Dimineaţa, septembrie 1924 (Anul 21, nr. 6396-6425)

1924-09-15 / nr. 6410

•UCURESTI, sărindar S—îl 10 pagini Ráüt 191904 da Const WILE »NUL XXI­­ NO. 6410 Luni 15 Sept 1924 2 Lei exemplarul 4 L«I Vn itréb­atati Un nou asasinat Nu s’au liniștit încă spiritele de pe urma faptului oribil al ucide­rii lui Matteotti, și o no­ta crimă Întristează Italia. De astă dată, cel ucis este un deputat fascist Nu știm insă dacă e vorba de un complot care angajează răs­punderea unor grupări și a unui personalități importante sau o un fapt individual, derivând, poate, dintr’o chestie personală, străină chiar de orice politică. Ultima eventualitate ne-ar bu­cura. O socotim insă puțin proba­bilă. Și ne întrebăm unde și cănd se va opri avalanșa de brutalități­­i crime. La baza acestor frământări ale Italiei este, desigur, fenomenul fascist. Un guvern venit pe cale neregulată, e silit să se menție prrin forță, iar faptele partizanilor îl provoacă, în mod firesc, fapte similare. Nu interesează intențiile bune și frumoase pe cari le va fi avut Mussolini. Nu intresează nici sa­crificiile incontestabile pe cari le­­au făcut mulți fasciști, căci mulți din ei și-au expus viața, și unii din ei și-au pierdut-o, !n asaltul pe care l’au dat adversarilor lor, până să cucerească puterea. Noi, de la distanță, n’avem să distribu­im nici recompense, nici pedepse. Ceea ce ne interesează este con­cepția de guvernământ. Or, concepțiile extremiste, fie ele de stânga — comunism — sau de dreapta — fascism — sunt greși­te. Ele pot mări haosul, iar nu să ducă la viața normală. Am dori ca și guvernul italian și partidele opozante să se pătrun­dă de acest adevăr elementar. Nu­mai guvernarea cinstit democra­tică, așa cum o vedem în Franța, în Anglia, în Belgia, în Cehoslo­­vacia, — numai o asemenea gu­vernare poate fi prielnică în zilele noastre. Fie ca noua crimă politică făp­tuită în Italia să fie și ultima, a­­colo — și pe toglobul! Căci tre­buie să-i intre odată în cap ome­nirii ideea elementară că oamenii au altă menire decât să se sfâșie ca fiarelo !. Guvernul socotește criza de nu­merar ca un efect inevitabil al de­­flației monetare și scumpetea ca un alt efect, tot inevitabil, al iden­­tificărei prețurilor dela noi cu cele mondiale-Deci consideră normale ambele mari neajunsuri ce tulbură viața noastră economică. Populațiunea care sufere și ur­mările crizei de numerar, ca și pe ale scumpetei, nu se mulțumește însă cu explicațiile celor cari con­duc țara. Ea se dezinteresează de teorii și se preocupă de urmările crizei de numerar, ca și de ale scumpetei.Primul neajuns provoacă pe al doilea și ambele duc la reducerea producției. Pentru că sunt bani puțini, con­sumul se restrânge tot mai mult, iar cei cari produc, ca și cei cari desfac produsele, ridică mereu pre­turile, ca să-și poată acoperi chel­­tuelile. In acelas timp, fiind lipsă de bani și desfacere redusă, producătorii își reduc și ei munca. Vom ajunge deci la o producție mai mică decât cererea consuma­torilor și astfel prețul produselor va fi din nou sporit-Dar sporindu-se din nou prețu­rile, linia de numerar se va face tot mai mult simțită. Iată deci cel mai clasic cerc vi­­țior în care e condamnată să ră­­mână inclusă viața noastră econo­mică- UNDE PUTEM AJUNGE? Bine’nțeles, că din cauza crizei de numerar și de producție, mulți dintre cei cari au realizat benefi­cii mari după război și s'au dedat la cheltueli și lux neobișnuite fi­­rei lor și obiceiurilor noastre se vor deștepta din amețeala lor și vor începe să aprecieze valoarea banului. Dar nu moralizarea acestora trebue s-o urmărească guvernul, ci starea grosului populației. Ce se fac funcționarii, intelec­tualii și muncitorii manuali, ca­re toți câștigă și azi mai puțin de­cât le e necesar pentru cea mai modestă dintre existențe. Cu ce le poate veni statul in a­­jutor, statul care urmărește politi­ca financiară de deflațiune și ai cărui conducători justifică scum­perea mereu în creștere? Acei conducători au ei credința că producătorii vor conveni să muncească în pagubă, numai să înceteze a spori prețurile și deci a stăvili scumpetea? _____ Mai cred ei că grosul populației care sufere atât de mult azi, e în stare să îndure lipsuri și mai mari? A­CUI­VA n RĂSPUNDEREA Toată­­ politica financiară urmată azi de guvern în numele statului, e a unui singur om: a d-lui Vintilă Brătianu și acesta are idei foare bi­zare. E mulțumit că bugetele sale se soldaeză cu excedente, deși știe că la întocmirea lor a nesocotit mul­te dintre de mai elementare ce­rințe ale statului. iar pe funcționa­rii publici îi plătește cu maximum de cinci ori salarile din 1916, când indicele de scumpete e de 50 ori mai mare ca ’n acel an. Recomandă tuturor să trăiască așa cum am trăit în anii 1917 și 1918 în Moldova, deci să se hră­nească doar cu fasole și mămăligă, fără să tină seama de urmările de­­zastroase ce le-a avut asupra să­­nătăței populației acel arhiprimitiv regim alimentar.Din cauza bugetelor neîndestulă­toare, serviciile publice s’au dez­organizat, funcționarii s’au demo­ralizat, armata trăește cu lipsuri și suferințe Din cauza crizei de numerar și a scumpetei, populația va fi in impo­sibilitate să-și achite dările către stat și astfel nici o echilibrare a bugetelor anemice nu va mai fi po­sibilă. Se întelege că d. Vintilă Brătia­nu va suferi doar neplăcerea de a constata că politica sa financiară dat faliment, dar țara va suferi un schimb cumplit și mult de pe urma unei asemenea politici. Poate că acele suferințe vor de­termina-o să dea odată un interes real legei răspunderei ministeriale. CODIN Intre criza de numerar și scumpete ^1» • » *«•-« linde putem ajunge ? ----------------- miam 6-^BBI,., --------------­ A cui va fi răspunderea t Descoperirea cărților inedite ale­­ Titus Living discuția In jurul autenticității.—Mut­imul descope­ritorului și asaltul ziariștilor ------------­ In presa străină continuă discuția în jurul descoperirei cărților inedi­te ale marelui istoric roman Titus Livius, pe care ar fi făcut-o savan­tul italian di Martino­ Fusco din Ni­­ccpole. După Indoelile cu care vestea acestei descoperiri senzaționale fost primită in cercurile universita­a­re din Anglia și Franța, se înmul­țesc acum glasurile caii conchid pentru probabilitatea ei La aceasta contribue In primul rând personali­­tatea descoperitorului,, p.ș­i a.t.. d­. ' rul di Martino-FuSco este unul din cei mai aprecia­i erudiți ai Ita­liei contimporane, un istoric c­u ma­re autoritate, căruia trebue să­ i se acorde cel mai m­are credit. MUTISMUL DESCOPERITORULUI Atitudinea de strictă tăcere, pe care el și-a scr­­­s-o de la început pâ­­nă când va fi terminat transcrierea celor 107 de manuscrise latine, se datoreșt­e, după afirmațiile priete­nilor săi neîncrederei legitime în savanții prea zeloși cari se vor gră­bi să-i ofere concursul lor. El ar fi profitat de pățania unui amic al său care descoperise câteva volume cu adnotații ale unui mare scriitor francez și se grăbise să comunice în public toate amănuntele descoperi­­rei. Imediat, câțiva literați s-au re­pezit­­a biblioteca semnalată de dân­sul și au publicat prețioasele adno­tații fără a numi măcar pe adevă­ratul descoperitor. De altfel, în „Corriere della Sera”, Filippo Sacchi confirmă autentici­­tatea descoperire­, pe baza unei de­clarații ce i-a făcut-o profesorul D’Elia, directorul bibliotecei națio­nale din Neapole care, fără a da în vileag locul unde au fost descoperi­te prețioasele manuscrise, a afirmat că ele au fost aduse în loc sigur. ÎN CE CONSTA DESCOPERIREA După „Daily Telegraph” manus­crisul cuprinzând mai multe „in­­folio” de 700 pagini ar fi fost găsit la mănăstirea Vicario, în Calabria. Si Marc-Aurel Cassiodoro, celebrul ministru al lui Teodoric, ar fi ordo­nat transcrierea sa călugărilor săi j­a o măsură de pocăință. In tot cazul preciziuni nu vor în­târzia a veni, deoarece, după o notă a agenției Stefani, guvernul a inter­venit pentru „a salvgarda drepturile națiunei”, lăsând descoperitorului toate chezășiile pentru continuarea studiilor sale­ . ASALTUL ZIARIȘTILOR Deocamdată, modesta locuință din N­eapole a taciturnului savant conti­nuă a fi obiectul unor adevărate asal­turi și irupțiuni din partea ziariștilor din lumea Întreagă, cari vin ades de­ghizați pentru a putea mai bine să forțeze consemnul riguros dat porta­rului de a nu-i lăsa să intre. Astfel, un ziarist englez după transpirarea pri­mei știri, a venit direct din Londra fară a se opri în drum și a alergat la casa savantului unde, izbin­du-se de refuzul portarului, fie de oboseală, — nu mai era tânăr. Se 8 © ciudă, i-a venit rău și a trebuit să fie trans­portat la spital. Un altul, german de astădată, a vrut să fie isteț­ii, când st ir­ea nu era încă cunoscută decât intră un cerc restrâns de erudiți, a ve­nit la Neapole și a închiriat o cameră mobilată în aceia­ casă în care locu­­ețte d-rul dl Martino-Fusca dondu-se drept student, în speranța de-a reuși 4 se apropie de savant. Dar sărma­nul nu atona­ să nu și-a putut realiza felfliggi, ast scried si se­zow,mentse a pierdut și ocazia de a anunța cel dintâi vestea pe care ar fi putut s’o lanseze când aproape nimeni n'o cu­noștea încă. Asupra unui lucru, toată lumea este de acord și anume că dacă des­coperirea se va dovedi ca adevăra­tă, ea va constitui un eveniment de cea mai mare importanță, căci Ti­tus Livius n’a fost numai unul din cei mai mari scriitori ai tuturor literatu­rilor, dar și istoricul Romei al între­­gei Rome antice. El a scris istoria Romei de la fondarea ei până la naș­terea lui Christ și din cele 142 cărți din care se compunea această imen­­să operă numai 85 au fost cunoscu­­te până acum­. tea Imni și Kib­­i-lista PARIS. 13. (Rador). — „Petit Journal“ relevă profunda satisfac­ție a delegaților francezi din co­­misiunea a treia cu prilejul decla­rațiilor ministrului de externe ro­­mân, d. Duca, care a adus un sprijin călduros tezei fra­ceze, de­clarând că discursul d-lui Paul Rancour la satisfăcut p deplin. Ziarele franceze arată că discursul d-lui Duca a fost scurt, precis și clar, expunând in mod remarcabil teza franceză.' O­glinda zilei Scumpirea taraului C. F. R. — D-le avocat, iată actele mele, casa pentru un milion. — "© să facii ca atâția bani? — "*»*"* amitâr mi bilet de tren până xi vreau să-mi ipotechez Ex-împărăteasa Zita ia­­ ace cinai ,,New­ York­­ Herald” afirmă că ex-împărăteasa Zita va îmbrățișa în curând cariera de vedetă cine­matografică. Situația finanțelor sale este așa de precară încât o­­fertele unor impresari americani au inceput a fi luate în considera­ție de ultima suverană a Austriei. PREMIILE NOASTRE M­ii 60 JEIjIE urmează apoi imediat tragerea nouilor premii excepționale oferite de „NÎMIREAȚA“ și anume :­O CASA COMPLECT NOUA — Compusă din 3 camere, bucătărie, pivniță, dependințe, etc. În cartierul Filantropia, Strada Ghiță Boiangiu — TREI PREMII IN UMERAR a câte 10.000 Lei, Mobilă, Semne, Articole de menagiu, etc. * * X Participă la tragerea acestor premii excepționale — a căror listă complectă va apare in curând — toți cititorii cari vor prezenta noua sene de cupoane, de la 1 la 60 — precum și toți abonații „DIMINEȚII” cari vor fi primit din noua sere: 15 bonuri pentru un abonament de 6 luni 40 bonuri pentru un abonament de 1 an * * * Odată cu aceasta administrația noastră va introduce o serie de abonamente mixte: abonații la ziarele „Dimineața „Adevărul“ și „Adevărul Literar” — se vor bucura de o serie de avantagii. Abonații ziarului „Dimineața“ cari vor fi abonați și la „Adevărul” vor mai primi o serie de bonuri suplimentare, și anume: Abonații la „DIMINEAȚA“ și „ADEVERUL“ vor primi­ pe timp de 6 luni 40 de bonuri pe timp de un an 90 bonuri Abonații la „DIMI­NEAȚA“,, „ADEVERUL“ și „ADEVERUL LITERAR“ vor primi: pe timp de 6 luni 50 de bonuri pe timp de un an 100 bonuri * * * Atragem atenția cititorilor sosiri asupra cu­poanelor pe care ma începe sa le publicăm pastă cârte ea In ciarul „Dimineața*1. Ele mi apare regula! si vor fi In număr de §0. Pentru a avea dreptul să participe la trasa­rea premilor cititorii vor trebui să prezinte seri­a COMPLEGTA a acestor cupoane. Nu se va admite cu nici un preț înlocuirea cupoanelor lipsă, bani,­cici numai prezentarea SERIEI GQUPLEC­A. DE CEPLANE dă dreptul de participare la trag -premilor Strinilitz deci cu atenție toate c­­u ioanele l Cucoana Olimpia desen de «TOR ION POPA Eroina romanului Luciei Mantu a fost caracterizată în felul urmă­tor de d. G. Ibrăileanu: „Cucoana Olimpia“ este mai în­­tâi­ viața unei femei; este apoi via­ța femeilor dintr’o anumită clasă socială și dintr’o anumită categorie sufletească; și totuși, s’ar putea spune, este viața femeii în genere, așa cum s’a fixat de-a lungul evolii­»»»» Amoti Acti. V — Cucoana Olimpia, eroina roma­nului de care ne ocupăm, este tipul prin excelență al acestei femei. Es­te ființa care trăește pentru alții, — din cauza împrejurărilor și mai ales din lipsă de egoism suficient pentru a reacționa sau cel puțin pentru a protesta, fie și iu­netta. Ea este sclava voluntară, prin de­finiție. A se feri, este pentru ea o funcțiune aproape vitală. De aceea jertfa ei nu-i conferă nici un me­rit în ochii cuiva, ba trece chiar cu totul neobservată, fapte mărunte și uniforme de eroism umil, coti­ dîan, care nu se însumează în min­tea nimănui din jurul ei, ca să-I creeze măcar aparența unei naturi brave. Cucoana Olimpia e Inofensivă și bună- Dar această însușire este a­­tât de necondiționată și de firească încât, până la sfârșit, nimeni n’o bagă în seamă- S’ar zice că ființa aceasta s’a îndatorat pe toată viața să servească altora și să fie bună, de când, orfană, a fost adăpostită d­eVrudă, și­ până dincolo de cadrul romanului, unde i se desemnează perspective și mai nefavorabile". Procesul afacerii dela Priul Sărat Se revinde un domeniu de 15.000 pogoane Tribunalul din R.­Sărat, va începe să judece la 15 Septembrie a. c„ ma­rele proces al afacerei dela Putreda, afacere care a avut un mare răsunet prin importanta chestiune în litigiu și mai cu seamă din pricina deselor miș­cări țărănești, în legătură cu această afacere. Moșnenii de la Putreda au pornit, bi­zuiți pe documente vechi un proces prin care revendică o parte din în­tinsul domeniu, din acele locuri, stă­pânit de prințul Șuțu, fost atașat mili­tar la Paris. Din pricina acestei revendicări, au avut loc dese conflicte intre moșneni, autorități și oamenii prințului Șuțu, conflicte care au avut mai întotdeauna rezultate grave. Chiar anul trecut, mișcarea moșne­nilor a avut un caracter de mică re­beliune, ceea ce a făcut ca armata să intervină și a dus la arestarea a 20 de săteni, împreună cu d. Vasilescu- Popa, din Ploești, avocat al obștei Pu­treda. Procesul revendicărei, care începe să se desbată de Luni va fi foarte in­teresant, întrucât a luat o nouă în­torsătură prin intenția de a interveni în proces, a câteva obștii din împre­­jurimi, cari pretind că ar avea drept la împroprietărire. Procesul c­inic în felul său și des­­baterile lui vor dura câteva zile și în el pledează numeroși avocați.Din partea obștei, pledează d-nii a­­vocați: Istrate Micescu, decanul ba­roului Ilfov, Zamfirescu, Papazu, Ni­­colaescu, Vasilescu-Popa din Ploești, Const. Buüescu, Emano­l Furnică, E­­manoi, Alex. Rădulescu și alții de R.­Sărat. Din partea prințului Șuțu d-nii avo­cați: Cristea Manea și Aristide Har«­tularu. Din partea obștilor interveniente ple­dează d-nii avocați: Grigore Ionian Dumitru Mazilu, Eduard Mirto, Costi­­că Paraschivescu-Bălăceanu, Matei Iosiface, din București, RÂMNIC m Din fel­iul I­ [UNK]1 și liga Națiunilor BERLIN.­Profesorul Einstein, care s-a înapoiat din Geneva unde a asitat la lucrările comisiunei de cooperație intelectuală, a făcut cunoscut impresile ce le-a cules la Liga Națiunilor, ar­ătând­ totodată și care trebue să fie, după părerea sa, attudinea Germaniei în chestia intrării în Liga Națiunilor. In toate chestiunile discutate la Liga Națiunilor, a spus el, delega­ții s-au străduit să releve caracte­rul internațional al acestei institu­ții și Germania e considerată ca și cum ar face de pe acum parte din adunare. Un astfel de spirit nu poate decât să aibă un bun re­zultat și Liga Națiunilor trebue să ajungă cu încetul la asanarea internă și externă a Europei. Ex­periența m’a învățat că cu argu­mente rezonabile și ca o sinceri­tate fără condiții se poate ajunge la un bun rezultat în multe ches­tiuni“. Savantul german a 4 că a avut ocazie sa vorbească și chestia intrărei­ Germaniei în Liga Națiunilor cu personalități bine informate, în special franceze. Toți au fost de părere că, după sfârșitul fericit al conferinței din Londra, Germania trebue să intra in Liga Națiunilor. 4 . Aceasta este și convingerea mea absolută, a adăugat Einstein, dar în momentul intrărei sale, Germania nu trebue să prezinte noui condițiuni sau rezerve. în­crederea aduce încredere, iar fără încredere este imposibilă o cola­­borare utilă”. » tilul HI SEAFIELD». 13. — Ev»­lnarea Buhrului a m­as*. puf. * I *

Next