Dimineaţa, ianuarie 1925 (Anul 21, nr. 6514-6540)
1925-01-01 / nr. 6514
BUCUREȘTI, Sărindar 0-11 lipadini Mai in 1904 de Const.MILLE Declaraţiile de impozite Conform legii impositelor în vigoare, în cursul lunii ianuarie toţi cetăţenii sunt obligaţi să-şi facă declaraţiile de venituri, pentru a li se stabili impositele. Peste câteva zile se va începe pentru a treia oară această operaţie. Avem deci oare ocare experienţă în materie şi putem să ne dăm seama de foloasele şi neamsurite noului sistem. In linii generale, se poate spune că şi la noi, ca şi în străinătate, metoda impunerii pe venit a reuşit. Este mai dreaptă decât vechile sisteme, cu impozite personale şi cu patente, şi dă statului veniturile de care are nevoe, apăsând mai puţin ,pe cei nevoiaşi. Lupta pe care democraţii au lus-o decenii de a rândul pentru a - i obţine impozitul pe venit s'a arătat ca o luptă pentru un principiu echitabil, deşi partizanii acestui fel de impozite erau socotiţi revoluţionari, „bolşevici“ cum li s-ar spuine astăzi. Sistemul impozitului pe venit are însă un mare defect El nu poate fi aplicat cum se cade, decât acolo unde şi populaţia este respectuoasă de legi, dar şi autorităţile se feresc de a comite vreun abuz. Din nenorocire, la noi ambele condiţii sunt realizate numai în parte. Populaţia nu este suficient convinsă de necesitatea de a plăti impozitele. Fiecare caută să se sustragă de la această obligaţie, sub cuvânt că la noi autorităţile de stat şi cele autonome nu dau cetăţenilor atâtea avantagii ca cele din apus. Lumea uită însă că e nevoie de bani pentru a putea avea o administraţie corectă, căi de comunicaţie suficiente, ordinea publică bine asigurată, o asistenţă socială la înălţime, şcoli din belşug etc. etc. Or, bugetul nostru este mai redus decât al aproape tuturor statelor civilizate. Ne învârtim într’un cerc vitros. Lumea nu vrea să dea parale, pentru că statul nu-i pune la dispoziţie toate avantajele vieţii civilizate. iar. statul nu-şî poate face dato-Pa*?p’-em deci ceva de spus poPU. In r*'. când trebue «l-şi predea declaraţiile, este ca fiecare să facă o sforţare şi să declare venitul In mod cinstit, aşa fidiv scris la lege. In acelaş timp avem însă o cerere tot atât de călduroasă către autorităţile chemate să cerceteze declaraţiile şi să prescrie impositul. Ele trebue să bage bine de seamă ■8 nu comită exagerări, menite să compromită metoda impozitului pe venit, dar in acelaş timp să oprime populaţia nevoiaşă. Se aud adesea plângeri despre comisiuni de impu- Btit cari nu vor să fie seama de declaraţii cinstit făcute şi cari impun la sume aproape tot atât de Biari cât e întregul venit, ba uneori Stilai $! mai mari In special micii imposabili sunt foarte, foarte des năpăstuiţi. Cei mari au mai uşor posibilitatea $ă mascheze o parte din veniturile lor, dar cei mici n’au această posibilitate. De aceea ne adresăm către toţi aceia cari fac parte din comisiile de impunere, atrăgându-le atenţia asupra unui adevărat păcat pe care-l comit, când modifică declaraţiile celor nevoiaşi, impunându-i la sume mai mari decât grav cuvâni. Legea însăşi a avut grijă la noi, de cei bogaţi. In alte ţări, progresiunea impozitului, după venitul declatat, este mult mai repede decât la noi. Mai intervine faptul, relevat mai sus, că bogatul, cu sume mari de declarat, poate masca mai uşor ucele venituri ocazionale. Aceste nedreptăţi faţă de cei mici ar trebui echivalate printr’o deosebită bunăvoinţă a celor chemaţi să fixeze impozitele. 51 rumoarea publică spune că şi în această privinţă tot cei mici sunt năpăstuiţi In curând comisiile vor începe, pentru a treia oară, revizuirea declaraţiilor. Fie ca de astă dată să nu mai auzim plângeri ca în trecut. D. Q. II PARIS, 30. — Franţa. — Comisiunea senatorială a afacerilor străine a dat ascultare d-lui Herriot, care constată cordialitatea raporturilor dintre Franţa şi Anglia, identitatea intereselor şi a vederilor mai ales în Mediterana şi Orient, şi declară că agenţii celor două ţări au primit instrucţiuni pentru cea mai strânsă colaborare. Privitor la Maroc guvernul a hotărît să evite orice acţiune susceptibilă de a pune pe tapet o discuiune internaţional. Securitatea zonei franceze va fi pe deplin salv gardată.. - —mmm—--------- Situaţia în Marocul Spaniol BERLIN, 30. — După informaţiunile aduse de „El Sol“ din Tetuan, s’ar fi creat în Marocul vestic spaniol 8 districte militare, sub comanda câte unui şef indigen. pregătesc UGflon o mm lovitură? Uneltirile ex-împărătesei Zitta (Telegramă particulară) BUDAPESTA 30. — Ziap, L. i»i «- I'SuCJ*. i... ex-împărăteasa Zitta pregătește o nouă lovitura de stat cu concursul legitimiștilor unguri. Ex-regina ar fi trimis o scrisoare lui Friedrich, șeful legitimiştilor, prin care îşi anunţă sosirea în Budapesta, imediat după sărbători. Ziarele mai înregistrează că ex-impărăteasa a mai trimis un memoriu consiliului ambasadorilor, prin care cere să intre in posesiunea tuturor moşiilor sale din statele succesoare ale foastei monarchii austro-ungare. ...■in nm» ♦ mgat.li"' Interview expres cu d. G. Mârzescu LEGILE PE CARE MINISTRUL JUSTIŢIEI LE VA DEPUNE LA REDESCHIDEREA PARLAMENTULUI IAŞL — D. G. G. Mârzescu, ministrul de justiţie, care a petrecut Crăciunul la Iaşi, a părăsit Sâmbătă seara localitatea. La o întrebare a mea, dacă revine curând la Iaşi, ministrul îmi răspunde : „— Nu cred, că el sunt ocupat cu două legi pe cari le voiu depune la redeschiderea parlamentului.“ — Nu cumva legea presei ? „— Nu — răspunse ministrul — aceasta mai tftrziu; deocamdată voiu depune legea pentru unificarea legislaţiei şi legea impreviziunei." Ministrul a fost condus la gară de magistrați şi numeroși prieteni. PREMIILE ZIARULUI RTCN Omul de zăpadă ■'ttSaHTM Omul de zăpadă.—Râdeţi de mine că sunt om de zăpadă dar câţi oameni de pae nu stau în fruntea treburilor publice!?!.. firoul regim al pâinii Vom avea pâine integrala Prohibirea exportului de^prân, făină şi tărâţe a—Bja* f1 Rechiziţia grâului se va aplica numai la caz de nevoe Membrii guvernului s'au întrunit tntr'un consiliu de miniştri ori la orele d. a. la locuinţa d.lui Al. Constatinescu, care nu poate părăsi casa fiind încă tn convalescenţă. Problema crizei de pâine a fost chestiunea care a fost discutată In toată şedinţa acestui consiliu. S'au emis trei păreri. Una de a te menţine cele trei calităţi de pâine Alta de a se fabrica numai două calităţi de făină: albă şi neagră.Şi o a treia părere de a se scoate din urdu o singură calitate de făină, integrală. PAINEA INTEGRALA Consiliul după lungi discuţiuni a hotărftt să se introducă regimul făriei integrale, tfiră tărâţe şi fără irimb. Brutarii vor fabrica dar o singură calitate da pâine, integrală. MAXIMALIZAREA PREŢULUI LA GRAU Arătându-se că o cauză principală a crizei de pâine de astăzi sunt contrabandele cari s’au practicat pe o scară întinsă ca făinii, consiliul a hotărât prohibirea complectă atât a grâului, cât şi a derivatelor sale: făină, tărâţe, etc. Consiliul a hotărât apoi maximal Uzarea preţului grâului stabilind acest preţ la 85.000 lei vagonul loco producător. In cazul insă, când producătorii sau deţinătorii de grâu, nu vor voi să vândă grâul necesar aprovizionării oraşelor, atunci se va recurge la rechiziţie. Şi in caz de rechiziţie, grâul se va plăti numai cu 90.000 lei vagonul loco producător. RECHIZIŢIA NU E UN REGIM GENERAL S-a mai stabilit că rechiziţia rm este un regim general care se aplică in toată ţara ţi fără nici o încercare de aprovizionare prin bun£ înţelegere. Dacă încercările de aprovizionare prin bună înţelegere nu vor da nici un rezultat, iar autorităţile in sarrina cărora, cad atribuţiile de aprocazionarea oraşelor cu pâinea necenivă se vor foci tic reaua volnă a ..... . r grdu, în acest caz se va cere autorizaţia de rechiziţionare, care se va elibera de ministerul de interne şi de cel de război. Aşa dar rechiziţia se va face cu autorizaţia specială a acestor două ministere, pentru regiunile unde i'a cerut. Regimul acesta va intra in vigoare pe ziua de 1 sau 2 Ianuarie si va fi stabilit printr'un jurnal al Consiliului de miniştri care va apare in ..Monitorul Oficial“. In acest jurnal se va specifica că de la această dată ,1 sau 2 Ianuarie, morarii vor fi obligaţi să macine o singură calitate de făină, cea integrală, fără tărdîeţ sau irimic. SE VA APLICA LEGEA SPECULEI Consiliul a mai hotărit repunerea in vigoare a legii speculei — legea lui Sassu — ale căror dispoziţii se vor aplica cu toată rigoarea morarilor cari vor contraveni la dispoziţia de mai sus, fabricând două sau mai multe calităţi de făina. De asemenea, ministerul de Interne ca şi cel de industrie şi comerţ vor da instrucţiuni severe organelor lor ca controlul asupra morarilor să fie cât mai efectiv şi eficace. Morarii cari vor fi prinşi că au fabricat altfel de pâine decât cea integrală, sau că au lăsat târâte ori iimic în făină, — vor fi daţi judecăţii şi pedepsiţi, după legea lui Sassu. Tot astfel, vor fi supravegheaţi şi brutarii ca să fabrice pâinea din făina integrală. Cei cari vor fi prinşi că aleg făina albă prin cernere, sau că amestecă făina integrală cu tărâţe vor fi daţi judecăţii tot după legea lui Sassu. * * * Prin introducerea regimului pâinei integrale, prin prohibirea exportului de grâu şi mai ales al celui de făină, cum şi prin majorarea orelului grâului la 85.090 Iei vagonul gremal speră că se va înlătura criza de pâine, — ne-a declarat un membru al guvernului louoila'ii catastrofale In Două localităţi istorice dispărute sub apă LONDRA, 30. — Două localităţi istorice au dispărut acum sub apă: Runnymede, unde regele John a semnat „Magna charta“, şi livada din Walton, unde Iuliu Cezar a trecut râul Mai multe acre de pământ In apropiere de Maidenhead sunt inundate. Ploaia torenţială a fost generală şi din diferite părţ ale ţării se anunţă inundarea terenurilor mai joase. O parte din cheiul din Tassagh şi o linie laterală a cărei ferate nordice din Irlanda sunt inundate, iar şinele stau suspendate un aer pe o distanţă de aproape 30 pickare. Opera de reparare a început imediat Podul din Fermanagh a fost complect ridicat din foc. Podul căiei ferate „Great western“ lângă Barmouth, in Wales, a fost mutat din locul său din cauza valurilor agitate iar calea ferată e inundată. Traficul a fost suspendat vremelnic și substituit prin serviciul omnibuselor cu motor, ALKON. 108 alienaţi pierifi într’un incendiu PARIS, 30. ~ Japonia, — 108 afienati au pierit în incendiu! azilului I din Toni:?. NKss'JSh*- » «SM®»' • ANUL XXI Nr. 1 514 Joi 1 Ianuarie 1925 Trei lei exemplarul 6 Lei în străinătate Declaraţiile d-lui Tzancoff făcute presei „Nu tratate formate, ci o înţelegere de principiu Împotriva pericolului bolşevic“ Primul ministru bulgar, d-l Tzankoff a primit eri la Athenee Palace pe reprezentanţii ziarelor române şi străine făcându-le următoarele declaraţii. „Sunt mişcat de atenţia cu care am fost primit în România de către guvern şi rege şi mă bucur că am prilejul să exprim prin mijlocirea presei române mulţumirile mele şi ale guvernului meu pentru această primire. Chestiunea raporturilor româno-bulgare .Pentru noi Bulgarii, România a fost in trecutul mai apropiat ca şi în cel mai depărtat cea mai primitoare şi binevoitoare dintre ţări. Gu „Chestiunile litigioase romăno-bulgare au fost discutate timp îndelungat de comisiunea care a lucrat la Bucureşti şi aceste discuţii sunt aproape de sfârşit. Acum, aşteptăm numai sosirea d-lui Bilciurescu la Sofia pentru a ajunge la un acord asupra diferitelor litigii cum sunt: chestiunea bunurilor din Cadrilater, chestiunea averilor bulgare sechestrate. Sumele care urmează să fie plăţite de statul nostru celui român sunt aproape stabilite. Există numai mici diferenţe asupra cărora sper că ne vom putea înţelege. Bulgaria nu are decât o singură dorinţă: aceea de a trăi In pace şi bune raporturi cu toţi vecinii şi nădăjduesc că in curând vom fi ajuns la o înţelegere t u-mire lan. UU- u-jaco ui u itfueliyer, veniul român actual a fost cel din-, complectă asupra tuturor chestiuni~x ............ v Înv ro în t*X l ~ X. î . .' i _____ _ __ tdi care a recunoscut guvernul nostru format după 9 iunie ţi a înţeles importanţa acţiunei noastre din vremea aceea. lor ce interesează legăturile noastre cu Iugoslavia ca şi cu România. Deocamdată nu m'am dus să tratez ci numai să caut un schimb de idei cu guvernele acestor state. La ocazie voi vizita şi Atena. APĂRAREA CONTRA BOLŞEVISMULUI ffAcum, vizita mea nu are alt scop decât să stabilească relaţii personale Intre conducători şi raporturi cât se poate de intime Intre ambele ţări. România şi Bulgaria au interese comune, ca de pildă pericolul bolşevic şi altele care dau acestor ţări posibilitatea să se apropie şi să — Aţi atins In discuţiile dumneavoastră cu d-l Duca şi chestiunea minorităţilor din ambele state, întreabă un confrate: — Nu. Am avut alte chestiuni mai generale și mai urgente de dis-I“*» pvsiiMinarea sa se apropie şi să c.u^a^- Fot însă să spun că Bulgase unească mai mult Guvernul pe uia e totdeauna gata pe bază de re. care-l reprezint eu este însufleţit deciprocitate şi egalitate să inchee ui ideea de pace şi dorinţa unor ra acord privitor la minorităţi sS£lcSe.«eC,notat0 CU t0at° BULGARIA SI MICA ANTANTĂ — Care e atitudinea guvernului dv. faţă de Mica Antantă ? — Suntem un stat mic, care luptă cu mari greutăţi proprii. Nu văd deci ce sprijin am putea aduce noi Micei Antante. Rostul nostru nu poate fi acela de a face o politicA în stil mare. * 9 » D. Tzankoîî a terminat mulțumind presei române pentru măsuri și vederea justă arătată în chestiup5s :« u(fer.)â Di-tga - ‘ •• v a- e.ir.i apeîui de a sprijini $i în viitor o apropiere între cele două state. „S'a scris. Intre altele in ziarul ,JVeue Freze Presse“ că aş fi încheiat la Belgrad un tratat in vederea unei apărări comune împotriva bolşevismului şi că aş urmări la Bucureşti un scop identic. E inexact. Nu au existat intre mine ţi guvernul iugoslav decât convorbiri amicale. O ÎNŢELEGERE PRINCIPIALĂ ,,De altfel pericolul bolşevic ?: aceste state nu fi atât de nare, m'cât să fie nevoe de un tratat formal de apărare comună, el numai de o înţelegere principială pentru că la un moment dat să se poată cumpăni modalităţile unei acţiuni comune". UTILITATEA ACŢIUNEI COMUNE întrebat dacă această Înţelegere urmează să se Întindă şi asupra Poloniei care are interese identice, d-l Tzankoff a răspuns: „Dacă înţelegerea se va stabili, se va ţine seama de sigur şi de interesele Poloniei Dar Polonia nue destule puteri spre a-şi apăra singură D. TZANCOFF liniştea. Primejdia bolşevică e comună şi dacă bolşevicii nu încercau să agite statele balcanice, nimeni nu s-ar fi gândit la o acţiune comună. Evident, Bulgaria are şi ea mijloace suficiente de apărare. Propaganda bolşevică fiind insă şi făţişă şi clandestină, şi se infiltrează prin toate frontierele şi chiar prin litoralul Mării Negre o acţiune paralelă a tuturor statelor vecine nu poate decât să uşureze apărarea“. LIMITELE PRIMEJDIEI BOLŞEVICE — Aşadar, întreabă un confrate, vă gândiţi chiar la o apărare solidară a frontierelor? — O, nu. Nu mergem până acolo. Cred că bolşevicii nu vor avea cu-rajul să provoace incursiuni şi a- i tacril Ei se mărginesc la agita- ţiuni interne, speculând desechili- brul sufletesc pe care răsboiul l-a creat în massere populare. împotriva acestor agitaţiuni şi a factorilor care o sprijină trebuie să se îndrepte acțiunea de care vorbesc. LICHIDAREA LITIGIILOR ROMANO-BULGARE Tro vnd. apoi la g&estiîftiea rela- 1 iilor j»m.too;.’nifgare. di tz.uifeof* _ lori ară: 1 ROMANIA ȘI GUVERNUL TZANCOFF NU S'A ÎNCHEIAT NICIUN TRATAT MINORITĂȚILE 173 RRezultatele întrevederei dintre d-nii Nincici și Tzancoff Reorganizarea fostei ar* mate a lui Wrangel BERLiX, 30. — IHn Belifjrad se anunță că î convorbirile dintre d-nii Siuidettfi Tzandff nu au avut va, reztBlfaijL stabilirea unul pact înscris insă după co* municatmL oficiul s'a declarat»/« deliberarea, chestiune^Lpericolului comunist, la colaborarea ambelor ț^i va fi posibilă, salvgardând totdeo- Jdată interex&t.e reciproce. După cum anunță ..Prav J da** s'ar fi honorât de a I reorganiz.,1 fosta armată a jlui Wranger, făcând-o up- I tă de luptă. % Bulgaria ratifici) protocolul minorităţilor SOFIA, 30. (Rador). Sobrania a ratifcat astăzi proiocul de la Geneva relativ la protedia minorităţilor. Au votat pentru ratificare toate partidele, afară de imunişi. 01 La 3 Ianuarie va apare în „Dimineața“ pagina Militari sul direct d-lui Const. Bacalbaşa