Dimineaţa, martie 1925 (Anul 21, nr. 6569-6598)
1925-03-01 / nr. 6569
tElEFOilELE ROiSTIlE I Oawtrala fiÄ7 1 n««*«tu 31/72 * i^CTWlfaiJ* 8/®? I KUTivţTM J Usalffcla *4/73 I Atoiólífi' 7/6» \ Uei*tr*ife I6/7S I Provincia ÎC/66 | v -jLiTi«mj.fi^iirr>iiiTi aii^i ANUNTURT RE Direcţia 5 7/72 DIMINEATA TOT FELUL LA ADMINISTRATIA ZIARULUI SI LA CONCESIONARA» „SOCIETATEA BENDEALA PE PUBLICITATE". W°‘ KOSTAL ABOfiAMEMmiM LEI a P« UN AN LEJ 43« PJB 6 LUNI LE) 250 PE 3 LUNI * — • — r ■— ii *1 in, ■*» ei "T^rirriarrMft Erupţia vulcanulu Popocatepetl Uriaşul vulcan e de 4 ori mai inart ca Vezuviu! Din Mexic se anunţă că Popocatepetl, cel mai mare vulcan din lume, şi-a reînceput activitatea, după o linişte de 400 de ani. Popocatepetl e numele conului aezat in vârful muntelui Auchuak. Aproape de oraşul Mexico. Vezuviul are o înălţime de 1400 metri. Popocatepetl e înalt de 5587 metri ţi nici un vulcan din lume nu-l intrece In Înălţime. „Popocatapetl“ are un nume urît şi greu de pronunţat (adevăratul ■ cu nume e „Popocatepetlli" sau „Popocatapetl“, cum tl apun englezii). E aşezat la sud-estul unui lac minunat de frutsoa, numit Nezic. Locuitorii d® pe ţărmurile Nezicului au trecut prin momente de groază, cărui tunete violente in adâncul pământului anunţară izbucnirea uriaşului vulcan. Şi câţi nu şi-au găsit moartea, îngropaţi lu trenurile de salvare de lava vulcanului. Oraşele Mexico şi Orizaba sunt in afară de orice primejdie, fiind la o depărtare de vreo 100 km. de gură, vulcanului. Orăşelul Pulbia şi împrejurimile sale feerice sunt Insă in zona de primejdie. Până la apariţia acestor rânduri, telegraful ne va aduce poate ştiri îmbucurătoare. Mexicul are oameni răi şi vulcani răi. Portul Vera-Oraş a fost distrus la 1793 de vulcanul „Fuxtla”, înalt de 3708 metri, ceva mai mare, de 5370 m. înălţime, frate bun cu uriaşul Popocatepetl. Acest vulcan a distrus oraşul Orizaba acum vreo 313 ani printr’o erupţie formidabilă, care a durat douăzeci de ani. Un alt vulcan, „Colma“, are două vârfuri de câte 4000 m. înălţime, care varsă foc de veacuri. Popocatepetl, deşi în activitate, e însă un vulcan liniştit. E vulcanul cel mai puternic şi poate de aceia e şi cel mai bun. A erupt acum vreo 400 de ani, nu mult după descoperirea Americei. La 23 Februarie 1925 a început din nou să erupă. Cine poate înțelege taina marelui vulcan î n L v. Dela @p©ra — Reprezentaţii extraordinare — CLUJ. — După o perioadă de lâncezeală, direcţiunea Operei din Cluj a avut buna inspiraţie să ne ofere câteva reprezentaţiuni extraordinare, cu cântăreţi de seamă din Bucureşti, şi rezultatul s’a văzut imediat Toate au făcut săli pline, iar populaţia minoritară a început să frecventeze şi ea spectacolele. Credem că acesta este singurul mijloc prin care toate instituţiile teatrale şi muzicale româneşti se pot impune faţă de cele ale minorităţilor aşa de populate, tocmai prin superioritatea elementelor de valoare ce utilizează, fie la operă, fie la teatru. Opera a făcut începutul cu baritonul Atanasia, d-na Rodrigo şi d-na Natalia Zăvoianu, iar la teatrul Naţional vom avea în curând pe marele Nottara. Baritonul Atanasia a cântat în Tosco, Pagliacci şi Trovatore, aşa cum publicul cunoaşte pe acest mare cântăreţ, provocând un entuziasm extraordinar. D-na Rodrigo a apărut un Travatore, şi a recoltat recunoştinţa unanimă a publicului. D-na Natalia Zăvoianu a cântat pentru prima oară aci la Cluj în trei reprezentaţii succesive ale Traviatei, susţinând cu mult brio dificilul rol al Violettei. Pentru toată lumea, dar în special pentru cunoscătorii în ale muzicei, d-na Zăvoianu a fost o revelaţie, atât prin arta sa de a cânta, cât şi prin calităţile sale vocale neobişnuite. Publicul a aclamat-o viu după fiecare act, la toate reprezentaţiile. Este vorba să ne mai cânte şi un Rigoletto, şi mai mult încă, să ne ofere şi un concert O aşteptăm cu plăcere. Direcţiunea Operei însă a binemeritat organizând aceste spec tacole. Cor. distracţiunile Painlevé Ca orice mare matematician, d. l’ainlevé, savantul preşedinte al Camerei franceze, are reputaţia de a fi extraordinar de distrat. Nenumărate sunt anecdotele ce se povestesc pe seama distracţiunei sale proverbiale. Ultima, care face acum ocolul ziarelor franceze, se referă la un prânz de gală, pe care unul din vice-preşedinţii Camerei, d. Bouilloux- Lafont, l-a dat zilele acestea în cinstea d-lui Painlevé. Toţi invitaţii aşteptau sosirea preşedintelui, pentru a se pune la masă. întârzierea sa nu miră la început pe nimeni, dar după mai bine de un ceas de aşteptare, amfitrionul, cam nervos, telefonă la preşedinţie. Un servitor îi răspunse că d. Painlevé a ieşit pentru a se duce la prânzul d-lui Bouilloux-Lafont. Toată lumea răsuflă uşurată şi se pregăti să facă onoare bucatelor, cu o poftă de mâncare formidabilă. Dar mai trecu aproape un ceas și d. Painleve nu mai venea. Stăpânul casei dădu atunci semnalul ca să se servească masa, însărcinând totodată pe un secretar ca să mai ceară odată informațiuni prim telefon. Cu mare stupoare, secretarul auzi răspunzând la Întrebarea sa, pe însuși d. Painlevé, care se inapoiase liniștit acasă. El ii explică, cu politeţa-i obicinuită, că a fost la domiciliul d-lui Bouilloux-Lafont, unde a izbutit cu multă greutate să facă să i se deschidă de către un servitor, care i-a spus că stăpânul său se află plecat in America. N’a fost greu de deslegat enigma: & Painlevé greşise adresa şi se dusese la ca ca unui frate al vice-preşedintelui Camerei, care era de fapt plecat în America. Când distratul savant sosi un sfârşit, pe la miezul nopţii, la casa d-lui Brouilloux-Lafont, invitaţii, cari sfârşiseră de a mânca, îi făcură o ovație. ÎNTEMEIETORUL LUI KU- f£LUX-KLAN„ Simons, a ost mortal rănit într’un accident de automobil POPULAŢIA UCRAINEI.- Infan raport al guvernului ucrainiam, se constată că Ucraina e formită de 27.350.000 da locuitori de naţionalitate ucrainiană, care reprezintă 80 la sută din totalul înteţiitorilor. Urmează 7 la sută ruşi şi 11 la sută celelalte naţionalităţi. Republica sovietică ucrainiană e compusă din 173 de soviete naţionale, din care 98 germane, 30 bulgare, 28 poloneze, 8 cehe, 8 evreieşti şi 1 moldoveneşti PROCESUL COMUNIŞTILOR DIN HAMBURG. El a început la Hamburg, procesul celor 200 de comunişti, cari au luat parte larăscoala din Schiffbek, lângă Hamburg, la 23 octombrie 1923. Au fost citaţi 350 de martori Procesul va duracel puţin şase să ptămâni MARI GERURI IN RUSIA.Staţiunea meteorologică din Moscova anunţă că în Siberia de Nord, după un timp temperat, a început din nou să fie ger și că termometrul a înregistrat 37 de grade Celsius. Probabil că frigul se va întinde și asupra Rusiei centrale şi de sud. D. Ierna la Bruxelles BRUXEILLES, 27. (Radar). — D. profesor Iorga a sosit din Paris la Bruxelles. In onoarea d-lui Iorga a fost organizat, cu acest prilej o recepţie de onoare la care au asistat d. Hymans, consulul României ei numeroase personalităţi. — Bruxelles, 27. (Radar).— Profesorul Iarga a ţinut în ziua de 26 Februarie o conferinţă asupra istoriei României, la Cercul artistic ţi literar. La conferinţă au asistat regele ţi regina Belgiei, ministrul României, ministrul de externe ţi numeroase personalităţi din lumea artelor ţi ştiinţei. Conferenţiarul a mars fUCCU, III Ştiri artistice Spectacolele săptămânii TEATRUL NATIONAL Duminică matinem Hamlet, (seara)i Thebaida. OPERA ROMANA Duminică (ziua)i Cavaleria Rusticana, Paiaţe. (seara)i Faust. REGINA MARIA Duminică, (ziua şi seara)i Vera Mirzeva. TEATRUL MARIOARA VO3CULESCU întreaga săptămână Lain. TEATRUL MIC Duminică (ziua şi seara): Perla din Chicago. TEATRUL CENTRAL Duminică (matineu) : Cântăreţul tristeţei sale. (Seara) : Zorile, ziua şi noaptea. * TEATRALE Miercuri 4 Martie are loc la Teatrul Naţional premiera piesei în 8 acte „Iubire“ a confratelui nostru Paul I. Prodan. Rolurile principale sunt jucate de d-nele Maria Filotti, Elena Parizianu de d-nii N. Soreanu, Gr. Mărculescu, N. Băltăţeanu, Duţulescul, Calboreanu, Pop Marţian etc. Piesa e pusă in scenă de d. Paul Gusty. Decorurile sunt lucrate de pictorul Comescu. • * * La Cernăuţi şi Constanţa au avut loc reprezentaţii cu piesa Suflete tari de d. Camil Petrescu, întreg ansamblul, care a reprezentat piesa pe scena Teatrului Naţional, în frunte cu d-na Maria Filotti şi d-nii R. Buginescu, L SSrbu, L Tfdvan şi Bălţăteanu, a jucat şi în aceste două oraşe. Succesul aost enorm. La Cernăuţi s-a dat şi a doua reprezentaţie. D-na Maria Filotti a obţinut aprobarea ministerului Artelor pentru un turneu pe care îl va face tocmai in luna octombrie, pentru că in actuala stagiune e reţinută în Bucureşti de „Byzantz“ şi de viitoarea premieră „Iubire“ de d. Paul Prodan. Până atunci d-sa va da reprezentaţii cu „Suflete tari", în măsura timpului disponibil, in oraşele mai din apropierea Capitalei. •** Opera română a reuşit să angajeze pe celebrul tenor Dimitri Smirnov, care va cânta două reprezentaţii. Sâmbătă 7 Martie „Weither" şi Marţi 10 Martie „Manca". * * * Joi 5 Martie va avea loc o reprezentaţie extraordinară a Operei „Buterfîy* «a doamna Florie» Cristoforeanu, care nu rolul titular are o strălucită creaţie. Rolul Pinkerton va fi cântat pentru prima oară de tenorul C. Straescu. * * * Opera Jaodora" care a pornit pe o lungă serie, se va cânta săptămâna viitoare, o singură dată, Marţi 3 Martie, cu distribuţia premierei. • * * Direcţiunea Operei a inceput tratative cu celebrul bariton Tita Ruffo, pentru o serie de patru reprezentaţi, pe la sfârşitul lui Aprilie. CONCERTE In ziua de 10 Martie, la Teatrul Mic, va avea loc un interesant Receiul de piano, dat de cunoscuta artistă Manya Botez (Jean Bart) în folosul soc. Principele Mircea. Duminică 8 Marti, orele 11 a. m. va avea loc la Teatrul Liric un Concert Simfonic sub conducerea d-lui Massin. Astăzi la ora 1 d. a. marele artist ce este pianistul Sirota oferă o audiţie intimă de muzică modernă rusă, membrilor societăţii compozitorilor, profesorilor şi reprezentanţilor presei. * * * Mâine Duminică 1 Martie, ora 11 a. m., pianistul Sirota va da la Ateneu al doilea şi ultimul său concert, la care abia l-au putut decide numeroşii amici şi admiratori pe care el l-a făcut în Capitală. Programul Cuprinde pagini din Ceahkowski, Chopin, Rubinstein, Balakireff şi Debussy. Imediat după concert, Sirota pârăseşte Capitala cu expresul de Viena, unde va concerta la 5 Martie. D-na Manya Botez (Jean Bart) a executat la pian Mazurca, Berceuse, Impromptu un fa diez major, toate de Chopin. D-na M. Grigorescu-Michăilescu a cântat la harpă două bucăţi în mod magistral, primind în schimb din partea publicului nesfârşite aplauze. D. N. Caravia cunoscutul maestru al pianului, a executat câteva bucăţi în mod impecabil din operile marelui compozitor. D-na A. Feraru cu o voce clară şi plină de dulceaţă a fascinat sala cu DIVERSE Mercur 1 25 cor. d. a., a avut loc un reuşit ceaiu dansant în saloanele d-nei şi d-lui colonel Marinescu, din strada Mircea-Vodă. Am remarcat printre invitaţi: D-ne!o: general Referendaru, general Uică, colonel Iarva, Cojan, Papadopol, Carianopol D-na şi d. maior Ionescu Decebal, d-na şi d. maior Brabeţeanu, d-na şi d. căpitan Mithculescu. D-soarele: Referendum, Iuca, Stoenescu, Cojan etc. D-nii: Cratero, căpitan Costeacu, Iuca, Marian, It, Popescu Alecu etc. şi natural şi semnatarul acestor rânduri. * * * „Sindicatul Artelor Frumoase" enunţă membrilor săi că „Liga Societăţilor Crucei Roşie” cu sediul in Paris organizează de la 1 Ianuarie la 31 Mai 1925, un concurs internaţional de afişe simbolizând ,Acţiunea Crucei Roşie in timp de pace”. Artiştii doritori a participa la acest concurs vor găsi informaţiile necesare la sediul S. A F. din str. Clémenceau nr. 6, două bucăţi de Massenet şi Giordani. A 5-a şezătoare va avea loc Joi 12 Martie. CONFERINŢE Duminică 1 Martie ora 11 dim. d. St. Zeletin va vorbi in Aula Fundaţiei Carol I, In ciclul Institutului Social Român, despre : Formarea şi evoluţia burghezîmii. * * « Junimea studioasă medicală Martie Merite la orele 0 seara, va conferenţia d. dr. Al. Rantzer,4. * * A şasea audiţiune ordinară a Societateii compozitorilor Români ce urma să aibe loc Sâmbătă 28 Februarie 1935 a fost amânată pe ziua de Sâmbătă 7 Martie 1925. ŞEZĂTORI Joi seara la ora 9, a avut loc a 4-a şezătoare culturală dată de revista ,,Cele Trei Crişuri“ In sala „Mozart“. Ca intotdeauna sala a fost, suprapopulata de spectatori, care venise să asculte de data aceasta, operile marelui compozitor Chopin. D. dr. Emil Gheorghiu a ţinut conferinţa despre Chopin, arătând calităţile mari ale compozitorului, precum şi toate frământările vieţei sale, punându-le in raport cu temperamentul său romantic şi cu sufletul său de mare polonez. EXPOZIŢII In atelierul său din casele Muzeului Sima, bulevardul Brătianu 37 se află deschisă expoziţia de pictură a d-lui Marius Banöscu unul din fruntaşii paletei româneşti. * * * Expoziţia sculptorului O. Han, va rămâne deschisă până Luni seara 2 Martie In saloanele Căminul Artelor Regina Maria, Calea Victoriei. Duminică 1 Marti®, ora 11 a. m. are loc în toate sălile de jos ale Ateneului a 4-a expoziţie a artistelor pictori şi sculptori. La această manifestare de artă, atât de apreciată în cercurile d® cunoscători, expun: Arbore Nina, Cornelia Bable, Lucia (Demetriad) Bălăceanu, Lucia Beller, I. Bratea (Marie Pilat), Teodora Cernut, Rezeda (Hoga) Dumitrescu, Celina Emilian, Esméa Gafenou, Lamra (Marius) Goilav, Zoe Golescu, Olga Greceanu, Nadya (Bulighin) Grossman, Rian (Propst) Kraid, Merica Râmniceanu, Sonia Rogaska, Maria (Ciurdea) Steurer, Julietta Teodorini. m Humorul American! CEREŢI AZI LECTURĂ Mo. cu celebra nuvelă umoristică BANCNOTA, de 1.000.000 lira st DE mmK7WJ&SH cel mai mare humorist al lumii Hums! 3 Lei = 32 pagini mari la toţi librarii şi chioşcarii (Cereri şi Interesantele Nr. 1 şi 2) Arestarea uruii excroc la Galaţi EL FACE PARTE DIN BANDA DINCONSTANŢA GALAŢI. 27. Azi a fost arestat individul Spiru Valtinos, unul din complicii bandei de escroci arestată la Constanţa. Valtinos lucra la firma Zalaţi din localitate unde se aduceau mărfuri în consignaţie, înainte cu o zi de arestare excrocul a încercat să obțină viza pentru a pleca în Polonia. Insultele unui procuror ungur Abia acum ni se semnalează faptul unui atac de o violenţă extraordinară, comis de un procuror ungur cu prilejul unui proces care a avut loc la Budapseta, la sfârşitul lunii ianuarie. Este vorba de un proces intentat fraţilor Roboz, despre care autorităţile maghiare susţin că s-au bucurat de protecţia românilor, atunci când aceştia au ocupat Budapesta. După cum au povestit ziarele ungureşti, fraţii Roboz au plecat în Ardeal, odată cu retragerea trupelor coau fost expulzaţi, de români şi aresmoneţti din Budapesta, dar nu urmă taţi in Ungaria. Ei au fost condamnaţi la mai mulţi ani închisoare. „Pester Lloyd“ de la 23 ian., în ediţia de seară, arată, îu darea de seamă asupra procesului, ce a spus Procurorul. Ne este imposibil să reproducem toate insultele pe care le-a proferat acest reprezentant al Ministerului public, dar pasajul care urmează ţi care redă partea cea mai moderată a discursului acuzării, arată îndeajuns de ce sentimente este animat procurorul ungur — ţi de sigur numai dânsul — faţă de România: „Trupele româneşti au intrat in Budapesta fără autorizaţie Antantei ţi chiar nu contra voinţei acesteia... Ele au dat ca pretext bolşevismul, dar s'a dovedit că au asasinat copii de 2, 1 şi 6 ani, că au dat cu mitralierele iu lucrătorii dezarmaţi ocupaţi cu munca câmpului". Balul Nouei Maternităţi Intr’o atmosferă de veselie, animaţie şi cordialitate, a avut pe balul mascat şi costumat, organizat de „Noua Maternitate” in palatul sindicatului ziariştilor. Frumoasele măşti, la costume originale, precum şi elegantele toalete ale graţioaselor dansatoare, dădeau un farmec deosebit acestei serbări, iar amabilitatea doamnelor din comitet, cari se ocupau de fiecare invitat in parte, făcea ca toţi să se simtă plăcut impresionaţi. Un admirabil chioşc aranjat d® casa „Mott“, in care se servea şampanie de către d-nele Ues Cohn şi Perltzweig, adăuga o notă discretă de extravaganţă acestui bal mai mult familiar. Admirabilul Jazzband antrena pe toţi la dans, aproape fără pauza Remarc în asistenţă: d. şi d-na Perltzweig, d. şi d-na ing. Leibovici, d-na Stoica, d. şi d-na Heber, d. şi d-na Ilieş, d. şi d-na Roth, d. şi d-na Segalescu, d. şi d-na Policron, d. şi d-na Sabetay, d şi d-na Gutman, d. şi d-na Glaubes etc. D-nelo Bally, Gold, Schildhaus, Brociner, Cuno etc. D-rele Kahane, Wismer-Câmpina, Brauner, Diamant, Scheffer, Bruno, Schweitzer, Davide, Abmmovici, Janculcvlci, Rosenberg, Goldştein, Cohn, Stoica, Cuno, Bally, S egali, Herman etc. D-nii: dr. Michelsohn, dr. Cohl, dr. Albert Schapira, dr. Perltzweig, dr. B. Schapira, dr. Brauner, dr. Weiss, ing. Braunştein, ing. Marge!, arhitect Feldştein, ing. Iacobsohn, Lewln, Heilman, Bachman, Mlathias, Jancovici, Segalescu, - ROMÂN -PARTEA l-«ft CAP. V O noapte de groază re tăcute — care se numesc fulgere de căldură, brăzdau cerul negri ca cerneala. — George, zise Jana copilului, întorcându-se In casă, o să fie furtună Să mâncăm repede și sâ ne culcăm. — O să fie trăsnete de puști îi aer, cu focuri așa, albe, mămico, întrebă copilul. — Așa cred. — Atunci o să-mi fie frică. — Ba nu... n’o să fie nimic.M — Și dacă o să facă, bunul bum! o să mă lași să via lângă tine? — Da, Jana mâncă cu copilul, lucrul nu-i luă prea mult timp. La noua și jumătate George era culcat în pătuțul lui, înconjurat de toate jucăriile pe care, cu maniile lui copilăreşti, le lua cu sine în fiecare seară la etaj. Doamna Fortier avea obiceiul să facă un rond între zece şi jumătate şi unsprezece, înainte de a se culca. Aştepta, lucrând, momentul rondului. Furtuna care se anunţa se apropia repede. Fulgerele, din ce în ce mai dese, erau urmate de tunete depărtatei, repetate de ecoul nourilor. In curând începu să sufle și vântul, biruind cu vârtejurile sale puternice clădirile uzinei. Furtuna se deslănțui cu toată furia. Lucrând, Jana se gândea la Jacques. Cu cât se gândea mai mult, cu atât mai mult se întărea în ideea că contramaistrul juca un rol odios și căuta să o atragă într’o cursă, de unde să iasă necinstită. O mânie surdă începu să clocotească în pieptul d. Sunară unsprezece ceasuri. Jana se ridică șivoi să iasă din lojă, ca să-și facă obișnuitul rond. Tocmai în clipa când deschidea ușa, un trăsnet formidabil căzu aproape de tot de uzină și totodată o trâmbă de vânt stinse lumina pe care o ținea în mână. -;;. — E cu neputință să ies pe vremea asta, murmură doamna Fortier; m’ar doborî vijelia.M Apoi intră în casă și închise ușa. Al doilea trăsnet izbucni, mai vibrant şi mai asurzitor decât cel dintâi. — Mamă... mamă... strigă George cu o voce care tremura de spaimă, mi-e frică. Jana se grăbi să se urce la copil; acesta se dădu jos din pat; ea voi să-l liniştească, dar în zadar, furtuna se înteţea şi George dârdâea şi părea din ce în ce mai speriat. — Imbracă-mă! strigă el, înv De teamă să nu de pedepsit, na zise nimic, nu mai făcu zgomot şi, adunând nişte bucăţi dintr’un jurnal cu poze pe care i le dăduse mamă-sa, le mototoli în formă de tampon şi le băgă în burta calului, care nu era bine umplută cu cărţi; rămânea insă şi aşa un gol destul de mare, dar nemai având hârtie, copilul începu iar să se joace. Ultimul lucrător părăsi şi el fabrica. Apoi trecu Ricoux, urmat de aproape de David, băiatul de birou. Nu mai rămânea în uzină decât Jacques Garaud. Jana aştepta eşirea contramaistrului cu nerăbdare, dar totodată cu nelinişte. Ultimele cuvinte pronunţate de acesta în ajun, nu se puteau şterge din amintirea ei. — Mâine, zise el, soarta noastră a amândurora va fi fixată. Mâine va sosi repede şi totuşi câte lucruri nu se petrec uneori în câteva ore. După un sfert de oră apăru Garaud, închise uşile în urma lui, străbătu curtea, ţinând în mână foile de prezenţă şi se îndreptă în spre lojă. Doamna Fortier simţi un tremur în tot corpul. Jacques se apropie încet. Și el părea cuprins de o mare tulburare, de o emoție adâncă, străbătând distanta care îl separa de Jana. După ce străbătu această distantă, se găsiră unul în fața celuilalt. — Ce înseninează asta? mulrmiră Jana încremenită, după ce citi. Jacques şi-a pierdut minţile, o spuneam eu! Ia visurile lui ambiţioase drept realităţi! Ce este această invenţie care, după ci, trebue să aducă sume enorme ? De unde o să aibă aproape două sute de mii de franci? O să mă aştepte astă-seară pe podul de la Charenton... Numai să nu-mi întindă o cursă. Ştiind că o să fiu în mare lipsă, speră poate că banii or să mă arunce în braţele sale.„ Dacă este o cursă, e prea grosolanăTM și n’o să cad în ea! Mă temeam da scrisoarea asta! N’aveam de ce, căci nu merită decât dispreț. Zicând acestea, doamna Fortier mototoli hârtia, o frământă întră degete și o aruncă pe jos, unde sa rostogoli până într’un colț al casei. George își lăsase jocul, ca săi urmeze ai privirea, bineînțeles fără să înțeleagă nimic, pantomi- ma expresivă a mamei sale. Văzu ghemotocul de hârtie căzând şi rostogolindu-se pe podele. Se duse să ridice hârtia pe care o aruncase mamă-sa și, fără să o desfacă, se grăbi să o bage în burta calului său de carton. — Ar mai încăpea încă, zise el, căutând cu privirea altă bucată din hârtie. In acest timp sosi noaptea. Jana aprinse felinarele care luminau toată noaptea curtea uzinei. Timpul era întunecat, atmosfera apăprivindu-se fără să rostească un sătoare. Din minut un minut fulgent»,A®4 TV f 5 -vvu n «ti. ? _ i V 1 __ _ _ .. _ _ 1* f cuvânt. Nimic pe lume nu era mai neplăcut decât această tăcere. Doamna Fortier rupse cea dintâi tăcerea, vorbind numai ca să vorbească. — Imi aduci folie de prezență? zise ea cu o voce tremurătoare. — Da, îngână Jacques, foile... odată cu aceasta... Și arătă scrisoarea scrisă de el, pe care o pusese împreună cu hârtiile. —■ Aceasta? repetă Jana. — Da... o scrisoare... — De ce-mi scrii când mi-ai putea vorbi?.. întrebă Jana. — Ți-am explicat el, răspunse contramaistrul, sunt lucruri greu de spus, dar ușor de scris... Ia scrisoarea aceasta, şi citeşte-o după plecarea mea... Citeşte-o repede, şî îa o hotărâre încă şi mai repede. Ferîcirea dimitale şî a copiilor, fericirea mea este în mâinile dumitaîe. Şi eşi repede. Jana, cu mâinile agitate de un tremur nervos, îl privi plecând. — E nebun... murmură ea, sigur că-i nebun. Apoi, după ce închise poarta, se retrase în odaia d. Fără să șovăească, CU o grabă înfrigurată, deschise scrisoarea şi citi cele ce urmează: „Scumpa mea Jana, „Eri t i-am dat a înţelege că într’un viitor apropiat vei avea avere şi toate fericirile, pentru dumneata şi pentru copiii dumitale. Acuma pot să-ţi promit aceasta în chip pozitiv, în timpul cel mai scurt. „Mâine vo fi bogat, sau cel puţin mijloacele pentru a începe o mare avere vor fi în mâinile mele. O să posed o invenţie care-mi va aduce beneficii incalculabile şi vom avea aproape două sute de mii de franci ca s'o exploatez. „Să nu ai nîci o sfială, Jane. Gândeşte-te la copiii dumitale care vor deveni ai mei; acest gând îţi va da tărie. „O să te aştept astă-seară, la unsprezece, pe dumneata şi pe George, pe podul Charenton şi o să te conduc într'un loc sigur, de unde o să plecăm mâine în străinătate, unde o să fim bogaţi şi fericiţi. „Părăseşte fără nici o părere de rău această casă, de unde te aluneră stăpânul; vino îa cei ce te iubeşte şî care nu te va părăsi nici odată. ..Dacă nu voi venî,Jano, nu ştiu unde m’ar împinge desnădejdea... „Dar voi ven!... Jacques Garaud l Septembrie lSfjP* bracă.:bnâ, mămicoi: ' m ttwuß (12)