Dimineaţa, mai 1925 (Anul 21, nr. 6626-6654)
1925-05-01 / nr. 6626
IUCBRESTI, Sărindar 9-11 Matta ISMdaCcastHILLE 12 padini _ i 0*" [BIBI: ■ 0.]]„AST, SI B I u Opinia publică e foarte revoltată de cele întâmplate la Zguriţa. Se pare Insă că guvernul e mult mal puţin revoltat. Declaraţia făcută In Cameră erl de d. Tătărăscu a fost destul de rece. Fireşte, d-sa a promis că vinovatul va fi pedepsit; asemenea promisiuni am auzit multe. Accentul de sinceritate lipsea un soi din cuvintele d-hd ministru alordinii. Nu mai încape Îndoială că guvernul e vinovat de cele întâmplate. El ţa deturnat organele forţei publice i dela adevărata lor destinaţie şi le-a făcut să se amestece in politică. Apemi, când subalternii au început să treacă limita, chiar pentru o concepţie cât de orientală, guvernul nu s-a oprit la timp. Ceea ce fac astăzi miniştrii liberali ii trece Insă orice închipuire. Guvernul nu se emoţionează nici chiar când un fruntaş politic, deputat şi fost ministru, ridicat de la masă, dus la subprefectură, insultat, lovit şi schingiuit. El nu se emoţionează nici chiar când victima e marele român basarabean Pan Halippa, acela care simbolizează unirea cu Basarabia. Este o greşală extraordinară, menită să aibă urmări în viaţa publică a tării. In conştiinţa generală se va statornici convingerea că guvernul tine cu orice preţ să samene dezordinea şi să ingenunche opozitia prin teroarea pumnului. *** Cum, după toate probabilităţile, chestia se va discuta azi din nou la Cameră — căci eri ţărăniştii au lipsit — ne grăbim să dăm guvernului un stat: să facă azi declaraţii mulţumitoare, declaraţii urmate imediat de fapte. Autorul infamiei de la Zgurlca să primească maximul pedepsei prevăzute de lege, pentru ca demnitatea cetăţenească—profund ofensată în persoana d-lui Halippa — să aibă satisfacţia cuvenită. Numai aşa mussels popomul vor putea să spere că domnia legilor va fi întronată. Gazul Halippa DOUA PRIMEJDII Cele două prime] cat sunt: comu- nul român e dator sa o ia faţă de Cizmul şi reacţiunea cu tendinţele populaţia din interiorul ţârii. «! de revanşe şi distrugere. Tragi-1 In ce priveşte linia de conduită cele evenimente din Bulgaria au ce este de luat faţă de evenimentele evidenţiat că şi ţara aceasta este un din Bulgaria, se poate ca vederile ‘focar foarte primejdios de comumele personale să difere întrucâtva fnizm anarhic, în genul celui practicat de sovietele ruseşti Alegerea lui Hindenburg ca pre-şedinte al republicii germane, a fost o elocventă, dar tristă confirmare a celor ce afirmau că iu Germania dacă s’a schimbat faţada, adică forma de guvernământ, fondul în schimb a rămas acelaş. Se vede bine că lecţia războiului n’a folosit mult Germaniei. Acolo se crede şi astăzi, cu aceeaşi fanatică rătăcire că trecutul poate învia, dacă se recurge la oamenii şi la metodele trecutului. Oricât de mult am deplora noi rătăcirea aceasta, nu e mai puţin adevărat că ea există şi că primejdia ce decurge dintr’însa este deopotrivă de ameninţătoare pentru toate statele şi popoarele Europei. Cât despre primejdia comunistă, 89 ştie că, dată fiind situaţia geode cele exprimate tot in coloanele acestea, de alţi distinşi confraţi şi colegi. Credinţa noastră este însă că guvernul român aduce şi ţârii româneşti şi cauzei păcii un serviciu real, înlesnind actualului guvern reprimarea, mişcărilor anarhice şi admiţând că o biruinţă comunizmului prezintă o primejdie mai mare decât un spor neînsemnat şi provizoriu al forţelor armate bulgăreşti Odată cu aceasta însă guvernul român ar putea atrage atenţia guvernului bulgar asupra adevărului că dreptatea faţă de toţi fi procedee legale fi civilizate, asigură mult mai bine şi mai eficace ordinea fi linftea decât măsurile ilegale sau de o excesivă severitate. Nici o ţară nu s’a prăbuşit din cauza prea marei libertăţi. Sunt numeroase însă ţările cari au fost grafică a ţârei, România este în făcute una cu pământul, din cauza jpnmul rând cea mai expusă şi cea ipsej d de libertate mai ameninţată. Faţă de aceste două primejdii, ce-i de făcut ? întrebarea e cu atât mai oportună, cu cât oricât s’ar părea că reacţiune războinică şi comunizm sunt două noţiuni cari se exclud, adevărul este că reacţionarii şi comuniştii se găsesc deseori de acord şi merg mână in mână. Nu s’a dovedit, de pildă, că succesul lui Hindenburg se datoreşte voturilor comuniste, cari au făcut ,ca balanţa să se plece în favoarea fostului comandant la armatelor germane ! De aceea, încă odată : ce-i de făcut ? Pentru România, atitudinea ce urmează să adopte se înfăţişează sub trei aspecte. E vorba de atitudinea României faţă de Bulgaria,de atitudinea faţă de reacţiunea Revanşardă care va găsi, fireşte, un nou stimulent în alegerea lui Hinenburg şi de atitudinea ce guver N. BATZARIA E un adevăr permanent şi care nu trebue ignorat de nimeni, mai cu seamă în destul de grelele condiţiuni în cari se găseşte actualmente Europa. Inspirându-se dela adevărul acesta care n’a fost dezminţit vreodată, guvernul nostru nu mai are de ezitat, când e vorba de a-şi lămuri atitudinea sa în interior şi faţă de lumea din afară. Interesul ţării impune să fim cât mai strâns alături de statele şi guvernele cari apără ordinea bazată pe democraţie împotriva extremiştilor din dreapta şi din stânga. Acelaş interes, întărit şi de bunul simţ, dictează ca atitudinea faţă de toate straturile sociale din ţară, să fie o atitudine călăuzită de principiile unei democraţii reale şi sănătoase şi făcută din respectul drepturilor şi libertăţii fiecăruia. Primăria Capitalei autonomă? Ce ne spune d. dr. I. Costinescu, preşedintele comisiunii interimare ! Se afirmă că cu prilejul unei şedinţe a comisiunei pentru redactarea rerpectului legei administrative s’ar fi făcut o propunere nouă pentru acorda-r ea unei depline autonomii a Primăriei Capitale). După această propunere, Primăria ^Capitalei urmează să se emancipeze de sub tutela ministerului de interne. I Odată cu această propunere, s’ar mai fi făcut una și anume egalizarea in grad a primarului Capitalei cu un subsecretariat de stat, in speţă cu subsecretarul de stat dela ministerul de Interne cu drept de participare la şedinţele consiliului de miniştri în discuţiunea chestiunilor comunale. Căutând să avem o precizare a aces- ttei chestiuni, am avut eri cuvântul il-lui dr. I. Costinescu, preşedintelecomisiei Interimare. D-sa ne-a afirmat următoarele: — Personal nu am cunoştinţă nici de propunerea unei complectări a autonomiei primăriei Capitalei nici de acela privind egalizarea in grad a primarului cu subsecretarul de stat Cum. Insă, cunosc economia nouei legi administrative, ştiu că prin această lege primăriile urbane şi mai ales aceia a Capitalei, — au o libertate de acţiune mai mare decât sub regimul ac— Dar dacă s’ar face o astfel de propunere, a-ţi avea vreun cuvânt de împotrivire? D. DR. COSTINESCU — „Nu mă pot împotrivi unei autonomii cât mai largi pe care o socotesc în interesul comunelor. Dacă s’ar face o astfel de propunere, n’aş putea fi împotrivă. Repet insă, că nu ştiu ca ea să se fi produs ca şi acela a egalizării demnităţii de primar al Capitalei cu acela a subsecretari«.!»! de stat DBR. BOALA NOUA — Tușesc și fac ca măgarul. — Nu cumva ai tuse măgărească? — Nu, am mâncat pâine de ovăz... Un deputat francez despre excesele antisemite din Focşani Impresia penibilă în cercurile politice din Franţa a „La Roumanie Economîque et Financière“, cunoscuta revistă anglo.franceză din Paris, publică în numărul ei din Aprilie un articol datorit d-lui PAUL AUBRIOT, uinul din fruntaşii partidului social-democrat francez, asupra tulburărilor din Focşani. In introducerea care precedă articolul, revista spune: „Pioneri al propagandei româneşti In străinătate, simţim că atmosfera care domneşte actualmente in România este de natură să îndepărteze simpatiile şi buna voinţa opiniei publice din Occident‘‘. Iată acum articolul d-lui Aubrtot: „Politica internă a unei ţări este domeniul sacru al cetăţenilor ei. E foarte neplăcut pentru un străin să vadă Întotdeauna limpede şi e şi mai neplăcut să se amestece. Cu toate acestea, sunt momente, când ar însemna să nu-ţi faci datoria de prieten dacă n’ai semnala unele situaţii cari pot strica simpatiile pe cari o tară amică le posedă in Franţa. Acesta este cazul României. Francezul nu poate uita marile sacrificii pe cari România le-a făcut pe timpul războiului pentru cauza aliaţilor. El nu poate uita că 800.000 de români au căzut în acest război oribil şi că România a plătit tributul său dureros prin dezorganizarea vieţei sale economice şi sărăcirea utilajului său. E aproape inutil să adăugăm că în Franţa, deşi suntem preocupaţi de problemele grave ale restaurării regiunilor devastate şi de asanarea finanţelor noastre, totuşi urmărim de aproape refacerea economică şi politică a României, dorind ca ea să se facă cât mai repede şi cât mai complect AGITAŢIILE ANTISEMITE Aşadar, ca amic al României, aş vroi să semnalez penibila impresie, pe care au făcut-o ultimele evenimente din România asupra opiniei publice franceze. In repetate rânduri, ziarele s-au ampat de agitaţiile antisemite cari, sub emblema fascismului, tulbură ordinea publică în oraşele mari ale Romăniei,fără a exagera importanţa acestor fapte izolate, le-am urmărit în speranţa că guvernul român va interveni Ultimele ştiri care mi-au parvenit sunt grave şi dureroase. Curtea cu juraţi din Focşani avea de judecat în ultimul timp pe asasinul prefectului de poliţie din Iaşi; este vorba de un asasinat politic comis de un student antisemit instigat de către profesorul universitar Cuza. Pentru a intimida pe jtraji, banide organizate de tineri, aşa zişi fascişti, au sosit la Focşani şi au devastat şi jefuit timp de trei zile, prăvăliile, devastând sinagogiile, molestând pe cetăţenii evrei lovind şi bătând femei şi copii Dacă n’au fost morţi, e o simplă întâmplare. N’a lipsit dealtminteri decât acest lucru pentru a avea imaginea pogromurilor, din vechea Rusie. CHESTIA MINORITĂŢILOR IN ROMANIA Chestiunea evreiască a fost de de ‘ cursul ultimelor SO de ani punctul deli- cat al politice! româneşti Ultimele tratate de pace au dat României, odată cu avantagiile sporite! teritoriului şi realizarea idealului naţion, obligaţii faţă de minorităţaie conSiÎT,inundeau naţionale. Or, unguri, din noile provincii alipite de România, precum şi ruşii dîn Basarabia, n’au Încetat să se plângă contra atitudinea guvernului român faţă de el. Pe drept sau pe nedrept, la fiecare Întrunire a Ligei Naţiunilor, delegaţii români au fost nevoiţi să justifice atitudinea guvernului lor faţă de minorităţi Ni se pare că guvernul actual este pe cale de-a ridica din nou chestiunea evreiască. Pasivitatea sa faţă de autorii dezordinelor din România, dacă nu constitue o complicitate, dă loc cel puţin la suspiciune. CONSECINŢELE POLITICEI ROMANEŞTI Renan a spus că „existenţa unei naţiuni trebue să fie un plebiscit zilnici“. Guvernul român ar trebui să se inspire de la acest precept şi să se gândească la consecinţele politicei sale dezastruoase atât pentru interesele româneşti, cât pentru reputaţia în străinătate a civilizaţiei române. Dezordinele din trio ţară, oricât de mici ar fi ele — şi acele despre cari vorbesc sunt din nenorocire destul de grave — iau în mod fatal proporţiile provocate de optica, distanţei. Opinia publică franceză s'a emoţionat de ceea ce se peterce în România şi conducătorii acestei ţări nu pot şi nu trebue să lase ca să se înmulţească astfel de sentimente faţă de ţara lor. EŞUAREA DEMERSURILOR FINANCIARE IN STRĂINĂTATE Consolidarea Internă a ţării nu se poate realiza In atmosfera care domneşte actualmente In România şi mă Întreb dacă ultimele Încercări Infructuoase ale guvernului român de a obţine concursul capitalurilor străine, nu-şi găsesc o explicaţie In această stare de lucruri. Românii, cari au trăit In vechile provincii ale Transilvaniei şi Basarabiei sub un regim străin, vor găsi in amintirile lor dureroase toată Îngrijorarea şi toată revolta care le pot povoca negarea justiţiei şi abuzul de forţă; ei ar trebui să decidă guvernul român, din care fac parte, ca să ia măsurile ce se impun“. Protocolul dela fam va fi semnat ? LAFAYETTE 29.—In legătură cu alegerea lui Hindenburg „Le Matin” prevede că de aci încolo, alianțele defensive considerate ca imposibile, se vor semna, făcând aluzie la protocolul dela Geneva. -----------crmSB* l aps fanai •ÎI Ex-regele Ferdinand așteptat In Bulgaria ? EL AR URMA SA SOSEASCĂ INCOGNITO RUSCIUK, 29. — De câteva zile în toată Bulgaria circulă cu perzistență zvonul că fostul rege Ferdinand, care a abdicat in favoarea fiului său Boris, ar avea Intenţie, nea să vie In Bulgaria pentru un scurt timp. Trecerea s’ar face cu consimţimântul tacit al guvernului bulgar pentru ca ex-regele Ferdinand să aibă o întrevedere cu fiu! său. întrevederea ar avea Ioc nu la Soda, ci întriuna din localităţile din apropierea frontierei iugoslave. EX-ŢARUL FERDINAND Perspectiva unei greve uriaşe la Transilvania La 1 Mai cor. expiră contractul de muncă dintre societatea Reşiţa şi cei peste 20.000 muncitori ocupaţi în minele şi fabricele societăţei. Dat fiind situaţiunea industrială, muncitorii nu au mai pretins sporuri de salarii, înţelegând să lucreze mai departe în condiţiunile vechiului contract. Direcţiunea însă a reziliat contractul, anunţând muncitorii, conform legei cu 15 zile înainte. Agitaţia stârnită din această pricină este foarte mare. Muncitorii susţin că direcţiunea intenţionează prin nou contract să mărească ziua de lucru, să scadă salariile şi să desfiinţeze aprovizionarea cu alimente a lucrătorilor, care li se vindeau cu preţ redus. In consfătuirele ţinute de muncitori din toate întreprinderile societâţei Reşiţa s’a hotărît să se declare grevă în caz că direcţiunea nu primește să se lucreze în vechile sondițiuni. ftM. ANUL XXI Nr. 6626 Finer 11 Main 1925 Trei lei exemplarul 6 Lei Ia străinătate Viaţa politica Căzni Pan Halippa Guverna! solidar cu agresorul de la Soroca Intervenţia d-lui N. Iorga în faţa Camerei In lipsa ţărăniştilor — cari s'au abţinut ostentativ de la şedinţa de ieri a Camerei, guvernul a pus la cale un simulacru de interpelare, in chestia agresiunii împotriva d-lui Pan. Halippa. D. Valjean — care a declarat in auzul tuturor, in culoarele Camerei, că ofițerul Popescu ar fi trebuit să fie reformat in 24 de ore — a primit să facă oficiul de interpelator. Răspunsul lalat d. Tătărescu, care a fost pe ziua de ieri mai mult decăt nefericit inspirat. Pentru subsecretarul de stat de la interne, care a mărturisit că nu posedă la 29 Aprilie raportul exact asupra celor petrecute la 23 Aprilie la Zguriţa, actul ticălos al ofiţerului Popescu ar putea fi explicat, nu justificat. D. Tătărescu părea a crede în ultragiul comis de d. Halippa, care — a ţinut să precisele d. Tătărescu — va trebui să-şi dea seama de ceea ce a spus şi făcut. Cât despre ofiţer, el n'a avut dreptul să lovească şi va fi pedepsit pentru aceasta. ATITUDINEA GUVERNULUI D. Tătărescu n’a avut nici un accent de indignare împotriva agresorului, n’a avut nici un cuvânt cald pentru cel lovit deşi actul brutal a fost îndreptat împotriva unui mare român. Atitudinea aceasta a d-lui Tătărărescu a putut să indigneze şi a indignat până şi pe membrii majorităţii Aceştia au aplaudat zgomotos intervenţia abilă şi plină de avânt a d-lui Iorga, care a stabilit toate proporţiile ticăloşiei de la Zguriţa. Nu ştim dacă d. Tătărescu a înţeles somul manifestaţiei majoritate!, dar declaraţia subsecretarului de la interne a fost in fond un act de sincreritate. Când ani de zile, prin presă, co- Imunicate, discursuri, instincţii confidenţiale, circulări cifrate etc., către jandarmerie şi siguranţă, ţărăniştii sunt prezentaţi ca bolşevici, când se alimentează organele administrative şi de poliţie judiciară cu cea mai sălbatică ură Împotriva corifeilor acestui partid; când se dă a Înţelege organelor administrative că le este asigurată impunitatea, in ce priveşte ilegalităţile comise contra ţărăniştilor; când toate acestea pleacă din oficina ministerului de interne şi a comandamentului jandarmăricesc, cum voiţi că in parlament d. Tătărescu să dezaprobe in mod temeinic brutalităţile şi ilegalităţile, şi cum voiţi ca d-sa să aibă accente sincere de indignare, chiar dacă cel lovit este d. Pan Halippa ? ÎNCEPUTUL De căt un lucru. Cele ce s'au petrecut ieri la Cameră, nu constitue decât începutul unei serii regretabile şi penibile de fapte, ce vor surveni foarte curând. Şedinţa de astăzi a Camerei va lămuri guvernul că aprobând ticăloşia de la Zguriţa a trecut dincolo de orice limită permisă şi a provocat fapte pe care el cel dintâi le va regreta, care nu le-aţi pus la lege, dar cere au creat o atmosferă defavorabilă şi au venit in capul oamenilor idei pe care foarte cu greu veţi reuşi să Ie scoateţi ? Şi tot astfel in chestia instabilităţei legilor şi a respectului legalităţei. Nu sa aflat încă la dv. că fără o strictă legalitate orice temeinică Întreprindere şi viaţă economică şi financiară nu este posibilă ?“ In esenţă, atât d. Vintilă Brătianu cât şi dl. G Duca au aflat lucruri dezagreabile din partea delegaţilor reîntorşi în ţară. Rapoartele lor arată că n’a sosit încă ziua, în care să se poată vorbi de un reviriment serios în favoarea noastră, ne piantele străine. R. O. ŢĂRĂNIŞTII ŞI GAZUL HALIPPA Parlamentarii partidului ţărănesc s’au întrunit erl ia orele 4 da. ia clubul lor dîn calea Victoriei 77 spre a se constătii asupra atitudine! ce urmează să ia pentru a se obţine o complectă satisfacţie la agresiunea sălbatică a cărei victimă a fost d. Halippa. întrucât n’au sosit toţi parlamentarii din provincie, consfătuirea a fost amânată pentru astăzi la orele 10 şi jura, dimineaţa. Din cele ce am aflat azi la Cameră, d. Halippa va povesti împrejurările de cari s’a produs agresiunea. Apoi d. Mihalache va citi o declaraţie în numele partidului ţărănesc. După ce se va expune modul cum a fost atacat d. Halippa şi se va arăta vinovăţia ofiţerului de jandarmi, ţărăniştii vor cere o complectă satisfacţie. Se va indica, de la tribuna Camerei ce anume satisfacţie cer pentru nemaipomenita sălbăticie comisă asupra d-hii Halippa. Se va acorda sin termen de trei zile ca guvernul să dea această satisfacţie. In cazul când guvernul nu va acorda satisfacţia cerută, ţărăniştii vor aviza. __ ^ | AL, STREINATATEA ŞI LEGIFERAREA ROMÂNIEI Unii dintre parlamentarii, care au luat parte la conferinţa de la Roma, s’au reîntors în Capitală, după ce au vizitat şi Parisul. Acei ce aparţin partidului liberal s’au grăbit să facă rapoarte detailate unora din membrii guvernului, în privinţa celor constatate şi a impresiilor culese. Astfel un personagiu de marcă a comunicat că în cursul unei convorbiri cu vice-preşedintele Camerei de comerţ din Londra, acesta i-a spus: *■ — „Vă prezentaţi mult mai rel decât sunteţi ! Iată de pildă cazul legei minelor. Aţi procedat in cele df.o Cunoscuta revistă economico-financiară „Borsa" dă, in ultimul ed număr, câteva precizări interesante asupra proeetulor d-lui Vintilă Brătianu de reinoire a privilegiului Băncii Naţionale. Iată acele precision! : Capitalul va fi sporit dela 12 la 100 milioane lei Vechii acţionari vor putea subscrie la 2 acţiuni vechi 3 noul, 40.000 acţiuni sunt rezervate subscripţiunii publice la cursul de 5500 lei şi restul adică aproximativ 18.500 acţiuni vor trebui să revie statului. In ce priveşte rennoirea privilegiului el s’ar face pe 40 de ani statul luându-şi obligaţiunea de a rambursa cât mai de vreme datoria sa către bancă, care la rânurmă, şi mai cu seamă pe cale de dub ei va retrage din circulaţie un regulament, astfel in cât legea nu-i stoc de bilete egal cu sumele ratarea. Dacă aţi ştiut că nu faceţi de borsaie. După cum se vede schiţa cât atât, de ce aţi anunţat lucruri, acestei noi opere a guvernului est« care au băgat groază In cel interes făcută. Nu ar rămâne decât she*« sat! ? De ce a|i vestit grozăvii, pelunile de detaliu”. Strămutarea procesului lui Corneliu Zetea Codreanu Curtea de Casaţie S. N. prezidată de d. Oscar Niculescu a judecat cererea familiei prefectului asasinat Manciu, de a se strămuta procesul criminalului de la Curtea cu juraţi de Putna la o alta. Aceasta pe motiv de legitimă suspiciune cu prisosinţă justificată prin cele ce s’au pus la cale în Focşani, cu prilejul şedinţei trecute a procesului. înalta Curte găsind cererea întemeiată, a admis-o, strămutând procesul lui Corneliu Zetea Codreanu la Curtea cu juraţi de Mehedinţi Remoirsa privilegiului Băncii Nationale