Dimineaţa, mai 1925 (Anul 21, nr. 6626-6654)

1925-05-01 / nr. 6626

esc; 9fjifi A VIS Feriti­vă de Uleiuri, Vopsele şi Lacuri eftine. Asemenea fabricate sunt compuse din sacăz, petrol, ulei mineral şi cretă. Lucrările vopsite cu ele ca: duşumele, ferestre uşi, acoperişuri uluci etc., lipesc şi nu au du­rabilitate. Vopseaua sau lacul de pe duşumele se ia cu piciorul sau cu covorul, iar cele expuse ploilor se spală aproape complect după ce au foşti udate In două trei rânduri. Plătiţi mai bine ceva mai scump şi cereţi In toate magazinelee din ţară numai vopselele $i lacurile Marca „ASSAN” singurele ce sunt preparate după sistemul enele­­£.222 garantat din ulei de incurat, Copacuri, Chilibar si cu culori chimice curate. Lucrările executate cu produsele noastre vor fi durabile şi frumoa­se, cu luciu, rezistând contra tuturor intemperiilor. Fabricile Assan BUCUREŞTI, — Şos. Ştefan cel Mare No. fitsa ii [ioiapl MARELE MAGAZIN Victoria“ 9, nsmnă 101 Muselin LU Damă negre și culori „ MmswnEX mw * S'" .­ finr nn Bărbăte?ti UOlQ’il durabili „ josete" axXd* „ Pălim­osre fur Servele *2SS Prosoepe pEusale .. Gamene. |vm5*î de dame validul străine „ PmteA „ tul cu po-Strada Selari. 9 ES per. 70.. 130 Mt. 60 22.30 per. 19 .. 03 lat. 3952 * ti il inte laice „ it. 130 050 ear. 027 ta. 1675 [iralBiiSA. de Bae supe­rioare ij *1 tt I» Opal Epi Zefir S 1 lel 38 Ulti. franceze de- Bjj 97.50 125 „ 97.50,, 52 65 sene noi t| culori prima calitate n special pentru Pijamale ,j cele mai noui deseneti garantat pentru lingerie »» pt Robe de Chambre­n negru, gris şi Bli pentru haine şi grabele preoţeşti 140 cm­­» *1 ieumaren I* Pânzărie de tot felul: Chifoane, Indian, Opal, Pânză de cerceafuri, Zefir, Poplinuri pentru cămări bărbăteşti Pro­soape pluşate şi de O­­landă, Otrepe p. bucă­tărie, Cearceafuri, plu­şate p. bae şi cu metru Perdele de reţea etc. Magazin de încredere 2* MuMADIA nea STANCOVICI deschisa In Vila „EMILIA­* şi M1RAMONT1 situată într’un parc splendid pus la dispoziţia oaspeţilor. Mare HOLL cu piak.‘fsală de mâncare şi terasă. Bucătărie Ună, ser­viciul excelent. Lumină electricâ, instalaţie de apă, garaj. Prospecte detailate la cerere. M­OBItEp’Se Dormitoare, Sufragerii, Birouri, Saloane, Antreuri, Mobile de piele Club, Scaune curbate. Vindem cu proprile cele mai eftine. Facem înlesniri de plată NATAN GOLDSTEIN Str. Carol No. 64 — 66 Telet. 27/8. — Expediţii In întreaga ţară — Ateliere proprii de tapiţerie şi tâmplărie — Ministerul Finanţelor Direcţia Datoriei Publice PUBLICAŢÎUNE Se aduce la cunoştinţa generală că conform hotărârii luate in Conferinţa dela Viena şi deciziei Comisiei de re­­paraţiuni, Ministerul de finanţe e obli­gat să centralizeze toate titlurile de Rentă ale fostei Monarhii Austro-Un­­gare, emisiunii dinainte de 28 Iulie 1914 şi care au fost chemate la ştampilare în cursul anului 1921. I In acest scop, toţt detentorii de ase­menea titluri care aparţin Împrumutu­rilor specificate mai jos, sunt obligaţi ca cel mai târziu până la 28 Aprilie crt., să le prezinte la Administraţia fi­nanciară cu un borderou în dublu e­­xemplar în care să fie trecut: împru­mutul, anul emisiunii, dobânda, numă­rul şi valoarea nominală a fiecărui ti­tlu pe împrumuturi, precum şi cuponul ce are ataşat fiecare titlu. Un borde­rou împreună cu titlurile respective va f reţinut de Administraţia financiară, iar, după ce va fi verificat de exactita­te, al doilea borderou semnat de pri­mire şi certificat de exactitate, se va înapoia detentorului­­ împrumuturile cărora aparţin aceste titluri conform repartiţiei Comisiei de reparaţii sunt următoarele: DATORIA GAJATA Rentă Ungară 3, 5 la sută din 1897. Idem 4 la sută din 1910. In patru monede Impr. de 250 de mi­­oane kor. Căi ferats Austriac? din DATORIA AUSTRIACA NEGAJATA Renta 4, 2 la sută din 1868 kor. hâr­tie. I Idem 4, 2 la sută din 1868 kor. ar­gint. Idem. 4 la sută convertită din 1868 kor. Idem, 4 la sută kor. din diferiti ani. Idem, aur fiorini 4 la sută din 1876. Mandate de tezaur 4, 5 la sută din 1914 Coroane. Rentă 3 jum. la sută din 1897. Compagnie d’assurance 4,36 la sută din 1912.­­ DATORIA UNGARA NEGAJATA ] Rentă aur fiorini 4 la sută. Idem. Kor. în patru monezi 4 lumi, la sută. I Idem. Kor. în patru monezi 41/2 la sută din 1914. 1 Rentă Kor. hârtie, 4 la sută din dife­riţi ani. Rentă degrevarea solului 4 la suti din 1889. Rentă drept de băuturi 4 lum. la su­tă din 1902. -â Pentru titlurile pe care detentori­­re­­au depus in Bănci şi pe care Bändig le-au evacuat la Viena sau Budapesta în timpul războiului fiecare va depune' Administraţie­ financiare recipisa Băn­cii unde titlurile au fost depuse împre­ună cu un tablou numeric al acestor­ titluri specificate­ pe împrumuturi şi anii de emisiune conform lămuririlor de mai sus. 'D'AA Ministru, (ss) Vintilă I. Brătianul ■ Director, (ss) C. N. Teianu jfcjL.Ua. ÍQ2.2ZI iia JJLApriliS sa PRIN CRIMA Li iVERE -ROMAN­ (Urraare) kilogram... Intră, — Da, de un să-ţi plătesc. Evadata de la Clermont intră în odae și fu izbită de ordinea desă­vârșită și de curățenia perfectă care domneau acolo. Urcatul scărilor îi tăiase respira­ta, astfel că fu nevoită să se oprea­scă o clipă. — Pari obosită, sărmană femee... zise Lucia, întinzându-i costul pâi­nii. — Puțin, domnișoară. Am mult de umblat și e prima dată că fac asta. — Vrei să șezi un moment ? — O ! nu, mulțumesc... Am ter­minat pentru ziua de azi... Acuma mă duc la prăvălie să dau soco­teala și apoi o să mă odihnesc. Deși zise acestea, totuș Jana nu pleca. Nu-și putea deslipi privirile de pe figura Luciei se simțea atrasă spre ea, împinsă de o simpatie ne­spusă. — Nu ești obișnuită cu meseria asta? reluă lucrătoarea. — Nu, domnișoară... dar o să mă obișnuesc repede... Nu-mi lipsește puterea... nici curajul.» La revede­re, domnișoară. —­ La revedere. Dar Jana tot nu pleca; picioarele îi erau parcă țintuite în pământ. își plimbă privirile cu curiozitate de tr împrejurul odăii. O mașină de cusut și niște stofe îi atraseră a­­tenția. — Ești croitoreasă, domnișoară? întrebă ea. — Da, pot să te servesc ceva? — Or eu nu am cu ce să-mi fac rochii frumoase, din stofele astea scumpe. Dumneata lucrezi pentru bogați? — Negreșit. Dar asta nu mă îm­piedică, în momentele de libertate, să cos și pentru săraci și să le las acrul cât se poate mai eftin. — A, e frumos asta, domnișoară. Voind să schimbe vorba, Lucia a­dăuga: — Așa­dar, dumneata o să-mi a­­duci acuma pâinea în toate ^zilele? — Atâta timp cât o să fiu în sluj­bă la doamna Lebret... și sper că o să fiu mult timp. — Dacă te obosește să urci până în etajul al cincilea, poți s’o lași jos, a portăreasă; ea o­ să-ți dea și ba­nii, iar eu o să mă cobor s’o iau. Să-i spui numai: E pâinea domni­șoarei Lucia. Auzind acest nume, Jana se făcu palidă, inima începu să-i bată cu neregularitate. — A! bolborosi ea, te cheamă Lucia ? — Da. — Frumos nume... îmi place așa de mult... Jana făcu un pas înapoi, învălui fata cu o ultimă privire și plecă zicând: — Pe mâine, domnișoară... Intorcându-se la brutăria din strada Dauphine, Jana își zicea: — Lucia! O chiamă Lucia, ca pe fetița mea ! Numele acesta îmi deș­teaptă în suflet amintiri crude. Chi­pul ei mi-a făcut o impresie stra­nie. Fiica mea trebue să aibă cam această vârstă. Trebue să fie tot așa de mare... tot așa de frumoa­să... și poate că n’o s’o mai văd niciodată! Ce a devenit Lucia mea? Știu eu măcar dacă mai trăește?... Ce chin! Vreau să mai văd pe fata asta... am să-i duc sus pâinea în fiecare zi. Asta o să-mi aducă a­­minte de copilul meu. A doua zi şi în zilele următoare, văduva lui Petre Fortier, în loc să lase pâinea la portăreasa din che­iul Burbon, urca sprintenă cele cinci etaje, ca s-o dea ea însăşi în mâna Luciei. Fata se simţea şi ea atrasă din ce în ce mai mult spre această, fe­mee de treabă, care-şi îndeplinea slujba ei grea cu atâta curaj, Jana termina cursa întotdeauna la casa de pe chei, şi se grăbea, ca să poată sta în mansardă câteva mi­nute. Privea pe Lucia cum lucra, o mânca din ochi şi pleca cu sufletul mulţumit. Nu îndrăznea s’o întrebe asupra trecutului. Şi apoi la ce bun s’o în­trebe? In ce scop? Lucrătoarea se numea Lucia, ca și fata ei, e^ drept; dar cât de multe fete poartă acest nume. Din când în când Jana ve­dea pe Lucian lângă logodnica lui. Fugara dela Clermont nu bănuia că acest tânăr frumos, al cărui nume nu-1 știa, era fiul lui Iuliu Labroue, pe care era acuzată că-l asasinase. Epoca fixată pentru întoarcerea la Paris a falsului Paul Harmant se apropia. Paul Harmant era aștep­tat în ziua de două. Mary spusese lui George Darier — Spune protejatului dumitale să vie la tata în ziua de trei. La întâi ale lunii, Lucian primi o­ scrisoare de la prietenul său. Tână­rul avocat îl invita la masă pentru a doua zi. La ora indicată, Lucian sosi și primul cuvânt lui — Este ceva nou? — Da. Am văzut eri din nou pe domnișoara Harmant. Să te prezinți pe la orele zece dimineața în stra­da Murillo și să ceri să vorbești, din partea mea, cu domnişoara Mary. Ea o să dea ordin de mai înainte să te primească şi te va condude singură la tatăl său. — Iţi mulţumesc din toată inima, dragă George. Tu eşti îngerul meu cel bun. — O să reuşim... Sper şi contez pe aceasta... Am pregătit astăzi şi o scrisoare pentru d. Harmant. Iat-o. Lucian luă scrisoarea şi ceti cu glas tare: „Dragă domnule Harmant, Mi-ai spus adesea că ţi-ar părea bine să găseşti o ocazie ca să-mi faci un serviciu. Ocazia se prezin­tă astăzi, căci mă adresez d-tale ca solicitator. Această scrisoare Iţi va fi înmânată de un prieten al meu de şcoală, de la Arte şi Meserii, me­canic şi desemnat­or de mare merit, dar deoarece meritul, in lumea as­ta, nu este totdeauna răsplătit, prie­tenul meu se găseşte în acest mo­ment, in urma unor mari nenorociri familiare, nu fără ocupaţie, dar in­­tr’o situaţie nedemnă de talentele şi de aptitudinile sale. Solicit de la d-ta, pentru prie­tenul meu, Lucian Labroue, funcţia de director de lucrări la uzinele d-tale. Ai să-l vezi la lucru şi ai să-mi mulţumeşti, sunt sigur, de ca­­cu­­doul pe care ţi-l fac. Până atunci, dragă domnule Harmant, primeşte expresia anticipată a mulțumirilor mele şi crede in sentimentele de înaltă stimă ale devotatului dumita­­le avocat. GEORGE DARIER Lucian strânse mâinile prietenu­lui său. — Mulțumesc, zise el, cu vocea mişcată. — Ai să-mi mulțumeşti mai târ­ziu. Pune scrisoarea în plic, plicul în portofoliu, şi mâine, la zece di­mineaţa, sună la poarta casei din strada Murillo. A doua zi dimineaţa, Lucian se pregăti să se ducă la Paul Har­­m­ant, să-şi îngrijească toaleta cu o deosebită atenţie. Ţinea să apară cu toate avantajile în faţa fiicei­ milionarului, nu din cochetărie, ci pentrucă voia să aibă într’însa o protectoare devotată, și știa că fe­meile se lasă ademenite de ceea ce văd. înainte de a eşi, intră la Lu­­cici — Pleci, dragă ? întrebă ea. — Da, Lucio !... mă duc să fac o vizită unui industriaş care are mi­lioane şi care vrea să continue în Franţa imensele afaceri care l-au îmbogățit în America și l-au făcut celebru în lumea întreagă. — Cum îl chiamă pe industria­șul ăsta ? — Prietenul meu, George, mi-a cerut să promit că n’o să spun ni­mănui numele, până după succesul vizitei, dar pentru tine nu pot avea secrete. Viitorul meu protector se numește Paul Harmant. — Paul Harmant din strada Mu­rillo? întrebă ea. — Da. II cunoști? — Pe el nu, dar cunosc pe fiica lui, domnișoara Mary Harmant. Pentru dânsa am făcut acum în urmă rochia aceea de seară care te-a încântat atâta. Devenită voioasă, Lucia adăugă: — O, acuma nu-mi mai e teamă că n’ai să reuşeşti. D-şoara Mary e încântătoare, bună, blândă, bine­voitoare, iubitoare... în sfârşit are toate calităţile ; tatăl unei astfel de fete nu poate fi şi el decât un om excelent ! nu mi-e teamă ! Du-te mai repede, dragă. Lucian îşi sărută logodnica pe frunte şi se îndreptă spre cartierul aristocrat de lângă parcul­­Mon­­ceau. Cum ajunse, fu primit de Mary. Fata petrecuse o noapte li­niștită, avea figura mai puțin obo­sită și trăsăturile mai puţin trase decât de obicei. O rochie de dimineață, foarte garnisită, ascundea slăbiciunea^bol­­năvicioasă a corpului. Era încântă­toare așa. (Va urma) (56) DIMINEAȚA Căruţă sfărâmată de tren CÂŢIVA CĂLÂTORI RĂNIŢI Trenul de persoane local nr. 446 din ziua de 28 Aprilie a surprins pe linie la rampa cantonului nr. 102 între staţiile Sargu şi Diosig din Ardeal o căruţă cu un cal. Că­ruţa a fost sfărâmată şi animalul omorât. Cum lovirea căruţei s’a făcut pe . . . ... București partea laterală a trenului, cei câțiva Calea Moșilor 254 26 Aprilie 1925 călători cari se aflau pe o scară­ a­ unui vagon au fost răniți. Joi ■»I Ortodox: Sf. Ap. Iacob Catolic: Caterlna Protestant: Iosua Ebraic: 6 Ijar Răsăritul soarelui la 5,10 — Apusul soarelui la 7,17 SUN A FOST TIMPUL Eli foarte noros şi vântul suflă dela WSW cu 3 m.p.s. Temp. maximă de azi-25 gr Minime de azi 8 gr. TIMPUL PROBABIL, dela 25—30, orele 13. — Timpul se va menţine posomorât şi ploios. Vântul va su­fla potrivit din direcţiuni variabile, temperatura va descreşte. Perioada de ploi care a început va fi după toate probabilităţile mai lungă. de SITUAŢIUNEA ATMOSFERICA 8 a. m. — Presiunea 756 mm. tem- IN EUROPA orele 8 a. m. Regimul peratura 13 gr. Umid. 75%. ‘Cerul depresionar din centrul şi vestul continentului se menţine şi azi pre­cum şi maximile barometrice din nordul Europei şi estul Rusiei. Temperaturile au crescut în cen­trul Europei şi estul Rusiei, pe când în rest au scăzut variind azi între 17 gr. în Grecia şi minus 9 gr. în nordul Rusiei. Precipitaţiuni au căzut aproape in întreaga Europă centrală. IN ROMANIA. — Prin nordul ex­trem, în nord-vest şi vestul ţării a continuat să mai plouă, pe alocuri însoţită de manifestaţiuni electrice şi grindină. Azi de dimineaţă cerul se menţinea senin numai în partea de est, în timp ce vântul sufla po­trivit şi din direcţiuni diferite. Pre­siunea faţă de ani dimineaţă a scăzut, exceptând partea de sud-vest unde a crescut şi era cuprinsă în­tre 755 mm. la Sibiu şi 750 mm. la Tg-Jiu, iar temperatura intre 7 gr. la Caransebeş şi 15 gr. la Iaşi. Tem­peraturile maxime ori au atins va­lori Intre 25 gr. la Iaşi şi Bumbota şi 17 gr. la Caransebeş. Noaptea ce­le minime au scăzut Intre 4 gr. la Caransebeş şi 12 gr. la. Severin. LA BUCUREŞTI-FILARET, orele 30 Aprilie Vineri 1 Mai 1923 Farmaciile de serviciu Const. Andrieş, şos. Basarab 26; D. Adamovici, calea Griviţei 81 ; A. Alb­ini, calea Victoriei 98; Gh. Ho­tărâtul, str. Vasile Lastăr 82; Dr. E. Grigorescu, str. En. Văcărescu 3 (piaţa Bibescu-Vodă) ; N. Radilă, şos. Mihai­ Bravu 34; Dr. C. Gurci, calea Dorobanţi 12; Al. Leist, str. Dr. Felix 67; Dr. A. Armăşescu, ca­lea 13 Septembrie 121; Gh. Urseanu,­­ str. Col. Orero 11; Dr. Luc. Petrescu, I șos. Gotroceni 15 bis; I Ioanide, ra­­durată lea Călăraşi 109; Dr. Gh. Sima, str. I 11 Iunie 28. SPECTACOLE CINEMA TERRA: Şeriful cel straşnic şi trupa Niculescu Buzău. CINEMA GLORIA (calea Văcă­reşti) : Blestemul. CINEMA POPULAR : Ofiţerul de gardă cu Maria Korda. CINEMA EDISON: Ocolul Lumei, 12 acte şi o comedie cu Zigotto. CINEMA ROMA : Samson pe Co­­meră. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Nu-CINEMA DOAMNE­I : Circul mor-­ tian cel înţelept şi artişti de varie­­ţii, intre flacăre şi fiare. | teu. CINEMA JUPITER (Moşilor!: CINEMA MARCOM: Cirrul La Terre Promise (Ţara făgăduinţii). | flăcări şi trupa Titu Mihăilescu la TEATRUL NAŢIONAL: Matineu: Thebaida; Seara : Isus. OPERA ROMANA : Carmen TEATRUL REGINA MARIA: Domnul de la ora 5. TEATRUL MIC : Asta. TEATRUL CENTRAL: Iohannis­­feuer. CINEMA PATHE-PALACE: Sa­­lammbo. CINEMA FRASCATI: Făt Frumos. INFORMATIUNI „Monitorul Oficial" In numărul Sâmbătă 2 Mai a. c., ora 6 p. m., său cu data de Miercuri 29 Aprilie va vorbi la Fundaţiunea Universitară 1925, publică un comunicat al pre- Carol I, d. ing. Stravil Cunescu, des­­şedinţiei consiliului de miniştri prin pre: „Mâna de lucru în producţia la­­care anunţă că Interimatul ministe- tională"­ rului de Industrie şi comerţ înce- Această conferinţă face parte din ci­tează pe ziua de 28 Aprilie, titula­rul acestui departament, d. Tancred Constantinescu, sosind in ţară, ciul de conferinţe organizat de Intitu­­tul Economic Românesc, asupra „Pro­blemelor Producţiunei“. D. Marino, director in ministerul sănătăţii publice (inspectoratul ge-Prăvilii şi apartamente­neral balneo-climaterie) s-a întors de StarROase confort moderat S3 la Băile Herculane, unde a stat Închiriază SIT. Mihai Vodă 15 Lăzi­ al ziarului. zece Zile­ (vis-a-vis­ri­anta Poştei). Imobil ron­. Cartier comercial. D-sa a Inspectat instalaţiunile din acea staţiune şi a luat ultimele mă­suri pentru amenajarea in vederea sesonului balnear, care începe la 11 Mai. Duminică 3 Mai orele 11 dim., d. Anibal Teodorescu va vorbi, în c­aula fundaţiei universitare Carol I, în ci­clul conferinţelor Institutului Social Ministerul instrucţiunii a infri­, l­­a d_na jv­aria Atanasovici, strada tat, cu începere de la 1 Maiu a. c., i­ntena j^C. u. o şcoală de ţesătorie (scoarţe orien­tale) la Ada-Kaleh, de AU-Rafoa. In ziua de 7 Mai va avea loc la ci­­i­nematograful „Colos** o reprezentatie­­ extraordinară cu un film special orga­­ nesa „ROSE-FRANCE“ S­tr. Gen.­ Lalaovari, 19 (Icoanei) frumoase poveşti scrise A pus In vânzare un Mare Stoch de MĂRFURI de SEZON cu preţuri de SACRIFICIU ______________________________| nizată de Societatea Materna. Biletele miai—w.........—’ ■■■rTM«",«»­­ se pot reţine înca je pe acum la d-na Plimbarea însoţită de o prelegere horticolă organizată de Societatea de Horticultura din România va avea loc în ziua de 1 Mai la Stabilim­entul Hor­ticol al d-lui D. Lacroix, calea Raho­­vei 343, întâlnirea va fi Vineri 1 Mai orele 9 luni. dimineaţa la staţiunea tramva­iului 15 la antrepozite unde se vor găsi vehicule pentru transportarea visita­­torilor amatori. La direcţia generală a fermelor „ . . .. . . . . din ministerul de agricultură se iii- j ---------­Blftec delicios ca altă dată la Du­­rleu. La Bodega Sărindar, str. Sărindar 1. Servește și după teatru. Roman, despre: „Tendințele soc e in |­seste 0 mică cantitate de sulfat r? I | fZ S IV? I KT SfUl #«3« dreptul pu 11c .______ cupru pentru nevoile agriculto-! ^ ^ " ■»■©Ci© 'Azi Joi 30 Aprilie ora 8 seara, va­riior. avea loc în sala „Dacia“ o întru­nire publică, convocată de comi­tetul de acţiune al organizaţiilor negustoreşti pentru prelungirea contractelor*. Doritorii se pot adresa ministe­rului. Juriul Salonului oficial a acor­dat, anul acesta, următoarele pre­mii expozanţilor: Marele premiu, pictorului Gh. Petraşcu; douăsprezece premii e­­gale şi cari se vor fixa de minister, d-lor: Sabin Pop, V. Popescu, Io­van Mihail, Tache Soroceanu, Dra­­goe Petrescu, Iorgulescu, Horaţiul Dimitriu, Pa­atriandopol, Chiria­­cof, A. Demian, Aurel Băeşu şi Teodora Cernat; premiile „Simu" au fost acordate d-lui Ionescu- Sin şi d-nei Sărova. Salonul a mai acordat şi două burse de voiaj în străinătate d-lor: A. Constantinescu şi Mih. Onofrei. Societ. de caritatea „Tea-Room“ din strada Romană organizează pentru seara de 10 Mai un „garden party“ în parcul (General Arion) strada Romană 17. Numeroase sur­­prize și jazz-band. Iată rezultatul examenului dat capacitate la limba română specia­litatea secundară: Alexandrescu Elena, Alexandres­­cu Zoe, Becheanu Elena, Căpitano­­vici Elena, Climescu Elena, Cons­­tantin Iascu V., Custureasiu Maria, Dobroneanu Aurelia, Dobrotescu Elena, Dumitrescu-Rădulescu A­­nastasia, Herăscu Zoe, Helban An­ton, Ionescu Nicoleta, Lețu Ecate­­rina, Lăzărescu Eugenia, Manoles­­cu Maria, Papacostea Manassian Cornelia, Păun Eleonora, Poitzer, Elena, Steriopol Ion, Varduca Ma­­ria, Vârgolici-Constantinescu Lu­­creţia, Vârgolici Melinte Marga­­reta. • Examenul oral pentru specialita­tea secundară va începe Sâmbătă 2 Mai, ora 10 a. m. -_________’ — ’■-Li— Balonul special de Încălţăminte al Tasel smmn pir ger Calea Victoriei No. 9 Şose­C zilnic noi transportări de încălţă­minte străină pentru sezonul de vară. De remarcat ultimele noutăţi ale repu­tatelor mărci mondiale Sally, Tip-Top Stars şi Step-Over De piele şi de pânză in toate culorile. Eri a fost utlima zi a opera­ţiilor Cercului de recrutare Bucu­reşti — pentru clasa anului 1926. Co­­isia a lucrat la prefectura po­liţiei Capitalei sub preşedenţia d-lui general Nicoleanu asistat de d-nii coloneii Petrescu Richard şi Cezar Ionescu. Ministerul instrucţiune! a aprobat, recomandarea consiliului profesoral şi a Senatului universităţii din Bu­cureşti, ca d. docent dr. Paulian, să ţină un curs liber de clinică şi pa­tologie nervoasă, la facultatea de medicină din Bucureşti. D. Al. N. Ştefănescu Inspector general administrativ a fost dele­gat să îndeplinească şi funcţiunea de prefect al judeţului Putna în lo­cul d-lui Gavriliu demisionat. Astăzi joi, s-a pus în vânzare No. 2 din „Biblio­­teca Tineretul“ care­ cu­prinde, sub titlul „Crorto­­tul ferm­ecat“, o serie de Se anunţă logodna domnişoarei Ele­onora Saltzman cu d-l Bernhard Weiss, proprietarul fabricei de mezeluri Carol Fischer S­solt. Mâine Vineri se va face la Că­lăraşi — în prezenţa d-lui C. Ba­­nu fost ministru — împroprietări­rea a 700 de demobilizaţi. D-RUL HELLER specialist in boale de piele şi păr, radioterapie. Consultă de la 2­5 p. m. în B-dul Domniţei No. 14. Telefon 48 38. Societatea studenţilor în Agricul­­tură-Herăstrău, roagă stăruitor persoanele cari mai define liste de subscripţie, să binevoiască să le înapoieze de urgenţă, în orice sta­re, întrucât la 15 Mai a. c. se în­chide irevocabil subscripţia. D. Rudolf Brauner şi-a susţinut cu succes teza de doctorat în me­dicină şi chirurgie, tratând despre „Autoseroterapia intrarahidiană în encefalita epidemică acută şi urmă­rile encefalitei epidemice (boala somnului). Aflăm din Paris că d. Samuel Stern, doctor în Idrept ,a susţinut cu mare succes teza de doctorat la facultatea juridică de acolo. Tit­lul tezei este: „Juriul technic. Schi­ţa unei justiţii penale raţionale“. Teza a fost reţinută de juriu. Cercul de studii farmaceutice, va ţine şedinţă Sâmbătă 2 Mai, ora 9 seara în localul Laboratorului de chi­mie analitică (Bulevardul Carol 16) cu următoarea ordine de zi: Dr­. A. Miha­­lovici: Deosebirea apelor medicamen­toase de cele artificiale. Dr. C. Cerbu­­lescu: Despre impurităţile medicamen­telor din comerț. Prof. S. Vintilescu: Stagiul de practică farmaceutică. Discuți­a asupra farmacopeei. Vechiul nostru colaborator, d. A­­lex. F. Mihail, care s'a specializat in chimia uleiurilor eterice, arome­lor și culorilor alimentare, fiind şi un cunoscător al chestiei alcoolis­mului, va face pentru cetitorii zia­­ rului „Dimineața" o anchetă în lu­­mea ştiinţifica şi industrială, nu le a flătură cu noua lege pentru unifi­carea regimului băuturilor spir­,­toase. Primul articol al colaboratorului nostru a apărut în numărul de as. Victor e5 St­ranafilafiu-se desfiinţează ate­lierul şi soldează toată marfa. Amutare de ocaziuni să se grăbească. Duminică 3 Mai orele 11 dim., d.­­ Anibal Teodorescu va vorbi în J­ula Fundaţiei Universitare Carol I, în ciclul conferinţelor Institutu­lui Social Român, despre: „Tendiin­ţele sociale în dreptul public“... D. inginer Mario Villa şeful ex­ploatărilor petrolifere ale republice! Argentina se află de câteva zile în Capitală într-o călătorie de studiu. D-sa a vizitat instituţiile geologi­ce şi regiunile petrolifere. D-na şi D-nul Herman Steiner au plăcere a anunţa naşterea fetiţei lor N­AH ABIE

Next