Dimineaţa, mai 1925 (Anul 21, nr. 6626-6654)

1925-05-01 / nr. 6626

IUCBRESTI, Sărindar 9-11 Mat­ta ISMdaCcastHILLE 12 padini _ i 0­*" [BIBI: ■ 0.]]„AST, SI B I u Opinia publică e foarte revoltată de cele întâmplate la Zguriţa. Se pare Insă că guvernul e mult mal puţin revoltat. Declaraţia făcută In Cameră erl de d. Tătărăscu a fost destul de rece. Fireşte, d-sa a pro­mis că vinovatul va fi pedepsit; a­­semenea promisiuni am auzit mul­te. Accentul de sinceritate lipsea un soi din cuvintele d-hd ministru al­­ordinii. Nu mai încape Îndoială că guver­nul e vinovat de cele întâmplate. El ţa deturnat organele forţei publice i dela adevărata lor destinaţie şi le-a făcut să se amestece in politică. A­­pemi, când subalternii au început să treacă limita, chiar pentru o con­cepţie cât de orientală, guvernul nu s-a oprit la timp. Ceea ce fac astăzi miniştrii libe­rali ii trece Insă orice închipuire. Guvernul nu se emoţionează nici chiar când un fruntaş politic, depu­tat şi fost ministru,­­ ridicat de la masă, dus la subprefectură, insul­tat, lovit şi schingiuit. El nu se e­moţionează nici chiar când victima e marele român basarabean Pan Halippa, acela care simbolizează unirea cu Basarabia. Este o greşală extraordinară, menită să aibă urmări în viaţa pu­blică a tării. In conştiinţa generală se va statornici convingerea că gu­vernul tine cu orice preţ să same­­ne dezordinea şi să ingenunche o­­pozitia prin teroarea pumnului. *** Cum, după toate probabilităţile, chestia se va discuta azi din nou la Cameră — căci eri ţărăniştii au lipsit — ne grăbim să dăm guver­nului un stat: să facă azi declara­ţii mulţumitoare, declaraţii urmate imediat de fapte. Autorul infamiei de la Zgurlca să primească maximul pedepsei prevăzute de lege, pentru ca demnitatea cetăţenească—pro­fund ofensată în persoana d-lui Halippa — să aibă satisfacţia cu­venită. Numai aşa mussels popom­­ul vor putea să spere că domnia legilor va fi întronată. Gazul Halippa DOUA PRIMEJDII Cele două prime] cat sunt: comu-­ nul român e dator sa o ia faţă de Cizmul şi reacţiunea cu tendinţele populaţia din interiorul ţârii. «! de revanşe şi distrugere. Tragi-1 In ce priveşte linia de conduită cele evenimente din Bulgaria au­­ ce este de luat faţă de evenimentele evidenţiat că şi ţara aceasta este un din Bulgaria, se poate ca vederile ‘focar foarte primejdios de comu­­mele personale să difere întrucâtva fnizm anarhic, în genul celui prac­ticat de sovietele ruseşti Alegerea lui Hindenburg ca pre-­şedinte al republicii germane, a fost o elocventă, dar tristă confirmare a celor ce afirmau că iu Germa­nia dacă s’a schimbat faţada, adi­că forma de guvernământ, fondul în schimb a rămas acelaş. Se vede bine că lecţia războiului n’a folosit mult Germaniei. Acolo se crede şi astăzi, cu aceeaşi fanatică rătăcire că trecutul poate învia, dacă se re­curge la oamenii şi la metodele tre­cutului. Oricât de mult am deplora noi rătăcirea aceasta, nu e mai puţin adevărat că ea există şi că primej­dia ce decurge dintr’însa este deo­potrivă de ameninţătoare pentru toate statele şi popoarele Europei. Cât despre primejdia comunistă, 89 ştie că, dată fiind situaţia geo­de cele exprimate tot in coloanele acestea, de alţi distinşi confraţi şi colegi. Credinţa noastră este însă că guvernul român aduce şi ţârii româneşti şi cauzei păcii un servi­ciu real, înlesnind actualului gu­vern reprimarea, mişcărilor anar­hice şi admiţând că o biruinţă comunizmului prezintă o primejdie mai mare decât un spor neînsemnat şi provizoriu al forţelor armate bul­găreşti Odată cu aceasta însă guvernul român ar putea atrage atenţia gu­vernului bulgar asupra adevărului că dreptatea faţă de toţi fi procedee legale fi civilizate, asigură mult mai bine şi mai eficace ordinea fi linftea decât măsurile ilegale sau de o excesivă severitate. Nici o ţară nu s’a prăbuşit din cauza prea marei libertăţi. Sunt numeroase însă ţările cari au fost grafică a ţârei, România este în­­ făcute una cu pământul, din cauza jpnmul rând cea mai expusă şi cea i­psej d de libertate mai ameninţată. Faţă de aceste două primejdii, ce-i de făcut ? întrebarea e cu atât mai oportu­nă, cu cât oricât s’ar părea că reac­­ţiune războinică şi comunizm sunt două noţiuni cari se exclud, adevă­rul este că reacţionarii şi comuniş­tii se găsesc deseori de acord şi merg mână in mână. Nu s’a dovedit, de­ pildă, că suc­cesul lui Hindenburg se datoreşte voturilor comuniste, cari au făcut ,ca balanţa să se plece în favoarea fostului comandant la armatelor germane ! De aceea, încă odată : ce-i de fă­­­cut ? Pentru România, atitudinea ce urmează să adopte se înfăţişează sub trei aspecte. E vorba de atitu­dinea României faţă de Bulgaria,­­de atitudinea faţă de reacţiunea Revanşardă care va găsi, fireşte, un n­ou stimulent în alegerea lui Hin­­enburg şi de atitudinea ce guver­­ N. BATZARIA E un adevăr permanent şi care nu trebue ignorat de nimeni, mai cu seamă în destul de grelele con­­diţiuni în cari se găseşte actual­mente Europa. Inspirându-se dela adevărul aces­ta care n’a fost dezminţit vreodată, guvernul nostru nu mai are de ezi­tat, când e vorba de a-şi lămuri atitudinea sa în interior şi faţă de lumea din afară. Interesul ţării impune să fim cât mai strâns alături de statele şi guvernele cari apără ordinea ba­zată pe democraţie împotriva extre­miştilor din dreapta şi din stânga. Acelaş interes, întărit şi de bunul simţ, dictează ca atitudinea faţă de toate straturile sociale din ţară, să fie o atitudine călăuzită de princi­piile unei democraţii reale şi sănă­toase şi făcută din respectul dreptu­rilor şi libertăţii fiecăruia. Primăria Capitalei autonomă? Ce ne spune d. dr. I. Costinescu, preşedintele comisiunii interimare ! Se afirmă că cu prilejul unei şe­dinţe a comisiunei pentru redactarea rerpectului legei administrative s’ar fi făcut o propunere nouă pentru acorda-r ea unei depline autonomii a Primăriei Capitale).­­ După această propunere, Primăria ^Capitalei urmează să se emancipeze de sub tutela ministerului de interne. I Odată cu această propunere, s’ar m­ai fi făcut una și anume egalizarea in grad a primarului Capitalei cu un subsecretariat de stat, in speţă cu sub­secretarul de stat dela ministerul de In­terne cu drept de participare la şedin­ţele consiliului de miniştri în discu­­ţiunea chestiunilor comunale. Căutând să avem o precizare a aces- ttei chestiuni, am avut eri cuvântul il-lui dr. I. Costinescu, preşedintele­­comisiei Interimare. D-sa ne-a afirmat următoarele: — Personal nu am cunoştinţă nici de propunerea unei complectări a autono­miei primăriei Capitalei nici de acela privind egalizarea in grad a primarului cu subsecretarul de stat Cum. Insă, cunosc economia nouei legi administrative, ştiu că prin această lege primăriile urbane şi mai ales ace­ia a Capitalei, — au o libertate de ac­ţiune mai mare decât sub regimul ac­— Dar dacă s’ar face o astfel de pro­punere, a-ţi avea vreun cuvânt de îm­potrivire? D. DR. COSTINESCU — „Nu mă pot împotrivi unei auto­nomii cât mai largi pe care o socotesc în interesul comunelor. Dacă s’ar face o astfel de propunere, n’aş putea fi îm­potrivă. Repet insă, că nu ştiu ca ea să se fi produs ca şi acela a egalizării demnităţii de primar al Capitalei cu a­­cela a subsecretari«.!»! de stat DBR. B­OALA NOUA — Tușesc și fac ca măgarul. — Nu cumva ai tuse măgărească? — Nu, am mâncat pâine de ovăz... Un deputat francez despre excesele antisemite din Focşani Impresia penibilă în cercurile politice din Franţa a „La Roumanie Economîque et Financière“, cunoscuta revistă an­­glo.franceză din Paris, publică în numărul ei din Aprilie un articol datorit d-lui PAUL AUBRIOT, ui­nul din fruntaşii partidului so­cial-democrat francez, asupra tul­­burărilor din Focşani. In introdu­cerea care precedă articolul, re­vista spune: „Pioneri al propagandei româneşti In străinătate, sim­ţim că atmosfera care domneşte actualmente in România este de natură să îndepărteze simpatiile şi buna voinţa opiniei publice din Occi­­dent‘‘. Iată acum articolul d-lui Aubrtot: „Politica internă a unei ţări este do­meniul sacru al cetăţenilor ei. E foarte neplăcut pentru un străin să vadă În­totdeauna limpede şi e şi mai neplăcut să se amestece. Cu toate acestea, sunt momente, când ar însemna să nu-ţi faci datoria de prieten dacă n’ai semnala unele si­tuaţii cari pot strica simpatiile pe cari o tară amică le posedă in Franţa. A­­cesta este cazul României. Francezul nu poate uita marile sa­crificii pe cari România le-a făcut pe timpul războiului pentru cauza aliaţilor. El nu poate uita că 800.000 de români au căzut în acest război oribil şi că România a plătit tributul său dureros prin dezorganizarea vieţei sale econo­mice şi sărăcirea utilajului său. E aproape inutil să adăugăm că în Franţa, deşi suntem preocupaţi de pro­blemele grave ale restaurării regiuni­lor devastate şi de asanarea finanţe­lor noastre, totuşi urmărim de aproape refacerea economică şi politică a Ro­mâniei, dorind ca ea să se facă cât mai repede şi cât mai complect AGITAŢIILE ANTISEMITE Aşa­dar, ca amic al României, aş vroi să semnalez penibila im­presie, pe care au făcut-o ultimele evenimente din România asupra opiniei publice franceze. In repetate rânduri, ziarele s-au am­pat de agitaţiile antisemite cari, sub emblema fascismului, tulbură ordinea publică în oraşele mari ale Romăniei,fără a exagera importanţa acestor fapte izolate, le-am urmărit în speranţa că gu­­vernul român va interveni Ultimele ştiri care mi-au parve­nit sunt grave şi dureroase. Curtea cu juraţi din Focşani avea de ju­decat în ultimul timp pe asasinul prefectului de poliţie din Iaşi; es­te vorba de un asasinat politic co­mis de un student antisemit insti­gat de către profesorul universi­tar Cuza. Pentru a intimida pe jt­raji, bani­­de organizate de tineri, aşa zişi fascişti, au sosit la Focşani şi au devastat şi jefuit timp de trei zi­le, prăvăliile, devastând sinagogii­le, molestând pe cetăţenii evrei lovind şi bătând femei şi copii Dacă n’au fost morţi, e o simplă întâmplare. N’a lipsit dealtmin­­teri decât acest lucru pentru a a­­vea imaginea pogromurilor, din ve­chea Rusie. CHESTIA MINORITĂŢILOR IN ROMANIA Chestiunea evreiască a fost de de­ ‘ cursul ultimelor SO de ani punctul deli-­ cat al politice! româneşti Ultimele tra­tate de pace au dat României, odată cu avantagiile sporite! teritoriului şi realizarea idealului naţio­n, obligaţii faţă de minorităţaie conSiÎT,inund­e­­au naţionale. Or, unguri, din noile provincii alipite de România, precum şi ruşii dîn Basa­rabia, n’au Încetat să se plângă contra atitudinea guvernului român faţă de el. Pe drept sau pe nedrept, la fiecare În­trunire a Ligei Naţiunilor, delegaţii ro­mâni au fost nevoiţi să justifice atitu­dinea guvernului lor faţă de minorităţi Ni se pare că guvernul actual este pe cale de-a ridica din nou chestiunea e­­vreiască. Pasivitatea sa faţă de autorii dezordinelor din România, dacă nu con­­stitue o complicitate, dă loc cel puţin la suspiciune. CONSECINŢELE POLITICEI RO­MANEŞTI Renan a spus că „existenţa unei naţiuni trebue să fie un plebiscit zilnici“. Guvernul român ar trebui să se inspire de la acest precept şi să se gândească la consecinţele po­liticei sale dezastruoase atât pen­tru interesele româneşti, cât pen­­tru reputaţia în străinătate a civi­lizaţiei române. Dezordinele din trio ţară, oricât de mici ar fi ele — şi acele despre cari vorbesc sunt din nenorocire destul de grave — iau în mod fa­tal proporţiile provocate de optica, distanţei. Opinia publică franceză s'a e­­m­oţionat de ceea ce se peterce în România şi conducătorii acestei ţări nu pot şi nu trebue să lase ca să se înmulţească astfel de senti­mente faţă de ţara lor. EŞUAREA DEMERSURILOR FI­NANCIARE IN STRĂINĂTATE Consolidarea Internă a ţării nu se poate realiza In atmosfera care dom­neşte actualmente In România şi mă În­treb dacă ultimele Încercări Infructuoa­se ale guvernului român de­ a obţine concursul capitalurilor străine, nu-şi găsesc o explicaţie In această stare de lucruri. Românii, cari au trăit In vechile pro­vincii ale Transilvaniei şi Basarabiei sub un regim străin, vor găsi in amin­tirile lor dureroase toată Îngrijorarea şi toată revolta care le pot povoca ne­garea justiţiei şi abuzul de forţă; ei ar trebui să decidă guvernul român, din care fac parte, ca să ia măsurile ce se impun“. Protocolul dela fam va fi semnat ? LAFAYETTE 29.—In legătură cu alegerea lui Hindenburg „Le Matin” prevede că de aci încolo, alianțele defensive considerate ca imposibile, se vor semna, fă­­când aluzie la protocolul dela Geneva. -----------crmSB* l­ aps fanai •ÎI Ex-regele Ferdinand așteptat In Bulgaria ? EL AR URMA SA SOSEASCĂ IN­­COGNITO RUSCIUK, 29. — De câteva zile în toată Bulgaria circulă cu perzis­­tență zvonul că fostul rege Ferdi­nand, care a abdicat in favoarea fiului său Boris, ar avea Intenţie, nea să vie In Bulgaria pentru un scurt timp. Trecerea s’ar face cu consimţi­­mântul tacit al guvernului bulgar pentru ca ex-regele Ferdinand să aibă o întrevedere cu fiu! său. întrevederea ar avea Ioc nu la Soda, ci întriuna din localităţile din apropierea frontierei iugoslave. EX-ŢARUL FERDINAND Perspectiva unei greve uriaşe la Transilvania La 1 Mai cor. expiră contractul de muncă dintre societatea Reşiţa şi cei peste 20.000 muncitori ocu­paţi în minele şi fabricele societă­­ţei. Dat fiind situaţiunea industrială, muncitorii nu au mai pretins spo­ruri de salarii, înţelegând să lu­creze mai departe în condiţiunile vechiului contract. Direcţiunea însă a reziliat con­tractul, anunţând muncitorii, con­form legei cu 15 zile înainte. Agi­taţia stârnită din această pricină este foarte mare. Muncitorii susţin că direcţiunea intenţionează prin nou­ contract să mărească ziua de lucru, să scadă salariile şi să des­fiinţeze aprovizionarea cu alimen­te a lucrătorilor, care li se vindeau cu preţ redus. In consfătuirele ţinute de munci­tori din toate întreprinderile socie­tâţei Reşiţa s’a hotărît să se de­clare grevă în caz că direcţiunea nu primește să se lucreze în vechi­le sondițiuni.­­ ft­M. ANUL XXI­­ Nr. 6626 Finer 1­1 Main 1925 Trei lei exemplarul 6 Lei Ia străinătate Viaţa politica Căzni Pan Halippa Guverna! solidar cu agresorul de la Soroca Intervenţia d-lui N. Ior­ga în faţa Camerei In lipsa ţărăniştilor — cari s'au abţinut ostentativ de la şedinţa de ieri a Camerei, guvernul a pus la cale un simulacru de interpelare, in chestia agresiunii împotriva d-lui Pan. Halippa. D. Valjean — care a declarat in auzul tuturor, in culoarele Camerei, că ofițerul Popescu ar fi trebuit să fie reformat in 24 de ore — a pri­mit să facă oficiul de interpelator. Răspunsul la­lat d. Tătărescu, ca­re a fost pe ziua de ieri mai mult de­căt nefericit inspirat. Pentru subsecretarul de stat de la interne, care a mărturisit că nu posedă la 29 Aprilie raportul exact asupra celor petrecute la 23 Apri­lie la Zguriţa, actul ticălos al ofi­ţerului Popescu ar putea fi expli­cat, nu justificat. D. Tătărescu pă­rea a crede în ultragiul comis de d. Halippa, care — a ţinut să preci­sele d. Tătărescu — va trebui să-şi dea seama de ceea ce a spus şi fă­cut. Cât despre ofiţer, el n'a avut dreptul să lovească şi va fi pedep­sit pentru aceasta. ATITUDINEA GUVERNULUI D. Tătărescu n’a avut nici un ac­cent de indignare împotriva agreso­rului, n’a avut nici un cuvânt cald pentru cel lovit deşi actul brutal a fost îndreptat împotriva unui mare român. Atitudinea aceasta a d-lui Tătă­­ră­rescu a putut să indigneze şi a in­dignat până şi pe membrii majori­tăţii Aceştia au aplaudat zgomotos intervenţia abilă şi plină de avânt a d-lui Iorga, care a stabilit toate proporţiile ticăloşiei de la Zguriţa. Nu ştim dacă d. Tătărescu a înţeles somul manifestaţiei majoritate!, dar declaraţia subsecretarului de la interne a fost in fond un act de sinc­reritate. Când ani de zile, prin presă, co- I­municate, discursuri, ins­tincţii con­fidenţiale, circulări cifrate etc., că­­tre jandarmerie şi siguranţă, ţără­niştii sunt prezentaţi ca bolşevici, când se alimentează organele ad­ministrative şi de poliţie judiciară cu cea mai sălbatică ură Împotriva corifeilor acestui partid; când se dă a Înţelege organelor administrative că le este asigurată impunitatea, in ce priveşte ilegalităţile comise con­tra ţărăniştilor; când toate acestea pleacă din oficina ministerului de interne şi a comandamentului jan­­darmăricesc, cum voiţi că in parla­ment d. Tătărescu să dezaprobe in mod temeinic brutalităţile şi ilega­lităţile, şi cum voiţi ca d-sa să aibă accente sincere de indignare, chiar dacă cel lovit este d. Pan Halippa ? ÎNCEPUTUL De căt un lucru. Cele ce s'au pe­trecut ieri la Cameră, nu constitue­­ de­cât începutul unei serii regreta­­bile şi penibile de fapte, ce vor sur­­­­veni foarte curând.­­ Şedinţa de astăzi a Camerei va lămuri guvernul că aprobând tică­loşia de la Zguriţa a trecut dincolo de orice limită permisă şi a provo­cat fapte pe care el cel dintâi le va regreta, care nu le-aţi pus la lege, dar cere au creat o atmosferă defavorabilă şi au venit in capul oamenilor idei pe care foarte cu greu veţi reuşi să Ie scoateţi ? Şi tot astfel in chestia instabilită­­ţei legilor şi a respectului legalită­­ţei. Nu sa aflat încă la dv. că fără o strictă legalitate orice temeinică Întreprindere şi viaţă economică şi financiară nu este posibilă ?“ In esenţă, atât d. Vintilă Brătianu cât şi d­l. G Duca au aflat lucruri dezagreabile din partea delegaţilor reîn­torşi în ţară. Rapoartele lor a­­rată că n’a sosit încă ziua, în care să se poată vorbi de un reviriment­ serios în favoarea noastră, ne pian­tele străine. R. O. ŢĂRĂNIŞTII ŞI GAZUL HALIPPA Parlamentarii partidului ţărănesc s’au întrunit erl ia orele 4 d­a. ia clubul lor dîn calea Victoriei 77 spre a se con­stătii asupra atitudine! ce urmează să ia pentru a se obţine o complectă satisfacţie la agresiunea sălbatică a cărei victimă a fost d. Halippa. întrucât n’au sosit toţi parlamentarii din provincie, consfătuirea a fost amâ­nată pentru astăzi la orele 10 şi jura, dimineaţa. Din cele ce am aflat azi la Cameră, d. Halippa va povesti împrejurările de cari s’a produs agresiunea. Apoi d. Mihalache va citi o declara­ţie în numele partidului ţărănesc. După ce se va expune modul cum a fost atacat d. Halippa şi se va arăta vinovăţia ofiţerului de jandarmi, ţără­niştii vor cere o complectă satisfacţie. Se va indica, de la tribuna Camerei ce anume satisfacţie cer pentru nemai­pomenita sălbăticie comisă asupra d-hii Halippa. Se va acorda sin termen de trei zile ca guvernul să dea această satisfacţie. In cazul când guvernul nu va acorda satisfacţia cerută, ţărăniştii vor a­viza. __ ^ | AL, STREINATATEA ŞI LEGIFERA­REA ROMÂNIEI Unii dintre parlamentarii, care au luat parte la conferinţa de la Roma, s’au reîntors în Capitală, du­pă ce au vizitat şi Parisul. Acei ce aparţin partidului liberal s’au grăbit să facă rapoarte detai­late unora din membrii guvernului, în privinţa celor constatate şi a im­presiilor culese. Astfel un personagiu de marcă a comunicat că în cursul unei con­vorbiri cu vice-preşedintele Came­rei de comerţ din Londra, acesta i-a spus: *■ — „Vă prezentaţi mult mai rel de­cât sunteţi ! Iată de pildă cazul le­gei minelor. Aţi procedat in cele df.o Cunoscuta revistă econo­mi­co-fi­­nanciară „Borsa" dă, in ultimul ed număr, câteva precizări interesante asupra proeetulor d-lui Vintilă Bră­­tianu de reinoire a privilegiului Băncii Naţionale. Iată acele preci­sion! : Capitalul va fi sporit dela 12 la 100 milioane lei Vechii acţionari vor putea subscrie la 2 acţiuni vechi 3 noul, 40.000 acţiuni sunt rezervate subscripţiunii publice la cursul de 5500 lei şi restul adică aproximativ 18.500 acţiuni vor trebui să revie statului. In ce priveşte rennoirea privilegiului el s’ar face pe 40 de ani statul luându-şi obligaţiunea de a rambursa cât mai de vreme datoria sa către bancă, care la rân­urmă, şi mai cu seamă pe cale de dub ei va retrage din circulaţie un regulament, astfel in cât legea nu-i stoc de bilete egal cu sumele rata­­rea. Dacă aţi ştiut că nu faceţi de borsaie. După cum se vede schiţa cât atât, de ce aţi anunţat lucruri, acestei noi opere a guvernului est« care au băgat groază In cel interes făcută. Nu ar rămâne decât she*« sat! ? De ce a|i vestit grozăvii, pe­­lunile de detaliu”. Strămutarea procesului lui Corneliu Zetea Codreanu Curtea de Casaţie S. N­. prezi­dată de d. Oscar Niculescu a jude­cat cererea familiei prefectului a­­sasinat Manciu, de a se strămuta procesul criminalului de la Curtea cu juraţi de Putna la o alta. Acea­sta pe motiv de legitimă suspiciune cu prisosinţă justificată prin cele ce s’au pus la cale în Focşani, cu pri­lejul şedinţei trecute a procesului. înalta Curte găsind cererea înte­meiată, a admis-o, strămutând pro­cesul lui Corneliu Zetea Codreanu la Curtea cu juraţi de Mehedinţi Rem­oirsa privilegiului Băncii Nationale

Next