Dimineaţa, mai 1925 (Anul 21, nr. 6626-6654)
1925-05-01 / nr. 6626
esc; 9fjifi A VIS Feritivă de Uleiuri, Vopsele şi Lacuri eftine. Asemenea fabricate sunt compuse din sacăz, petrol, ulei mineral şi cretă. Lucrările vopsite cu ele ca: duşumele, ferestre uşi, acoperişuri uluci etc., lipesc şi nu au durabilitate. Vopseaua sau lacul de pe duşumele se ia cu piciorul sau cu covorul, iar cele expuse ploilor se spală aproape complect după ce au foşti udate In două trei rânduri. Plătiţi mai bine ceva mai scump şi cereţi In toate magazinelee din ţară numai vopselele $i lacurile Marca „ASSAN” singurele ce sunt preparate după sistemul enele£.222 garantat din ulei de incurat, Copacuri, Chilibar si cu culori chimice curate. Lucrările executate cu produsele noastre vor fi durabile şi frumoase, cu luciu, rezistând contra tuturor intemperiilor. Fabricile Assan BUCUREŞTI, — Şos. Ştefan cel Mare No. fitsa ii [ioiapl MARELE MAGAZIN Victoria“ 9, nsmnă 101 Muselin LU Damă negre și culori „ MmswnEX mw * S'" . finr nn Bărbăte?ti UOlQ’il durabili „ josete" axXd* „ Pălimosre fur Servele *2SS Prosoepe pEusale .. Gamene. |vm5*î de dame validul străine „ PmteA „ tul cu po-Strada Selari. 9 ES per. 70.. 130 Mt. 60 22.30 per. 19 .. 03 lat. 3952 * ti il inte laice „ it. 130 050 ear. 027 ta. 1675 [iralBiiSA. de Bae superioare ij *1 tt I» Opal Epi Zefir S 1 lel 38 Ulti. franceze de- Bjj 97.50 125 „ 97.50,, 52 65 sene noi t| culori prima calitate n special pentru Pijamale ,j cele mai noui deseneti garantat pentru lingerie »» pt Robe de Chambren negru, gris şi Bli pentru haine şi grabele preoţeşti 140 cm» *1 ieumaren I* Pânzărie de tot felul: Chifoane, Indian, Opal, Pânză de cerceafuri, Zefir, Poplinuri pentru cămări bărbăteşti Prosoape pluşate şi de Olandă, Otrepe p. bucătărie, Cearceafuri, pluşate p. bae şi cu metru Perdele de reţea etc. Magazin de încredere 2* MuMADIA nea STANCOVICI deschisa In Vila „EMILIA* şi M1RAMONT1 situată într’un parc splendid pus la dispoziţia oaspeţilor. Mare HOLL cu piak.‘fsală de mâncare şi terasă. Bucătărie Ună, serviciul excelent. Lumină electricâ, instalaţie de apă, garaj. Prospecte detailate la cerere. MOBItEp’Se Dormitoare, Sufragerii, Birouri, Saloane, Antreuri, Mobile de piele Club, Scaune curbate. Vindem cu proprile cele mai eftine. Facem înlesniri de plată NATAN GOLDSTEIN Str. Carol No. 64 — 66 Telet. 27/8. — Expediţii In întreaga ţară — Ateliere proprii de tapiţerie şi tâmplărie — Ministerul Finanţelor Direcţia Datoriei Publice PUBLICAŢÎUNE Se aduce la cunoştinţa generală că conform hotărârii luate in Conferinţa dela Viena şi deciziei Comisiei de reparaţiuni, Ministerul de finanţe e obligat să centralizeze toate titlurile de Rentă ale fostei Monarhii Austro-Ungare, emisiunii dinainte de 28 Iulie 1914 şi care au fost chemate la ştampilare în cursul anului 1921. I In acest scop, toţt detentorii de asemenea titluri care aparţin Împrumuturilor specificate mai jos, sunt obligaţi ca cel mai târziu până la 28 Aprilie crt., să le prezinte la Administraţia financiară cu un borderou în dublu exemplar în care să fie trecut: împrumutul, anul emisiunii, dobânda, numărul şi valoarea nominală a fiecărui titlu pe împrumuturi, precum şi cuponul ce are ataşat fiecare titlu. Un borderou împreună cu titlurile respective va f reţinut de Administraţia financiară, iar, după ce va fi verificat de exactitate, al doilea borderou semnat de primire şi certificat de exactitate, se va înapoia detentorului împrumuturile cărora aparţin aceste titluri conform repartiţiei Comisiei de reparaţii sunt următoarele: DATORIA GAJATA Rentă Ungară 3, 5 la sută din 1897. Idem 4 la sută din 1910. In patru monede Impr. de 250 de mioane kor. Căi ferats Austriac? din DATORIA AUSTRIACA NEGAJATA Renta 4, 2 la sută din 1868 kor. hârtie. I Idem 4, 2 la sută din 1868 kor. argint. Idem. 4 la sută convertită din 1868 kor. Idem, 4 la sută kor. din diferiti ani. Idem, aur fiorini 4 la sută din 1876. Mandate de tezaur 4, 5 la sută din 1914 Coroane. Rentă 3 jum. la sută din 1897. Compagnie d’assurance 4,36 la sută din 1912. DATORIA UNGARA NEGAJATA ] Rentă aur fiorini 4 la sută. Idem. Kor. în patru monezi 4 lumi, la sută. I Idem. Kor. în patru monezi 41/2 la sută din 1914. 1 Rentă Kor. hârtie, 4 la sută din diferiţi ani. Rentă degrevarea solului 4 la suti din 1889. Rentă drept de băuturi 4 lum. la sută din 1902. -â Pentru titlurile pe care detentorireau depus in Bănci şi pe care Bändig le-au evacuat la Viena sau Budapesta în timpul războiului fiecare va depune' Administraţie financiare recipisa Băncii unde titlurile au fost depuse împreună cu un tablou numeric al acestor titluri specificate pe împrumuturi şi anii de emisiune conform lămuririlor de mai sus. 'D'AA Ministru, (ss) Vintilă I. Brătianul ■ Director, (ss) C. N. Teianu jfcjL.Ua. ÍQ2.2ZI iia JJLApriliS sa PRIN CRIMA Li iVERE -ROMAN (Urraare) kilogram... Intră, — Da, de un să-ţi plătesc. Evadata de la Clermont intră în odae și fu izbită de ordinea desăvârșită și de curățenia perfectă care domneau acolo. Urcatul scărilor îi tăiase respirata, astfel că fu nevoită să se oprească o clipă. — Pari obosită, sărmană femee... zise Lucia, întinzându-i costul pâinii. — Puțin, domnișoară. Am mult de umblat și e prima dată că fac asta. — Vrei să șezi un moment ? — O ! nu, mulțumesc... Am terminat pentru ziua de azi... Acuma mă duc la prăvălie să dau socoteala și apoi o să mă odihnesc. Deși zise acestea, totuș Jana nu pleca. Nu-și putea deslipi privirile de pe figura Luciei se simțea atrasă spre ea, împinsă de o simpatie nespusă. — Nu ești obișnuită cu meseria asta? reluă lucrătoarea. — Nu, domnișoară... dar o să mă obișnuesc repede... Nu-mi lipsește puterea... nici curajul.» La revedere, domnișoară. — La revedere. Dar Jana tot nu pleca; picioarele îi erau parcă țintuite în pământ. își plimbă privirile cu curiozitate de tr împrejurul odăii. O mașină de cusut și niște stofe îi atraseră atenția. — Ești croitoreasă, domnișoară? întrebă ea. — Da, pot să te servesc ceva? — Or eu nu am cu ce să-mi fac rochii frumoase, din stofele astea scumpe. Dumneata lucrezi pentru bogați? — Negreșit. Dar asta nu mă împiedică, în momentele de libertate, să cos și pentru săraci și să le las acrul cât se poate mai eftin. — A, e frumos asta, domnișoară. Voind să schimbe vorba, Lucia adăuga: — Așadar, dumneata o să-mi aduci acuma pâinea în toate ^zilele? — Atâta timp cât o să fiu în slujbă la doamna Lebret... și sper că o să fiu mult timp. — Dacă te obosește să urci până în etajul al cincilea, poți s’o lași jos, a portăreasă; ea o să-ți dea și banii, iar eu o să mă cobor s’o iau. Să-i spui numai: E pâinea domnișoarei Lucia. Auzind acest nume, Jana se făcu palidă, inima începu să-i bată cu neregularitate. — A! bolborosi ea, te cheamă Lucia ? — Da. — Frumos nume... îmi place așa de mult... Jana făcu un pas înapoi, învălui fata cu o ultimă privire și plecă zicând: — Pe mâine, domnișoară... Intorcându-se la brutăria din strada Dauphine, Jana își zicea: — Lucia! O chiamă Lucia, ca pe fetița mea ! Numele acesta îmi deșteaptă în suflet amintiri crude. Chipul ei mi-a făcut o impresie stranie. Fiica mea trebue să aibă cam această vârstă. Trebue să fie tot așa de mare... tot așa de frumoasă... și poate că n’o s’o mai văd niciodată! Ce a devenit Lucia mea? Știu eu măcar dacă mai trăește?... Ce chin! Vreau să mai văd pe fata asta... am să-i duc sus pâinea în fiecare zi. Asta o să-mi aducă aminte de copilul meu. A doua zi şi în zilele următoare, văduva lui Petre Fortier, în loc să lase pâinea la portăreasa din cheiul Burbon, urca sprintenă cele cinci etaje, ca s-o dea ea însăşi în mâna Luciei. Fata se simţea şi ea atrasă din ce în ce mai mult spre această, femee de treabă, care-şi îndeplinea slujba ei grea cu atâta curaj, Jana termina cursa întotdeauna la casa de pe chei, şi se grăbea, ca să poată sta în mansardă câteva minute. Privea pe Lucia cum lucra, o mânca din ochi şi pleca cu sufletul mulţumit. Nu îndrăznea s’o întrebe asupra trecutului. Şi apoi la ce bun s’o întrebe? In ce scop? Lucrătoarea se numea Lucia, ca și fata ei, e^ drept; dar cât de multe fete poartă acest nume. Din când în când Jana vedea pe Lucian lângă logodnica lui. Fugara dela Clermont nu bănuia că acest tânăr frumos, al cărui nume nu-1 știa, era fiul lui Iuliu Labroue, pe care era acuzată că-l asasinase. Epoca fixată pentru întoarcerea la Paris a falsului Paul Harmant se apropia. Paul Harmant era așteptat în ziua de două. Mary spusese lui George Darier — Spune protejatului dumitale să vie la tata în ziua de trei. La întâi ale lunii, Lucian primi o scrisoare de la prietenul său. Tânărul avocat îl invita la masă pentru a doua zi. La ora indicată, Lucian sosi și primul cuvânt lui — Este ceva nou? — Da. Am văzut eri din nou pe domnișoara Harmant. Să te prezinți pe la orele zece dimineața în strada Murillo și să ceri să vorbești, din partea mea, cu domnişoara Mary. Ea o să dea ordin de mai înainte să te primească şi te va condude singură la tatăl său. — Iţi mulţumesc din toată inima, dragă George. Tu eşti îngerul meu cel bun. — O să reuşim... Sper şi contez pe aceasta... Am pregătit astăzi şi o scrisoare pentru d. Harmant. Iat-o. Lucian luă scrisoarea şi ceti cu glas tare: „Dragă domnule Harmant, Mi-ai spus adesea că ţi-ar părea bine să găseşti o ocazie ca să-mi faci un serviciu. Ocazia se prezintă astăzi, căci mă adresez d-tale ca solicitator. Această scrisoare Iţi va fi înmânată de un prieten al meu de şcoală, de la Arte şi Meserii, mecanic şi desemnator de mare merit, dar deoarece meritul, in lumea asta, nu este totdeauna răsplătit, prietenul meu se găseşte în acest moment, in urma unor mari nenorociri familiare, nu fără ocupaţie, dar intr’o situaţie nedemnă de talentele şi de aptitudinile sale. Solicit de la d-ta, pentru prietenul meu, Lucian Labroue, funcţia de director de lucrări la uzinele d-tale. Ai să-l vezi la lucru şi ai să-mi mulţumeşti, sunt sigur, de cacudoul pe care ţi-l fac. Până atunci, dragă domnule Harmant, primeşte expresia anticipată a mulțumirilor mele şi crede in sentimentele de înaltă stimă ale devotatului dumitale avocat. GEORGE DARIER Lucian strânse mâinile prietenului său. — Mulțumesc, zise el, cu vocea mişcată. — Ai să-mi mulțumeşti mai târziu. Pune scrisoarea în plic, plicul în portofoliu, şi mâine, la zece dimineaţa, sună la poarta casei din strada Murillo. A doua zi dimineaţa, Lucian se pregăti să se ducă la Paul Harmant, să-şi îngrijească toaleta cu o deosebită atenţie. Ţinea să apară cu toate avantajile în faţa fiicei milionarului, nu din cochetărie, ci pentrucă voia să aibă într’însa o protectoare devotată, și știa că femeile se lasă ademenite de ceea ce văd. înainte de a eşi, intră la Lucici — Pleci, dragă ? întrebă ea. — Da, Lucio !... mă duc să fac o vizită unui industriaş care are milioane şi care vrea să continue în Franţa imensele afaceri care l-au îmbogățit în America și l-au făcut celebru în lumea întreagă. — Cum îl chiamă pe industriașul ăsta ? — Prietenul meu, George, mi-a cerut să promit că n’o să spun nimănui numele, până după succesul vizitei, dar pentru tine nu pot avea secrete. Viitorul meu protector se numește Paul Harmant. — Paul Harmant din strada Murillo? întrebă ea. — Da. II cunoști? — Pe el nu, dar cunosc pe fiica lui, domnișoara Mary Harmant. Pentru dânsa am făcut acum în urmă rochia aceea de seară care te-a încântat atâta. Devenită voioasă, Lucia adăugă: — O, acuma nu-mi mai e teamă că n’ai să reuşeşti. D-şoara Mary e încântătoare, bună, blândă, binevoitoare, iubitoare... în sfârşit are toate calităţile ; tatăl unei astfel de fete nu poate fi şi el decât un om excelent ! nu mi-e teamă ! Du-te mai repede, dragă. Lucian îşi sărută logodnica pe frunte şi se îndreptă spre cartierul aristocrat de lângă parculMonceau. Cum ajunse, fu primit de Mary. Fata petrecuse o noapte liniștită, avea figura mai puțin obosită și trăsăturile mai puţin trase decât de obicei. O rochie de dimineață, foarte garnisită, ascundea slăbiciunea^bolnăvicioasă a corpului. Era încântătoare așa. (Va urma) (56) DIMINEAȚA Căruţă sfărâmată de tren CÂŢIVA CĂLÂTORI RĂNIŢI Trenul de persoane local nr. 446 din ziua de 28 Aprilie a surprins pe linie la rampa cantonului nr. 102 între staţiile Sargu şi Diosig din Ardeal o căruţă cu un cal. Căruţa a fost sfărâmată şi animalul omorât. Cum lovirea căruţei s’a făcut pe . . . ... București partea laterală a trenului, cei câțiva Calea Moșilor 254 26 Aprilie 1925 călători cari se aflau pe o scară a unui vagon au fost răniți. Joi ■»I Ortodox: Sf. Ap. Iacob Catolic: Caterlna Protestant: Iosua Ebraic: 6 Ijar Răsăritul soarelui la 5,10 — Apusul soarelui la 7,17 SUN A FOST TIMPUL Eli foarte noros şi vântul suflă dela WSW cu 3 m.p.s. Temp. maximă de azi-25 gr Minime de azi 8 gr. TIMPUL PROBABIL, dela 25—30, orele 13. — Timpul se va menţine posomorât şi ploios. Vântul va sufla potrivit din direcţiuni variabile, temperatura va descreşte. Perioada de ploi care a început va fi după toate probabilităţile mai lungă. de SITUAŢIUNEA ATMOSFERICA 8 a. m. — Presiunea 756 mm. tem- IN EUROPA orele 8 a. m. Regimul peratura 13 gr. Umid. 75%. ‘Cerul depresionar din centrul şi vestul continentului se menţine şi azi precum şi maximile barometrice din nordul Europei şi estul Rusiei. Temperaturile au crescut în centrul Europei şi estul Rusiei, pe când în rest au scăzut variind azi între 17 gr. în Grecia şi minus 9 gr. în nordul Rusiei. Precipitaţiuni au căzut aproape in întreaga Europă centrală. IN ROMANIA. — Prin nordul extrem, în nord-vest şi vestul ţării a continuat să mai plouă, pe alocuri însoţită de manifestaţiuni electrice şi grindină. Azi de dimineaţă cerul se menţinea senin numai în partea de est, în timp ce vântul sufla potrivit şi din direcţiuni diferite. Presiunea faţă de ani dimineaţă a scăzut, exceptând partea de sud-vest unde a crescut şi era cuprinsă între 755 mm. la Sibiu şi 750 mm. la Tg-Jiu, iar temperatura intre 7 gr. la Caransebeş şi 15 gr. la Iaşi. Temperaturile maxime ori au atins valori Intre 25 gr. la Iaşi şi Bumbota şi 17 gr. la Caransebeş. Noaptea cele minime au scăzut Intre 4 gr. la Caransebeş şi 12 gr. la. Severin. LA BUCUREŞTI-FILARET, orele 30 Aprilie Vineri 1 Mai 1923 Farmaciile de serviciu Const. Andrieş, şos. Basarab 26; D. Adamovici, calea Griviţei 81 ; A. Albini, calea Victoriei 98; Gh. Hotărâtul, str. Vasile Lastăr 82; Dr. E. Grigorescu, str. En. Văcărescu 3 (piaţa Bibescu-Vodă) ; N. Radilă, şos. Mihai Bravu 34; Dr. C. Gurci, calea Dorobanţi 12; Al. Leist, str. Dr. Felix 67; Dr. A. Armăşescu, calea 13 Septembrie 121; Gh. Urseanu, str. Col. Orero 11; Dr. Luc. Petrescu, I șos. Gotroceni 15 bis; I Ioanide, radurată lea Călăraşi 109; Dr. Gh. Sima, str. I 11 Iunie 28. SPECTACOLE CINEMA TERRA: Şeriful cel straşnic şi trupa Niculescu Buzău. CINEMA GLORIA (calea Văcăreşti) : Blestemul. CINEMA POPULAR : Ofiţerul de gardă cu Maria Korda. CINEMA EDISON: Ocolul Lumei, 12 acte şi o comedie cu Zigotto. CINEMA ROMA : Samson pe Comeră. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Nu-CINEMA DOAMNEI : Circul mor- tian cel înţelept şi artişti de varieţii, intre flacăre şi fiare. | teu. CINEMA JUPITER (Moşilor!: CINEMA MARCOM: Cirrul La Terre Promise (Ţara făgăduinţii). | flăcări şi trupa Titu Mihăilescu la TEATRUL NAŢIONAL: Matineu: Thebaida; Seara : Isus. OPERA ROMANA : Carmen TEATRUL REGINA MARIA: Domnul de la ora 5. TEATRUL MIC : Asta. TEATRUL CENTRAL: Iohannisfeuer. CINEMA PATHE-PALACE: Salammbo. CINEMA FRASCATI: Făt Frumos. INFORMATIUNI „Monitorul Oficial" In numărul Sâmbătă 2 Mai a. c., ora 6 p. m., său cu data de Miercuri 29 Aprilie va vorbi la Fundaţiunea Universitară 1925, publică un comunicat al pre- Carol I, d. ing. Stravil Cunescu, desşedinţiei consiliului de miniştri prin pre: „Mâna de lucru în producţia lacare anunţă că Interimatul ministe- tională" rului de Industrie şi comerţ înce- Această conferinţă face parte din citează pe ziua de 28 Aprilie, titularul acestui departament, d. Tancred Constantinescu, sosind in ţară, ciul de conferinţe organizat de Intitutul Economic Românesc, asupra „Problemelor Producţiunei“. D. Marino, director in ministerul sănătăţii publice (inspectoratul ge-Prăvilii şi apartamenteneral balneo-climaterie) s-a întors de StarROase confort moderat S3 la Băile Herculane, unde a stat Închiriază SIT. Mihai Vodă 15 Lăzi al ziarului. zece Zile (vis-a-visrianta Poştei). Imobil ron. Cartier comercial. D-sa a Inspectat instalaţiunile din acea staţiune şi a luat ultimele măsuri pentru amenajarea in vederea sesonului balnear, care începe la 11 Mai. Duminică 3 Mai orele 11 dim., d. Anibal Teodorescu va vorbi, în caula fundaţiei universitare Carol I, în ciclul conferinţelor Institutului Social Ministerul instrucţiunii a infri, la d_na jvaria Atanasovici, strada tat, cu începere de la 1 Maiu a. c., intena j^C. u. o şcoală de ţesătorie (scoarţe orientale) la Ada-Kaleh, de AU-Rafoa. In ziua de 7 Mai va avea loc la ciinematograful „Colos** o reprezentatie extraordinară cu un film special orga nesa „ROSE-FRANCE“ Str. Gen. Lalaovari, 19 (Icoanei) frumoase poveşti scrise A pus In vânzare un Mare Stoch de MĂRFURI de SEZON cu preţuri de SACRIFICIU ______________________________| nizată de Societatea Materna. Biletele miai—w.........—’ ■■■rTM«",«» se pot reţine înca je pe acum la d-na Plimbarea însoţită de o prelegere horticolă organizată de Societatea de Horticultura din România va avea loc în ziua de 1 Mai la Stabilimentul Horticol al d-lui D. Lacroix, calea Rahovei 343, întâlnirea va fi Vineri 1 Mai orele 9 luni. dimineaţa la staţiunea tramvaiului 15 la antrepozite unde se vor găsi vehicule pentru transportarea visitatorilor amatori. La direcţia generală a fermelor „ . . .. . . . . din ministerul de agricultură se iii- j ---------Blftec delicios ca altă dată la Durleu. La Bodega Sărindar, str. Sărindar 1. Servește și după teatru. Roman, despre: „Tendințele soc e in |seste 0 mică cantitate de sulfat r? I | fZ S IV? I KT SfUl #«3« dreptul pu 11c .______ cupru pentru nevoile agriculto-! ^ ^ " ■»■©Ci© 'Azi Joi 30 Aprilie ora 8 seara, variior. avea loc în sala „Dacia“ o întrunire publică, convocată de comitetul de acţiune al organizaţiilor negustoreşti pentru prelungirea contractelor*. Doritorii se pot adresa ministerului. Juriul Salonului oficial a acordat, anul acesta, următoarele premii expozanţilor: Marele premiu, pictorului Gh. Petraşcu; douăsprezece premii egale şi cari se vor fixa de minister, d-lor: Sabin Pop, V. Popescu, Iovan Mihail, Tache Soroceanu, Dragoe Petrescu, Iorgulescu, Horaţiul Dimitriu, Paatriandopol, Chiriacof, A. Demian, Aurel Băeşu şi Teodora Cernat; premiile „Simu" au fost acordate d-lui Ionescu- Sin şi d-nei Sărova. Salonul a mai acordat şi două burse de voiaj în străinătate d-lor: A. Constantinescu şi Mih. Onofrei. Societ. de caritatea „Tea-Room“ din strada Romană organizează pentru seara de 10 Mai un „garden party“ în parcul (General Arion) strada Romană 17. Numeroase surprize și jazz-band. Iată rezultatul examenului dat capacitate la limba română specialitatea secundară: Alexandrescu Elena, Alexandrescu Zoe, Becheanu Elena, Căpitanovici Elena, Climescu Elena, Constantin Iascu V., Custureasiu Maria, Dobroneanu Aurelia, Dobrotescu Elena, Dumitrescu-Rădulescu Anastasia, Herăscu Zoe, Helban Anton, Ionescu Nicoleta, Lețu Ecaterina, Lăzărescu Eugenia, Manolescu Maria, Papacostea Manassian Cornelia, Păun Eleonora, Poitzer, Elena, Steriopol Ion, Varduca Maria, Vârgolici-Constantinescu Lucreţia, Vârgolici Melinte Margareta. • Examenul oral pentru specialitatea secundară va începe Sâmbătă 2 Mai, ora 10 a. m. -_________’ — ’■-Li— Balonul special de Încălţăminte al Tasel smmn pir ger Calea Victoriei No. 9 ŞoseC zilnic noi transportări de încălţăminte străină pentru sezonul de vară. De remarcat ultimele noutăţi ale reputatelor mărci mondiale Sally, Tip-Top Stars şi Step-Over De piele şi de pânză in toate culorile. Eri a fost utlima zi a operaţiilor Cercului de recrutare Bucureşti — pentru clasa anului 1926. Coisia a lucrat la prefectura poliţiei Capitalei sub preşedenţia d-lui general Nicoleanu asistat de d-nii coloneii Petrescu Richard şi Cezar Ionescu. Ministerul instrucţiune! a aprobat, recomandarea consiliului profesoral şi a Senatului universităţii din Bucureşti, ca d. docent dr. Paulian, să ţină un curs liber de clinică şi patologie nervoasă, la facultatea de medicină din Bucureşti. D. Al. N. Ştefănescu Inspector general administrativ a fost delegat să îndeplinească şi funcţiunea de prefect al judeţului Putna în locul d-lui Gavriliu demisionat. Astăzi joi, s-a pus în vânzare No. 2 din „Biblioteca Tineretul“ care cuprinde, sub titlul „Crortotul fermecat“, o serie de Se anunţă logodna domnişoarei Eleonora Saltzman cu d-l Bernhard Weiss, proprietarul fabricei de mezeluri Carol Fischer Ssolt. Mâine Vineri se va face la Călăraşi — în prezenţa d-lui C. Banu fost ministru — împroprietărirea a 700 de demobilizaţi. D-RUL HELLER specialist in boale de piele şi păr, radioterapie. Consultă de la 25 p. m. în B-dul Domniţei No. 14. Telefon 48 38. Societatea studenţilor în Agricultură-Herăstrău, roagă stăruitor persoanele cari mai define liste de subscripţie, să binevoiască să le înapoieze de urgenţă, în orice stare, întrucât la 15 Mai a. c. se închide irevocabil subscripţia. D. Rudolf Brauner şi-a susţinut cu succes teza de doctorat în medicină şi chirurgie, tratând despre „Autoseroterapia intrarahidiană în encefalita epidemică acută şi urmările encefalitei epidemice (boala somnului). Aflăm din Paris că d. Samuel Stern, doctor în Idrept ,a susţinut cu mare succes teza de doctorat la facultatea juridică de acolo. Titlul tezei este: „Juriul technic. Schiţa unei justiţii penale raţionale“. Teza a fost reţinută de juriu. Cercul de studii farmaceutice, va ţine şedinţă Sâmbătă 2 Mai, ora 9 seara în localul Laboratorului de chimie analitică (Bulevardul Carol 16) cu următoarea ordine de zi: Dr. A. Mihalovici: Deosebirea apelor medicamentoase de cele artificiale. Dr. C. Cerbulescu: Despre impurităţile medicamentelor din comerț. Prof. S. Vintilescu: Stagiul de practică farmaceutică. Discuția asupra farmacopeei. Vechiul nostru colaborator, d. Alex. F. Mihail, care s'a specializat in chimia uleiurilor eterice, aromelor și culorilor alimentare, fiind şi un cunoscător al chestiei alcoolismului, va face pentru cetitorii zia rului „Dimineața" o anchetă în lumea ştiinţifica şi industrială, nu le a flătură cu noua lege pentru unificarea regimului băuturilor spir,toase. Primul articol al colaboratorului nostru a apărut în numărul de as. Victor e5 Stranafilafiu-se desfiinţează atelierul şi soldează toată marfa. Amutare de ocaziuni să se grăbească. Duminică 3 Mai orele 11 dim., d. Anibal Teodorescu va vorbi în Jula Fundaţiei Universitare Carol I, în ciclul conferinţelor Institutului Social Român, despre: „Tendiinţele sociale în dreptul public“... D. inginer Mario Villa şeful exploatărilor petrolifere ale republice! Argentina se află de câteva zile în Capitală într-o călătorie de studiu. D-sa a vizitat instituţiile geologice şi regiunile petrolifere. D-na şi D-nul Herman Steiner au plăcere a anunţa naşterea fetiţei lor NAH ABIE