Dimineaţa, septembrie 1924 (Anul 21, nr. 6396-6425)
1924-09-15 / nr. 6410
•UCURESTI, sărindar S—îl 10 pagini Ráüt 191904 da Const WILE »NUL XXI NO. 6410 Luni 15 Sept 1924 2 Lei exemplarul 4 L«I Vn itrébatati Un nou asasinat Nu s’au liniștit încă spiritele de pe urma faptului oribil al uciderii lui Matteotti, și o nota crimă Întristează Italia. De astă dată, cel ucis este un deputat fascist Nu știm insă dacă e vorba de un complot care angajează răspunderea unor grupări și a unui personalități importante sau o un fapt individual, derivând, poate, dintr’o chestie personală, străină chiar de orice politică. Ultima eventualitate ne-ar bucura. O socotim insă puțin probabilă. Și ne întrebăm unde și cănd se va opri avalanșa de brutalității crime. La baza acestor frământări ale Italiei este, desigur, fenomenul fascist. Un guvern venit pe cale neregulată, e silit să se menție prrin forță, iar faptele partizanilor îl provoacă, în mod firesc, fapte similare. Nu interesează intențiile bune și frumoase pe cari le va fi avut Mussolini. Nu intresează nici sacrificiile incontestabile pe cari leau făcut mulți fasciști, căci mulți din ei și-au expus viața, și unii din ei și-au pierdut-o, !n asaltul pe care l’au dat adversarilor lor, până să cucerească puterea. Noi, de la distanță, n’avem să distribuim nici recompense, nici pedepse. Ceea ce ne interesează este concepția de guvernământ. Or, concepțiile extremiste, fie ele de stânga — comunism — sau de dreapta — fascism — sunt greșite. Ele pot mări haosul, iar nu să ducă la viața normală. Am dori ca și guvernul italian și partidele opozante să se pătrundă de acest adevăr elementar. Numai guvernarea cinstit democratică, așa cum o vedem în Franța, în Anglia, în Belgia, în Cehoslovacia, — numai o asemenea guvernare poate fi prielnică în zilele noastre. Fie ca noua crimă politică făptuită în Italia să fie și ultima, acolo — și pe toglobul! Căci trebuie să-i intre odată în cap omenirii ideea elementară că oamenii au altă menire decât să se sfâșie ca fiarelo !. Guvernul socotește criza de numerar ca un efect inevitabil al deflației monetare și scumpetea ca un alt efect, tot inevitabil, al identificărei prețurilor dela noi cu cele mondiale-Deci consideră normale ambele mari neajunsuri ce tulbură viața noastră economică. Populațiunea care sufere și urmările crizei de numerar, ca și pe ale scumpetei, nu se mulțumește însă cu explicațiile celor cari conduc țara. Ea se dezinteresează de teorii și se preocupă de urmările crizei de numerar, ca și de ale scumpetei.Primul neajuns provoacă pe al doilea și ambele duc la reducerea producției. Pentru că sunt bani puțini, consumul se restrânge tot mai mult, iar cei cari produc, ca și cei cari desfac produsele, ridică mereu preturile, ca să-și poată acoperi cheltuelile. In acelas timp, fiind lipsă de bani și desfacere redusă, producătorii își reduc și ei munca. Vom ajunge deci la o producție mai mică decât cererea consumatorilor și astfel prețul produselor va fi din nou sporit-Dar sporindu-se din nou prețurile, linia de numerar se va face tot mai mult simțită. Iată deci cel mai clasic cerc vițior în care e condamnată să rămână inclusă viața noastră economică- UNDE PUTEM AJUNGE? Bine’nțeles, că din cauza crizei de numerar și de producție, mulți dintre cei cari au realizat beneficii mari după război și s'au dedat la cheltueli și lux neobișnuite firei lor și obiceiurilor noastre se vor deștepta din amețeala lor și vor începe să aprecieze valoarea banului. Dar nu moralizarea acestora trebue s-o urmărească guvernul, ci starea grosului populației. Ce se fac funcționarii, intelectualii și muncitorii manuali, care toți câștigă și azi mai puțin decât le e necesar pentru cea mai modestă dintre existențe. Cu ce le poate veni statul in ajutor, statul care urmărește politica financiară de deflațiune și ai cărui conducători justifică scumperea mereu în creștere? Acei conducători au ei credința că producătorii vor conveni să muncească în pagubă, numai să înceteze a spori prețurile și deci a stăvili scumpetea? _____ Mai cred ei că grosul populației care sufere atât de mult azi, e în stare să îndure lipsuri și mai mari? ACUIVA n RĂSPUNDEREA Toată politica financiară urmată azi de guvern în numele statului, e a unui singur om: a d-lui Vintilă Brătianu și acesta are idei foare bizare. E mulțumit că bugetele sale se soldaeză cu excedente, deși știe că la întocmirea lor a nesocotit multe dintre de mai elementare cerințe ale statului. iar pe funcționarii publici îi plătește cu maximum de cinci ori salarile din 1916, când indicele de scumpete e de 50 ori mai mare ca ’n acel an. Recomandă tuturor să trăiască așa cum am trăit în anii 1917 și 1918 în Moldova, deci să se hrănească doar cu fasole și mămăligă, fără să tină seama de urmările dezastroase ce le-a avut asupra sănătăței populației acel arhiprimitiv regim alimentar.Din cauza bugetelor neîndestulătoare, serviciile publice s’au dezorganizat, funcționarii s’au demoralizat, armata trăește cu lipsuri și suferințe Din cauza crizei de numerar și a scumpetei, populația va fi in imposibilitate să-și achite dările către stat și astfel nici o echilibrare a bugetelor anemice nu va mai fi posibilă. Se întelege că d. Vintilă Brătianu va suferi doar neplăcerea de a constata că politica sa financiară dat faliment, dar țara va suferi un schimb cumplit și mult de pe urma unei asemenea politici. Poate că acele suferințe vor determina-o să dea odată un interes real legei răspunderei ministeriale. CODIN Intre criza de numerar și scumpete ^1» • » *«•-« linde putem ajunge ? ----------------- miam 6-^BBI,., -------------- A cui va fi răspunderea t Descoperirea cărților inedite ale Titus Living discuția In jurul autenticității.—Mutimul descoperitorului și asaltul ziariștilor ------------ In presa străină continuă discuția în jurul descoperirei cărților inedite ale marelui istoric roman Titus Livius, pe care ar fi făcut-o savantul italian di Martino Fusco din Niccpole. După Indoelile cu care vestea acestei descoperiri senzaționale fost primită in cercurile universitaare din Anglia și Franța, se înmulțesc acum glasurile caii conchid pentru probabilitatea ei La aceasta contribue In primul rând personalitatea descoperitorului,, p.și a.t.. d. ' rul di Martino-FuSco este unul din cei mai apreciai erudiți ai Italiei contimporane, un istoric cu mare autoritate, căruia trebue să i se acorde cel mai mare credit. MUTISMUL DESCOPERITORULUI Atitudinea de strictă tăcere, pe care el și-a scrs-o de la început până când va fi terminat transcrierea celor 107 de manuscrise latine, se datorește, după afirmațiile prietenilor săi neîncrederei legitime în savanții prea zeloși cari se vor grăbi să-i ofere concursul lor. El ar fi profitat de pățania unui amic al său care descoperise câteva volume cu adnotații ale unui mare scriitor francez și se grăbise să comunice în public toate amănuntele descoperirei. Imediat, câțiva literați s-au repezita biblioteca semnalată de dânsul și au publicat prețioasele adnotații fără a numi măcar pe adevăratul descoperitor. De altfel, în „Corriere della Sera”, Filippo Sacchi confirmă autenticitatea descoperire, pe baza unei declarații ce i-a făcut-o profesorul D’Elia, directorul bibliotecei naționale din Neapole care, fără a da în vileag locul unde au fost descoperite prețioasele manuscrise, a afirmat că ele au fost aduse în loc sigur. ÎN CE CONSTA DESCOPERIREA După „Daily Telegraph” manuscrisul cuprinzând mai multe „infolio” de 700 pagini ar fi fost găsit la mănăstirea Vicario, în Calabria. Si Marc-Aurel Cassiodoro, celebrul ministru al lui Teodoric, ar fi ordonat transcrierea sa călugărilor săi ja o măsură de pocăință. In tot cazul preciziuni nu vor întârzia a veni, deoarece, după o notă a agenției Stefani, guvernul a intervenit pentru „a salvgarda drepturile națiunei”, lăsând descoperitorului toate chezășiile pentru continuarea studiilor sale . ASALTUL ZIARIȘTILOR Deocamdată, modesta locuință din Neapole a taciturnului savant continuă a fi obiectul unor adevărate asalturi și irupțiuni din partea ziariștilor din lumea Întreagă, cari vin ades deghizați pentru a putea mai bine să forțeze consemnul riguros dat portarului de a nu-i lăsa să intre. Astfel, un ziarist englez după transpirarea primei știri, a venit direct din Londra fară a se opri în drum și a alergat la casa savantului unde, izbindu-se de refuzul portarului, fie de oboseală, — nu mai era tânăr. Se 8 © ciudă, i-a venit rău și a trebuit să fie transportat la spital. Un altul, german de astădată, a vrut să fie isteții, când st irea nu era încă cunoscută decât intră un cerc restrâns de erudiți, a venit la Neapole și a închiriat o cameră mobilată în aceia casă în care locuețte d-rul dl Martino-Fusca dondu-se drept student, în speranța de-a reuși 4 se apropie de savant. Dar sărmanul nu atona să nu și-a putut realiza felfliggi, ast scried si sezow,mentse a pierdut și ocazia de a anunța cel dintâi vestea pe care ar fi putut s’o lanseze când aproape nimeni n'o cunoștea încă. Asupra unui lucru, toată lumea este de acord și anume că dacă descoperirea se va dovedi ca adevărată, ea va constitui un eveniment de cea mai mare importanță, căci Titus Livius n’a fost numai unul din cei mai mari scriitori ai tuturor literaturilor, dar și istoricul Romei al întregei Rome antice. El a scris istoria Romei de la fondarea ei până la nașterea lui Christ și din cele 142 cărți din care se compunea această imensă operă numai 85 au fost cunoscute până acum. tea Imni și Kibi-lista PARIS. 13. (Rador). — „Petit Journal“ relevă profunda satisfacție a delegaților francezi din comisiunea a treia cu prilejul declarațiilor ministrului de externe român, d. Duca, care a adus un sprijin călduros tezei fraceze, declarând că discursul d-lui Paul Rancour la satisfăcut p deplin. Ziarele franceze arată că discursul d-lui Duca a fost scurt, precis și clar, expunând in mod remarcabil teza franceză.' Oglinda zilei Scumpirea taraului C. F. R. — D-le avocat, iată actele mele, casa pentru un milion. — "© să facii ca atâția bani? — "*»*"* amitâr mi bilet de tren până xi vreau să-mi ipotechez Ex-împărăteasa Zita ia ace cinai ,,New York Herald” afirmă că ex-împărăteasa Zita va îmbrățișa în curând cariera de vedetă cinematografică. Situația finanțelor sale este așa de precară încât ofertele unor impresari americani au inceput a fi luate în considerație de ultima suverană a Austriei. PREMIILE NOASTRE Mii 60 JEIjIE urmează apoi imediat tragerea nouilor premii excepționale oferite de „NÎMIREAȚA“ și anume :O CASA COMPLECT NOUA — Compusă din 3 camere, bucătărie, pivniță, dependințe, etc. În cartierul Filantropia, Strada Ghiță Boiangiu — TREI PREMII IN UMERAR a câte 10.000 Lei, Mobilă, Semne, Articole de menagiu, etc. * * X Participă la tragerea acestor premii excepționale — a căror listă complectă va apare in curând — toți cititorii cari vor prezenta noua sene de cupoane, de la 1 la 60 — precum și toți abonații „DIMINEȚII” cari vor fi primit din noua sere: 15 bonuri pentru un abonament de 6 luni 40 bonuri pentru un abonament de 1 an * * * Odată cu aceasta administrația noastră va introduce o serie de abonamente mixte: abonații la ziarele „Dimineața „Adevărul“ și „Adevărul Literar” — se vor bucura de o serie de avantagii. Abonații ziarului „Dimineața“ cari vor fi abonați și la „Adevărul” vor mai primi o serie de bonuri suplimentare, și anume: Abonații la „DIMINEAȚA“ și „ADEVERUL“ vor primi pe timp de 6 luni 40 de bonuri pe timp de un an 90 bonuri Abonații la „DIMINEAȚA“,, „ADEVERUL“ și „ADEVERUL LITERAR“ vor primi: pe timp de 6 luni 50 de bonuri pe timp de un an 100 bonuri * * * Atragem atenția cititorilor sosiri asupra cupoanelor pe care ma începe sa le publicăm pastă cârte ea In ciarul „Dimineața*1. Ele mi apare regula! si vor fi In număr de §0. Pentru a avea dreptul să participe la trasarea premilor cititorii vor trebui să prezinte seria COMPLEGTA a acestor cupoane. Nu se va admite cu nici un preț înlocuirea cupoanelor lipsă, bani,cici numai prezentarea SERIEI GQUPLECA. DE CEPLANE dă dreptul de participare la trag -premilor Strinilitz deci cu atenție toate cu ioanele l Cucoana Olimpia desen de «TOR ION POPA Eroina romanului Luciei Mantu a fost caracterizată în felul următor de d. G. Ibrăileanu: „Cucoana Olimpia“ este mai întâi viața unei femei; este apoi viața femeilor dintr’o anumită clasă socială și dintr’o anumită categorie sufletească; și totuși, s’ar putea spune, este viața femeii în genere, așa cum s’a fixat de-a lungul evolii»»»» Amoti Acti. V — Cucoana Olimpia, eroina romanului de care ne ocupăm, este tipul prin excelență al acestei femei. Este ființa care trăește pentru alții, — din cauza împrejurărilor și mai ales din lipsă de egoism suficient pentru a reacționa sau cel puțin pentru a protesta, fie și iunetta. Ea este sclava voluntară, prin definiție. A se feri, este pentru ea o funcțiune aproape vitală. De aceea jertfa ei nu-i conferă nici un merit în ochii cuiva, ba trece chiar cu totul neobservată, fapte mărunte și uniforme de eroism umil, coti dîan, care nu se însumează în mintea nimănui din jurul ei, ca să-I creeze măcar aparența unei naturi brave. Cucoana Olimpia e Inofensivă și bună- Dar această însușire este atât de necondiționată și de firească încât, până la sfârșit, nimeni n’o bagă în seamă- S’ar zice că ființa aceasta s’a îndatorat pe toată viața să servească altora și să fie bună, de când, orfană, a fost adăpostită deVrudă, și până dincolo de cadrul romanului, unde i se desemnează perspective și mai nefavorabile". Procesul afacerii dela Priul Sărat Se revinde un domeniu de 15.000 pogoane Tribunalul din R.Sărat, va începe să judece la 15 Septembrie a. c„ marele proces al afacerei dela Putreda, afacere care a avut un mare răsunet prin importanta chestiune în litigiu și mai cu seamă din pricina deselor mișcări țărănești, în legătură cu această afacere. Moșnenii de la Putreda au pornit, bizuiți pe documente vechi un proces prin care revendică o parte din întinsul domeniu, din acele locuri, stăpânit de prințul Șuțu, fost atașat militar la Paris. Din pricina acestei revendicări, au avut loc dese conflicte intre moșneni, autorități și oamenii prințului Șuțu, conflicte care au avut mai întotdeauna rezultate grave. Chiar anul trecut, mișcarea moșnenilor a avut un caracter de mică rebeliune, ceea ce a făcut ca armata să intervină și a dus la arestarea a 20 de săteni, împreună cu d. Vasilescu- Popa, din Ploești, avocat al obștei Putreda. Procesul revendicărei, care începe să se desbată de Luni va fi foarte interesant, întrucât a luat o nouă întorsătură prin intenția de a interveni în proces, a câteva obștii din împrejurimi, cari pretind că ar avea drept la împroprietărire. Procesul cinic în felul său și desbaterile lui vor dura câteva zile și în el pledează numeroși avocați.Din partea obștei, pledează d-nii avocați: Istrate Micescu, decanul baroului Ilfov, Zamfirescu, Papazu, Nicolaescu, Vasilescu-Popa din Ploești, Const. Buüescu, Emanol Furnică, Emanoi, Alex. Rădulescu și alții de R.Sărat. Din partea prințului Șuțu d-nii avocați: Cristea Manea și Aristide Har«tularu. Din partea obștilor interveniente pledează d-nii avocați: Grigore Ionian Dumitru Mazilu, Eduard Mirto, Costică Paraschivescu-Bălăceanu, Matei Iosiface, din București, RÂMNIC m Din feliul I [UNK]1 și liga Națiunilor BERLIN.Profesorul Einstein, care s-a înapoiat din Geneva unde a asitat la lucrările comisiunei de cooperație intelectuală, a făcut cunoscut impresile ce le-a cules la Liga Națiunilor, arătând totodată și care trebue să fie, după părerea sa, attudinea Germaniei în chestia intrării în Liga Națiunilor. In toate chestiunile discutate la Liga Națiunilor, a spus el, delegații s-au străduit să releve caracterul internațional al acestei instituții și Germania e considerată ca și cum ar face de pe acum parte din adunare. Un astfel de spirit nu poate decât să aibă un bun rezultat și Liga Națiunilor trebue să ajungă cu încetul la asanarea internă și externă a Europei. Experiența m’a învățat că cu argumente rezonabile și ca o sinceritate fără condiții se poate ajunge la un bun rezultat în multe chestiuni“. Savantul german a 4 că a avut ocazie sa vorbească și chestia intrărei Germaniei în Liga Națiunilor cu personalități bine informate, în special franceze. Toți au fost de părere că, după sfârșitul fericit al conferinței din Londra, Germania trebue să intra in Liga Națiunilor. 4 . Aceasta este și convingerea mea absolută, a adăugat Einstein, dar în momentul intrărei sale, Germania nu trebue să prezinte noui condițiuni sau rezerve. încrederea aduce încredere, iar fără încredere este imposibilă o colaborare utilă”. » tilul HI SEAFIELD». 13. — Ev»lnarea Buhrului a mas*. puf. * I *