Dimineaţa, iunie 1924 (Anul 21, nr. 6305-6333)

1924-06-25 / nr. 6328

IPS BUCUREȘTI, Sărindar 9—11­8 pagini fostat în 1904 de Const MINLE Constatările unui zoolog român Școli și primării din Moldova cnibuni de țințari transmițători ai palndismului; jandarmi rurali fă­când operă de asistență medicală, întinse regiuni mlăștinoase ușor asanabile și de redat am­­enit­rii d­.­ Doctorul Zotta este distinsul zoo­log, care își are laboratorul său în „Institutul de medicină experimen­tală“ a profesorului Cantacuzino. E descendentul protomedicului Zot­ta, care în secolul trecut a pus ba­zele — împreună cu Cihac și alții — a primei societăți științifice na­turale în vechea capitală a Moldo­vei și a primului muzeu de istorie naturală din România. D-rul Zotta vizitează astăzi diferite regiuni im­­paludate din țară în vederea unui studiu ce a întreprins asupra va­rietăților de țânțari, care trăesc la noi servind vara la îmbolnăvirea în m­assă a populației muncitoare țărănești din întinse teritorii agri­cole ale țării și cauzând astfel pa­gube incalculabile economiei țării. Primul care s’a ocupat în țară cu studiul acestor insecte e doctorul profesor Mezincescu. D-sa a stu­diat însă numai țânțarii din delta Dunării. După d-sa a făcut oare­­cari studii profesorul d-rul Leon de la Iași. L-am văzut ori pe d-rul Zotta la înapoierea d-sale din pri­­m­­a sa excursiune în regiunile im­­­paludate ale județului Covurlui. D- sa se înapoiază înspăimântat și tot­odată încântat de cele ce a vă­zut acolo! De-a lungul Prutului, o întindere de 70 km. și pe o lățime de 1 km., e acoperită de mlaștini în care se prăsesc miliarde de mi­liarde de țânțari! $i încă ce țân­ța­ri ! oi**/­Sn­l­r»/-1/«X yuni nwuiai «juvi­ rwu, auiva numai dintr’aceii cari transmit frigurile. Și toată această regiune ar fi ușor de asanat și de redat agriculturii. Mai senzațională —­cel puțin pen­tru mine — o altă descoperie a noumui^otex: toate școlile și pri­măriile sunt pline de‘țânțarii Șco­lile sunt focare de cultură, dar și de cultură de... țânțari! Să nu creadă însă cititorul că facem „din țânțari... armăsari"! Toate colecții­le de țânțari capturate de distinsul nostru zoolog pentru studiul d-sale provin tocmai din școli și primării! Avea deci dreptul să fie îngrozit de cele constatate . Au fost însă și fapte cari l-au încântat în această vizită din împă­răția țânțarilor. A găsit sate în care a putut constata că populația e su­pusă serios unui tratament cura­­tiv și preventiv în contra malariei de către învățători și... jandarmi rurali! învățătorul David (uit nu­mele comunei de unde e) tratează admirabil, științific populația comu­nei, vindecând pe mulți și ferind pe mulți de a se îmbolnăvi! Mi se pare, că într’o comună învecinată a găsit pe un jandarm rural, care avea condică în care erau trecuți nominal toți bolnavii tratați de el, cu indicația dozelor de chinină luate. Nu-i așa, că-i frumos? In schimb, în Basarabia e­­ o jale ! O lipsă ab­solută de medici. Directoratele re­gionale sanitare și revizoratele șco­lare din acea regiune vor trebui să organizeze o activă prin conferințe, broșuri, propagandă afișe care să se arate populației primei în dia­grozavei plăgi sociale a țânța­rilor și că această propagandă să fie mai eficace, va trebui început a se da exemple, cu nimicirea cui­burilor de țânțari din școli, primă­rii și alte localuri publice, după care va urma nimicirea cuiburilor din locuințele țărănești și din adăpostu­rile lor din apropierea locuințelor DOCTORUL YGREC Țară pună csațiunii pentru re­luarea raporturilor cu Bulgaria SOFIA. — D. Simion Radoîî a comunicat telegrafic ministru­lui de externe*’ Jt;ar. *. j guvernul otoman moment, să restabilească relațiuni normale cu Bulgaria. Guvernul turc pretinde în mod imperios ca Bulgaria să restitue mai înainte averile aparținând vakutu­­rilor — și care au fost confiscate după războiul balcanic din 1912- 1913, și abia în urmă să se discute reluarea raporturilor normale din­tre ambele țări. --------------------------------------------­ Destăinuirile senzaționale ale generalului Noiiet LONDRA. 22. — „Morning Post“ publică interviewul acordat de ge­neralul Noiiet, câteva ceasuri îna­inte de a primi numirea sa ca mi­nistru de război. Generalul Noilet a făcut următoarele declarații cu pri­vire la Germania : „Violând articolele 160, 173, 174 din tratatul de pace. Germania se reorganizează militărește în vede­rea unor operațiuni de ofensivă. Așa numita „Schutzpolizei“ (poliția de apărare) înființată ca să lupte contra bolșevismului, a devenit a­­cum o a doua armată. Pentru ca să ocolească interzice­rea serviciului obligator, ea utili­zează angajamentele voluntare și societățile sportive, dotate cu ma­terial de război. Datele încorporă­rii recruților au fost transformate din fixe în mobile, pentru a înlesni astfel frauda. Materialul de război se fabrică de societățile particula­re, unde controlul este exercitat numai de statul major și școala de război. Diferite reforme au loc sub nouă denumiri; în sfârșit pute­rea militară a Germaniei sporește din zi în zi“. Instantaneele noastre Ei A M­OȘ I «Regina Maria*" ca fiica Marei ..Ducese Chiril., vizitând Moșii, ANUL Xäa - No. 6323 Miercuri 25 Iunie 1924 2 Les exemplarul 4 Lei ia străm­utato Asasinii fae­m&gripisic*i Rossi s’a predat singur ROMA. 22. — Arestarea lui Ma­ríneii a produs cea mai mare senzație. Se recunoaște treptat că conspirația s’a întins până în cele mai înalte cercuri guvernamenta­le și că Mussolini, care primește continuu adrese de devotament, nu cunoaște nici o considerație. „Popolo d’Italia“ anunță că guvernul a concediat toți funcțio­narii ministerului de interne, pâ­nă la carabinieri, așa că Quirina­­lul oferă azi un aspect complect schimbat. Se afirmă că o curățe­nie generală similară se va face și în celelalte ministere. Discuția din Camera Comune­lor a făcut o impresie penibilă la Roma, ca și atacurile presei brita­nice și franceze. Ziarul clerical „Popolo“, care luptă în primul rând al adversarilor fascismului, anunțfi că într-o convorbire dra­matică pe care a avut-o cu Finzi, Mussolini i-ar fi spus că momen­tul critic a trecut, fasciștii au în­vins și dușmanii săi nu vor tri­umfa. Ziarul așteaptă alte destăi­nuiri senzaționale. „Epoca“ scrie: Fostul subsecre­tar Finzi intenționează să adrese­ze o scrisoare președintelui Ca­merei pentru a-i cere ca să insti­­tue o comisiune de anchetă în care să fie reprezentate și parti­dele minoritare pentru ancheta a­­supra vieței private și publice a fostului subsecretar de stat. După cum s-a mai anunțat, a­­verea din Milano a lui FilipeUi a fost confiscată. Filipelli avea la o bancă un cont curent de 500.000 lire pe numele său și unul de 700.000 lire pe numele soției sale. Acești bani ca și alte depozite bancare și cele patru automobile ale lui Filipelli au fost confiscate. vitate. Trebue mai întâi să se cre­­ieze din nou o situație normală. Miercuri, când va avea loc o ce­remonie comemorativă pentru Mat­teotti, muncitorii vor înceta lucrul pe timp de cinci minute. Înlăturarea lui Matteotti să fie pedep­sit­ exemplar. Nu voim Insă $1 nu pu­tem da acestui episod o valoare mai mare, decât o are. Mussolini are în această clipă de partea sa majoritatea poporului Italian. Suntem cu teii lângă dânsul spre a învinge toate resisten­­țele interne și externe. Pntru nici un motiv nu se permite « speculare » situației. Astăzi statul este mai puternic ca întotdeauna“. 1 BiSiiu­l 1 MaI lipit Roma, 22. — In prezența regelui a avut loc­uri la palatul Venezia, remiterea drapelului către asocia­­­ția posesorilor medaliei de aur și deschiderea căminului asociației. Cu acest prilej, orbul din război căpitanul Tognoni a ținut un dis­curs în care a spus: In prezența regelui, noi luptăto­rii din toate bătăliile facem profe­siunea noastră de credință. Cre­dem în acea Italie pe care am voit-o, am visat-o și am creat-o. In Italia pe care am salutat-o din toa­tă puterea inimei noastre, când li­nul din tovarășii noștri cu pumnul de fer i-a luat conducerea. Chiar și în acest ceas grav, chiar și după un episod atât de grozav, mai credem orbește în această tânără Italie și în șeful guvernului. Dar în schimbul sângelui nostru și al jertfelor noastre, noi cari nici­odată n’am cerut nimic, cerem de data asta ca să fie îndepărtați toți aceia cari au făcut trafic cu pati­ma noastră, ca și aceia cari au cre­zut să-și erijeze un tron ridicol pe câmpul credinței noastre“. Instantaneul recent al lui Matteotti, în convorbire cu deputatul Grassi­ II—Casa lui Matteotti’la Roma; IH r—O fâșie de pânză ce a servit de căluș, găsită într-un tufiș de pe malul lacului Vico, unde a fost asasinat Matteotti, IV. — Deputații socialiști Baldesi (A), și Mu­zat­ti (B) cari conduc ancheta împreună cu comisarul de siguranță Cadolino. taisiapailiiH iii «ivii toii In legătură cu decizia comisiu­ne parlamentare de a-și suspen­da până la alte dispozițiuni lu­crările, o decizie a cărei cauză nu este clară, se relevă că „Popolo d­ia.Ha“, organul lui Mussolini, a atacat violent deputații din parti­dul guvernamental, cărora le repro­șează că au luat și ei vechiul obicei combătut de fascism de a sta fără nici un rost la Roma în loc de a se întoarce în provinciile lor. Este curios, afirmă ziarul, că tine­rii reprezentanți fasciști ieșiți din­­tr’o mișcare antiparlamentară, s’au schimbat așa de repede. Se crede că acest atac a contri­buit la decizia comisiei. Intre timp însă, Mussolini a in­vitat deputații guvernamentali la o consfătuire care va avea loc Miercuri. In ceastă zi va avea loc și un consiliu de miniștri. Joi, Mussolini va face declarații la Senat. 1 sitei ® a fiii 1MÜ Ziarele publică următoarea scrisoare a familiei lui Matteotti: Mama și soția lui Matteotti. In ne­mărginita lor durere, care nu cunoaște mângâiere sau alinare, nu pot răs­punde tuturor acelora cari le-au ex­primat condoleanțe. Ele simt cu recu­noștință că Inima tuturor italienilor su­ieră cu ele. Dacă crima nemiloasă a pătat cinstea și renumele tatei, nu în­cumbă insă celor îndoliați să reacțio­neze contra acestei infamii. Ei n’au au­zit dela cel dispărut decât cuvinte de devotament, de dragose și de bunătate. Aceste cuvinte au devenit pentru ei un testament sfânt și fideli prescripției lui, el imploră grația lui Dumnezeu ca Matteotti să fie ultima victimă și ca moartea lui să aducă tărel Însănătoșirea și pacea". iiiiiîl soils! teliül m ROMA, 22. — Regele a primit azi pe deputatul socialisto-unitar Zam­bon­i în audiență particulară. Samboni a făcut războiul ca maior. Iezi­ aici Atitudinea opoziției In căzui unei noi sesiuni parlamentare înainte de vacantă, nu este încă fixată. „Monr do“ afirmă că opoziția nu poate participa la ședințe. Din cauza pre­­îlim­ei din parlament și a domniei Celiei în afară de parlament, opoz­­itia nu poate" desfășura vreo acti­ Mica Iui Rossi Rossi care e considerat acum drept principalul vinovat de dis­pariția lui Matteotti, contină a­ fi căutat de autorități. După o ver­siune,­el ar fi fugit în Franța, du­pă alta în Elveția. Ziarul „Tribu­na“ află din Siracusa că Rossi ar fi sosit­ acolo Marțea trecută și a fost recunoscut de câțiva fasciști. Dar ar fi plecat în aceiaș seară cu un vapor la Malta sau la Tri­poli­­ n. • _* * ROMA, 23. — Comandantul Ce­­sare Rossi, fost șef al biroului pre­sei care era căutat de pompie, s-a prezentat azi la ora 2 și 15 la închi­soarea Regina Coeli. ROMA, 23. — Președintele asociației naționale a combatanților a declarat ziarului „Idea Nazionale“: „Noi com­batanții voim că cei vinovați pentru Bruxelles. 22.— D. Van­­dervelde, leaderul opozi­ției, de acord cu parti­dele guvernamentale și în aplauzele întreg­ii Ca­mere, a prezentat urmă­toarea moțiune care fost adoptată în unanimi­a­tate: „Am cerut cuvântul pentru o moțiune care va ralia, sunt sigur, acor­dul unanim, al Camerei. Camera italiană a­­ fost privată de concursul u­­nuia din membrii ei cei mai apreciați, printr’o ’crimă care­­­ a provocat reprobarea tuturora. Pro­pun Camerei să adreseze parlamentului italian ex­presia profundelor noas­tre condoleanțe Moțiunea a fost adop­tată fără nici o obiecție. La Senat, socialistul Lafontaine a introdus o moțiune cerând ca matu­rul corp să trimită Came­rei italiene o adresă de simpatie cu ocazia aten­tatului asupra lui Mat­teotti. După o foarte vie și zgomotoasă discuție, propunerea a fost adop­tată cu 73 voturi con­tra 1. I In vederea conferinței pe care reprezentanții statelor din Mica în­țelegere urmează să o țină în cursu­l lunei viitoare la Praga, se fac de către guvernul nostru toate pregă­tirile necesare. E probabil ca acea veQn­ferință, fixată pentru zilele de 7, 8 și 9 iulie să sufere o mică am­­ânare de 3—4 zile. Cum la conferință urmează să fie examinate chestiunile politice externe puse în discuție în inter­valul de șase luni, de când s’a ținut conferința de la Belgrad, e firesc ca la Praga să se vorbească și de si­­­tuația creată între Rusia și Româ­nia pe chestiunea Basarabiei. Și cum România nu s’a ferit de discuție în această privință, e foar­te posibil ca înșiși reprezentanții ei să pună la ordinea zilei a con­ferinței ■ de la Praga, litigiul ruso­­român. Se ’nțelege că 'nu e vorba ca­­­­prezentanții celorlalte state din Mica Înțelegere să se pronunțe dacă România are sau nu dreptul să stăpânească Basarabia, întru­cât dreptul nostru a fo­st unanim recunoscut.­­ Celelalte două state din Mica In­­țelegere vor avea însă să se pro­nunțe asupra atitudinei ce ar urma s-o aibă în cazul unui conflict între Rusia și România. E vorba de o pronunțare în a­­ceastă privință a reprezentanților oficiali ai celor două state, menită să desmintă părerile izolate expri­mate prin unele ziare din Belgrad și Praga. Și acea pronunțare nu poate să ne fie decât favorabilă, dat fiind faptul că toate­ statele din Mica în­țelegere și-au luat angajamentul să activeze în orice împrejurare pen­tru menținerea păcii, în puterea tratatelor încheiate, din care de­curge forma din prezent a acelor state. roman în conferința de la Praga Cine va pune chestiunea în discuție essiunea hârtiei Protestul :,Asociației generale a presei române“ V.~ Asociația generală a presei roma. ~7...— tic .zji­xjLc., i/IU.V ui,ut j­iuvu, u­ț? țis movjucu­re amenință presa românească și im­plicit interesele culturale și cetățe­nești, in urma acțiunii interesate a trustului fabricanților de hârtie din țară, favorizat și până acum­ de po­litica economică și fiscală­­ a sft­lui, aduce la at­n­oștință publică m­ătorul . . . PROTEȘT­I, ► . La adăpostul unor tarife vama­le protecționiste fabricele de hâr­tie din țară, unite, într’un.. trust de nescrupuloasă exploatare celei mai importante și înalte ne­a­voi generale, aceea de cultură, au izbutit în cursul anilor din urmă să urce neîncetat și dincolo de limitele suportabile, prețul Mitici. Din această cauză unui mare nu­măr de ziare au fost silite­­ să-și înceteze apariția, ceea ce «"caută­ perderi culturale însemnate, iar pe deasupra', a' creat o gravă cri­ză de șomaj în lumea gazetăreas­că­ ■ •< ,v­ Acum continuându-și­ ropera ne­­fastă, trustul hârtiei se­ pregăteș­te să sugrume »—.Pe lângă- atâtea întreprind­eri editoare de cărți ro­mânești de’ tot vfeltitU necesare des­­voltării culturii și progresului na­țional — și puținele zia­re care cu greutăți nesfârșite s’au putut men­ține. .­.• Nemulțumit cu beneficiile uti­lizate, trustul hârtiei Inpeard­ și, pare-se, e pe punctul să obțină o­ nouă sporire a taxelor ■ variate, spre a împerlica cu desăvârșire importul hârtiei străine de tipar, mai estihă, mai bună și mai în­destulătoare. Obținând acest lu­­­cru fabricele de hârtie ar putea în mod suveran și arbitrar, să dic­teze prețuri apăsătoare­ și, prin aceasta, să ruineze industria zia­­­relor, adică o serie de instituții de o fundamentală însemnătate culturală și politică, și să suprime mijlocul de existență a zeci de mii de lucrători, ziariști, depozi­tari, vânzători etc. Mai mult, fă­­bricele de hârtie, având puterea discreționară de a vinde sau nu hârtie ziarelor neagreate de ele, ar putea exercita o adevărată cen­zură la libertatea gândirii și a scrisului. Nu există nici un interes pu­blic, absolut niciunul, care să poată justifica sprijinirea oficială a pretenției interesate formulate de trustul hârtiei. Nu există nici o rațiune de a susține prin ase­­­menea mijloace o industrie de­ esență parazitară și ostilă intere­selor culturale naționale. Intere­sele restrânse ale acționarilor a­­cestor fabrici nu pot fi puse în cumpănă împotriva celor cultu­rale și cetățenești. , Industria românească a hârtiei nu-și are rostul și dreptul de a fi, decât atât timp cât e în stare să producă o hârtie tot atât­ de bu­nă, cel puțin tot, atât de eftină ca cea străină, și în cantitate sufi­cientă pentru nevoile ireductibile ale tiparului românesc. Ea nu poa­te cere ca existența să-i fie asigura­tă în mod artificial prin tarife grumătoare, atareg «ălbaț ____ , , , ... fice, care, aceasta, e legată de în­săși viața națiunei și a statului. Taxele vamale asupra hârtiei importate trebue să dispară. Im­portul hârtiei trebue să rămână liber. Numai astfel ființii tiparu­lui românesc și a presei pot fi păstrate. Pentru toate aceste considerați­­uni: Asociația generală a presei ro­mâne, exprimând gândul tuturor factorilor care contribue la apa­­riția ziarelor, protestează cu toată energia contra tendinței trustului de hârtie de a smulge de la stat prin cele mai condamnabile mij­loace, sporirea taxelor vamale a­­supra hârtiei. Ea atrage stăruitor, atenția guvernului asupra grave­lor consecințe pe care le-ar avea admiterea acestor pretenții și cere categoric completa abrogare a ta­xelor vamale asupra hârtiei și a­­sigurarea importului liber și nes­­tânjenit de nici o măsură admi­nistrativă. ---------­ Luptele din Albania AHJ­­ED BEY SE REFUGIAZĂ IN IUGOSLAVIA BELGRAD. 23. — Ahmed Beg, care nu a reușit sa organizeze re­­zistența împotriva trupelor lui Redgip Chali, a trecut frontiera i sârbo-croato-slovenă și a cerut au­torizația de a trece prin teritoriul ■sârbo-croato-sloven. La administrația revistei „DIMINI­NEAȚA COPIILOR“ se găsește co­­lecția de la No. 1—10 inel, bine bro­șată în volum 1­ având o frumoasă copertă. Contra sumei de lei 30 se trimite volumul franco la domiciliul citito­rilor. *

Next