Dimineaţa, februarie 1925 (Anul 21, nr. 6541-6568)
1925-02-01 / nr. 6541
L OCOREŞTI Sărindar 9-11 io pasim fontat Id 1904 da Const. MILLE D. Milă Brătianu se întoarce Peste puţine zie d. Vintilă Brătianu se întoarce din străinătate. Şi se întoarce — cum arată şi rapoartele către colegii săi din guvern şi telegramele încredinţate marilor agenţii de ştiri — satisfăcut. Dacă cugetul vistiernicului nostru e în adevăr aşa de împăcat, cauza nu poate sta numai in motive personale, în satisfacţii de amor propriu. D. Vintilă Brătianu e, desigur, un fanatic; e in acelaş timp insă un patriot. Mulţumirea trebue să fie deci legată şi de un folos procurat ţării. Cu toate acestea guvernul şi d. Vintilă Brătianu păstrează tăcerea. De la declaraţia făcută cu prilejul conferinţei din Paris, d-sa nu mai suflă nici un cuvânt. Foloasele, dacă sunt atât de reale, nu ar trebui totuşi să fie tăinuite mai mult. In aşteptarea lor organismul economic al ţării tânjeşte. Ţara întreagă e gata să se bucure sincer şi să se folosească de avantagiile dobândite de ministru de finanţe. Tăcerea dă naştere fatal la îndoială şi neîncredere. A trecut, fără îndoială, vremea când simple declaraţii teoretice şi promisiuni vagi puteau ţine locul rezultatelor vizibile. Afirmaţii de calibrul acesta: „păsurile României au fost ascultate cu bunăvoinţă“ sau „financiarii au arătat mult interes pentru proectele de refacere ale d-lui Brătianu, nu mai conving şi mai ales nu îndreaptă nimic. Aşteptăm decî lămurirea prin fapte palpabile a mulţumirii d-lui Brătianu. De pe acum putem spune însă că astfel de fapte nu vor fi produse. D. Brătianu nu va aduce aici de astădată altceva decât promisiuni şi speranţe, ceva mai preferfitee decât odinioară, dar fără efect şi iată de ce : De un împrumut de stat nu a fost vorba. Ne-a spus 80 categoric d. Brătianu: Un asemenea împrumut ar fi prea oneros şi d-sa nu e dispus să accepte condiţii grele şî nici — adaugă o recentă ştire a lui „Havas“ — să dea garanţii speciale. Despre un împrumut al Băncii Naţionale s’a vorbit, dar lucrurile au intrat în tăcere şi în fond, chestiunea nu e de resortul direct al ministrului de finanţe. Peste chestiunile mărunte ca afacerea Baldwin şi altele trecem. Nu au fost ele obiectul principal al călătoriei. Ce mai rămâne atunci ? Rămâne întâi chestiunea reparatoriilor şi a datoriilor de război şi în al doilea rând chestiunea participării capitalului străin la întreprinderile ce sunt de comercializat precum şi la refacerea căilor ferate. Nimeni nu va putea afirma în chip serios că d. Brătianu a cules şi succes in conferinţa de la Paris. A protestat la început, a făcut rezerve la urmă. Dar protestul a rămas protest şi rezervele, rezerve. Cota de la Spa nu a fost sporită şi dreptul la reparaţiunile ungare şi austriace este tot îndoelnic ca sumă care să poată fi înscrisă în buget. E posibil ca un alt rezultat să fi fost omeneşte cu neputnţă de obţinut. O credem chiar. De ce să fim însă mulţumiţi. Dar d. Brătianu a mai făcut ceva : a atins chestiunea datoriilor interaliate şi a obţinut răspunsul că ea nu poate fi discutată decât în conferinţa generală ce se va ţine. Dacă se vor face concesii, România va beneficia de ele, dacă nu, ea va protesta, va face rezerve şi bine înţeles va plăti cât şi dacă va putea. Nu e nici acesta im succes. In fine d. Brătianu a obţinut din partea Angliei promisiunea principială a suprimării datoriei de liberare şi a datoriei pentru bunurile de stat austriace şi ungare. Importantă promisiune! Dar ea nu poate avea efect fără consimţământul celorlalţi creditori, care, ei, sunt mai lipsiţi de parale, deci mai dârzi. Succes e acesta ? Nu ni se pare. Rămâne comercializarea. Aci e temerar să anticipăm. O astfel de chestiune nu se rezolvă în câteva zile. După discuţiile de la Londra urmează acum altele la Bruxelles. D. Brătianu a oferit garanţii, a făcut deci concesii mari. Un rezultat practic nu pare deci exclus pentru viitor. Cât timp însă el nu a fost obţinut şi condiţiile nu se cunosc, nu se poate vorbi nic!în acest domeniu de un succes. Totuşi. Brătianu se întoarce mulţumit. Vom vedea în curând lui p.Mate X şi T EUGEN FILO ■ . " Herrot din nou bolnav PARIS, 30.— Starea sănătății lui Herrot lasă mar mult de dorit. Am vcit săi se tem că el nu va putea rezista mult și că va fi nevoit să se demită. Recepţia oficiala a noului ministru român la Varşovia VARŞOVIA, 30. tlador). D. Iacovachi, noul ministru al Romăniei, a prezentat joi scrisorile sale de acreditare preşedinelul republicii, cu tot ceremonialul obişnuit. Amânarea întăririlor conferinței statelor şomerele ale' Miei Inapoerea delegatîunei române Delegaţiimea română trimisă la IVîena să participe la conferinţa statelor succesorale ale Austriei s’a înapoiat, ori, în ţară. După cum era de prevăzut, lucrările acestei conferinţe — menită să repartizeze statelor moştenitoare datoria antebelică a Austriei nu au putut atinge deocamdată agpectivul lor. S'a constatat in cursul dezbaterilor că aproape toate statele succesorale nu au terminat diferitele operaţiuni referitoare la stampilări de titluri, donatiuri, etc. din care să rezulte situaţiunea lor de debitori sau creditori. In asemenea condiţii, fireşte, că nu se puteau proceda la o repartiţie a datoriilor Austriei. Contactul delegaţiunilor totuşi, a fost bine venit întrucât s'au pus la punct o serie de chestiuni de detaliu ce vor înlesni lucrările viitoare. Conferinţa s'a deschis în ziua de 23 Ianuarie şi s’a închis în ziua de 18. Ea a fost prezidată de d. Bunlos, delegatul comisîunei de reparatîunl «din Paris, sub ale cărei auspicii conferinţa s’a ţinut. Desbaterile au luat sfârşit intriun deplin acord întrucât şî delegaţii României cari aveau mandat să declare inoportună conferinţa, dacă se punea In discuţie şi protocolul dela Innsbruck la care — după cum se ştie — România nu a aderat — n’au avut de făcut nîci-o obiecţiune şi au participat la toate şedinţele. — b. v. — * * R luatele din Maroc - APROPIATA CAPITULARE A LUI RAYSULI — MADRID, 30. (Rador).—Dîn Maroc se anunţă o oarecare ameliorare a situaţiei lui Raysuli, al cărui partizani ar opune o rezistenţă energică. LONDRA, 30. (Rador). — „Times“ află din Tanger că Raysul negociază cu Rîfanîi condiţiunile capitulării sale, cari au fost supuse ratificării lui Abdel Krim. # Citiţi azi Pagii Cooperaţiei ! Palatul comunal GARDISTUL. — Ce cauţi acolo, pe scările palatului comunal ! CETĂŢEANUL — Am venit şi eu să dorm la tata,—la părintele comunei. Ce e cu tratativele cu Rusia s’a disifatăî la‘ Paris.Concesiunile României. Spre o nouă conferinţă ? Ce ne declară d. Vintilă Slătiinu ministru de finanţe (De la trimisul nostru special) LONDRA, Ianuarie 1925. — Am arătat în om din corespondentele trimise din Paris că cu toate că ministerul de externe a afirmat că DL Inculet nu are vreo misiune totuşi d-sa a venit în Capitala Franţeloi la Londra în scopul de a sonda terenul in vederea unor eventuale tratative cu Rusia. Dela început ţinem să afirmăm, contrariu celor arătate în ziarele străine, că aceste discutiuni n'au de loc un caracter oficial. D.înculeţ împreună cu d. Diamandî au avut discutiuni cu caracter particular cu unii din membrii reprezentantei sovietice la Paris. In speciel s’a discutat cu d-uli Sleapnikov şi Sokolov cari fac parte din corpul diplomatic fiind acreditaţi pe lângă guvernul francez. PROPUNERILE RUSEŞTI Ruşii au arătat că staţi dornici să se găsească o bază pentru începerea discutiuniior. S'a afirmat cu acest prilej că noate Uniunea republicilor sovietice ar accepta să facă oarecari cesiuni în chestia Basarabiei recunoscând României suveranitatea asupra celor 3 judeţe Căitul, Ismail şi Cetatea Albă cari au fost răpite la 1877 Pentru restul judeţelor să se admită plebiscitit. Rusia mai doreşte să obţină ca întreg exportul de vinuri, cereale, lemne şi fructe din sudul Moldovei şi întrega Basarabie să nu se facă decât prin Odessa. Aşa încât Basarabia să-şi reia poziţiunea de Hinterland al portului Odessa, Rusia se declară gata să refacă linia Tirasopol-Odessa şi să contribue la refacerea podului dărâmat. Republica sovietelor ar mai dori să obţină din partea României un acord în ce priveşte vânzarea cerealelor în aşa fel, încât să se stabilească un fel de trust mnso-român care să nu se concureze la preţuri CE A RĂSPUNS ROMANIA România a expus In repetate rânduri punctul său de vedere* Față de propunerile rusești România: un răspuns* după versiunea cercurilor politice de aci: Plebiscit nu putem admite pentru nici unul din Judeţele Basarabiei Insă în compensaţiune România este gata să ofere Rusiei sovietice alte obiecte sub forma unor concesiuni teritoriale în Bucovina, în concordanţă cu acordul semnat cu imperiul rusesc în 1916. Deasemenea guvernul ar fi favorabili unor concesiuni în ce priveşte vânzarea cerealelor şi îndreptarea produselor pentru export ale Basarabiei spre Odessa. Aceleaşi cercuri politice afirmă că faţă de răspunsul României reprezentanţii sovietelor ar fi propus ca să se admită plebiscitul pentru judeţele de-a lungul Nistrului, iar pentru restul judeţelor, Rusia va recunoaşte stăpânirea românească. Nici această propunere nu poate fi acceptată de către guvernul nostru care e dornic să facă orice concesiuni numai plebiscit, nu. VOR ÎNCEPE TRATATIVE OFICIALE? Toate aceste propuneri și contra-propuneri n’au avut decât un caracter particular. In cercurile diplomatice, se afirmă efid. Krâssin ambasadorul sovietelor cunoaşte şi chiar Îndrumă discuţiunile particulare şi că amânarea voiajului său la Moscova, are datorit acestei chestiuni. — Nu este exclus, ne spunea un cunoscut diplomat, ca un curând să înceapă discuţiunile oficiale şi să fie reluate tratativele rupt® la Viena. Conferinţa care ar urma să reia discuţiunea relaţiilor cu România, nu va intra® la La Moscova urmează să se discute împreună cu d. Rackowski eventualitatea releare tratativelor cu România. Miniştrii noştri aflaţi in misiune la Londra sunt Insă foarte sceptici In ce priveşte discuţiunile începute. D. înculeţ pleacă azi din Londra spre Paris, unde e probabil — aşa se afirmă — că va avea o întrevedere cu Krassin ambasadorul sovietelor. CE NE DECLARĂ D. VINTILĂ BRĂTIANU, MINISTRU DE FINANŢE Toate ştirile acestea au pătruns tn presa engleză, de aceia le-am relevat. Am căutat însă să le controlez la delegaţii români. Dela d.? Inaxleţ care este pus în cauză nu se poate căpăta o declaraţiune şi de acela ne-am adresat d-lui Vintilă Brătianu pe care Tom întâlnit în casa d-lui Titulescu ministrul nostru la tânăra. — „Eu cel puţin, ne spunea d. Vintilă Brătianu, sunt absolut străin de toate aceste versiuni. Cu Sovietele nu s’au dus nici un fel de tratative. Vă afirm că ştirile nu corespund adevărului. Nu acesa era scopul venirii noastre la Paris şi Londra. Niciodată şi cu nimeni, România nu discută şi nu poate discuta Integritatea teritoriului său. ■ fil NEDELEA Demonstraţii antiromâneii în Rusii (Telegramă particulară) LONDRA SO. — Ziarele anunță că alegerea lui Frundsă ,u succesor al Iul I Trotski, dovedește că curentul anti-romănesc a ieşit victorios. In toată Rusia se fiu meetinguri împotriva unirei Basarabiei cu Romă- i nia. \ j !$Hri sosite din Riga ■ ab nuntă că t?au trimis iri?.- fie direcția. Nistrului-, ANUL XXI _ Nr. 6541 Duminică 1 Febr. 1925 Trei lei exemplarul 6 Lei In străinătate * Viaţa politică In jurul proclamărei ffiziunei lorghisto-naţionale Politica emigrărilor la Def Barometrul fuziune! Indicată, înţelegerea dintre naţionali el iorghişti este definitivă; evenimentul nu va fi adus la cunoştinţa Camerei; comisia tocmai va proceda da urgenţă la lucrările de fuziune. înţelegerea cu ţărăniştii exclusă. In şedinţa de Duminică organizaţiile din intreaga ţară vor vota contra fuziune; înţelegerea cu averea banii foarte puţin probabilă In ce priveşte atmosfera de fuziune iorghisto-naţională, ziarul anunţă că in Moldova vestea fuziurei a dat loc la adevărate demonstraţii de partid. La Dorohoi din partidul naţional au demisionat d-nii Ernest Cănănău şeful gruparei naţionale, col. Toroceanu. A. Coroi, fost primar şi alţi patru avocaţi tineri adică întreg comitetul executiv. La Huşi a demisonat şeful gruparei naţionale, d .Mitache. In fine, la Galaţi d. Toni a anunţat că va reface gruparea iorghistă independentă , întrucât şedinţa de joi a Camerei va fi ocupată de răspunsul d.Iul general Mardărescu, ministru de război în interpelarea d.lui V. Madgearu, s'a convenit ca Interpelarea In chestia paşapoartelor să fie desvoltată In şedinţa de Miercuri. Vor lan cuvântul d-nii Victor Moldovanu şi Garabet Aslan, si va răspunde d. Gh. Tătărescu, subsecretar de stat la depatarmentul Internelor. * In privinţa alegerei de la Dej a urmat orin Cameră o discuţie interminabilă. Recordul la final d. Sdricu, care a socotit cu cale să vie cu un discurs scris, un adevărat volum. In legătură cu alegerea în chestiune este de remarcat că nu unul din dosarele alegerei se află un procesverbal de ultragiu, din care ar rezulta că un subcomisar, in exerciţiul funcţiunei, a fost insultat de d. Gr. N. Filipescu. Interesant este că de acest procesverbal nu te poate ocupa nimenea, întrucăt nu-i posibil să fie cetit nu. Cameră fi probabil că n'ar fi chip să fie cetit nici in şedința publică a vreunui tribunal Camera a luat vacanţi programul lucrărilor pentru săptămâna viitoare Camera a luat aseară vacanţă de*nii Marţi. In şedinţa de Marţi va continua discuţia asupra validării alegerii da la Dej. Vor mai vorbi d-nii: Şt . Popp, Paveî Brătăşanu, Gh. Popp, Aurel Dobrescu — alesul —, colonel Negulescu şi I. Lobonţiu. Din partea guvernului va vorbi d-nii: general Moşoiu şi Gh. Tătătărăscu. In şedinţa de Miercuri, d. V. Moldovan işi va desvolta interpelarea sa despre „Politica de emigrare a guvernului“. Va răspunde din partea guvernului d. ministru Tătărăscu, întreaga şedinţă de Miercuri v® fi ocupată cu această interpelare. Joi va fi iarăşi şedinţă secretă. D. general Mărdurescu ministru de război va continua discursul său la Interpelarea d-lui Madgearu în privinţa comandei de aeroplane. D. Madgearu va vorbi apoi în replică. Toată şedinţa de Jai va fi ocupată de această chestiune. Intru cât d. general Mărfiărescu n’a ajuns In şedinţa trecută nici la jumătatea cuvântării sale. In şedinţa de Miercuri, înainte de interpelarea d-lui Moldovan se vor vota câteva proecte de legi, de mică importanţă, cari nu vor comporta discuție. AL Reforma administrativă Lucrările delegaţilor secţiunilor Camerii şi Senatului Descentralizarea comunelor Primarul va fi ales Eri la orele 2 d. a., s-au Întrunit la prezidenţia consiliului de miniştri, delegaţii secţiunilor Camerii şi Senatului spre a stabili, de comun acord, modificările ce urmează a fi introduse în proectele de reformă administrativă. S’a luat în primul rând in discuţie compoziţia comunelor. S’a dist cutat anume dacă comunele să fie formate din mai multe sate, sau dacă fiecare sat în parte să formeze o comună. D. 1. BRATIANU a insistat asupra soluţiei ca fiecare sat să formeze o comună, ca astfel principiul descentralizărei să fie cât mai larg mai periferic şi ca sătenii să-şi gospodărească singuri interesele lor comunale. S'a ridicat insă obiecţta ca întru răi prin această reformă ca şi prin legile fiscale, a învățământului primar, etc. trec asupra comunelor iar unele de a îngriji de: școli, biserici, serviciul sanitar, etc. — satele — in special cele mici — nu vor putea face faț ă acestor nevoi. După lungi discutiuni s’a stabilit ca să rămână redactiunea din proect, unde se spune că mai multe sate pot forma o comună. In aplicarea legii insă, se va căuta, ca, pe cât posibil, să se alcătuiască o comună din fiecare sat. Iar în ce priveşte sarcinele financiare, se vor întovărăşi câteva comune ca să poată să-şi plătească personalul administrativ, sanitar şi săfacă faţă celorlalte sarcini. COMPUNEREA CONSILIULUI COLMUNAL S’a luat apoi In discuţie compunerea consiliului comunal şi a modului de alegere a primarului. Unii au fost de părere ca primarul să se numit, alţii ca să fie a Ies. D. I. BRATIANU a ţinut să-şi exprime mirarea ea că presa i-a atribuit părerea ca primarei să fie numit. D-sa este de părere ca primarar să fe ales. S’a stabilit ca consiliul comunal să fie alcătuit din două categorii de consilieri. Unii numiţi şi citit de drept. Trei cincimi din consilierii cananal vor fi aleşi iar două cincimi vor fi consilieri de drept şi anume« preoţii, Învăţătorii etc. In privinţa primarului s’a hotărât ca el să fie ales. -v. * * * Discuţiunile vor continua astăzi la orele 9 jum., tot la preşidenţia consiliului. ALBIUL 11 PREMIILE ZIARULUI DIMMERTH CUPON