Dimineaţa, iulie 1924 (Anul 21, nr. 6334-6364)
1924-07-22 / nr. 6355
BOCEȘTI. Sărindar 9-11 Spitgini Watta 1904 de Const Mill Această problemă sub forma în care opune ziarul românesc „America" din noul continent, am pus-o și noi, nu de mult, la fel. Porneam atunci tot dela faptul că pe când maghiarilor, sașilor, șvabilor și evreilor li se dă cu înlesnire pașapoarte de emigrare, românilor li se refuză sistematic. Și ajungeam exact la aceeași concluzie ca și ziarul „America”, că pe câtă vreme minoritățile se vor întări astfel economisește, românii vor continua a da mereu înapoi, deoarece ei nu se vor putea bucura de binefacerile câștigurilor realizate peste ocean. Iată că și oamenii cei mai somnetinți în materie ajung exact la concluzia noastră. , Ceia ce nu se știe însă e pricina acestei stări de lucruri îngrijitoare. Ea pornește din mintea și cugetul strâmt al celor ce ne guvernează în materie de naționalism. Comisia de pașapoarte are, zice-se, ordin sever și expres ca să procedeze astfel, crezându-se că eșirea joliitară a minoritarilor și oprirea poi cu forța a românilor va ajuta la întărirea elementului autohton. Dar realitatea se răzbună împotriva Calculelor meschine, așa precum o demostrează „America” și am arătat-o și noi minoritarii se întorc bogați înapoi și subjugă pe românul rămas sărac luându-i înainte și pe terenul cultural. Problema e de-o așa de mare gravitate încât atragem cu tot dinadinsul atenția opiniei publice asupra ei. Chiar dacă guvernele ar putea— ceia ce-i cu desăvârșire exclusi ca să împiedice pe minoritarii emigrați să trimeată mari sume de bani celor rămași acasă și de-a se reîntoarce apoi ei înșiși în țară cu saci de dolari, încă nu e drept ca românii să fie excluși de la putința de-a se îmbogăți în țări Străine. Nu vin la noi, destui Străini cari fac averi ca să nu ne lipsim de compensația celor dintre ai noștri în stare să facă la fel la alte țări? Suntem atunci partizanii emigrării? Nu, în massă. Dar elementele capabile de îmbogățire prin munca lor trebuesc lăsate libere. Ceia ce poate și e dator să facă orice guvern românesc este să creeze în țara aceasta condițiuni așa de frumoase și de atrăgătoare încât elementele ce pleacă s’o facă vremelnic, cu gând de reîntoarcere în țară. ■ Italia s’a refăcut în vremurile ei cele mai grele, de la 1870—1890, prin sutele de milioane aur ce-i trimiteau an cu an numeroșii ei emigrați în America și aiurea. Și fiindcă cei ce ne conduc se dovedesc absolut incapabili de a ne reface — mai curând ne afundă și mai adânc cu capul sub apă — să lase cel puțin poporul să se ocupe de grija asta ln zece ani cele câteva zeci de mii de români ce-ar colinda lumea după o muncă liberă și cinstită, ar fi în stare să ne prefacă țara cu totul. Dar deocamdată sarcina aceasta e lăsată numai pe seama sașilor, șvabilor și ungurilor, din motive naționale. ___. TEODORESCU învățământul în teritoriile alipite — școalele Medii — Sub regimul unguresc, învățământul secundar se dădea în licee sau în școli medii. Acestea erau mai adesea comunale —căci municipalitatea avea la îndemână mai multe mijloace decât statul pentru deznaționalizare — și aveau un scop practic: în patru ani copiii din mica burghezie căpătau o cultură generală care le permitea să fie, la rându-le, ceea ce fuseseră și părinții lor , mici funcționari, industriași sau comercianți. Absolvenții cari ar fi dorit să urmeze mai departe, o puteau face, în baza unui examen de diferență, fie Populația din Ardeal și Banat, românească, fie minoritară, este atât de obișnuită cu aceste școli, încât ele continuă să trăiască și în statul român, fie ca școli de stat, fie confesionale. Ele ar cam echivala cu gimnaziile noastre. Țăranul și micul burghez care nu vrea să facă din copilul său „doctor“, îl dă la școala medie, ceea ce explică afluența la aceste școli. Raportându-ne la orrșul Timișoara, constatăm că acolo se află 7 școli medii la o populație de 100.000 de locuitori. Patru din ele sunt confesionale catolice, iar trei de stat. Dintre cele trei de stat, două sunt ungurești, iar una românească de băeți, având și secție de fete, de curând înființată, care își complectează clasele treptat-treptat. Având în vedere importanța culturală a acestor instituții, e regretabilă disproporția între școlile medii străine și cele românești din enitropola Banatului. Toți micii funcționari, de stat sau particulari, îi furnizează acste școli, care dau anual, după cum vedem, de șase ori mai mulți absolvenți minoritari decât români. Pentru o mai de aproape lămurire a acestei disproporții, trebue de cercetat și condițiile de funcționare a școlilor ungurești confesionale și de stat, în comparație cu școala românească. Problemă emioraril Smprooristării să is aslsfi Această problemă sub forma în și mai adânc. c.»i" cârmi sub ană — ' ' BS' ‘ x e un basm Importantele declaration ale d-lui deputat Deleanu, colonel Ibr. Georgescu și Ion Mustață președintele demobilizaților Problema improprietărirei bilizaților din Galați, a ajuns demopovestea cu cocoșul roșu. Pe deoparte, administrația comunală, pentru a câștiga simpatia tuturor cetățenilor, anunță cu tobe și cu surse că împroprietărirea ! Un fapt îndeplinit, că tablourile au fost întocmite și că, nu va trece mult timp și se va începe distribuirea loturilor, iar, pe de altă parte, demobilizații, invalizii, văduvele și orfanii de război, se întrunesc. întocmesc memorii, se agită, pentru că nu li se dă o bucată de pământ. Pentru a cunoaște mai bine cari sunt cauzele caii au oprit pe loc lucrările de împroprietărire, am întreprins o anchetă printre persoanele cele mai indicate să ne vorbească în această vitală chestiune. Redăm ma jos rezultatul anchetei noastre. Jene, un fost prieten al meu. Venea, tocmai la primărie. După ce îmi explică rostul vizitei ei, o întreb dacă e trecută pe tabloul de împroprietărire. — „Ce folos că sunt trecută pe tablou, când prețul pământului ce ni se dă e prea mare, iar pământul prea mic. Primăria acordă tuturor celor înscriși pe tablou câte 300 metrii pătrați, plătiți cu câte 30 lei metrul. E posibil ca pe o întindere așa de mică să poți face o gospodărie. Dar prețul de 30 lei e cât se poate de scump pentru că vom mai avea de plătit taxe pentru drumuri, canalizări și iluminat. Comuna a scumpit prețul. Am fost trecută pe vechiul tablou întocmit de fostul primar Iorgala, dar prețul pământulu dat a fost fixat la un leu metru pătrat. Numai astfel înțeleg să fiu improprietărita pentru sacrificiul făcut de soțul meu care a murit la cei mai frumoși ani”. • Ancheta întreprinsă de noi ne arata că atât administrația comunală cât și anumite persoane, au tot interesul să câștige pe demobilizați anunțându-i că în curând vor fi împroprietăriți. Dar primăria care vrea să arunce praf în ochii mulținei, nu vorbește nimic de mărimea și prețul pământului. Tocmai din această cauză agitația demobilizaților e mai vie ca oricând. GUVERNUL E DATOR SĂ INTERVINĂ Pentru liniștirea spiritelor agitate, guvernul e dator să intervină pe lângă primăria orașului Galați, ca să reducă prețul pământului și să majoreze locurile. Fără îndeplinirea acestor puncte, agitația e departe de a lua sfârșit. , P. H. D. COLONEL CU R. GEORGESCU Președintele Soc. Invalizilor din război. Președintele Soc. „Virtutea Militară“ a Veteranilor regali a Japoniei Cea mai recentă fotografie, luată pentru întâia oară după nuntă, prințului regent Hiroto și a prințesei moștenitoare. De vorbă cu d. deputat Deleanu Pielile publice din Galați, distribuit favoriților împroprietărirea la Galați, nu poate fi fapt îndeplinit decât după ce legea prin care se anulează toate actele de împroprietărire făcute de către fosta comisie interimară averescană, va fi votată. Cum această lege nu a fost votată decât de Cameră, am rugat pe d. inginer Deleanu, deputat de Covurlui.. să ne spună cauzele pentru Asalt Senatul a refuzat să voteze legea. — „Anul trecut, ne spune deputatul de Covurlui, din inițiativă parlamentară, am făcut un proect de lege prin care ceream să se declare nule toate vânzările de loturi făcute de fosta comisie interimară, întrucât a călcat legea, împărțind unora dintre demobilizați toate piețile publice ale oraului. Acest lucru a fost constatat chiar de justiție și judecătorul de instrucție, în ordonanța definitivă pe care a dat-o, constată că deși aceste pieți publice au fost declarate locuri virane, — făcându- se deci un abuz — totuși găsește că nu e caz de urmărire. Cum a fost făcută împroprietărirea și cine au fost împropretăriți, nu trebue reamintit. Este încă în mintea fiecărui cetățean, cum fosta primărie și-a bătut joc de acei cari au apărat această țară. DREPTUL PREȘEDINTELUI SENATULUI ȘI DREPTUL SENATORULUI „Proectul de lege votat la Cameră” a fost mereu înlăturat de la discuția Senatului, în urma indicațiunilor date de d. Ferechide care, presupun, a fost informat greșit și s-a declarat în contra acestui proect Car d. Ferechide, ca președinte al Senatului, era obligat să trimită proectul în secții și, după aceasta, să-l pună la ordinea zilei. Numai după stăruințele președintelui Camerei, proectul de lege a fost pus în disputa Senatului La discuție d. M Ferechide luând cuvântul, a atacat legea pe motiv că este neconstituțională, declarând tot odată că dacă Senatul va vota această lege, d-sa nu mai are ce căuta pe scaunul prezidențial. Această declarație a uimit întreg Senatul, căci d. Ferechide a amestecat funcția de președinte al Senatului cu dreptul senatorului de a vorbi pro sau contra unei legi. Din această cauză legea nu a putut fi votată, urmând ca să fie din nou pusă la ordinea zilei. PRIMĂRIA A ÎNTOCMIT PLANURILE — D-le deputat, primîtria.Jn această chestie, nfy întrepride titmnicî ■ — „Iți pot spune primăria a întocmit planurile cari au fost trimise la București și se găsec azi la Consiliul Superior Tehnic, pentru a li se da aprobarea. Odată aprobarea obținută, se va proceda la tragerea la sorți în conformitate cu regulamentul de împroprietărire. In general, după ce Statul va vota această lege, împroprietărirea demobilizaților din Galați, va fi un fapt îndeplinit, .— încheie deputatul de Covurlui, care este și președintele Asociațiunilor Comerciale din Galați Ce ne spune președintele sec. JivalÎ2jIor‘ Consiliul Superior Teehnic refuză plasările Primăriei 2) că nu s’au fixat locurile pentru edificiile publice; 3) că, spre a stabili un asemenea plan, primăria ar fi trebuit să consulte pe inginerii Consiliului Superior Tehnic. Galații, după cum am spus într'un pentru că toate străzile sunt în lialt articol, fiind un centru care a jie dreaptă și cad perpendicular udat un mare număr de luptători, nu pe alta și că străzile trebuesc am crezut nimerit să cunoaștem și făcute și în linie curbă, părerea președintelui Soc. Invalizilor de război. Ne-am prezentat d-lui colonel Chr. Georgescu, care pe lângă că conduce Soc. Invalizilor, mai este și președintele Soc. „Virtutea Militară” a veteranilor. —+D-le colonel, de ce la Galați, demobilizații, n'au fost încă împroprietăriți? — „Răspunsul e pe cât de ușor, pe atât de grav. Numai la Galați, s’a putut găsi o comisie interimară, care să împartă piețile publice, terenuri trebuincioase halelor, edificiilor publice, etc., tuturor favoriților regimului. Această procedare a ținut in loc împroprietărirea. Actualmente primare a verificat toate actele de împroprietărie, a stabilit tablourile cerute de lege pe care, împreună cu planurile respective, le-a înaintat ministerului de interne spre aprobare. Spre surprinderea tuturora, ministerul înapoiază planurile pretextând: STRĂZILE DREPTE FERESC PE PIETONI DE ACCIDENTE La Berlin, ne spune d. colonel Georgescu, în cartierele cele mai noui, s’au făcut străzi și în linie dreaptă și în linie curbă. S’a constatat acolo că atunci când două străzi se tăiau în unghiuri prea ascuțite, la punctele de întretăiere, accidentele erau foarte dese, ceia ce primăria locală a căutat să evite prin planul ei de împropretărire. DEMOBILIZAT» SĂ FIE LINIȘTIT! Primăria, a dat ferme asigurări că până în luna August, se va proceda la împărțirea loturilor celor ce au dreptul de a primi pământ. Demobilizaților, le pot spune să fie liniștiți, termină d. colonel Georgescu. 1) că planul nu este bine întocmit Declarațiile președinte și demobilizaților Cu ocazia adunării generale a Societății F. R. P. d. Ion Mustață, președintele Soc. Demobilizaților, ne-a făcut următoarele declarațiuni in chestiunea improprietărirei. — E drept, numai la noi împroprietărirea a întârziat. S’a făcut un plan care a fost trimis la București, dar nu a fost aprobat pentru că nu e făcut după cerințele unui oraș modern. Primarul m’a asigurat că dacă Consiliul Superior Tehnic, nu aprobă planul trimis, Comuna poate să facă singură împroprietărirea. Deci trebue răbdare. Demobilizații se agită azi din următoarele cauze: 1) întârzierea improprietărirei; 2) Reducerea loturilor; 3) Mărirea prețului de plată Intr’adevăr comuna nu oferă decât S0O de metri pătrați plătiți cu 30 lei metrul. Acest preț nu poate fi admis de nimeni, când țăranului i s’a dat pământ mult mai mult și pe un preț redus. 1—• Ce intenționați să faceți? — „Vom înainta o moțiune ministerului de interne iar alta administrației comunale și vom cere pământ mai mult cu un preț mai mic, așa cu s’a făcut în alte orașe. Nu se va găsi un demobilizat care să poată accepta o asemenea împroprietărire”. O văduvă de rizbos vorfe este PLATA E PREA MARE, IAR PĂMÂNTUL E PREA MIC. Am întâlnit o văduvă de război, soția unui fost subofițer de infan- SOC. D. OWEN YOUNG delegatul american care a acceptat postul de agent general al reparațiilor prevăzut în raportul Dawes Cifiti Jlilli ANUL XXI - No. 635 S Marți 22 Mii 1924 : 2 Lei exemplarei % jUgl la itrftlnatit% Instantaneele noastre PE CALEA VICTORIEI Văduva veselă și multimilionarul --------—~ I. % O aventură nostimă Curtea cu jurați din Londra a judecat deunăzi un proces ca e, din cauza protagoniștilor, a făcut obiectul tuturor conversațiilor în reuniunile elegante din Londra și Paris. D-na Francis Mendham, o frumoasă văduvă americană, a dat în judecată pe <L Robert Lebaudy, multimilionar francez și fratele rofundului „împărat al Saharei“, cerând despăgubiri de 20.000 lire sterline (vreo 70 milioane de ’oi) fiindcă-i promisese căsătoria și nu se ținuse de cuvânt. Se știe că în Anglia „breach of promises (ruperea logodnei) poate fi urmărit în justiție și făptașul e pasibil de pedeapsă. La proces s-a constatat că dma Mondham are un trecut destul de agitat. Ea s-a căsătorit pentru întâia oară la vârsta de 18 ani cu un domn Curtis contra voinței familiei sale. Mai târziu a divorțat pentru a se recăsători cu un bogat american anume Mendham. A venit apoi la Paris să studieze canto și când J. Mendham muri, în 1909, ’ântra văduvă trebui să se întoacă în America pentru procesul de succesiune cu familia soțului ei. Pierzând procesul, ea se înanoa în Birja unde făcu cunoștință cu d. Lebaudy care iar fi promis s’o ia în cusătorie. In Septembrie 1923, au venit împreună la Londra unde urma să aibă Ier căsătoria, dar într’o seară d.ua Mendham ii văzu pe Lebaudy ca o tânără femeie la teatru ei priceau imediat că el avea de gând s’o părăsească. A doua zi se duse la Lebaudy pentru a-i cere explicații și el îi spuse imediat: „Nu mai vreau să am a face cu d-ta !“ Avocatul multimilenarului a reușit să convingă pe jurați că afirmațiile d-nei Mendham nu erau decât simple minciuni. Ea ar fi fost insti gată de persoane rămase încă in umbră pentru a încerca un șantaj asupra multimilionarului. În acest scop, ea dăduse procesului o mare publicitate, se lăsase a fi fotografiată de toate ziarele mari, în speranța că de frica acestei publicități, Lebaudy va debursa, dacă nu chiar, 20.000 de lire sterline. In tot cazul o sumă destul de bunii.șică. Dar jurații au dus capăt acestei înscenări și in mijlocul audienței a, doua ei au întrerupt dublurile. de^j D-NA FRANCIS MONDHAM clarând că sunt pe deplin luminati și condamnând la cheltuielile procesului pe vesela văduvă americană care mai este amenințată și de o procedură penală pentru șantaj, i Primim azi următoarea scrisoare: Domnule Doctor, Am cetit articolul d-tră „Nocturne bucureștene“ și vă felicit. Am de observat însă, că dacă cetățenii din cartierele Uranus, Filaret etc. sunt siliți să respire aerul infectat de,barometricele“ Capitalei, noi cetățenii din cel mai central centru al Capitalei nu stăm mai bine. Pe arhhtecturalele scări ale podului peste Dâmbovița, în dreptul lucrărilor suspendate ale clădirii Senatului (peste drum de Societatea de Dare la semn), murdăria depusă de acei pe care-i apucă nevoia în drum, exală o duhoare înăbușitoare. Mă întreb: la ce bun mai avem un serviciu sanitar ? Vă rog a releva aceasta cu pana d-voastră... și a întreba pe edilii Capitalei în ce oraș din lume cu o populație ca a Bucureștiului se găsește numai una (acea în piața Teatrului) sau două (a doua nu știu dacă și unde se găsește) latrine publice? # Dar nu spui nimic nou: iubite cetitor ! Un lucru mă surprinde: că organul d-tale olfactiv e încă sensibil la multiplele miresme pestilențiale emanate de pe malurile poetice ale dulcei Dâmbovițe, din centrul Capitalei! Ești o excepție extraordinară la o lege fundamentală a fiziologiei, care ne învață că orice nerv supus mult timp la acelaș excitant nu mai reacționează și d-ta reacționezi ■— o, vai, destul de slab— printr’o scrisoare anonimă! Dar poate ești, scump cetitor, venit ca și mine, de curând în Capitală și de aceea ești înclinat de a cânta și d-ta câte o... „nocturnă bucureșteană“, ca mine, în fiecare seară, când sunt silit să-mi închid hermetic camerele ca să nu ne sufoce gazele.... barometrice! toți cetățenii, cu adevărat bucureșteni, trec impasibili, fericiți, nesimțitori pe lângă toate acestei infecțiuni malodorante. Noi, cei de curând veniți din provincie, sufocăm cu batistele la nas, pe când, bucureșteanul luându-și alura mânidră a luceafărului lui Eminescu, sfidează cu celebrele stihuri : Cj ..Ci eu în lumea mea mă simț ! 'Nepăsător și rece! Dar spune-mi, iubite cetitor, te-a gândit oare vreodată la grava problemă a infecției mediului în care trăești ? V’ați adunat oare vreodață măcar 50 până la 100 cetățeni ca vă sfătuiți asupra măsurilor ce s’ putea lua spre a ne civiliza nițel înn această privință ? S’a gândit cineva, din mediul d-tale ca să ceară sa ieșim odată din starea de provizorat în care trăim de atâta timp gospodăria intereselor comunale? când va sosi timpul să fiți chemi să alegeți pe edilii în contra cărora fulgeri acum, sunt sigur că și organul d-tale olfactiv va fi devenit in sensibil, cum insensibil e și simțul de pudoare al trecătorilor de ambele sexe, când în fața lor fel de fel de indivizi se despoaie pe cheiul boviței, ziua mare, spre a’și trebuințele. D-RUL YGREC De vorbă cu cetitorii Mesia in Capitală a mmmmwmm țară Lei 85” pe as ® 350 „ ‹ luni 180 „ 3 „ SO „ i luna STRĂINĂTATE* Lei 13 ©‹ pe asa. .* S9 700 i; © luni Í «SflSiS e» T SI 3 ©0 „ 3n 120 n I lună! ÎS S3 SI