Dimineaţa, februarie 1925 (Anul 21, nr. 6541-6568)

1925-02-01 / nr. 6541

L­ ­OCOREŞTI Sărindar 9-11 io pasim fontat Id 1904 da Const. MILLE D. Milă Brătianu se întoarce Peste puţine zie d. Vintilă Bră­­tianu se întoarce din străinătate. Şi se întoarce — cum arată şi ra­poartele către colegii săi din gu­vern şi telegramele încredinţate marilor agenţii de ştiri — satisfă­cut. Dacă cugetul vistiernicului no­stru e în adevăr aşa de împăcat, cauza nu poate sta numai in moti­ve personale, în satisfacţii de a­­mor propriu. D. Vintilă Brătianu e, de­sigur, un fanatic; e in acelaş timp insă un patriot. Mulţumirea trebue să fie deci legată şi de un folos procurat ţării. Cu toate acestea guvernul şi d. Vintilă Brătianu păstrează tăcerea. De la declaraţia făcută cu prilejul conferinţei din Paris, d-sa nu mai suflă nici un cuvânt. Foloasele, da­­­că sunt atât de reale, nu ar trebui totuşi să fie tăinuite mai mult. In aşteptarea lor organismul econo­mic al ţării tânjeşte. Ţara întreagă e gata să se bucure sincer şi să se folosească de avantagiile dobândi­te de ministru­ de finanţe. Tăcerea dă naştere fatal la îndoială şi neîn­­credere. A trecut, fără îndoială, vremea când simple declaraţii teoretice şi promisiuni vagi puteau ţine locul rezultatelor vizibile. Afirmaţii de calibrul acesta: „păsurile României au fost ascultate cu bunăvoinţă“ sau „financiarii au arătat mult in­teres pentru proectele de refacere ale d-lui Brătianu, nu mai conving şi mai ales nu îndreaptă nimic. Aş­teptăm decî lămurirea prin fapte palpabile a mulţumirii d-lui Bră­tianu. De pe acum putem spune însă că astfel de fapte nu vor fi produse. D. Brătianu nu va aduce aici de astădată altceva decât pro­­misiuni şi speranţe, ceva mai pre­­ferfitee decât odinioară, dar fără efect şi iată de ce : De un împrumut de stat nu a fost vorba. Ne-a spus 8­0 categoric d. Brătianu: Un ase­menea împrumut ar fi prea oneros şi d-sa nu e dispus să accepte con­diţii grele şî nici — adaugă o re­centă ştire a lui „Havas“ — să dea garanţii speciale. Despre un împru­mut al Băncii Naţionale s’a vorbit, dar lucrurile au intrat în tăcere şi în fond, chestiunea nu e de resor­tul direct al ministrului de finanţe. Peste chestiunile mărunte ca afa­cerea Baldwin şi altele trecem. Nu au fost ele obiectul principal al că­lătoriei. Ce mai rămâne atunci ? Rămâne întâi chestiunea reparator­­iilor şi a datoriilor de război şi în al doilea rând chestiunea participă­rii capitalului străin la întreprinde­rile ce sunt de comercializat pre­cum şi la refacerea căilor ferate. Nimeni nu va putea afirma în chip serios că d. Brătianu a cules şi succes in conferinţa de la Paris. A protestat la început, a făcut re­zerve la urmă. Dar protestul a ră­mas protest şi rezervele, rezerve. Cota de la Spa nu a fost sporită şi dreptul la reparaţiunile ungare şi austriace este tot îndoelnic ca su­mă care să poată fi înscrisă în bu­get. E posibil ca un alt rezultat să fi fost omeneşte cu neputnţă de obţinut. O credem chiar. De ce să fim însă mulţumiţi. Dar d. Brătianu a mai făcut ce­va : a atins chestiunea datoriilor interaliate şi a obţinut răspunsul că ea nu poate fi discutată decât în conferinţa generală ce se va ţine. Dacă se vor face concesii, Româ­nia va beneficia de ele, dacă nu, ea va protesta, va face rezerve şi bi­ne înţeles va plăti cât şi dacă va putea. Nu e nici acesta im succes. In fine d. Brătianu a obţinut din partea Angliei promisiunea princi­pială a suprimării datoriei de libe­rare şi a datoriei pentru bunurile de stat austriace şi ungare. Impor­tantă promisiune! Dar ea nu poate avea efect fără consimţământul ce­lorlalţi creditori, care, ei, sunt mai lipsiţi de parale, deci mai dârzi. Succes e acesta ? Nu ni se pare. Rămâne comercializarea. Aci e temerar să anticipăm. O astfel de chestiune nu se rezolvă în câteva zile. După discuţiile de la Londra urmează acum altele la Bruxelles. D. Brătianu a oferit garanţii, a fă­­­cut deci concesii mari. Un rezultat practic nu pare dec­i exclus pentru viitor. Cât timp însă el nu a fost obţinut şi condiţiile nu se cunosc, nu se poate vorbi nic!­în acest do­meniu de un succes. Totuş­i. Brătianu se întoarce mulţumit. Vom vedea în­ curând lui p.Mate X şi T EUGEN FILO ■ . " Herr­ot din nou bolnav PARIS, 30.— Starea sănătății lui Herr­ot lasă mar mult de dorit. Am v­­cit săi se tem că el nu va putea re­zista mult și că va fi nevoit să se demită. Recepţia oficiala a noului ministru român la Varşovia VARŞOVIA, 30. tlador).­­ D. Iacovachi, noul ministru al Romă­­niei, a prezentat joi scrisorile sale de acreditare preşed­inelul republi­­cii, cu tot ceremonialul obişnuit. Amânarea întăririlor con­ferinței statelor şomerele ale' Miei Inapoerea delegatîunei române Delegaţiimea română trimisă la IVîena să participe la conferinţa statelor succesorale ale Austriei s’a înapoiat, ori, în ţară. După cum era de prevăzut, lu­crările acestei conferinţe — meni­tă să repartizeze statelor moşteni­toare datoria antebelică a Austriei nu au putut atinge deocamdată agpectivul lor. S'a constatat in cursul dezbate­rilor că aproape toate statele suc­cesorale nu au terminat diferitele operaţiuni referitoare la stampilări de titluri, donatiuri, etc. din care să rezulte situaţiunea lor de debi­tori sau creditori. In asemenea condiţii­, fireşte, că nu se puteau proceda la o repar­tiţie a datoriilor Austriei. Contactul delegaţiunilor totuşi, a fost bine venit întrucât s'au pus la punct o serie de chestiuni de de­taliu ce vor înlesni lucrările vi­itoare. Conferinţa s'a deschis în ziua de 23 Ianuarie şi s’a închis în ziua de 18. Ea a fost prezidată de d. Bunlos, delegatul com­isîunei de reparatîunl «din Paris, sub ale cărei auspicii conferinţa s’a ţinut. Desbaterile au luat sfârşit intriun deplin acord întrucât şî delegaţii României cari aveau mandat să declare inoportună conferinţa, dacă se punea In discuţie şi protocolul dela Innsbruck la care — după cum se ştie — România nu a aderat — n’au avut de făcut nîci-o obiecţiu­­ne şi au participat la toate şedinţele. — b­. v. — * * R luatele din Maroc - APROPIATA CAPITULARE A LUI RAYSULI — MADRID, 30. (Rador).—Dîn Ma­roc se anunţă o oarecare ameliora­re a situaţiei lui Raysuli, al cărui partizani ar opune o rezistenţă e­­nergică. LONDRA, 30. (Rador). — „Ti­mes“ află din Tanger că Raysul­ negociază cu Rîfanîi condiţiunile capitulării sale, cari au fost supuse ratificării lui Abdel Krim. # Citiţi azi Pagii Cooperaţiei ! Palatul comunal GARDISTUL. — Ce cauţi acolo, pe scările palatului comunal ! CETĂŢEANUL — Am venit şi eu să dorm la tata,—la părintele comunei. Ce e cu tratativele cu Rusia s’a disifatăî la‘ Paris.­Concesiunile României.­ Spre o nouă conferinţă ? Ce ne declară d. Vintilă Slătiinu ministru de finanţe (De la trimisul nostru special)­ ­ LONDRA, Ianuarie 1925. — Am arătat în om din corespondentele trimise din Paris că cu toate că ministerul de externe a afirmat că DL Inculet nu are vreo misiune to­tuşi d-sa a venit în Capitala Fran­ţel­oi la Londra în scopul de a son­da terenul in vederea unor even­tuale tratative cu Rusia. Dela început ţinem să afirmăm, contrariu celor arătate în ziarele străine, că aceste discutiuni n'au de loc un caracter oficial. D.­înculeţ împreună cu d. Dia­­mandî au avut discutiuni cu carac­ter particular cu unii din membrii reprezentantei sovietice la Paris. In speciel s’a discutat cu d-uli Sleapnikov şi Sokolov cari fac parte din corpul diplomatic fiind acreditaţi pe lângă guvernul fran­cez. PROPUNERILE RUSEŞTI Ruşii au arătat că staţi dornici să se găsească o bază pentru înce­perea discutiuniior. S'a afirmat cu acest prilej că noate Uniunea republicilor sovietice ar accepta să facă oarecari cesiuni în chestia Basarabiei recunoscând României suveranitatea asupra ce­lor 3 judeţe Căitul, Ismail şi Ceta­tea Albă cari au fost răpite la 1877 Pentru restul judeţelor să se admi­tă plebiscitit. Rusia mai doreşte să obţină ca întreg exportul de vinuri, cereale, lemne şi fructe din sudul Moldovei şi întrega Basarabie să nu se facă decât prin Odessa. Aşa încât Ba­sarabia să-şi reia poziţiunea de Hinterland al portului Odessa, Ru­sia se declară gata să refacă linia Tirasopol-Odessa şi să contribue la refacerea podului dărâmat. Republica sovietelor ar mai dori să obţină din partea României un acord în ce priveşte vânzarea ce­realelor în aşa fel, încât să se sta­bilească un fel de trust mnso-român care să nu se concureze la preţuri CE A RĂSPUNS ROMANIA România a expus In repetate rânduri punctul său de vedere* Față de propunerile ru­­sești România: un răspuns* după versiunea cercuri­lor politice de aci: Plebiscit nu putem ad­mite pentru nici unul din Judeţele Basarabiei Insă în compensaţiune România este gata să o­­fere Rusiei sovietice alte obiecte sub forma unor concesiuni teritoriale în Bucovina, în concordan­ţă cu acordul semnat cu imperiul rusesc în 1916. Deasemenea guvernul ar fi favorabili unor con­cesiuni în ce priveşte vânzarea cerealelor şi îndreptarea produselor pentru export ale Basa­rabiei spre Odessa. Aceleaşi cercuri poli­tice afirmă că faţă de răspunsul României re­prezentanţii sovietelor ar fi propus ca să se admită plebiscitul pentru jude­ţele de-a lungul Nistru­lui, iar pentru restul ju­deţelor, Rusia va recu­noaşte stăpânirea româ­nească. Nici această pro­punere nu poate fi ac­ceptată de către guver­nul nostru care e dornic să facă orice concesiuni numai plebiscit, nu. VOR ÎNCEPE TRATATIVE OFI­CIALE? Toate aceste propuneri și contra-propuneri n’au avut decât un caracter particular. In cercurile diplomatice, se afirmă efi­d. Krâssin ambasa­dorul sovietelor cunoaşte şi chiar Îndrumă discuţiunile particulare şi că amânarea voiajului său la Moscova, ar­e datorit acestei chestiuni. — Nu este exclus, ne spu­­nea un cunoscut diplomat, ca un curând să înceapă dis­­cuţiunile oficiale şi să fie re­luate tratativele rupt® la Viena. Conferinţa care ar urma să reia discuţiunea relaţiilor cu România, nu va intra®­ la La Moscova urmează să se discute împreună cu d. Rackowski eventualitatea re­le­are­ tratativelor cu Româ­nia. Miniştrii noştri aflaţi in mi­siune la Londra sunt Insă foarte sceptici In ce priveşte discuţiunile începute.­­ D. înculeţ pleacă azi din­­ Londra spre Paris, unde e probabil — aşa se afirmă — că va avea o întrevedere cu Krassin ambasadorul sovie­telor. CE NE DECLARĂ D. VINTILĂ BRĂTIANU, MINISTRU DE FI­NANŢE Toate ştirile acestea au pătruns tn presa engleză, de aceia le-am relevat. Am căutat însă să le con­trolez la delegaţii români. Dela d.? Inaxleţ care este pus în cauză nu se poate căpăta o decla­­raţiune şi de acela ne-am­ adresat d-lui Vintilă Brătianu pe care Tom întâlnit în casa d-lui Titulescu mi­nistrul nostru la tânăra. — „Eu cel puţin, ne spunea d. Vintilă Brătianu, sunt absolut străin de toate aceste versiuni. Cu Sovie­tele nu s’au dus nici un fel de tra­tative. Vă afirm că ştirile nu co­respund adevărului. Nu aces­a era scopul venirii noastre la Paris şi Londra. Niciodată şi cu nimeni, Ro­mânia nu discută şi nu poate dis­cuta Integritatea teritoriului său. ■ f­il NEDELEA Demonstraţii anti­­româneii în Rusii (Telegramă particulară) LONDRA SO. — Ziarele anunță că ale­ger­ea lui Frundsă ,u succesor al Iul I Trotski, dovedește că cu­rentul anti-romănesc a ie­şit victorios. In toată Rusia se fiu meetinguri împotriva u­­nirei Basarabiei cu Romă- i nia. \ j !$Hri sosite din Riga ■ a­­b nuntă că t?au trimis iri?.-­­ fie direcția. Nistrului-, ANUL XXI _ Nr. 6541 Duminică 1 Feb­r. 1925 Trei lei exemplarul 6 Lei In străinătate * Viaţa politică In jurul proclamărei ffiziunei lorghisto-naţionale Politica emigrărilor la Def Barometrul fuziune! Indica­tă, înţelegerea dintre naţionali el iorghişti este definitivă; evenimentul nu va fi adus la cunoştinţa Came­rei; comisia tocmai va proceda da urgenţă la lucrările de fuziune. în­ţelegerea cu ţărăniştii exclusă. In şedinţa de Duminică organizaţiile din intreaga ţară vor vota contra fuziune­; înţelegerea cu averea banii foarte puţin probabilă In ce priveşte atmosfera de fuzi­une iorgh­isto-naţ­ională, ziarul a­­nunţă că in Moldova vestea fuziu­­r­ei a dat loc la adevărate demons­­traţii de partid. La Dorohoi din partidul naţional au demisionat d-nii Ernest Cănănău şeful gruparei naţionale, col. Toro­­ceanu. A. Coroi, fost primar şi alţi patru avocaţi tineri adică întreg comitetul executiv. La Huşi a demi­sonat şeful grupa­rei naţionale, d .Mitache. In fine, la Galaţi d. Toni a anun­ţat că va reface gruparea iorghistă independentă , întrucât şedinţa de joi a Camerei va fi ocupată de răspunsul d.Iul general Mardărescu, ministru de răz­boi în interpelarea d.lui V. Madgea­­­­ru, s'a convenit ca Interpelarea In chestia paşapoartelor să fie desvol­­tată In şedinţa de Miercuri. Vor lan cuvântul d-nii Victor Moldovanu şi Garabet Aslan, si va răspunde d. Gh. Tătărescu, sub­se­­cretar de stat la depatarmentul In­­ternelor. * In privinţa alegerei de la Dej a urmat ori­­n Cameră o discuţie in­terminabilă. Recordul l­a final d. Sdricu, care a socotit cu cale să vie cu un discurs scris, un adevărat volum. In legătură cu alegerea în chesti­une este de remarcat că nu unul din dosarele alegerei se află un proces­­verbal de ultragiu, din care ar re­zulta că un subcomisar, in exerci­ţiul funcţiunei, a fost insultat de d. Gr. N. Filipescu. Interesant este că de acest proces­­verbal nu te poate ocupa nimenea, întrucăt nu-i posibil să fie cetit nu. Cameră fi probabil că n'ar fi chip să fie cetit nici in şedința publică a vre­unui tribunal Camera a luat vacanţi programul lucrărilor pentru săptămâna viitoare Camera a luat aseară vacanţă de*­nii Marţi. In şedinţa de Marţi va continua discuţia asupra validării alegerii da la Dej. Vor mai vorbi d-nii: Şt . Popp, Paveî Brătăşanu, Gh. Popp, Aurel­ Dobrescu — alesul —, colonel Negu­­lescu şi I. Lobonţiu. Din partea guvernului va vorbi d-nii: general Moşoiu şi Gh. Tătătă­răscu. In şedinţa de Miercuri, d. V. Mol­dovan işi va desvolta interpelarea sa despre „Politica de emigrare a guvernului“. Va răspunde din par­tea guvernului d. ministru Tătărăs­cu, întreaga şedinţă de Miercuri v® fi ocupată cu această interpelare. Joi va fi iarăşi şedinţă secretă. D. general Mărdurescu ministru de răz­­boi va continua discursul său la In­terpelarea d-lui Madgearu în privin­ţa co­man­dei de aeroplane. D. Madgearu va vorbi apoi în re­plică. Toată şedinţa de Jai va fi ocupată de această chestiune. Intru cât d. general Mărfiărescu n’a ajuns In şe­dinţa trecută nici la jumătatea cu­­vântării sale. In şedinţa de Miercuri, înainte de interpelarea d-lui Moldovan se vor vota câteva proecte de legi, de mică importanţă, cari nu vor comporta discuție. AL Reforma administrativă Lucrările delegaţilor secţiunilor Camerii şi Senatului Descentralizarea comunelor Primarul va fi ales Eri la orele 2 d. a., s-au Întrunit la prezidenţia consiliului de mi­niştri, delegaţii secţiunilor Camerii şi Senatului spre a stabili, de co­mun acord, modificările ce urmea­ză a fi introduse în proectele de re­formă administrativă. S’a luat în primul rând in discu­ţie compoziţia comunelor. S’a di­st cutat anume dacă comunele să fie formate din mai multe sate, sau dacă fiecare sat în parte să formeze o comună. D. 1. BRATIANU a insistat asu­pra soluţiei ca fiecare sat să for­meze o comună, ca astfel principiul descentralizărei să fie cât mai larg mai periferic şi ca sătenii să-şi gos­podărească singuri interesele lor co­munale. S'a ridicat insă obiecţta ca întru răi prin această reformă ca şi prin legile­ fiscale, a învățământului pri­mar, etc. trec asupra comunelor iar unele de a îngriji de: școli, biserici, serviciul sanitar, etc. — satele — in special cele mici — nu vor putea fa­ce faț ă acestor nevoi. După lungi discutiuni s’a stabilit ca să rămână redactiunea din pro­ect, unde se spune că mai multe sate pot forma o comună. In aplicarea legii insă, se va că­uta, ca, pe cât posibil, să se alcă­tuiască o comună din fiecare sat. Iar în ce priveşte sarcinele financiare, se vor întovărăşi câteva comune ca să poată să-şi plătească perso­nalul administrativ, sanitar şi să­­facă faţă celorlalte sarcini. COMPUNEREA CONSILIULUI COL­MUNAL S’a luat apoi In discuţie compu­nerea consiliului comunal şi a mo­dului de alegere a primarului. Unii au fost de părere ca prima­­rul să se numit, alţii ca să fie a­ Ies. D. I. BRATIANU a ţinut să-şi ex­­prime mirarea ea că presa i-a atri­­buit părerea ca primarei să fie nu­mit. D-sa este de părere ca prima­­rar să fe ales. S’a stabilit ca consiliul comunal să fie alcătuit din două categorii de consilieri. Unii numiţi şi citit de drept. Trei cincimi din consilierii cana­­nal­ vor fi aleşi iar două cincimi vor fi consilieri de drept şi anume« preoţii, Învăţătorii etc. In privinţa primarului s’a hotă­­rât ca el să fie ales. -v. * * * Discuţiunile vor continua astăzi la orele 9 jum., tot la preşidenţia consiliului. ALBIUL 1­1 PREMIILE ZIARULUI D­IMM­ERTH C­UPON

Next