Dimineaţa, ianuarie 1925 (Anul 21, nr. 6514-6540)
1925-01-01 / nr. 6514
vi ctimele traficanţilor de paşapoarte rta românilor din Columbia.Cine a putut, a cut munţii pe jos ca si scape ! Cine nu, a rămas să moară de foame în pustiile Columbiei vorbit la timp despre un nu de vreo 80 români cari, vrând oce in America, dar neobţinând mare, au fost ademeniţi de tiraficanţi de paşapoarte să in Columbia. Acolo aflându-se are mizerie, s'auadresat unor ni ai lor, cari reuşiseră sâ in Statele-Unite, cerându-le aju Deasemenea au cerut şi ajulegaţiei române din Wason. rul „Deşteptarea*, organul parii muncitoresc român din A a, publică acuma asupra acea ieştirii unei amănunte, pe care fie la acei români. CRISOARE EDIFICATOARE mai Interesantă scrisoare a d-lui Ion Arsenie care din localitatea Colon, reica Panama.m această scrisoare conţine indicii asupra felului cum aficat cu paşapoarte şi araviaţa chinuită a celor pe In Columbia, o publicăm îpe în întregime: Colon,i Noeimbrie, 1524 Rep. de Panama di Stimate d-Ie Redactori urmare la scrisoarea din ugust* 1924 şi adresată zia„Deşteptarea" de către cadul Ghcorge Achim, cu cel profund şi devotat respect la Cunoştinţa d-voastră urarele puncte asupra ştiinţi- Itice şi destul de deplorabinoastră, a românilor căzuţi na soartei în aceste locuri care numai Iadul mai poatemăna cu aceste locuri, prin mijlocirea samsarului Galiet Desert care lua câte [dlarimită de fiecare perşi prin cursa întinsă de consulatul Columbian din prin biroul său de propuşi informaţiuni ce tindea atragerea lumei în Cofa, care este lagărul de prim sau condamnarea la a silnică pe tot timpul cât persoane se vor afla pe teul Columbian. ALES CAFEA PE VÂRFUL MUNŢILOR ci vin a vă comunica ca n cu sentimente româneşti, bere plângătoare* nu pe mine sau In numele meu nai, ci In numele camaramei cari venind odată cu şi debarcându-ne pentru rigulilia şi prezentându-ne Ţiului departamental al Dementului de Atlantic spre ire lucru conform recomanşi promisiune! Consula Columbian din Paris, care treci lucru la fabrici şi diiAustrii cu plată da 5—6 m zi şi de unde am fost şi la o companie sub nume- I „Cincinnati Coffee Comp. Marta" unde ajungând am trimişi pe vîrîul unui munnumele Sierra Nevada, la I de cules de cafea nici dela fabrici şi diferite induseci aici nu e ’despre lucru, dar este despre plata ce ăteşte căci la finea unei săpun abia le rămânea câte 1.50 la 1.80. săptămânal, iar I trebuia să-l dea pe mân VIEŢI IN PERICOL tatra aceasta toţi aceşti câinenu au venit în Colnnabia sun' a muri pe vârful munţilor unde nu e casă nu e nimic decât numai co iibi improvizate la fel ca ale sălbatecilor cari azi sunt aici şi mâine in altă parte. Deci cu cela ce câştigă ei nici nu se pot întreţine, nici nu-şi pot îmbrăca şi trimite la şcoală copiii, dar de cum să-şi mai plătească şi din datorii cari la unii trec de sute de mii de lei şi la cari băncile mâine poimâine le vor vine la licitaţie şi micile bordee aruncându-i pe drumuri • „Câte familii nu vor fi distruse şi nenorocite pe urma acestor mizerii ce întâmpinăm aici. Deşi suntem în majoritate oameni cu meserii ca mecanici, tâmplari etc., nu putem câpâta de lucru nici măcar pentru întreţinerea vieţei. Iar unde se mai găseşte câte o ocupaţie se cere tot oameni de ai statului aşa că noi ne aflăm disperaţi Cu stimă, Arsenie Ioan Din această scrisoare reese un lucru: buna credinţă a celor ce scriu. Ion Arsenie scrie din drum din republica Panama. Dar nu cere ajutoare pentru sine, sau pentru ceilalţi valizi, aflaţi de asemenea în drum spre Mexico, locul de întâlnire. El cere ajutor pentru tovarăşii bătrâni rămaşi în Columbia, cari n’au îndrăznit să treacă munţii pe jos, iar ajutoarele să se trimită pe adresa consulatului francez. lată unde a dus traficul cu paşapoartele $i propaganda pentru emigrare. Domnii Pasquali şi Desert de cari vorbeşte autorul scrisorii nor fi mândri ! Scrisori de la,oii premiilor noastre Primim următoarele: Stimate Domn Director, dri Luni, 29 Decembrie, am luat cunoştinţă din ziarul „Adevărul” de re. Autatul tragere! premiilor „Dimbeţe!” şi între fericiţii câştigători am văzut că de astă dată figurez şi eu printre ei cu frumosul premiu de lei 0,000 cu No. 160266 alăturat acasă. Închipuiţi cred Domnule Director, emoţia şi bucuria ce m’a cuprins văzând că norocul şi dărnicia dvs. m-a ales şi pe mine de a avea puţină fericire în timpurile acestea de mizerii şi lipsuri. Deci vă rog să primiţi mulţumirile nele nemărginite şi doresc ca frumoasa operă ce conduceţi să fie fără sfârşit, căci pe lângă meritele culturale ce posedă mai are nepreţuitul dar de a alina suferinţele celor nevoiaşi şi ipsiţi Rămân devotat cititor al ziarelor dvs. Cu stimă !. CRACIUNESCU meseriaş B-dul Pache No. 84 Prea stimate Domnule Director, Subsemnatul Nicu Rădulescu, elev la Liceul Lazăr, am avut fericirea să câştig la tragerea marilor premii de la 28 crt. o garnitură complectă de şablon de mare valoare. Sunt în vârstă de 17 ani și am mnarea bucurie de a putea face părinţilor mei cel mai frumos cadou de anul nou. Salonul ce mi-a fost dat să-l câştig. Citeam şi citesc regulat nu numai ziarul dv. „Dimineaţa" ce-i aduce zilnic părintele meu, dar şi celelalte ale dvs. publicaţii de la cari îmi îmbogăţesc cunoştinţele şi cari îmi sunt cel mai buni prieten. Tuturor acelor cari lucrează la Instituţia dvs. le doresc sănătate şi toată puterea de muncă ca să poată duce şl mal departe rolul ce îl s’a încredinţat şi ca să ne daţi şi mal departe aceleaşi ziare minunate cari ne Încântă încă din copilărie. Al dvs. cu tot respectul NICU RAFUULESCU Str. Braţului No. 33 Bucureşti Stimate Domnule Director Niciodată în viaţa mea, nu am simţit o mai mare bucurie ca astăzi, când mă văd posesorul unui dormitor complect ce am avut fericirea să câştig ca premiu gratuit oferit de preţiosul dvs. ziar. Vă mulţumesc din suflet Domnule Director atât eu cât şi soţia şi copilaşul meu care deşi micuţ se bucură şi el de acest moment fericit, de acest preţios cadou ce am avut fericirea să-l primesc pe neaşteptate de anul nou şi ziua numelui meu şi vom rămâne şi de aci înainte ca şi până acum cititorii ziarului .,Dimineaţa”. Vă urăm ca bucuria ce am simţit noi să vă umple sufletul de bucurie şi dvs. în tot''momentul şi să trăiască directorul şi conducătorul ziarului „Dimineaţa". v Primiţi vă rog Domnule Director stima şi respectul meu VASILE STANESCU . Subofiţer de Administraţie la Comandamentul Corp. de Jandarmi Str. Berechet No. 14 București I »,*■*’ e * Programa serbării Anului Nou Consiliul de miniştri a nxat următorul program oficial de serbare a zilei de 1 ianuarie : „MM. LI. regele şi regina şi AA. LL. RR. principele moştenitor şi principesa moştenitoare, înconjuraţi de curţile regală şi princiară, vor asista la serviciul divia ce se va oficia la Sf. Mitropolie, la ora II dimineaţa, faţă fiind d-nii miniştri, d-nii preşedinţi şi membrii ai corpurilor legiuitoare cari se vor afla în Captală , înaltele Curţi de casaţiune şi conturi. Academia Română, consiliul Administrativ permanent, ofiţerii generali şi superiori cari nu vor fi sub arme, corpul profesoral universitar, academia de înalte studii comerciale şi industriale, comitetul Ateneului Român, baroul avocaţilor, consiliul superior tehnic, consiliul superior al apelor, curţile şi tribunalele, preşedintele comisia interimare a Laphael şi membrii comisiunii. Camera de Comerţ şi funcţionarii superiori ai statului Trăsurile maiestăţilor Lor şi alte celor Lor regale vor fi escortate de regimentul de escortă regală. După serviciul divin maiestatea Sa regele trece în revistă garda de onoare înşirată în curtea Sf. Mitropolit şi apoi majestăţile Lor şi alteţele Lor merg la apartamentele I. P. S. S. mitropolitul primat, unde primesc felicitările guvernului, înaltului cler, ale persoanelor prezente. Ţinuta pentru civili: frac, cravată şi mănuşi albe , raţiuni : Marele Crud cu cordon. Ţinuta pentru militari: de ceremonie ; decoraţiuni: Marele Crud cu cordon. • In acea zi registrele de înscriere vor fi deschise la Palatul Regal“. I Fastuoasa solemnitate dela Mitropolia din laşi Hirotonisîrea arhiereului Leu IA$1. — Solemnitatea hîrotonisîrei părintelui Leu ca arhiereu a fost cu deosebire fastuoasă. Bisetot aceleiaşi companii, Iar fica mitropolitană a fost prea putta estul de bani nu-şi puteau ira nici haine* umblând gol asculţi, întru cât hainele cu au venit s’au distrus fiindcă eastă regiune plouă de câteatru ori pe zi. Aşa viaţa la ei este numai un adevăat, încăpătoare pentru a cuprinde mulţimea ce se adunase Duminică dimineaţa, pentru a participa atât la serviciul religios, cât şi la solemna hirotonisire. Mitropolitul Pimen şi-a făcut Intrarea în biserică, însoţit de episcopii Huşului şi al Dunărei de Jos, întâmpinat în mijlocul bisericii de preoţi, în frunte cu Nicodim, stareţul mănăstirea Neamţ. Serviciu! religios a fost oficiat de părintele Tincova, înconjurat de numeroşi preoţi. In emoţia generală, mitropolitul a pus cunoscutele întrebări, la care părintele Leu a răspuns cu vocea răsunătoare. Părintele Leu a fost apoi introdus în altar, de unde s-a înapoiat Îmbrăcat la odăjdiile de arhiereu. Din mijlocul bisericii, noul arhiereu a binecuvântat mulţimea. La ora 11 a avut loc o masă la palatul mitropolitan, dată de mitropolit în cinstea noului arhiereu, la care au participat episcopii şi fruntaşii preoţi din localitate. Cinema tiiSSim Exe!. 8ER-FILM iMinor Londra. — ,,Chicago Tribune* anunţă că d. Franq Hodges, fost lucrător minier, care, a ocupat In cabinetul Macdonald postul de lord civil al amiralităţei cu o remuneraţie anuală de un milion şi jumătate de lei, se vede acum silit HODGES FRANK să se reîntoarcă la munca din mine. Ar fi un fapt fără precedent chiar şin mişcarea laburistă, deoarece, când un lucrător ajunge la cea mai înaltă treaptă a organizaţiei sindicaliste, el nu se mai întoarce la târnăcop, la războiul din fabrică sau la regulatorul locomotivei. Dar poziţia lui Hodges este destul de complicată. Hodges, care era mai înainte secretar general al Federaţiei laburiste, a fost ales in 1923 în parlament. Or, este un principiu al Federaţiei că funcţia de secretar este incompatibilă cu aceia de deputat, aşa că Hodges a fost înlocuit atunci la secretariatul Federaţiei. In ultimele alegeri, el şi-a pierdut şi mandatul de deputat şi acum nemai fiind nici ministru, nici deputat şi nici secretar al Federaţiei, nu-i mai rămâne decât de a coborî din nou în mine, mai cu seamă că aceasta-i va reda desigur un nou prestigiu printre laburiştii englezi. T. FTFKTcluj CLUJ, 30. — Dc erî a fost pusă în funcţiune stafunea locală de T. F. F. Până acum se fac numai recepţionări iar după terminarea unor lucrări se vor face transmiterile. Aseară a avut loc o şedinţă a Camerei de Comerţ când s’a stabilit tariful de comunicări pan**n bursă! $1 Witmi Ragga Criza din Iugoslavia Importanţa călătoriei regelui Alexandru Is Paris O intervenţie străină în favoarea lui Rădici BELGRAD, 30. — Guvernul n'a început încă nici azi să realizeze măsurile decise contra partidului Rădici. In unele cercuri se af ir a, â că această inactivitate a guvernului tieime atribuită Intervenţiei unei puteri străine. Mâine va avea loc la Belgrad o consfătuire a şefilor blocului opozitionist in cursul căreia şefii, de partide vor lua poziţie faţă de ultimele măsuri ale guvernului contra partidului Rădici, Kainit!vite sui LONDRA, 30. — Corespondentul diplomatic al ziarului „Daily Telegraph" crede că vizita neaşteptată a regelui Serbiei la Paris are o mare însemnătate politică şi că regele va discuta cu guvernul francez asupra punctului să de vedere, în ce priveşte o colaborare a Iugoslaviei cu celelalte state balcanice pentru a se apăra în comun contra propagandei sovietice. Din partea Franţei se va aborda poate roi chestia protocolului din Geneva, partidul Rădici fondând un nou partid ţărănist cu ţeluri anti-bolşevice. tan iii it «Iii lies! sil! BELGRAD, 29. — Partidul naţional român din Iugoslavia a încheiat urs cartel electoral cu partidul radical. In cercul Allbtwar va candida un român, iar ca supleant un radical sârb, pe când in cercul Vârşeţ candidatul da deputat va fi un radical sârb, iar supleantul un român. Radicalii garantează românilor un mandat, pe când românii garantează guvernuriuî 14.900 de voturl In Banatul de joa sl 60.000 în Banatul de sus. 1-0 HUE Viziat* VECHEA CASA Gabriel Mazliach & fin Str. Negru Vodă, 12 Rare ashrtra!.-hoîe lerrtra Mart Preturi extrem de etilne REVEILLQHUl petreceţi’1 diseurâ la Dili (Ete MAXIK (Anexa Teatrului ALHABKA Cel mai frumos POM de CRACîU) Se vor distribui cadouri surprize, bâtae de Hori şi serpentine întregul program dela ALLIAMBHA Menu special cu preţuri reduse. Se serveşte a la carte. Frezervaţiva mese. Si as Apărare PISTOALE MJTOKflT! REVOLVE Articole de Vânătoarei m;= BICICLETE eh: Accesorii de Biciclete B. B. ZISSU 14, Calea Victore, nucues* Cel mai vechiu și mai importat magazin de această branșă din România - arimtir* anul 1889. FABRICA de capete de sifon. Instalatie modernă de vânzare, la ziar sub „capete“. ficid Sulfuric Acid Clorhidric Acid SC30C tech. în baloane de siclu de vânzare la Depozitul Etienne Komeder Belvedere Î2, telel 40]63 Băile fost Meitzer Str. Cauzaşi n p. 14 Funcţionează zilnic de la orele 6 dim. 8 seara, aburi, cade, duş, salon special pentru doamne. — Perfectă curăţenie. D-nii funcţionari ai statului. Militari şi studenţi Lunea, Marţea şi Miercurea afară de sărbători, preţul pe jumătate. Direcţiunea la fii . Aderenţii lui Raici îşi părăsesc partidul NAUEN, 30. — Din Agram se anunţă că 40 deputaţi au ieşit din BELGRAD, 29. — D., Trumbîci, fostul delegat al Iugoslaviei la conferinţa da pace. vitrina Interview auspra politicei interne, a explicat de ce a devenit republican. După dânsul monarhia nu este ua principiu; singurul principiu pe care 11 admite este voinţa poporului Monarhia este numai o Intsituţie, o formă a voinţe! poporului Principiul esenţial rămâne voinţa poporulur Respectarea voinţei poporului înseamnă stabiltate şi consolidare. Cum poporul croat este la imensa lui majoritate, aproape In unanimitate republican, voinţa lu trebuie respectată. Balul Asociaţiei Va avea loc la 3 Ianuarie In sala Eforiei şi va îî primul bal pentru DESCHIDEREA CARNAVALULUI SURPRIZE SENZAŢIONALE Sala splendid decorată având ca motiv O NOAPTE EA NISA Ultimele evenimente politice Vor defila sub ochii tuturor BATAMA de la DEJ Mutul de la Cameră şi Criza financiară înfăţişate de un ansambu compus din cei mai buni comici în cap cu TITUS PEOTOPOPESCU, IULIAN, COSTIN, şi artistul popular CIOROBEA care va apare In BUCUR CIOBANU cu Doinele Neamului şi alţii. Vor da concursul lor cei mai buni artişti ai tuturor teatrelor. • •Mare concurs de frumuseţe ORE TARRA CO Dansator asiatic In MOARTEA ŢIGANULUI Hans nou Itrico-drarsiatlc •e •• Două Muzici. Un jazzmans! MASE IOMEOLA cu toate şomerele câştigătoare Preţurile : loje beîgnoire 30001ei; loje rangul I 2060 iei; loje rangul II 1500. Intrarea generală 300 iei. Biete la magazinul de muzică JEAN FEDER, cacea Victoriei. Escomprisi S’a !ia! o pătură mare deochia căptuşită cu blană gus din maşina care staţiona la poarta casei cu No. 6 din Strada Scaun* Duminică 28 ori seara, de către copii cari au umblat cu colindul Fiind responsabil de pierderea lui şi cum sunt sărac, rog părinţii copilului ( mi-o aduce înapoi şi pe lângă câ vafi iertat, va mai primi şi o recompensă. Şofer Nicu ConstantinescU Str. Scaunei M. GRAUR AVOCAT CALEA SERBAN-VODA 02