (Rador). — Regina României insolită de o marea D­u­cesă Ciril a vizitat expoziția­­ de artă veche și muzeul de artă de­­­corativă. . * Ducesa Vendôme a oferit în vila sa un dejun în onoarea reginei României. Au luat parte la acest dejun d-na și d. Antone­scu, ambasadorii Belgiei și Angliei; du­cele de Nemours; marele duce Ciril al Rusiei ; d-na Procopiu ; marchizul de Castallane de Fou­­quières și numeroase personali­tății o elevă ucisă , bătue de profesoara ei Primim din Slatina știrea că de localitate se discută cu aprindere cărții decesului Alin F. Popovici, din dl. II primară, care ar fi sucom­bat la domiciliul părinților, în urma gravelor lovituri primite dela pro­fesoara sa. Nefericita mamă a făcut o plân­gere ministerului de instrucție, ce­rând anchetarea cazului. Cerem ca ministerul să ordone o anchetă, care să stabilească adevă­rul — purul adevăr — indiferent de considerațiunile de ordin local. Știrea este prea gravă pentru ca ministerul să nu-și facă întreaga datorie. - Arhivele în primejdie - Un incendiu a izbucnit Dumi­nică seara pe la orele 7, la mini­sterul de finanțe, la extrema ari­pei centrale, unde la etajul funcționa serviciul vânzării pro­­­­duselor R. M. S. Focul a fost observat pe la or­­ele 7 și 20 m. de către inten­dentul ministerului, d. Tache Pe­­trescu care locuește acolo.­­ Intendentul ajutat de soția sa și de câțiva oameni de serviciu, a încercat mai întâi să stingă focul, cu apa ce se găsea prin lavabou­­rile din bi­rouri, dar neizbutind, a fost nevoit să anunțe atât pom­pierii cât și autoritățile. A* A sosit în grabă postul Central cu noul material de incendiu sub comanda d-lui colonel Pohrib. La sosirea pompierilor, acope­rișul porțiunei din dreapta aripei centrale, cuprinsă între cupola unde e ceasul, și aripa din dreapta, era în flăcări, după cum cuprinsă de flăcări era și cupola. • * . Prima­ grije a pompierilor a fost să ia măsuri ca focul să nu­ se întindă și la celelalte aripi ale imobilului, ceea ce au reușit, în curând, grație atât noului mate­rial de incendiu cât și faptului că au avut apă suficientă. „"­ O echipă de jandarmi a pro­cedat la evacuarea arhivei conten­ciosului ministerului de finanțe, precum și a marourilor serviciu­­lui vânzării R. M. S. de unde a fost scoasă și casa de bani. La salvarea arhivei Contencio­sului — unia dintre cele mai im­­portante arhive ale ministerul­­ui — au fost de un mare aju­tor d-nii: I. Filipescu, director la Cassa pensiilor și Alex. Teodo­­rescu, șef de serviciu la ordonan­țam, singurii funcționari cari se găseau în acel timp In localul ministerului. La locul incendiului a sosit și prințul Carol precum și d-nii mi­niștri Mârzescu și Mărdărescu, generalii Munteanu, Balis, Nico­­leanu, Boboc, dr. Costinescu, pri­marul Capitalei, etc. Deasemeni d. prim-procuror Racoviceanu, care a început cercetările pentru stabilirea cauzei izbucnirei in­­cendiulu­i.." Focul A putut fi stins definitiv pe la orele 10 seara. N’a ars de­cât cupola și acoperișul de dea­supra­ serviciului vânzării R.M.S. . " * Eri dim. au fost din nou la fața locului, continuâ­ndu-și ancheta, d-nn­ prim-procuror Racoviceanu și­­ judecător de instrucție Negrea de la cabinetul NI. « E probabil că focul a luat naș­­tere din neglijența vre­ unui func­ționar sau om de serviciu, care ar fi aruncat vre­un chibrit aprins în vre­un t­us cu hârtii. # V p * țom pip și Alia Londra, 9. (Rador). — Comite­tul executiv al federației naționa­le a muncitorilor de cale ferată a recomandat greviștilor, să reîn­­ceapă imediat lucrul. Fuziunea T? Tswilsp»w«Trr,wiirtrr­i­,',i 'i­t— Cele 10 puncte principiale stpmmnummmmmmmtmaâsm " Lupta de clasă.­Chestia agrară și im­pozitul pe capital Convocarea oficială a celor două comitete, pentru proclamarea fuziu­nei, a avut loc. Precum am anunțat ședințele comitetelor se vor ținea separat și vor avea loc Joi diminea­ța, la ora .10. Ceta Hotele executive vor avea a discuta și proclama fuziunea, pe baza a 10 puncte principale, care vor sintetiza programul minim de guvernământ și de la care se vor adapa prescripțiile noului partid. N­u este nici o Îndoiala ori comi­tetele vor admite in totul cele sta­bilite de către conducători. Defec­țiunile, la care adversarii insinuai ișî pune­, ațâția speranțe, probabil că nu se vor produce. Naționalii merg la unrfirme­tĂ Trăit­­duri compacte și tot astf­el țărăniștii. Basarabenii au recunoscut și ei ne­cesitatea fuziune­, deputatul Caza­­cliu, sosit ieri dimineață in Capitală, a adus cele mai bune știri în aceas­tă privință. Diriguitorii celor două partide se oeapă­­ adu­ cu aranjam­entule in provincie, unde fuziunea este accep­tată ca entuziasm. _ Rapoartele d­e previzieie sunt și din acest punet de vederi din cele mai favorabile. CELE TREI PROBLEME In ce privește cele­ trei mari pro­bleme: lupta de clasă, exproprierea și impozitul pe capital, ele își vor găsi expresiunea categorică In noul program . Din clasele sociale existente, par­tidul național-țârănist acordă în­treaga sa solicitudine­ claselor pro­ducătoare și intelectuale și Își în­toarce fața de la­ clasele parazitare. Este în ceastă formular o via re­miniscență dintr’un recent discurs de la „Dacia“ al d-lui Iuliu Maniu, care s’a pronunțat pentru solidaris­­mul național al claselor producă­toare și intelectuale împotriva tutu­ror categoriilor de paraziți sociali. În chestia unei noul exproprieri și a unei eventuale reforme agrare, se vor stipula în program caracte­rul și felul cum este conceput drep­tul de proprietate și se va afirma nevoia unei evoluțiuni a proprietății in raport cu cerințele unei bune o­­rânduiri sociale. Actuala exproprie­re nu poate fi considerată ca întru­nind această condițiune, întru­cât până și d. Al. Constantinescu a fost nevoit să­ recunoască faptul, că din 1.400.000 muncitori fără pământ, n’au mai­ fost împroprietăriți decât 400 Cât despre impozitul pe capital, despre așa ceva nu pomenește pro­gramul partidului național-țârănist Dar nici măcar în Concepția Condu­cătorilor chestiunea nu se pune sub această formă. Numai in cazul când se va­­ de­­cide că veniturile ordinare și­­ extraordi­nare late țărei, bine administrate, din SUI^ syjju­stenise Stat Igica Tfcee írentual iin apel la impozitul pa capital, dar aceasta numai pentru asigurări gurarea dobânzilor și amortiză­rilor datoriilor externe. , CE ANUNTA LIBERALII Deși este evident că fuziunea va fi fapt îndeplinit, nu mai puțin li­beralii, cari afectează o complectă indiferență față de acest important eveniment de politică­ internă, anun­ță surprize. In culoarele Camerei se spunea ieri că vor fi defecțiuni importante la țărăniști. ’Ar avea de gând să demisioneze d­-nii Costăchescu pro­fesor universitar și senator de Iași, și d. Grigori Iunian, deputat. Precum se vede s’a terminat cu legenda naționaliștilor cari demi­sionează și s’a început cu țărăniș­tii. Adevărul este că d-nii Costă­­chescu și Iurc­an au râs cu poftă și au declarat cât vor da răspunsul lor la ședieții comitetului executiv de Joi, când vor vota ,cu entuziasm fiziunea. .­­ . Pe de altă partie, tot din sursă guvernamentală se vorbește că în cursul zilei de Marcuri se va pro­duce un fapt, care va zădărnici­ fu­ziunea. Fuzionații privesc cu zâmbete atari născociri și declară categoric că ni­mic și nimenea pe lume nu mai poate zădărnici fuziunea. i % Nenorocirea din valea Jiului CIXJ1, 9. — Aproape în fiecare săptămână izbucnește câte un in­­­cendiu sau se întâmplă câte o ne­norocire la băile din Valea Jiului. Eri, aprinzându-se gazul la uzina No. 2 din Cimpa, cinci muncitori au fost grav răniți. ■ • » S’a instituit o anchetă. C. SSBBS*rTMSSBBBSAB*HBS5H ZIARUL „DIMINEAȚA" | CURO ’ DE PREMII SERIA V-a No. 46 «trAMeU «ceste «apoana Adunând 80 de cupoane con. ^t­ iHț­ SLPremiu­ .CÍK,t, bonuri ClO participam !» tragerea »anilor prerau oferite gra­­d­at de darul „dimineața»! j

Next