Dimineaţa, ianuarie 1925 (Anul 21, nr. 6514-6540)

1925-01-01 / nr. 6514

BUCUREȘTI, Sărindar 0-11 li­padini Mai in 1904 de Const.MILLE Declaraţiile de impozite Conform legii impositelor în vi­goare, în cursul lunii ianuarie toţi cetăţenii sunt obligaţi să-şi facă de­claraţiile de venituri, pentru a li se stabili impositele. Peste câteva zile se va începe pentru a treia oară această operaţie. Avem deci oare o­­care experienţă în materie şi putem să ne dăm seama de foloa­sele şi neam­surite noului sistem. In linii generale, se poate spune că şi la noi, ca şi în străinătate, metoda impunerii pe venit a reu­şit. Este mai dreaptă decât vechile sisteme, cu impozite personale şi cu patente, şi dă statului veniturile de­­ care are nevoe, apăsând mai puţin ,­pe cei nevoiaşi. Lupta pe care democraţii au l­us-o decenii de a rândul pentru a - i obţine impozitul pe venit s'a ară­tat ca o luptă pentru un principiu e­­­chitabil, deşi partizanii acestui fel­­ de impozite erau socotiţi revolu­ţionari, „bolşevici“ cum li s-ar spu­­ine astăzi. Sistemul impozitului pe venit are însă un mare defect El nu poa­te fi aplicat cum se cade, decât a­­colo unde şi populaţia este respec­tuoasă de legi, dar şi autorităţile se feresc de a comite vre­un abuz. Din nenorocire, la noi ambele con­­diţii sunt realizate numai în parte. Populaţia nu este suficient con­vinsă de necesitatea de a plăti im­pozitele. Fiecare caută să se sus­tragă de la această obligaţie, sub cuvânt că la noi autorităţile de stat şi cele autonome­ nu dau cetăţeni­lor atâtea avantagii ca cele din a­­pus. Lumea uită însă că e nevoie de bani pentru a putea avea o ad­­­­ministraţie corectă, căi de comu­nicaţie suficiente, ordinea publică bine asigurată, o asistenţă socială la înălţime, şcoli din belşug etc. etc. Or, bugetul nostru este mai redus decât al aproape tuturor statelor civilizate. Ne învârtim într’un cerc vitros. Lumea nu vrea să dea parale, pen­tru că statul nu-i pune la dispozi­ţie toate avantajele vieţii civiliza­te. iar. statul nu-şî poate face dato-Pa*?p’-em deci ceva de spus poPU­­. In r*'. când trebue «l-şi predea declaraţiile, este ca fiecare să facă o sforţare şi să declare venitul In mod cinstit, aşa fidiv scris la lege. In acelaş timp avem însă o cere­­re tot atât de călduroasă către au­torităţile chemate să cerceteze de­­claraţiile şi să prescrie impositul. Ele trebue să bage bine de seamă ■8 nu comită exagerări, menite să compromită metoda impozitului pe venit, dar in acelaş timp să oprime populaţia nevoiaşă. Se aud adesea plângeri despre comisiuni de impu- Btit cari nu vor să fie seama de declaraţii cinstit făcute şi cari im­pun la sume aproape tot atât de Biari cât e întregul venit, ba uneori Stilai $! mai mari In special micii imposabili sunt foarte, foarte des năpăstuiţi. Cei mari au mai uşor posibilitatea $ă mascheze o parte din veniturile lor, dar cei mici n’au această posibili­tate. De aceea ne adresăm către toţi aceia cari fac parte din co­misiile de impunere, atrăgându-le atenţia asupra unui adevărat pă­cat pe care-l comit, când modi­fică declaraţiile celor nevoiaşi, im­­punându-i la sume mai mari decât grav cuv­âni. Legea însăşi a avut grijă la noi, de cei bogaţi. In alte ţări, progre­­siunea impozitului, după venitul de­­clatat, este mult mai repede de­cât la noi. Mai intervine faptul, relevat mai sus, că bogatul, cu sume mari de declarat, poate masca mai uşor ucele venituri ocazionale. Aceste nedreptăţi faţă de cei mici ar trebui echivalate printr’o deosebită bună­voinţă a celor chemaţi să fixeze impozitele. 51 rumoarea publică spune că şi în această privinţă tot cei mici sunt năpăstuiţi In curând comisiile vor începe, pentru a treia oară, revizuirea de­claraţiilor. Fie ca de astă dată să nu mai auzim plângeri ca în trecut. D. Q. I­­I PARIS, 30. — Franţa. — Comi­­siunea senatorială a afacerilor străi­ne a dat ascultare d-lui Herriot, ca­re constată cordialitatea raporturi­lor dintre Franţa şi Anglia, identita­tea intereselor şi a vederilor mai a­­les în Mediterana şi Orient, şi de­clară că agenţii celor două ţări au primit instrucţiuni pentru cea mai strânsă colaborare. Privitor la Maroc guvernul a ho­­tărît să evite orice acţiune suscep­tibilă de a pune pe tapet o discu­­iune internaţional. Securitatea zo­nei franceze va fi pe deplin salv­­ gardată.. - —mmm—---------­ Situaţia în Marocul Spaniol BERLIN, 30. — După informaţiu­nile aduse de „El Sol“ din Tetuan, s’ar fi creat în Marocul vestic spa­niol 8 districte militare, sub coman­da câte unui şef indigen. pregătesc UGflon o mm lovitură? Uneltirile ex-împărătesei Zitta (Telegramă particulară) BUDAPESTA 30. — Zia­p, L. i»i «- I'SuCJ*. i... ex-îm­părăteasa Zitta pre­­gătește o nouă lovitura de stat cu concursul legi­­timiștilor unguri. Ex-regina ar fi trimis o scrisoare lui Friedrich, șeful legitimiştilor, prin care îşi anunţă sosirea în Budapesta, imediat după sărbători. Ziarele mai înregis­trează că ex-impărăteasa a mai trimis un memoriu consiliului ambasadorilor, prin care cere să intre in posesiunea tuturor mo­şiilor sale din statele suc­cesoare ale foastei mo­narch­ii austro-ungare. ...■in nm» ♦ mgat.li"' Interview­ expres cu d. G. Mârzescu LEGILE PE CARE MINISTRUL JUS­­TIŢIEI LE VA DEPUNE LA RE­DESCHIDEREA PARLAMENTULUI IAŞL — D. G. G. Mârzescu, mi­nistrul de justiţie, care a petrecut Crăciunul la Iaşi, a părăsit Sâm­bătă seara localitatea. La o întrebare a mea, dacă revine curând la Iaşi, ministrul îmi răs­punde : „— Nu cred, că el sunt ocupat cu două legi pe cari le voiu depune la redeschiderea parlamentului.“ — Nu cumva legea presei ? „— Nu — răspunse ministrul — aceasta mai tftrziu; deocamdată voiu depune legea pentru unificarea le­gislaţiei şi legea impreviziunei." Ministrul a fost condus la gară de magistrați şi numeroși prieteni. PREMIILE ZIARULUI RT­CN Omul de zăpadă ■'ttSaHTM Omul de zăpadă.—Râdeţi de mine că sunt om de zăpadă dar câţi oameni de pae nu stau în fruntea treburilor publice!?!.. firoul regim al pâinii Vom avea pâine integrala Prohibirea exportului de^prân, făină şi tărâţe a—Bja* f1 Rechiziţia grâului se va aplica numai la caz de nevoe Membrii guvernului s'au întrunit tntr'un consiliu de miniştri ori la o­­rele­­ d. a. la locuinţa d.lui Al. Constatinescu, care nu poate părăsi casa fiind încă tn convalescenţă. Problema crizei de pâine a fost chestiunea care a fost discutată In toată şedinţa acestui consiliu. S'au emis trei păreri. Una de a te menţine cele trei calităţi de pâine Alta de a se fabrica numai două ca­lităţi de făină: albă şi neagră.­Şi o a treia părere de a se scoate din urdu o singură calitate de făină, in­tegrală. PAIN­EA INTEGRALA Consiliul după lungi discuţi­uni a hotărftt să se introducă regimul făriei integrale, tfiră tărâţe şi fără irimb­. Brutarii vor fabrica dar o sin­gură calitate da pâine, integrală. MAXIMALIZAREA PREŢULUI LA GRAU Arătându-se că o cauză princi­pală a crizei de pâine de astăzi sunt contrabandele cari s’au prac­ticat pe o scară întinsă ca făinii,­ consiliul a hotărât prohibirea com­plectă atât a grâului, cât şi a deri­vatelor sale: făină, tărâţe, etc. Consiliul a hotărât apoi maximal Uzarea preţului grâului stabilind acest preţ la 85.000 lei vagonul lo­co producător. In cazul insă, când producătorii sau deţinătorii de grâu, nu vor voi să vândă grâul necesar aprovizio­nării oraşelor, atunci se va recur­ge la rechiziţie. Şi in caz de rechiziţie, grâul se va plăti numai cu 90.000 lei vago­nul loco producător. RECHIZIŢIA NU E UN REGIM GENERAL S-a mai stabilit că rechiziţia rm este un regim general care se aplică in toată ţara ţi fără nici o încercare de aprovizionare prin bun£ înţele­gere. Dacă încercările de aprovizionare prin bună înţelegere nu vor da nici un rezultat, iar autorităţile in sar­­rina cărora, cad atribuţiile de apro­cazionarea oraşelor cu pâinea nece­­nivă se vor foci tic reaua voln­ă a ..... . r grdu, în acest caz se va cere autori­zaţia de rechiziţionare, care se va e­­libera de ministerul de interne şi de cel de război. Aşa dar rechiziţia se va face cu autorizaţia specială a acestor două ministere, pentru regiunile unde i'a cerut. Regimul acesta va intra in vigoare pe ziua de 1 sau 2 Ianuarie si va fi stabilit printr'un jurnal al Consi­liului de miniştri care va apare in ..Monitorul Oficial“. In acest jurnal se va specifica că de la această dată ,1 sau 2 Ianua­rie, morarii vor fi obligaţi să macine o singură calitate de făină, cea inte­grală, fără tărdîeţ sau irimic. SE VA APLICA LEGEA SPECULEI Consiliul a mai hotărit repune­rea in vigoare a legii speculei — legea lui Sassu — ale căror dispo­ziţii se vor aplica cu toată rigoa­rea morarilor cari vor contraveni la dispoziţia de mai sus, fabricând două sau mai multe calităţi de f­ăina. De asemenea, ministerul de In­terne ca şi cel de industrie şi co­merţ vor da instrucţiuni severe or­ganelor lor ca controlul asupra mo­rarilor să fie cât mai efectiv şi eficace. Morarii cari vor fi prinşi că au fabricat altfel de pâine decât cea integrală, sau că au lăsat târâte ori i­imic în făină, — vor fi daţi judecăţii şi pedepsiţi, după legea lui Sassu. Tot astfel, vor fi supravegheaţi şi brutarii ca să fabrice pâinea din făina integrală. Cei cari vor fi prinşi că aleg făina albă prin cer­nere, sau că amestecă făina inte­grală cu tărâţe vor fi daţi judecă­ţii tot după legea lui Sassu. * * * Prin introducerea regimului pâi­nei integrale, prin prohibirea ex­portului de grâu şi mai ales al ce­lui de făină, cum şi prin majorarea orelului grâului la 85.090 Iei vago­nul gremal speră că se va înlătu­ra criza de pâine, — ne-a declarat un membru al guvernului louoila'ii catastrofale In Două localităţi istorice dispărute sub apă LONDRA, 30. — Două localităţi istorice au dispărut acum sub apă: Runnymede, unde regele John a semnat „Magna charta“, şi livada din Walton, unde Iuliu Cezar a tre­cut râul Mai multe acre de pământ In apropiere de Maidenhead sunt inundate. Ploaia torenţială a fost generală şi din diferite părţ ale ţă­rii se anunţă inundarea terenurilor mai joase. O parte din cheiul din Tassagh şi o linie laterală a cărei ferate nordi­ce din Irlanda sunt inundate­, iar şi­­­­nele stau suspendate un aer pe o distanţă de aproape 30 pick­are. O­­pera de reparare a început imediat Podul din Fermanagh a fo­st com­­plect ridicat din foc. Podul căiei fe­rate „Great western“ lângă Bar­mouth, in Wales, a fost mutat din locul său din cauza valurilor agita­te iar calea ferată e inundată. Tra­ficul a fost suspendat vremelnic și substituit prin serviciul omnibuse­­lor cu motor, ALKON. 108 alienaţi pierifi într’un incendiu PARIS, 30. ~ Japonia, — 108 a­­­fienati au pierit în incendiu! azilului I din Toni:?. NKss'JSh*- » «SM®»' • ANUL XXI­­ Nr. 1 514 Joi 1 Ianuarie 1925 Trei lei exemplarul 6 Lei în străinătate Declaraţiile d-lui Tzancoff făcute presei „Nu tratate formate, ci o înţelegere de principiu Împotriva pericolului bolşevic“ Primul ministru bulgar, d-l Tzan­­koff a primit eri la Athenee Pala­ce pe reprezentanţii ziarelor româ­ne şi străine făcându-le următoare­le declaraţii. „Sunt mişcat de atenţia cu care am fost primit în România de către guvern şi rege şi mă bucur că am prilejul să exprim prin mijlocirea presei române mulţumirile mele şi ale guvernului meu pentru această primire. Chestiunea raporturilor româno-bulgare .Pentru noi Bulgarii, România a fost in trecutul mai apropiat ca şi în cel mai depărtat cea mai primi­toare şi binevoitoare dintre ţări. Gu „Chestiunile litigioase rom­ăno-bul­gare au fost discutate timp îndelun­gat de comisiunea care a lucrat la Bucureşti şi aceste discuţii sunt aproape de sfârşit. Acum, aşteptăm numai sosirea d-lui Bilciurescu la Sofia pentru a ajunge la un acord a­­supra diferitelor litigii cum sunt: chestiunea bunurilor din Cadrilater, chestiunea averilor bulgare seches­trate. Sumele care urmează să fie plăţite de statul nostru celui român sunt aproape stabilite. Există numai mici diferenţe asupra cărora sper că ne vom putea înţelege. Bulgaria nu are decât o singură dorinţă: aceea de a trăi In pace şi bune raporturi cu toţi vecinii şi nădăjduesc că in curând vom fi ajuns la o înţelegere t u-mire lan. UU- u-ja­co ui u itfueliyer, veniul român actual a fost cel din-, complectă asupra tuturor chestiuni­~x ............ v Înv ro î­n t*X l ~ X. î . .' i _____ _ __ tdi care a recunoscut guvernul nos­tru format după 9 iunie ţi a înţeles importanţa acţiunei noastre din vre­mea aceea. lor ce interesează legăturile noastre cu Iugoslavia ca şi cu România. Deocamdată nu m'am dus să tratez ci numai să caut un schimb de idei cu guvernele acestor state. La ocazie voi vizita şi Atena. APĂRAREA CONTRA BOLŞEVIS­MULUI ffAcum, vizita mea nu are alt scop decât să stabilească relaţii persona­le Intre conducători şi raporturi cât se poate de intime Intre ambele ţări. România şi Bulgaria au inte­rese comune, ca de pildă pericolul bolşevic şi altele care dau acestor ţări posibilitatea să se apropie şi să — Aţi atins In discuţiile dumnea­voastră cu d-l Duca şi chestiunea minorităţilor din ambele state, în­treabă un confrate: — Nu. Am avut alte chestiuni mai generale și mai urgente de dis-I“*» pvsiiMin­area sa se apropie şi să c.u^a^- Fot însă să spun că Bulga­­se unească mai mult Guvernul pe uia e totdeauna gata pe bază de re. care-l reprezint eu este însufleţit de­­­ciprocitate şi egalitate să inchee ui ideea de pace şi dorinţa unor ra­ acord privitor la minorităţi sS£lcSe.«eC,notat0 CU t0at° BULGARIA SI MICA ANTANTĂ — Care e atitudinea guvernului dv. faţă de Mica Antantă ? — Suntem un stat mic, care lup­tă cu mari greutăţi proprii. Nu văd deci ce sprijin am putea aduce noi Micei Antante. Rostul nostru nu poate fi acela de a face o politicA în stil mare. * 9 » D. Tzankoîî a terminat mulțu­mind presei române pentru măsuri și vederea justă arătată în chestiu­p5s :« u(fer.)â Di-tga - ‘ •• v a- e.ir.i apeîui de a sprijini $i în vii­tor o apropiere între cele două state. „S'a scris. Intre altele in ziarul ,JVeue Freze Presse“ că aş fi în­cheiat la Belgrad un tratat in vede­rea unei apărări comune împotriva bolşevismului şi că aş urmări la Bu­cureşti un scop identic. E inexact. Nu au existat intre mine ţi guvernul iugoslav decât convorbiri amicale. O ÎNŢELEGERE PRINCIPIALĂ ,,De altfel pericolul bolşevic ?:­ aceste state nu fi atât de nare, m'­cât să fie nevoe de un tratat for­mal de apărare comună, el numai de o înţelegere principială pentru că la un moment dat să se poată cumpăni modalităţile unei acţiuni comune". UTILITATEA ACŢIUNEI CO­MUNE întrebat dacă această Înţelegere urmează să se Întindă şi asupra Poloniei care are interese identice, d-l Tzankoff a răspuns: „Dacă înţelegerea se va stabili, se va ţine seama de sigur şi de inte­resele Poloniei Dar Polonia nu­e­ des­tule puteri spre a-şi apăra singură D. TZANCOFF liniştea. Primejdia bolşevică e comu­nă şi dacă bolşevicii nu încercau să agite statele balcanice, nimeni nu s-ar fi gândit la o acţiune comună. Evident, Bulgaria are şi ea mijloace suficiente de apărare. Propaganda bolşevică fiind insă şi făţişă şi clan­destină, şi se infiltrează prin toate frontierele şi chiar prin litoralul Mării Negre o acţiune paralelă a tu­turor statelor vecine nu poate decât să uşureze apărarea“. LIMITELE PRIMEJDIEI BOLŞE­VICE — Aşa­dar, întreabă un confrate, vă gândiţi chiar la o apărare soli­dară a frontierelor? — O, nu. Nu mergem până acolo. Cred că bolşevicii nu vor avea cu-­­­rajul să provoace incursiuni şi a- i tacril Ei se mărginesc la agita-­­ ţiuni interne, speculând desechili-­­ brul sufletesc pe care răsboiul l-a­­ creat în massere populare. împotri­va acestor agitaţiuni şi a factorilor care o sprijină trebuie să se îndrep­te acțiunea de care vorbesc. LICHIDAREA LITIGIILOR RO­MA­NO-BULGARE Tro vnd. apoi la g&estiîftiea rela- 1 iilor j»m.too;.’nifgare. d­i tz.­uifeof* _ lori ară: 1 ROMANIA ȘI GUVERNUL TZAN­­COFF NU S'A ÎNCHEIAT NICIUN TRATAT MINORITĂȚILE 173 R­Rezultatele întrevede­­rei dintre d-nii Nincici și Tzancoff Reorganizarea fostei ar* mate a lui Wrangel BERLiX, 30. — IHn Beli­fjrad se anunță că î convor­birile d­intre d-nii Siuidet­tfi Tzan­dff nu au avut va, reztBlfaijL stabilirea unul pact înscris insă după co* municatmL oficiul s'a de­clarat­­»/« deliberarea, chest­iun­e^Lpericolu­­lui co­munist, la colaborarea ambelor ț^i va fi posi­bilă, salvgardând totdeo- Jdată interex&t.e reciproce. După cum anunță ..Prav J da** s'ar fi hon­orât de a I reorganiz.,1 fosta armată a jlui Wranger, făcând-o up- I tă de luptă. % Bulgaria ratifici) pro­­tocolul minorităţilor SOFIA, 30. (Rador). Sobrania a ratifcat astăzi proioc­­ul de la Geneva relativ la protedia mino­rităţilor. Au votat pentru ratificare toate partidele, afară de imunişi. 0­1 La 3 Ianuarie va apare în „Dimineața“ pagina Militari sul­ direct d-lui Const. Bacalbaşa

Next