Dimineaţa, ianuarie 1925 (Anul 21, nr. 6514-6540)

1925-01-01 / nr. 6514

vi­ ­ctimele traficanţilor de paşapoarte rta românilor din Columbia.­Cine a putut, a cut munţii pe jos ca si scape ! Cine nu, a rămas să moară de foame în pustiile Columbiei vorbit la timp despre un nu de vreo 80 români cari, vrând oce in America, dar neobţinând mare, au fost adem­eniţi de ti­­raficanţi de paşapoarte să in Columbia. Acolo aflându-se are mizerie, s'au­­adresat unor ni ai lor, cari reuşiseră sâ in Statele-Unite, cerându-le aju Deasemenea au cerut şi aju­­legaţiei române din Was­on. rul „Deşteptarea­*, organul par­ii muncitoresc român din A a, publică acuma asupra acea ieşti­rii unei­ amănunte, pe c­are fie la acei români. CRISOARE EDIFICATOARE mai Interesantă scrisoare a d-lui Ion Arsenie care din localitatea Colon, re­­ica Panama.­m această scrisoare conţine indicii asupra felului cum aficat cu paşapoarte şi ara­­viaţa chinuită a celor p­e In Columbia, o publicăm îpe în întregime: Colon,­i Noeim­brie, 1524 Rep. de Panama di Stimate d-Ie Redactori urmar­e la scrisoarea din ugust* 1924 şi adresată zia­­„Deşteptarea" de către ca­­dul Ghcorge Achim, cu cel profund şi devotat respect la Cunoştinţa d-voastră ur­­arele puncte asupra ştiinţi- Itice şi destul de deplorabi­­noastră, a românilor căzuţi na soartei în aceste locuri­­ care numai Iadul mai poa­­temăna cu aceste locuri, p­­rin mijlocirea samsarului Gali­et Desert care lua câte [dlari­mită de fiecare per­şi prin cursa întinsă de consulatul Columbian din prin biroul său de propu­­şi in­formaţiuni ce tinde­a atragerea lumei în Co­fa, care este lagărul de pri­­m­ sau condamnarea la a silnică pe tot timpul cât persoane se vor afla pe te­ul Columbian. ALES CAFEA PE VÂRFUL MUNŢILOR ci vin a vă comunica ca n cu sentimente româneşti, b­ere plângătoare* nu pe m­­­ine sau In numele meu nai, ci In numele camara­­mei cari venind odată cu şi debarcându-ne pentru rigulilia şi prezentându-ne Ţiului departamental al De­mentului de Atlantic spre ire lucru conform recoman­­şi promisiune! Consula­ Columbian din Paris, care treci lucru la fabrici şi di­­iAustrii cu plată da 5—6 m zi şi de unde am fost şi la o companie sub nume- I „Cincinnati Coffee Comp. Marta" unde ajungând am trimişi pe vîrîul unui mun­­numele Sierra Nevada, la I de cules de cafea nici de­­la fabrici şi diferite indus­eci aici nu e ’despre lucru­­, dar este despre plata ce ăteşte căci la finea unei săp­­un abia le rămânea câte 1.50 la 1.80. săptămânal, iar I trebuia să-l dea pe mân VIEŢI IN PERICOL tatra aceasta t­oţi aceşti câine­­­nu au venit în Colnnabia sun' a muri pe vârful munţilor unde nu e casă nu e nimic decât numai co iibi improvizate la fel ca ale sălba­tecilor cari azi sunt aici şi mâine in altă parte. Deci cu cela ce câş­tigă ei nici nu se pot întreţine, nici nu-şi pot îmbrăca şi trimite la şcoală copiii, dar de cum să-şi mai plătească şi din datorii cari la unii trec de sute de mii de lei şi la cari băncile mâine poimâine le vor vin­­e la licitaţie şi micile bordee arun­cându-i pe drumuri • „Câte familii nu vor fi distruse şi nenorocite pe urma acestor mi­zerii ce întâmpinăm aici. Deşi suntem în majoritate oameni cu meserii ca mecanici, tâmplari etc., nu putem câpâta de lucru nici măcar pentru întreţinerea vieţei. Iar unde se mai găseşte câte o ocupaţie se cere tot oameni de ai statului aşa că noi ne aflăm disperaţi Cu stimă, Arsenie Ioan Din această scrisoare reese un lucru: buna credinţă a celor ce scriu. Ion Arsenie scrie din drum din republica Panama. Dar nu cere ajutoare pentru sine, sau pentru ceilalţi valizi, aflaţi de asemenea în drum spre Mexico, locul de întâlni­re. El cere ajutor pentru tovarăşii bătrâni rămaşi în Columbia, cari n’au îndrăznit să treacă munţii pe jos, iar ajutoarele să se trimită pe adresa consulatului francez. lată unde a dus traficul cu pa­şapoartele $i propaganda pentru e­­migrare. Domnii Pasquali şi Desert de cari vorbeşte autorul scrisorii nor fi mândri ! Scrisori de la,­oii premiilor noastre Primim următoarele: Stimate Domn Director, dri Luni, 29 Decembrie, am luat cu­­noştinţă din ziarul „Adevărul” de re. Au­tatul tragere! premiilor „Dimb­­­eţe!” şi între fericiţii câştigători am v­ăzut că de astă dată figurez şi eu printre ei cu frumosul premiu de lei 0,000 cu No. 160266 alăturat aca­să. Închipuiţi cred Domnule Director, emoţia şi bucuria ce m’a cuprins vă­zând că norocul şi dărnicia dvs. m-a ales şi pe mine de a avea puţină fe­ricire în timpurile acestea de mizerii şi lipsuri. Deci vă rog să primiţi mulţumirile nele nemărginite şi doresc ca frumoa­sa operă ce conduceţi să fie fără sfâr­şit, căci pe lângă meritele culturale ce posedă mai are nepreţuitul dar de a alina suferinţele celor nevoiaşi şi ipsiţi Rămân devotat cititor al ziarelor dvs. Cu stimă !. CRACIUNESCU meseriaş B-dul Pache No. 84 Prea stimate Domnule Director, Subsemnatul Nicu Rădulescu, elev la Liceul Lazăr, am avut fericirea să câştig la tragerea marilor premii de la 28 crt. o garnitură complectă de şa­blon de mare valoare. Sunt în vârstă de 17 ani și am mna­­rea bucurie de a putea face părinţilor mei cel mai frumos cadou de anul nou. Salonul ce mi-a fost dat să-l câştig. Citeam şi citesc regulat nu numai ziarul dv. „Dimineaţa" ce-i aduce zil­nic părintele meu, dar şi celelalte ale dvs. publicaţii de la cari îmi îmbogă­ţesc cunoştinţele şi cari îmi sunt cel mai buni prieten­. Tuturor acelor cari lucrează la In­stituţia dvs. le doresc sănătate şi toa­tă puterea de muncă ca să poată duce şl mal departe rolul ce îl s’a încredin­ţat şi ca să ne daţi şi mal departe a­celeaşi ziare minunate cari ne Încântă încă din copilărie. Al dvs. cu tot respectul NICU RAFUULESCU Str. Braţului No. 33 Bucureşti Stimate Domnule Director Nici­odată în viaţa mea, nu am sim­ţit o ma­i mare bucurie ca astăzi, când mă văd posesorul unui dormitor com­plect ce am avut fericirea să câştig ca premiu gratuit oferit de preţiosul dvs. ziar. Vă mulţumesc din suflet Domnule Director atât eu cât şi soţia şi copila­şul meu care deşi micuţ se bucură şi el de acest moment fericit, de acest preţios cadou ce am avut fericirea să-l primesc pe neaşteptate de anul nou şi ziua numelui meu şi vom rămâne şi de aci înainte ca şi până acum cititorii ziarului .,Dimineaţa”. Vă urăm ca bucuria ce am simţit noi să vă umple sufletul de bucurie şi dvs. în tot''momentul şi să trăiască directo­rul şi conducătorul ziarului „Diminea­ţa". v Primiţi vă rog Domnule Director stima şi respectul meu VASILE STANESCU . Sub­ofiţer de Administraţie la Comandamentul Corp. de Jandarmi Str. Berechet No. 14 București I »,*■*’ e * Programa serbării Anului Nou Consiliul de miniştri a nxat ur­mătorul program oficial de serba­re a zilei de 1 ianuarie : „MM. LI. regele şi regina şi AA. LL. RR. principele moştenitor şi principesa moştenitoare, încon­juraţi de curţile regală şi princiară, vor asista la serviciul divia ce se va oficia la Sf. Mitropolie, la ora II dimineaţa, faţă fiind d-nii miniş­tri, d-nii preşedinţi şi membrii ai corpurilor legiuitoare cari se vor afla în Captală , înaltele Curţi de casaţiune şi conturi. Academia Română, consiliul Administrativ permanent, ofiţerii generali şi supe­riori cari nu vor fi sub arme, cor­pul profesoral universitar, academia de înalte studii comerciale şi indus­triale, comitetul Ateneului Român, baroul avocaţilor, consiliul superi­or tehnic, consiliul superior al ape­lor, curţile şi tribunalele, preşedin­tele comisia interimare a L­aph­a­el şi membrii comisiunii. Camera de Comerţ şi funcţionarii superiori ai statului Trăsurile maiestăţilor Lor şi alte celor Lor regale vor fi escortate de regimentul de escortă regală. După serviciul divin maiestatea Sa regele trece în revistă garda de onoare înşirată în curtea Sf. Mitro­polit şi apoi majestăţile Lor şi al­teţele Lor merg la apartamentele I. P. S. S. mitropolitul primat, unde primesc felicitările guvernului, înal­tului cler, ale persoanelor prezente. Ţinuta pentru civili: frac, crava­tă şi mănuşi albe , raţiuni : Marele Crud cu cordon. Ţinuta pentru militari: de cere­monie ; decoraţiuni: Marele Crud cu cordon. • In acea zi registrele de înscriere vor fi deschise la Palatul Regal“. I Fastuoasa solemnitate dela Mitropolia din laşi Hirotonisîrea arhiereului Leu IA$1. — Solemnitatea hîrotonisî­­rei părintelui Leu ca arhiereu a fost cu deosebire fastuoasă. Bise­­tot aceleiaşi companii, Iar fica mitropolitană a fost prea putta estul de bani nu-şi puteau ira nici haine* umblând gol asculţi, întru cât hainele cu au venit s’au distrus fiindcă eastă regiune plouă de câte­atru ori pe zi. Aşa viaţa la ei este numai un adevă­­at, încăpătoare pentru a cuprinde mul­ţimea ce se adunase Duminică di­mineaţa, pentru a participa atât la serviciul religios, cât şi la solemna hirotonisire. Mitropolitul Pimen şi-a făcut In­trarea în biserică, însoţit de epis­copii Huşului şi al Dunărei de Jos, întâmpinat în mijlocul bisericii de preoţi, în frunte cu Nicodim, stare­ţul mănăstirea Neamţ.­­ Serviciu! religios a fost oficiat de părintele Tincova, înconjurat de nu­meroşi preoţi. In emoţia generală, mitropolitul a pu­s cunoscutele întrebări, la care părintele Leu a răspuns cu vocea răsunătoare. Părintele Leu a fost apoi introdus în altar, de unde s-a înapoiat Îm­brăcat la odăjdiile de arhiereu. Din mijlocul bisericii, noul arhie­reu a binecuvântat mulţimea. La ora 1­1 a avut loc o masă la palatul mitropolitan, dată de mi­tropolit în cinstea noului arhiereu, la care au participat episcopii şi fruntaşii preoţi din localitate. Cinema tiiSSi­m Exe!. 8ER-FILM iMinor Londra. — ,,Chicago Tribune* a­­nunţă că d. Franq Hodges, fost lu­crător minier, care, a ocupat In cabinetul Macdonald postul de lord civil al amiralităţei cu o re­muneraţie anuală de un milion şi jumătate de lei, se vede acum silit HODGES FRANK să se reîntoarcă la munca din mi­ne. Ar fi un fapt fără precedent chiar şi­­n mişcarea laburistă, de­oarece, când un lucrător ajunge la cea mai înaltă treaptă a organiza­­­­ţiei sindicaliste, el nu se mai în­­­­toarce la târnăcop, la războiul din fabrică sau la regulatorul locomo­tivei. Dar poziţia lui Hodges este des­tul de complicată. Hodges, care e­­ra mai înainte secretar general al Federaţiei laburiste, a fost ales in 1923 în parlament. Or, este un prin­cipiu al Federaţiei că funcţia de se­cretar este incompatibilă cu aceia de deputat, aşa că Hodges a fost înlocuit atunci la secretariatul Fe­­deraţiei. In ultimele alegeri, el şi-a pier­dut şi mandatul de deputat şi acum nemai fiind nici ministru, nici de­­­putat şi nici secretar al Federaţiei, nu-i mai rămâne decât de a coborî din nou în mine, mai cu seamă că aceasta-i va reda desigur un nou prestigiu printre laburiştii en­glezi. T. FTFK­Tcluj CLUJ, 30. — Dc erî a fost pusă în funcţiune stafunea locală de T. F. F. Până acum se fac numai re­­cepţionări iar după terminarea u­­nor lucrări se vor face transmite­rile. Aseară a avut loc o şedinţă a Ca­merei de Comerţ când s’a stabilit­­ tariful de comunicări pan**n­ bursă! $1 Witmi Ragga Criza din Iugoslavia Importanţa călătoriei regelui Alexandru Is Paris O intervenţie străină în favoarea lui Rădici BELGRAD, 30. — Guvernul n'a început încă nici azi să realizeze măsurile decise contra partidului Rădici. In unele cercuri se af ir a, â că această inactivitate a guvernului ti­eime atribuită Intervenţiei unei puteri străine. Mâine va avea loc la Belgrad o consfătuire a şefilor blocului opozi­­tionist in cursul căreia şefii, de par­tide vor lua poziţie faţă de ultimele măsuri ale guvernului contra parti­dului Rădici, K­ainit!­v­ite sui­ LONDRA, 30. — Corespondentul diplomatic al ziarului „Daily Tele­graph" crede că vizita neaşteptată a regelui Serbiei la Paris are o ma­re însemnătate politică şi că regele va discuta cu guvernul francez a­­supra punctului să de vedere, în ce priveşte o colaborare a Iugoslaviei cu celelalte state balcanice pentru a se apăra în comun contra propa­gandei sovietice. Din partea Franţei se va aborda poate roi chestia protocolului din Geneva, partidul Rădici fondând un nou par­tid ţărănist cu ţeluri anti-bolşevice. tan iii it «Iii lies! si­l! BELGRAD, 29. — Partidul na­ţional român din Iugoslavia a încheiat urs cartel electoral cu partidul radical. In cercul All­­btwar va candida un român, iar ca supleant un radical sârb, pe când in cercul Vârşeţ candidatul da deputat va fi un radical sârb, iar supleantul un român. Radicalii garantează românilor un mandat, pe când românii ga­rantează guvernuriuî 14.900 de vo­­turl In Banatul de joa sl 60.000 în Banatul de sus. 1-0 HUE Viziat* VECHEA CASA Gabriel Mazliach & fin Str. Negru Vodă, 12 Rare ashrt­ra!.-h­oîe lerrtra Mart Preturi extrem de etilne REVEILLQHUl petrece­ţi’1 diseurâ la Dili (Ete MAXIK (Anexa Teatrului ALHABKA Cel mai frumos POM de CRACîU) Se vor distribui cadouri surprize, bâtae de Hori şi serpentine în­tregul program dela ALLIAMBHA Menu special cu preţuri reduse. Se serveşte a la carte. Frezervaţi­­va mese. Si as Apărare PISTOALE MJTOKflT! REVOLV­­E Articole de Vânătoarei m­;­­= BICICLETE eh: Accesorii de Biciclete B. B. ZISSU 14, Calea Victore, nucues* Cel mai vechiu și mai importat magazin de această branșă din România - arim­t­ir* anu­l 1889. FABRICA de capete de sifon. In­­stalatie modernă de vânzare, la ziar sub „capete“. ficid Sulfuric Acid Clorhidric Acid SC30C tech. în baloane de s­iclu de vân­zare la Depozitul Etienne Komeder Belvedere Î2, telel 40]63 Băile fost Meitzer Str. Cauzaşi n p. 14 Funcţionează zilnic de la orele 6 dim. 8 seara, aburi, cade, duş, salon special pentru doamne. — Perfectă curăţenie. D-nii funcţionari ai statului. Militari şi studenţi Lunea, Marţea şi Miercurea afară de sărbători, preţul pe jumătate. Direcţiunea la fii . Aderenţii lui Ra­ici îşi părăsesc partidul NAUEN, 30. — Din Agram se a­­nunţă că 40 deputaţi au ieşit din BELGRAD, 29. — D., Trumbîci, fostul delegat al Iugoslaviei la con­­ferinţa da pace. vitrina Interview auspra politicei interne, a explicat de ce a devenit republican. După dânsul monarhia nu este ua principiu; singurul principiu pe care 11 admite este voinţa poporului Monarhia este numai o Intsituţie, o formă a voinţe! poporului Princi­piul esenţial rămâne voinţa poporu­­lur Respectarea voinţei poporului înseamnă stabiltate şi consolidare. Cum poporul croat este la imensa lui majoritate, aproape In unanimi­­tate republican, voinţa lu­ trebuie respectată. Balul Asociaţiei Va avea loc la 3 Ianuarie In sala Eforiei şi va îî primul bal pentru DESCHIDEREA CARNAVALULUI SURPRIZE SENZAŢIONALE Sala splendid decorată având ca motiv O NOAPTE EA NISA Ultimele evenimente politice Vor defila sub ochii tuturor BAT­AM­A de la DEJ Mutul de la Cameră şi Criza financiară înfăţişate de un ansambu compus din cei mai buni comici în cap cu TITUS PEO­TOPOPESCU, IULIAN, COSTIN, şi artistul popular CIOROBEA care va a­­pare In BUCUR CIOBANU cu Doinele Neamului şi alţii. Vor da concursul lor cei mai buni artişti ai tu­turor teatrelor. • •Mare concurs de frumuseţe ORE TARRA CO Dansator asiatic In MOARTEA ŢIGANULUI Hans nou Itrico-drarsiatlc •e •• Două Muzici. Un jazzmans! MASE IOMEOLA cu toate şomerele câştigătoare Preţurile : loje beîgnoire 30001­ei; loje rangul I 2060 iei; loje rangul II 1500. Intrarea generală 300 iei. Bi­ete la magazinul de muzică JEAN FEDER, cacea Victoriei. Escomprisi S’a !­ia! o pătură mare deochia căptu­­şită cu blană gus din maşina care staţiona la poarta casei cu No. 6 din Strada Scaun* Duminică 28 ori seara, de către copii cari au umblat cu colindul Fiind responsabil de pierderea lui şi cum sunt sărac, rog părinţii copilului ( m­i-o aduce înapoi şi pe lângă câ va­­fi iertat, va mai primi şi o recompensă. Şofer Nicu ConstantinescU Str. Scaune­i M. GRAUR AVOCAT CALEA SERBAN-VODA 02

Next