Dimineaţa, februarie 1925 (Anul 21, nr. 6541-6568)
1925-02-01 / nr. 6541
simo onoran« Cooperaţia n prezent liniltr de I. G. DUCA, Ministru Desigur că mişcarea cooperativă e menită să aibă un viitor din ce In ce mai mare. Viaţa rurală nu se poate temeinic organiza, pe terenul economic, decât in jurul cooperaţiei. In ultimii ani, poate, că mişcarea nu «'a putut dezvolta aşa precum ar fi fost de dorit. E Insă firesc să fi fost astfel, fiindcă pe de o parte cooperaţia a suferit şi ea de zguduirile inevitabile ale războiului mondial, iar pe de altă parte fiindcă, adaptarea şi coordonarea diferitelor mişcări cooperative din provinciile alipite cu mişcarea din vechiul Regat, cerea oarecare timp. E de nădăjduit, că, mai ales în forma nouei legiuiri cooperative ce se lucrează astăzi, pe temeiul dezideratelor din ultimul congres, se va ajunge în curând la o puternică şi rodnică organizare a cooperaţiunei, potrivit tuturor nevoilor României întregite, întrucât mă priveşte, socotesc că trebue procedat cu oarecare metodă. Aşa de pildă, nu trebueşte împins prea mult, deocamdată, la înfiinţarea magazinelor de consum. Trebue întâi format personalul şi asigurată aprovizionarea prin crearea unei Centrale de aprovizionare, înainte de a da viaţă unor societăţi, cari, în condiţiunile actuale, adică fără personal bine pregătit şi fără putinţa unei bune aprovizionări, sunt de cele mai multe ori, dinainte osândite a vegeta. Cooperativele de exploatări de păduri, ar trebui desvoltate cât mai mult, fiindcă răspund unei nevoi a ţărănime! noastre din părţile muntoase. Organizarea lor trebue să fie obiectul deosebitei solicitudini a conducătorilor mişcarei cooperative. Iar reţeaua de Bănci Populare trebue întărită şi întinsă şi in teritoriile alipite, in cari nu există încă, ca de pildă in Transilvania. De bună seamă, dezvoltarea acestei mişcări este în funcţiune şi de posibilităţile ei de credit. Sunt convis că in această privinţă, sforţarea ce se cere, nu va întârzia a se face; dar repet ceia ce am spus şi în congres, anume că şi acest credit va depinde de garanţiile ce cooperativele de tot felul vor prezintă, adică de buna şi temeinica lor organizare. Cu alte cuvinte, Înainte de a-şi îndrepta privirile inspre altele, cooperaţiunea trebuie să aibă grijă de propriile ei greutăţi şi imperfecţiuni. L G. DUCA Regele şi Cooperaţia Principii şi suveranii vorbesc var fi pufin. Din cuvintele lor, rostite poporului. In mod cu totul cumpănit, reiese, uneori, câte o constatare, sfat iau dorinţă. In statele democrate, persoana suveranului depăşeşte caracterul său simbolic, care determină, prin el, o anumită stare de guvernământ şi la cel mai mult contact cu poporul, cu ocaziunea diferitelor manifestafiuni de activitate socială şi economică. Sinvstimul nostru a căutat, să se apropie de poporul său, spre a-i cunoaşte nevoile şi necazurile, străduinţele şi aspiraţiile. Aceasta o făcea şi ca principe moştenitor suveranul nostru. In 1898, când, ca învăţător in comuna Plumbeştii de Jiu, judeţul Gorj, începusem ajutat de fruntaşii satelor din Plaiul Vulcan, să propag ideia de bănci populare, principele moştenitor de pe atunci a avut prilejul. In călătoria ce întreprinsese prin mantii şi plaiurile ţării, să cunoască începuturile noastre modeste dar hotărâte pentru ridicarea clasei ţărăneşti prin cooperaţie şi s'a pronunţat. In deplina sa satisfacţie că: „Aceasta e cea mai bună politică ce se face“. Faptul, că fostul principe moştenitor care a rostit acum 26 ani aceste cuvinte pline de înţeles adânc, a prezidat, ca rege al României Mari, primul congres al Cooperaţiei din Hortăria întregită, ne-a împrospătat cuvintele■ de îmbărbătare rostite chiar la începuturile mişcărei cooperative şi ne dă azi prilejul să-i tălmăcim gândurile şi să-i înţelegem aspiraţiile faţă de această mişcare social economică. Dacă ca principe moştenitor a rostit că cooperaţia e cea mai bună politică ce se face in această ţară, suveranul pronunţăndu-se, după 26 ani către reprezentanţii mişcării, pe care o cunoştea şi aprecia din nuce. L puţurile ei, a spus şi mai mult: o ^Constatare şi un indemn. Majestatea sa, in constatarea făcută la congres, remarcă rezultatele frumoase date de mişcare şi işi exprimă satisfacţia pentru izbânda străduinţelor manifestate pe acest teren. In acelaş timp, el găseşte că munca ce trebue depusă pe ogorul Cooperaţiei va trebui să fie şi mai încordată, cercul de activitate mărindu-se. „Organizarea lucrărei pământului, a creşterii vitelor şi a instrumentelor săteşti in aşa fel, ca să „sporim, cât mai mult pe toate terenurile producţiunea şi să umplem „golul lăsat de împuţinarea marei „proprietăţi. „Organizarea producţiunii muncii, „paralel cu luarea unor măsuri „chibzuite pentru procurarea uneltelor agricole şi industriale, precum şi a celorlalte mărfuri de absolută necesitate pentru mulţime, „ceiace va aduce un real folos atât „producătorilor cât şi consumatori, „lor şi va contribui la îmbunătăţirea traiului.“ Iată un program de activitte vast şi serios pentru ridicarea, prin cooperaţie, a claselor muncitoare, ce ni-l aminteşte insuş suveranul nostru. Dar, pentru liniştita şi rodnica desfăşurare a acestui minunat plan la activitate, cât ei venim deplina libertate a energiilor ce se angajează în această luptă grea dar promiţătoare de izbânzi, se cere ca toate minţile luminate, toate sufletele devotate poporului şi toate elementele conducătoare din această fără să se convingă căt mai mult de cuvintele rostite acum 26 ani de actualul nostru suveran şi anume : „Aceasta e cea mai bună politică ce se face“. Pentru ca convingerea lor să nu fie numai teoretică, se impune, ca chestiune vitală pentru mişcarea cooperativă, a nu se face nici un fel de politică de partid în sânul acestei frumoase şi mântuitoare mişcări. « Mişcarea aceasta nu trebue să constituie, nici când şi pentru nimeni, trambuline sau piedestale politice. Ea trebue să rămână, ceia ce trebue să fie de a pururi, o biserică a tuturor, nu care nu trebue să pătrundă patimile şi duhurile necurate, ci numai gândul sincer de solidaritate socială şi ridicare a celor mici mulţi şi nevoiaşi. G. Dumitrescu-Bmniceşti 22 Ianuarie 1925 Un laut demn de referat Consiliul de administraţie al Centralei Băncilor populare a acordat un împrumut de 6.000.000 lei celor două obştii cari s’au constituit in comunele Drăcşani şi Flămânzi jud. Botoşani pentru cumpărarea moşiei Flămânzi. Această moşie este ultimul rest din vestitul domeniu Flămânzi, fostă proprietatea Principelui Sturzi, de unde au plecat răscoalele din 1907. In timpul războiului, Casa Centrală a cumpărat cea mai mare parte din acest domeniu, împreună cu 9500 ha. pădure și a trecut atât terenul arabil cât și pădurea asupra statului. Partea rămasă, compusă din 380 ha. teren arabil, 400 ha. pădure, azul Drăcşani în întindere de circa 700 ha., conacul, grădinăriile şi tot inventarul, fuseseră cumpărate de d. Caiman Fischer. Sesizat de cererea celor 2 obştii, în care sunt înscrişi 243 săteni, statul a exercitat dreptul de preemţiune asupra întregei proprietăţi vândute. S'a iscat un proces şi autorităţile judecătoreşti au recunoscut obştiilor dreptul numai asupra terenului arabil. Centrala băncilor populare, intervenind in sprijinul obştiilor, a obţinut consimţămâtul d-lui Vatman Fischer, pentru vinderea către obştii şi a pădurei, iazului, conacului, grădinării vor fi întregului inventar. Transactia s'a încheiat şi prin aceasta întregul domeniu al Flămânzilor a trecut în proprietatea sătenilor. Știri Cooperatiste Din străinătate Din statistica publicată de Uniunea cooperativelor de consum engleze, reținem următoarele date asupra cooperativelor de consum, la sfârșitul anului 1923. Datele se referă la 1314 cooperative de consum. Numărul total al membrilor acestora se urcă 4569256 cu mm spor de 50.694 fată de anul precedent. Două cooperative au mai mult de 100 000 de membri (cea din Londra si cea din Woohwrich), alte au mai mult de 50.000 societari. Capitalul se urcă la 71.361.543 l. st. de fiecare membru, cifra de afaceri totală pentru 1923 a fost de 165.490.038 l. st. După ce s-a scăzut dividenda cuvenită părţilor sociale, a rămas suma de 12.628.213 l. st., ceea ce face 7.53 la sută din vânzări. Magazinul de gros englez, ca fi cel scoţian au avut de înregistrat progrese simţitoare. Valoarea mărfurilor desfăcute de primul a fost de 66.205 656, iar pentru cel de al doilea cifra a fost de 17.261.828 l. si. Valoarea aproximativă, un lei a cifrelor de mai sus se obţine uşor inmulţindu-se acestea cu 900. Ministerul de interne va lua măsuri severe, care să asigure aplicarea regimului grâului şi făinei in vigoare. Oriunde deţinătorii de grâu şi făină vor refuza predarea la preţurile stabilite se vor aplica rechiziţii. * * • Preţul cerealelor pe pieţele de export, Brăila şi Constanţa, este în uşoară dar continuă creştere. Orzul se plăteşte cu 72—79 mii vagonul, porumbul uscat cu 62—69000 vagonul, fasolea necerută se cotează intre 105—107 mii vagonul. Centrala cooperativelor studiază înfiinţarea a 90 depozite regionale pentru mărfuri, răspândite In tot cuprinsul tănei şi vor funcţiona pe lângă cooperativele Locale. Transporturile cooperative se bucură de Un regim de favoare, fiind socotită in grupa autorităţilor, potrivit dispoziţiilor No. 25996/9121 — 9801 M. 3 din 21 Aprilie 1922 a Direcţiunei Generale C. P. R. Cooperativele vor ţine seamă de instrucţiile Centralei date prin circulara No. 9555/929.* * * Centrala cooperativelor are in depozitele cooperativelor forestiere orice cantităţi de cherestea de calitate si in orice dimensiuni. Cooperativele vor adresa cererile lor Centralei cooperativelor. In centrele mari de consumaţie, Centrala cooperativelor, pentru înlesnirea aprovizionării cu cherestea, face depozite regionale pe lângă cooperativele locale. * * * Din tară S’au redeschis cursurile Academiei cooperatiste In localul Centralelor din str. Brezoian o. 17 Anul acestaIn cursuri şi conferinţe dnil profesori : I. Răducanu, întemeietorul Academiei, V. BL Brad. Şrearu, I. Tutuc, G. Atesseanu, Ştefan loan, Titu Arente, Th Mândru, T. C. Ionescu-Paşcani, D. Bobină Gr. Blladenatz, G. Popovici, Cezar Mixon, D. H. Paraschiv, D. A. loan e • • Prin deriziunea preşidenţiei consiliului de miniştri publicată in „Maitorul Oficial" No. 22 din 29 Ianuarie a. c. Centrala Cooperativelor este înârcinată să facă aprovizionarea oraşelor din ţară cu grău. Cumpărările se vor face potrivit regimului în vigoare, cu preţurile stabite, de la producători şi deţinători. PS. Aurelian 1833-1897 Din câte ştim până acum, ideea de cooperaţie la noi a venit şi dela fraţii noştri de peste Carpaţi) cari fiind In mal apropiat contact cu civilizaţia apusului, a supt lumina el mai de viene, transmiţându-ne-o şi nouă printrnin Lázár şi alţii In ştiinţă şi prin Aurelian, născut la Slatina din părinţi originari din Ardeal, şi în Cooperaţie. Cum însă Aurelian şi-a făcut studiile economice în Franţa, de bună seamă că a cunoscut Cooperaţia din apus, adică la origină, Aurelian are meritul de a fi fost cel dintâi scriitor român, care a îmbrăţişat Cooperaţia şi meritul lui e cu atât mai mare, cu cât el a ocupat însemnate situaţii, sociale, ca director al şcoalei de agricultură dela Herăstrău. Preşedinte al Camerii şi prim ministru al ţării, situaţii cari nu l’au oprit de a îmbrăţişa chestia muncitorească, pe care a încercat-o s’o rezolve cu ajutorul cooperaţiei, adică i-a găsit tocmai soluţia reală. De pe urma propagandei întreprinsă de el prin revista sa,Economia Naţională" şi a ziarului său „Economia Rurală" au răsărit câteva unităţi cooperative, dar cari n’au avut decât o viaţă scurtă. Cu alte cuvinte s’a petrecut şi la noi acelaş fenomen ca şi în ţările de origină a cooperaţiei, unde primele începuturi au căzut aproape în întregime. T. Ionescu-Paşcani 1) Dăm sub rezervă această părere până când, cu prilejul întocmirei Istoriei Cooperaţiei române, la care lucrăm, vomstudia chestiunea »profim S. AURELIAN Unitatea de conducere in Cooperaţie Forţa mecanică a Instituţiilor technice, agricole şi Industriale, iar cooperatiste nu poate fi confun din punctul de vedere sufletesc, dată cu cea sufletească. Acesta a fost subiectul unei discuţiuni largi şi însufleţite în desbaterile congresului general asupra celui de al treilea punct din program şi anume: organizarea cooperativelor de al treilea grad. Discuţia a fost largă prin expunerea diluată a d-lui referent, care trage concluzia unei singure organizaţiuni centrale trebuind să îmbrăţişeze activitatea tuturor funcţiunilor economice din organizaţia cooperatistă. Au mai fost şi alţi câţiva membri, cari, pe consideraţiuni pur teoretice, au ajuns la aceiaş concluzie în opoziţie cu vederile celorlalţi vorbitori, partizanii menţinerea actualei organizaţiuni pe funcţiuni economice. Discuţia a fost însufleţită prin energica susţinere a acestei din urmă teze, de către aproape unanimitatea congresiştilor. Susţinătorii unicatului în organizaţia centralelor s’au pus pe terenul pur teoretic şi pe o singură latură: unitatea de mişcare şi directiva în societatea cooperatistă, care va fi menţinută mai bine de către o singură centrală. Această teză a trecut peste dovada operei înfăptuite, a trecut peste principiul de diviziune a muncei, care clădeşte şi încheagă mai bine ritmurile mişcărei, a trecut peste practica de la noi şi practica din străinătate şi a rămas numai asupra acestui punct : concentraţiunea firească a mişcărei într’o organizaţie piramidală. O asemenea concepţie n’are ce căuta într’o instituţie, menită să desăvârşească evoluţia actualei societăţi pe principiile de dreptate şi egalitate sociale cum este cooperaţia. Cooperativele de întâlni, de al doilea şi de orice alt grad sunt organizaţii economice. Alcătuirea lor va fi orânduită printr’un proces economic, element comun tuturor aşezămintelor economice. Diviziunea muncei este o lege ireductibilă, la care cooperaţia nu poate să facă excepţie. Cu cât o societate îşi desfăşoară activitatea, cu atât diviziunea muncii progresează, aşa ne învaţă Adam Smith, întemeietorul disciplinei economice Pentru ce cooperaţia, cuprinzând ramuri variate, ar merge către o concentrare a activităţilor chiar acolo unde aceste activităţi sunt de natură deosebită . In lupta lor socială, în menţinerea integrităţii crezului cooperatist, felul de împărţire a organizaţiilor economice cooperatiste nu are importanţă. Oricare instituţie cooperatistă, dacă este fidelă principiilor, va face cooperaţie, fără ca acest lucru să poată fi condiţionat unităţiiei în activitatea economică. Dacă vor fi mai multe unităţi lucrând toate cooperatist, cu atât mai bine vor servi principiilor întărite economiceşte, graţie specializărei lor de sus până jos, vor putea să aducă o contribuţie mai eficace. Faţa mecanică a instituţiilor cooperatiste nu trebue confundată cu faţa sufletească. Desvoltarea activităţii cooperatiste tinde către o specializare din ce în ce mai mare. Această specializare va grupa instituţiile similare în Uniuni şi centrale. In felul acesta vor avea, prin solidaritatea şi scopurilor lor comune, prin economia centralizărilor fireşti, prin coordonarea technicâ şi administrativă, prin economia de muncă şi capital, o mai mare putere de viaţă şi avânt. Conducerea acestea sperăm sa ajungă la uriaşe instalatiuni pentru elaborarea principiilor călăuzitoare, pentru statornicirea doctrinei cooperatiste, pentru săparea şanţurilor cari să îngrădească societatea cooperatistă de celelalte societăţi, va întreţine în societatea el un izvor permanent de moralitate. Activitatea economică se va îndrepta după evoluţia firească a mişcărei şi conform acestei evoluţii la Instituţii centralizatoare a funcţiunilor economice şi se va orândui, pentru mobile sufleteşti şi morale către o instituţie deosebită care să se ocupe exclusiv cu acest lucru. Menţinerea unităţii de conducere şi directivă în mişcarea cooperatistă nu este condiţionată de a avea o singură instituţiune centrală, care să coordoneze toate funcţiile economice. Ea se va asigura de o altă instituţie superioară, deosebită de Instituţiile economice, în seama căreia se dă numai această grijă. De aceia hotărârea congresului care a dispus un consiliu superior pentru conducere şi directivă şi organizaţiuni deosebite pentru funcţiunile economice, a fost desigur înţeleaptă. TATOS D. Popescu-Răcari, unul dinte cooperatorii activi ne trimite următoarea scrisoare, pe care primind-o tărziu, nam putut-o publica în pagina trecută. Nu mi-a fost mică ci puţin plăcută surpriza de a citi hotărârea ziarului ..Dimineaţa” cu privire la PAGINA COOPERAŢIEI”. Şi aceasta, pentru că până în prezent, presa noastră cotidiană, din motive, pe care e inutil să le mai relev, cu tot spiritul democratic de care mare parte a ei e călăuzită, a dat puţină importanţă mişcării uriaşe, ce se desfăşoară de două decenii în lumea satelor, cu repercusiuni puternice asupra spiritului de solidaritate orăşenească. Se pare că mişcarea, care era condamnată să rămână un irefutabil document al nedreptăţilor omeneşti, dar cu tendinţa moderată de a ajuta la uşurarea vieţi economice şi promovarea domoală, dar sigură a culturii in mijlocul masselor, va deveni Instrumentul de reacţionare împotriva apucăturilor de acaparare a oligarhiilor naţionale şi mai ales Internationate. Mişcarea cooperativă, născută din nevoile adânci ale masselor populare. Iar nu creată din ambiţia vreunei minti cucernice, va învinge, scopul ei, prin insăsi structura metodelor, fiind exclusiv umanitarist. Sforţările capitalismului rapace se vor muta în fata capitalului cooperativ, pecuniar si mai ales moral. In lupta ce se desfăşoară pe tot globul între dreptul la viată al masselor şi tendinta de acaparare si dominaţie a capitalismului, nivelarea Intereselor cetăţeneşti la birul şi cooperatorii, cari şi-au închinat întreaga activitate mişcării, au dreptul să se bucure când, un ziar răspândit ca „Dimineaţa”, se pune si pe acest teren In slujba adevărului si dreptăţii. Personal aş dori ca PAGINA COOPERAŢIEI să fie tribuna cea mai liberă, pe care să se întâlnească vocile tuturor celor preocupate de soarta cooperaţiei, cu atât mai folositor, dacă ele vor fi pe deantregul sincere. Probleme tratate în contradictoriu, atingând doctrina şi sistemele, nicidecum persoanele, lupta vie de idei, fără norici subiective, iată ce ne trebue iată ce va ajuta cooperației să se pună p° drumul cel adevărat. P. POPESCU-RACARI Fost consilier la Centrala coop. 0sniMsarnoopralish Cooperativa de consum „Vooruit“ din Gând (Belgia) Palatul Cooperativei „Vooruit“ Sediul central In lunile Iunie—Septembrie aletări de muzică Instrumentală Şi Curală, şcoli proletariene, cercuri cuturale, marea bibliotecă a cooperativei, teatru muncitoresc ,etc. * * * Voornit a atacat producţia prosprie, după cum am văzut, prin secţiuni de brutărie, berărie, caroserie, dar mai ales prin întreprinderi autonome, sub forma societăţilor anonima, ale căror acţiuni se găsesc, insă, in majoritate in portofoliul „Voornit“-ului. O parte din acţiuni sunt aruncate pe piaţă pentru a se atrage capital. Astfel este marea întreprindere „Filature et Tissage", care este una este fcele mai Însemnate Întreprinderi de ţesătorie din regiunea textila a Gand-ului. Tot aşa o altă uzitute „Liniére du Canal", patru întreprinderi metalurgice şi altele. Pentru procurarea mijloacelor financiare trebuitoare a fost creiată „Banque helge du Travail". Toate aceste întreprinderi sunt prezidate şi conduse efectiv de Eduard Anseele. Şi acest om a făcut ceva mai mult: a organizat pe pescarii din Ostende intr'o societate „Armement Ostendais", care posedă o flotă, „Flota roşie", compusă din 16 vapoare de pescuit, care merg până in Islanda şi până pe coastele atlantice ale Africei. In timpul expoziţiei, flota a vizitat Gand-ul (care legat printr’un canal cu coasta belgiană este port maritim) pentru a saluta pe „amiralul Anseele“, cu prilejul aniversării a 70 de ani, din care 50 de ani complecţi sacrificaţi muncitorimei pătura din care a ieşit Anseele este intr’adevăr un ora excepţional. Orator impetuos, e cel mai de seamă agitator popular al Belgiei, ziarist versat (e conducftionul presei muncitoreşti din Flandra), e şi un om cu însuşiri de mare întreprinzător. Conduce incă, la o vârstă destul de înaintată, muncind, cum puţini din cei tineri pot munci, atâtea şi atâtea întrepriinderi cooperative de consum, de producţie, bancare, tot el conduce mişcarea mutualistă şi sindicală din Belgia flamandă, întreaga mişcare culturală de educaţie fizică şi morală a tineretului muncitor din Gând şi împrejurimi. anului trecut, a avut loc, la Gând, o Expoziţie internaţională a Cooperaţiei şi a operelor sociale, despre care a vorbit în „Adevĕrul“ d. prof. Dimitrie Gusti, preşedintele „Institutului social român". S-a ales, ca loc al expoziţei, oraşul Gând, pentru a se aduce astfel un omagiu din partea cooperaţiei mondiale „Voornif",ului şi preşedintelui lui, Eduard Anseele, tribunul adorat al poporului din Gând, conducătorul mişcării politice, cooperatiste, sindicale şi rutualiste a muncitorilei flamande. Gândul a fost denumit Rochedal-ul belgian şi aceasta pe bună dreptate, căci aci este leagănul mişcării cooperatiste muncitoreşti din Belgia. In 1873, vreo treizeci de muncitori hotărâră Înfiinţarea unei brutării cooperative, cu numele de „Brutarii liberi". După câtva timp intrară in societate şi alţi meseriaşi, printre cari pictorul Edmond Van Baveren şi, ceva mai târziu, tipograful Eduard Anseele, cari întăriră elementul socialist. Peste puţin timp, insă, se născură neînţelegeri şi, In cele din urmă, socialiştii se retraseră Înfiinţând o nouă cooperativă. Astfel se născu cooperativa „Voornit“ (citeşte ,,Voorpait“=înainte) care începe să funcţioneze in 1881, cu un ajutor de două mii de franci, împrumutaţi de la sindicatul „Ţesătorilor înfrăţiţi". începuturi modeste! Progresele Insă n’au Întârziat şi azi este una din cele mai puternice cooperative de consum din lume. Numărul membrilor este de aproape 16.000. Vânzările in anul 1923 s’au urcat la aproape 27 milioane franci, ceeace face cam un sfert de miliard de lei * * *. Cooperativa are un local central frumos, al doilea local (Palais des fâtes) având un restaurant imens, sală de teatru, sală de cinematograf, etc., și un număr de 35 fillaje răspândite in toate colţurile oraşului. Voornit are secţiuni pentru toate nevoile de consum ale membrilor : coloniale, măcelărie, cărbuni, manufactură, încălţăminte, Îmbrăcăminte, mobilier, farmacie. Produce în fabrici proprii berea şi pâinea (25 de mii pâini pe zi). Interesante sunt organizaţiile cu caracter social şi cultural creiate. Astfel a creiat o casă de pensiuni pentru membrii săi. După 20 de ani, aceştia au drept la pensiune. La rând, cu prilejul Expoziţiei, am asistat la una din cele mai mişcătoare manifestaţii de solidaritate socială. Intr’una din Duminici au fost sărbătoriţi, în marea sală de festivităţi a Expoziţiei, pensionarii „Voornet“-ului. Peste 800 de perechi de bătrâni muncitori au fost aclamate de tinerii lor tovarăşi de muncă. La rândul lor bătrânii şi-au exprimat gratitudinea faţă de marele lor prieten Eduard Anseele, care, deşi în vârstă de 70 de ani, conduce cu cea mai bărbătească vigoare şi cu o excepţională vioiciune întreg complexul de întreprinderi economice şi sociale, culturale, politice, sindicale, etc., al muncitorimei din Gand. „Voornit“ a mai întemeiat o casă de ajutor pentru înmormântări, alta de asigurări pentru boală, care procură medicamente şi îngrijire medicală membrilor, un fond pentru a se acorda trusou nouilor născuţi ai societarilor. Din beneficiile cooperativei o bună parte merge la aceste instituţii, cum şi la altele creiate pentru educaţia morală şi fizică a tinerime! muncitoare: societăţi de sport şi gimnastică, spcii• • * In cabinetul belgian de concentrare de după războiu, a fost ministru al lucrărilor publice. Rareori se poate găsi această pildă a unei vieţi pe de-a-intregul închinată clasei muncitoare. Anseele — şi tn tinalul expoziţiei universale cooperatiste, ca şi in Congresul Alianţei cooperative internaţionale — s’a arătat ca mare animator pentru noui creaţii sociale. „Expoziţia arată forţa operelor noastre" — strigă el la o Întrunire Internaţională — „rezultatele lor şi capacitatea celor cari le-au creiat. Nimic nu trebuie să nu mai oprească. Vom fi îndrăzneţi! Ne vom avânta in operaţii numeroase şi temerare. Vom arăta lumii de ce suntem capabili. Şi triumful nostru final va fi mare !“ GR. MLADENATZ 1 COSTUL ABONAMENTULUI Lei 050 pe un an• Lei 450 pe 6 luni Lei 250 pe 3 lim Lei