Dimineaţa, mai 1925 (Anul 21, nr. 6626-6654)

1925-05-01 / nr. 6626

1 nu fir&bue să Ilpsesscă €£§n nlCl O OSi. Un volum de cel puţin 70 pagini . LEI 8 f ULTIMELE NUMERE APARIJTE. No. 21.—Ion Dongorozî. Surpriză No. 22.—Sandu Teleajen. Poveştile lui Kim­ Ion. No. 23.—Jack London. Omul cu obrazu i ’ncrustat. No. 24.—I. Ciocârlan. Flămânzii. No. 25.—Eug. Boureanul. Lupii. No. 26.—J.—H. Rosny. O sărutare (Trad. de M. Carp). No. 27.—Al. Ciura. Homunculus. No. 28.—Leon Tolstoi. Viata Mea, po­vestirea unei ţărănci din Ru­sia.—In românește de Victor Ion Popa. No. 29.—N. Batzaria. Prima Turcoaică. No. 30.—Jean Jaures. Patru Cuvântai* • ITrad. de D. I. Suchianu). TELEFOAKELE KOASÎHE Centrala Centrala Centra!» Direcţia 57/72 Administr. V/69 Provincia 19,66 DIMINEATA COSTUL ABONAMENTULUI CEI 1f66 PE UN AN LISI 450 PE 6 LUNI LEI 250 PE 3 LUNI ANUNŢURI BE TOT TELITI, LE ADMINISTRAŢIA ZIARULUI SI LA CONCESIONARA* „SOCIETATEA CRKSNA&A ES­T?UB?­JflT?ATk­*‘*. STHAPA EUSEN SARAPA (FOST_S£ABAGHg®BGH£Vi TCP No.» Etal_Î--Telefon 11/8« m*m &*►‚«*«m*­­m * m c m ? ‚m 4 «t»n «e *4* *** ? -a*»†*‚­Isrwski^esbji literaturi - Aici»Sinti Cazul lauippa la Vi ni lyspi! M­ u fid­ele, einyi delegat — lAstăzi 20 Aprilie, am avut şedin­ în marmură, de artiştii francezi la de deschidere a congresului me­­dico-militar, ţinut în marele amfi­teatru de la Sorbona, deschis în mod excepţional pentru acest con­gres. Imensa sală era ocupată de­­câteva mii de medici reprezentanţi a 42 naţiuni­­ . Mai toţi sunt îmbrăcaţi civil; se disting însă prin uniforma lor me­dicii spanioli, prin pantalonii de flanelă şi panaşurile albe. Un medic general englez poartă un bicorn împodobit cu pene de co­coş. Intre medicii români, disting pe profesorul Ghiorgh­iu (de la Matern, din Bucureşti) pe generalul Con­­stantinescu Ilie, pe d-rul Petruş Ni­­culescu cu d-na dr. Niculescu, pe d-rul Vicanu cu d-na, d-rul Atana­­siu, Daniel (Craiova), d-rul Mandler, d-rul Tomescu (Bucureşti), dr. Eleo­nora Rizescu, dr. Rădulescu-Cluj, d-rul Glicsman, d-rul Vasiliu (la­­ringolog-Buc.), col. dr. Dimitriu­ Ma­­mant, Costiniu (Paris), d-na co-r Bancheriu, d-na dr. Chicoş, dr. Si­­m­ionescu cu d-na. In această stare sufletească şi cu asemenea gânduri am părăsit azi „Val de grâce“, cufundându-mă din nou în tumultul vieţii din străzile Parisului. M’am lăsat în voia va­lurilor acestei populaţii atât de mo­bile, care se revarsă în toate direc­ţiunile, fără o clipă de repaus şi m’am pomenit în faţa „Comediei franceze“. în mijlocul mulţimii, privirea mea fu atrasă de un grup, căruia nimeni nu-i dădea vreo aten­ţiune. Apropiindu-mă, zăresc, aşe­zat într’un jilţ de marmoră un băr­bat tânăr, cu figura învăluită în­­tr’o adâncă melancolie şi cu privi­rea visătoare. Lângă el, o tânără înaltă, sucită, cu trăsăturile nobile, având mâna întinsă spre zările îndepărtate. Ea are faţa înclinată spre el şi pare a-i şopti ceva, care-1 interesează mult. Mă apropii ceva mai mult de a­­con- a cest grup solitar în mijlocul mulţi­­inscripţiunea de pe singur­­ mit şi citesc gând şi un singur simţimânt în­­ jilţul de marmoră: ‘Alfred de Mus­­leagă azi pe toţi congresiştii: gin- set. ’■‘ui şi sentimentul solidarităţii umna- pe­ne. El mai afirmă, că armata este în avantgarda progresului în mate­rie de igienă! Nu voiu face în aceste note ale mele jurnalism ştiinţific şi de a statuia ridicată de parisieni poetului „Nopţilor". Tânăra de lângă el, e de­sigur muza consolatoare, care prin fru­museţea ei armonioasă şi prin no­bleţea cuvântului ei plin de ima­gini luminoase şi fraze melodioase, ceea nu voiu descrie desbaterile pur­e l’a făcut pe poet, să creeze din su­ştiinţifice în materie de medicină, chirurgie şi administraţie sanita­ră. De altfel, din punct de vedere senzaţional, congresele de medici­nă au pierdut de mult prestigiul ce-l aveau altă dată. La această scădere a contribuit în primul rând extensiunea din ce în ce mai mare, ce a luat-o gressa medicală, care prin conţinutul ei bogat, dă posibilitate tuturor de a cunoaşte rezultatele lucrărilor în diversele ramuri ale medicinei şi descopeirile în toate domeniile a­­cestei vaste ştiinţe. In schimb aceste congrese au o nouă semnificaţie: formează un mijloc admirabil pentru întinderea relaţiunilor ştiinţifice între naţiu­nile cu o aspiraţie comună şi pen­tru a stabili o legătură de fe­lida­­ritate confraternă între corpurile medicale a diverselor naţiuni. * Mai sunt interesante aceste con­grese prin expoziţiile care le înso­ţesc. Congresul­ de azi ne prezintă instalată în spitalul din „Val de grâce" o expoziţie de pictură şi sculptură: „Le Salon du blessé" (salonul rănitului). Vedem aci toată epopeea franceză a marelui război (1914—1918) exprimată în culori şi Congresul, prezidat de subsecreta­rul ministerului de război, e domi­nat de personalitatea ilustră a sa­vantului dr. Vincant, care are la dreapta lui pe mareşalul Foch, ge­neralul Pau,­ pe prof. Teissier şi a­­poi pe şefii delegaţiilor engleze, bel­giene, italiene, americane. Când intră în sală Vincent şi Foch, muzica gardei republicane intonă Marseileza, pe care congre­­siștii o ascultară în picioare. Imediat luă cuvântul profesorul Vincent, care cu o voce clară şi so­noră arată pe scurt care va fi obiectul discuţiilor la acest greş. D-sa relevă că nu cari au luat parte la război. M’a impresionat mult „La soldat tié“ de Broquet, statue destinată monumentului morţilor în război. Ea reprezintă pe un „pollu“, în mă­rime naturală trântit jos de un glonţ inamic, cu faţa înclinată spre pământ, cu raniţa în spinare şi cu arma în mână. E singur şi părăsit... nici un suflet lângă el !­­ In genere, această expoziţie, nu e de loc o glorificare a războiului; îţi lasă un sentiment de oroare pentru marele măcel, care a răpit Franţei atâtea suflete mari ■ ce puteau să-i Înalţe gloria pe atâtea tărâmuri variate, în care vedem că se desfă­şoară continuu geniul ei curi­ns între­ ferinţa lui, papo­d­operile care şi azi fac deliciul tinerimei franceze. După ce l’am privit mult pe poet şi pe muza lui, l’am lăsat iarăş sin­gur în mijlocul mulţimii, îndreptăm­du-mă spre muzeul „Luvru“. DOCTORUL YGREC GâîidMi single #»* Primim, următoarele: Onor. Redacţie.... Loco — Curiozitatea d-lui Bolovan în a Şti dela noi marele public care şi cine sunt cei cari nu se bucură de vacanţele legitime şi legiuite, o gă­sesc da foarte bun gust, inteligentă şi cu mare apropont la momentul oportun. Cei cari nu se bucură de vacanţe, sunt în primul rând ono­rabilii noştri senatori. Fiindcă unde se doarme mai tihnit şi mai în voe decât în această funcţie binecuvân­tată? Sau nu veţi fi ştiind dv. d-le Bo­lovan de moda a nouă care cere ca omul la bătrâneţe să-şi lase soaţa, casă şi copii şi să-şi ia păpuşă tun­să să se plimbe cu ea ca să fie în rând cu lumea nouă? Dar apoi se duce odihna de râpă şi nu e rost de somn decât dacă eşti trimes cu mandat la Senat. Am zis şi vă salut Lică al Alghiuţei Faţă de aceste aserţiuni vădit i­­ronice la adresa unor moravuri in­trate în uzul internaţional, pentru a nu­ devia chestiunea pe un teren foarte delicat, nu mai stăruim. Moravurile sunt sacre chiar când sunt abracadabrante fiindcă de n'ar fi uns s'ar povesti. (Ei Doamne şi când am sta să ne povestim câte se fac şi se desfac, capul tobă ne-am face şi guriţa m­oara lui Assan!) STAN BOLOVAN Un far uriaş PARIS, 29. — Farul aerian Saint Afrique, lângă Dijon, aşezat la în­crucişarea căilor de aviaţie este cel mai puternic din lume, având o lu­mină de 1 miliard lumânări, cu o lungime de rază de 600 k­m. M­iei Sir fp Cmwo LONDRA, 29. — Eri seară a mu­rit Sir Eyre Crewe, sub-secretar de stat permanent la ministerul afa­cerilor streine, de la 1922 încoa. Marea Britanie pierde în el unul din cei mai distinşi şi cinstiţi servi­tori, a cărui influenţă în politica externă brtanică era foarte mare. Ştiri artistice speţa talele săptămânii TEATRUL NATIONAL Vineri: „Nebuniile Dragostei“ şi „Smochine de Sicilia“. Sâmbătă matineu: „Thebaida“, scara „Iubire“. Duminică matineu: „Bărbierul din Sevilla“, seara „Byzantz“. OPERA ROMANA Vineri: Cavaleria Rusticană şi Paiaţe. Sâmbătă: Tosca. Duminecă matineu: Copelia, Ara­­goneza, Rapsodia II Liszt şi Bale­tul din „Prinţul Igor“, seara: Faust. , CONCERTE Tenorul Constantin Stroescu va da un concert la Ateneu în seara de 7 Mai. Regina Maria însoţită de d-nele de onoare Procopiu şi Cantemir a vizitat dri dimineaţă expoziţiile de pictură B’Arg şi Bălţanu din saloa­nele Mozart. Suverana şi-a expri­mat înalta sa satisfacţie felicitând călduros pe distinşii artişti pentru frumoasa operă expusă. Reamintim cu acest prilej că as­tăzi joi e ultima zi a acestor expo­ziţii care întrunesc o adevărată bogăţie şi variaţie de tablouri, con­stituind unul din marile succese artistice ale stagiunei. #­­ • In saloanele „Ileana“ de la Car­tea Românească pictorul bine cu­noscut Aurel Băeşiu are o foarte reuşită expoziţie de tablouri, I­­ ’ TEATRALE La teatrul Naţional se fac ultime­le repetiţii ale pieselor: „Mitu boe­mi“ comedie de d-nii Al. Dan şi St. Sfetescu. In primele roluri vor apare: d-nii V. Antonescu, C. Duţulescu, I. Ma­nu, Finteşteanu, Lascu, Muscan, Romano, C. Morţun şi d-nele Elvira Mihăilescu, E. Almajean, M Seve­­rineanu, etc., şi „Un joc periculos“,­­ act de Strindberg, interpretat de d-nii I. Morţun, A. Atmnasescu, G. Vracea şi d-rele Puia Ionescu şi Tantzi Ciuceanu. Premiera are loc la 6 mai şi se va da în beneficiul societăţii ofiţerilor de rezervă de sub patronajul regi­nei Maria. „ Cercul „Tinerimea Israelită" va ţine astăseară la ora 9 luni, şedinţă festivă la sediul său din str. Sf-ţii Apostoli No. 14 (Loja „Noua Fra­ternitate“) cu următorul program: Comunicarea d-lui avocat E. Blu­menfeld asupra Universităţii din Ierusalim. Recitări: d-nii Kämmen şi Weis­­litz din Trupa din Vilna. # La Cassa Arte! str. Câmpineanu 19, se dă Sâmbătă 2 Mai un frumos ceai dansant de la orele 5 luni.—10 p. m. de către Liga Drept, şi Dat femeii. Intrarea 60 Iei de persoană. Studenţii şi ofiţerii 40 lei­­ ...­.... TEATRUL MIC Luni (1 Mai): Fructul verde (pre­mieră). Toată săptămâna. „Asta". TEATRUL CENTRAL! Întreaga săptămână (inclusiv ma­tineul de Duminică): Domnul de la ora 5. REGINA MARIA In foagerele teatrului Naţional se repetă „Şase personagii caută un autor“ sub direcţia de scenă a d-lui Paul Gusty. In primele roluri vor apare d-nele Fug. Ciucurescu, Marioara Zimni­­ceanu, El. Parisianu, V. Mierlescu şi d-nii Soreanu,­­ Bulfinski, Pop Marţian, M­. Constantinescu, Săvu­­lescu, Brancomir, etc. DIVERSE Cu privire la ştirea că d-nii Jean­­ Atanasiu şi Vrăbiescu ar fi în con­flict cu direcţiunea operei, aflăm că vor reprezenta trei piesete a câte un dîn^nSblul0^Operei “ia?“ PAtî Vineri: Tag und Nacht. Sâmbătă: Cântăreţul tristeţii sa-Duminică: Spectacol de adio, se nasiu a trebuit să-l părăsească pen­tru că l’ar fi insultat pe d. George­­scu, chiar în cancelaria acestuia. Matineu! de astăzi şi de Sâmbătă,­­al „Thefcaidei” populare, se dă cu prețuri. EXPOZIȚII * Intervenţia d-lui N. Ior­­ia Şedinţa se deschide la orele 3 25 d. a. Prezidează d. M. Orleanu D. I. VASILESCU-VALJEAN în­treabă pe d. ministru de interne da­că e adevărat că d. Halippa a fost lovit de un ofiţer de jandar­mi şi ce măsuri înţelege să ia contra agreso­­rului, dacă fapta sa va fi dovedită Depinde de îtispunsul ce va primi dacă e cazul să desvolte o interpe­lare. D. GH. TATARASCU: Nu sunt în măsură să dau explicaţiunii com­plecte. Am numai o relaţie telegrafiei dela prefectul de Soroca. Telegrama arată că d. Halippa a vrut să ţie o întrunire în comuna Sguriţa. Şi adaogă că la Sguriţa, fîind stare de asediu, întrunirile sunt o­­prite. Telegrama arată mai departe că d. Halippa a­­ultragiat pe ofiţerul de jandarmi iar acesta l-a lovit. Un alt incident a mai avut loc tot la Sguriţa între jandarmi şi d-nii Stere şi dr. Lupu. Am ordonat o anchetă severă şi minuţioasă. Dar înainte de a cunoaşte rezul­tatul anchetei şi de a vedea cum stau lucrurile, nu putem decât în­fiera fapta ofiţerului de jandarmi, (aplauze la majoritate). Funcţionarii statului trebue el cei şi ! Pe banca ministerială d-nul I. G. D. IULIU MANIU întreabă pe d. mul­ Duca, Mârzescu, V. Brătianu, Tă­­nistru Mârzescu dacă e demn pentru I­tărăscu, Lapedatu, Săveanu, Nistor. d-sa ca proectul să fie discutat cu 10 --------------■ I deputaţi din majoritate. Cere de asemenea d-lui preşedinte să aplice regulamentul întrucât Came­ra nu e în număr. D. MÂRZESCU: D. preşedinte e su­dintâi să dea exemplul ordine! şi al­­­veran şi d-sa aplică regulamentul­ legalităţii. D. GARBO­VICEANU care prezidea­­­­ză spune că va lua măsuri. ţ Şi trimite un secretar să numere pe­­ deputat! şi să-l aducă în incinta, ş D. MANIU stârneşte să se aplice re­gulamentul, deputată nefiind în număr.­­ D. preşedinte GARBOVICEANU: Mi se spune că deputaţii sunt în număr. Ofiţerul, autor al acestei agresiuni va fi aspru pedepsit (aplauze la majoritate). Coşul Halippa D. MANIU: Iată-l ai au venit toţi de afară. Nu sunt nici 40. D. GARBOVICEANU: Eu nu-i pot număra. Am pus pe un secretar care-mi spu­ne că deputaţii sunt un număr. Se naşte un tumult cu altercaţie în­tre majoritate şi deputaţii partidului naţional. D. AUREL MORARIU îşi continuă cuvântarea, analizând fiecare dispozi­ţie în parte şi arătând ce crede că e bun şi ce e criticabil. Termină spunând că proectul de ac­celerare este bine venit şi speră că va da roadele aşteptate. Şedinţa se ridică la orele 5 d. a. HALIPPA Intervenția din I­lorga D. N. IORGA: D. deputat majori­tar se îndoia dacă Halippa a fost lovit. D. ministru Tătărăscu i-a ri­sipit îndoiala. Dar mai înainte de orice, trebuia ca imediat ofițerul agresor să fie suspendat şi pedeapsa aplicată i­­mediat. D. GH. TATARASCU: Suspenda­rea s’a aplicat. Pedeapsa nu. D. N. IORGA: Este inadmisibil ca un ofiţer de jandarmi să-şi facă dreptate pe calea aceasta a unei ne­maipomenite sălbăticii. Asemenea fapte sunt de natură a de­zonora nu numai un guvern, un regim, dar chiar o ţară. Oricare dintre noi, fiind în conflict cu o autoritate, suntem dlar expuşi la ase­menea brutalităţi. E posibil şi ne putem gândi măcar că se poate admite şi tolera aşa ceva ? Era interzisă întrunirea şi se opunea de Halippa? Se puteau dresa acte. Dar să fie lovit un deputat? E ceva nemai­pomenit de condamnabil. Dar cunosc pe Halippa cum îl cunoaş­tem toţi de aci. N’am văzut un om mai blând ca el. Nu odată am fost emoţionaţi de dragos­tea sa pentru naţia şi ţara sa, dragos­te exprimată aci la tribună. L’am văzut aci bolnav vorbind cu dragoste de ţara sa şi dând exemple Camerei întregi prin liniştea sa. Halippa e unul dintre fruntaşii basara- ,. berti cari ne-a dat Basarabia. El a cre- „„ T „ lat conştiinţa românească în Basarabia şi ne-a adus-o când nimeni n'o aştepta. S’a mai văzut de ce devotament şi ce patriotism a dat el dovadă. 'Apoi Halippa a ştiut să se sustragă influenţelor rele ale profesorului său şi să devie pionierul naţionalismului în Basarabia. Onoare lui. Eu faţă de agresiunea sălbatecă făp­tuită asupra acestui om ţin să arăt ce­­ea ce e în inima oricărui om simţitor şi anume că prin Halippa a fost păl­muită lupta pentru desrobirea basarabe­nilor. (Aplauze prelungite la opoziţie). D. GH. MÂRZESCU cere­ ca începând de azi să se ţie şedinţe de noapte. De Vineri, ziua să se discute refor­ma administrativă, iar noaptea legea pentru accelerarea justiţiei. D. GIURCULESCU cere ca proectul de accelerare să fie luat în discuţie Vi­neri. Camera’ aprobă propunerea d-luî Mâr­zescu. ACCELERAREA DISCUŢIEI Se intră în ordinea de zi: discuţia proectului de lege pentru accelerarea justiţiei. D. BAL DAN­­dă citire raportului. D. AUREL MORARIU face o serie de observaţiuni asupra dispoziţiilor din lege. Critică prevederea memoriilor scri­se, susţinând pledoariile verbale. D. N. IORGA Âfe©naii«vă la ziarul TOMIME­AT­A Tragerea la 3 ^ai 3 gh­i slil li fraisre Cu un abonament la ziarul «DIMINEAŢA» se participă a­tragerea următoarelor premii: PATRU CASE la Craiova. ^ ^ © VIE în Prahova 200.CMI0 LEB numerar 100,00© LEB asigurare de viaţă Costul abonamentului este de Lei 850 pe an şi Lei 450 pe 6 luni Pentru domnii funcţionari, pensionari, notari, preoţi, me­seriaşi, lucrători, institutori, învăţători, cercurile culturale şi orice salariat în general costul abonamentului este de: Lei 600 pe un an * 300 » 6 luni » 150 » 3 » Odată cu chitanţa de abonament, se eliberează şi bonu­rile de participare la premii şi anume: 40 fiOBari abonaţilor pe un an, 15 iJOnHFi pentru 6 luni şi 5 Bonuri pentru 3 luni. Abonamentele încep de la 1 şi 15 ale fiecărei luni şi se achită la administraţia ziarului, strada Sărindar, 11 sau prin mandat poştal comim­is Ziua 9 La Şedinţa de azi este aproape se­cretă. Băncile rezervate publicului sunt goale. La intrare, agenţii de siguranţă cercetează insistent pe cei cari vor să asiste la desbateri, iar sentinele pretind citaţii celor ce vor­ să intre la consiliul de răz­boi. La orele 9 şi jumătate dim., d. col. Iordăchescu, preşedinte­ des­chide şedinţa. ORDONANŢA DEFINITIVĂ După apelul acuzaţilor, grefie­­ruil dă citire actelor de acuzare — cele două ordonanţe definitive — cari conchid la darea în judecată a acuzaţilor Gh. Cristescu, Marcel Paucker, D. Fabian, etc., pentru faptele pedepsite de art. 67, 69 și 181 din codul penal comun. combi­nat© cu art. 258 din codul justiţiei militare şi art. 3 din legea stării de asediu. Sunt scoşi de sub urmărire, ca ne­intrând în prevederile articolelor de mai sus: Gheldrich Janos, Lévai Carol, Ca­­zabai Pal, Stuber Ioan, Ladislav Arachi, Matei Friedman, Tich Hein­rich, Horvat Janos, Bella Soeldi, Kolarich Mihail, Ulm­an Al., Co3­ Al., Gherghel Mihail, Biro Ghe­­za, Lanto I­aios, Dan Al., Malarich Wilhelm, Gumber Alberth, Popo­­vici Gh., Copcea P., Ursu Dionisie, Leon Braunstein, Horvath Mihail, Kuperman Aron, Leibovici Norman, Katz Bernard, Elena Filipovici, A­­na Paucker, Israel Zuckerman, Pă­­trăşcanu Lucreţia, Mendeloviei, Stro­mingher I., Pascal Constantinescu, Imre Alladar, Zuckerman I., Gol­denberg Bereu şi Gh. Vasilescu-Va­­sia. Aceştia toţi, sunt citaţi ca mar­tori în proces. Ambele ordonanţe cuprind 84 (37 + 47) pagini. Terminând lectura ordonanţei No. 1, şedinţa se ridică la orele 12. Desbaterile vor continua la orele 4 şi jum. d. a. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ La orele 4 d. a., a. col. Iordăchescu, preşedinte redeschide desbaterile. După apelul acuzaţilor, grefierul con­tinuă citirea celei de a doua ordonanţă definitivă privind restul acuzaţilor. La orele 5 şi jun, şedinţa se suspen­dă. La redeschidere, d. avocat Eugen Eliad-Românul, din partea apărării, de­pune o cerere, prin care solicită o do­vadă oficială a hotărârii d-lui preşe­dinte în virtutea căreia acuzaţii, pre­zentaţi liberi la procese, au fost ares­taţi, din­ care cauză toţi se găsesc in greva foamei şi a setei. D. preşedinte refuză categoric pe motiv că d-sa este pus numai să ju­dece şi nu să elibereze acte. LIMBA ACUZAŢILOR Apărarea ridică apoi un incident în legătură cu actele de instrucţie citite, cerând ca ordonanţa definitivă să fie tradusă în limbile germană şi ungară întrucât nu toţi acuzaţii posadă limba română. Pledează pentru aducerea de inter­preţi în instanţă d-nii avocaţi C. Vicol, Pompliiu Ioniţescu­, M. I. Negreanu, C. Paraschivescu-Bălăceanu şi n­aior Gali. D. maior Hotineanu, comisar regal, combate incidentul, susţinând că acu­zaţii cari, după d-sa luptă pentru deza­gregarea statului, trebue să cunoască măcar limba română. Consiliul deliberând, admite inciden­tul, cu majoritatea de patru contra u­­nul, hotărând ca toate actele să fie ci­tite în limbile maghiară și germană, conform cererii apărării. AGENTUL INTERPRET D. comisar regal propunând Ca in­terpret pe agentul Cînkeza de la sigu­ranța generală, apărarea II recuză. D. Pomplilu Ioniţescu observă că transla­torul propus este agent de siguranţă şi ca atare nu poate figura în acest proces, care este utilat tocmai de mi­nisterul de interne, prin siguranţa ge­nerală. D. maior Gali cere să se recurgă la oficiile unor ofiţeri activi proveniţi din fosta armată austroengară, cari oferă mai multe garanţii de imparţialitate. D. maior Hotineanu, comisar regal, combate cererea de recuzare susţinând că translator«i­n­pnus de d-sa Intru­te condiţiile legii, iar ln caz că nu ar îndeplini mandatul cu conştiinţă, ori când va putea îi adus la realitate de înşişi ac­caţii. HAVRA... Se iscă o discuţie aprinsă intre ministerul public şi apărare. D. MAIOR HOTINEANU: Da­că mă întrerupeţi cu toţii atunci înseamnă că suntem la „havra ji­dovească", întreaga apărare protestează vehement cerând retragerea cu­vântului. D. VICOL: Noi suntem asimilaţi cu magistraţii şi nu înţelegem să ni se fie un astfel de limbaj. In Cele din urmă, la proteste­ tot mai insistente ale apărării,­­ maior Hotineanu consimte să re­tragă expresia, spunând că n'a a­­vut intenţia sa jignească pe ni­meni. Consiliul deliberând, recuză in unanimitate pe agentul Cinheza­ţi hotărăşte ca parchetul consiliu­lui să îngrjească pentru şedinţa de azi doi interpreţi ofiţeri. IN NUMELE UMANITĂŢII D. maior Hotineanu, comisar regal, roagă consiliul să admită şedinţa de noapte, pentru că acuzaţii, persistând în greva foamei şi a setei, nu vor mai putea răspunde satisfăcător la intero­gator. D. comisar regal îşi sprijină ce­rerea pe consideraţii umanitare. D. Marcel Paucher acuzat, pe ace­leaşi consideraţiuni de umanitate, roa­gă pe d. preşedinte să respingă cere­rea ministerului căci acuzaţii, în starea în care se află, nu pot suporta două şedinţe, necum trei cum cere d. co­misar regal. La orele 7, şedinţa se ridică. * * * vor continua azi dlmi-Desbaterile neaţă la orele 8. Către finele şedinţei de ieri diminea­­ţă, s’a prezentat consiliului un avocat vienez, d. Schönfeld, cerând să fie ad­mis pe banca apărării. D. Schönfeld a declarat că vine să apere pe d. Alex. Dobrogeanu-Gherea. D. col. Iordăchescu, preşedintele, con­siliului, a refuzat cererea avocatului vienez, pe consideraţiunea că avocatul trebue să fia neapărat cetăţean român, înscris în tran barou din ţară. • * • Cărţi şi Reviste Au apărut: S. D. Drăgoi: Două dan­suri populare, pentru pian. Miniaturi din cântece şi dansuri populare româ­neşti. Cântece populare şi doine pen­tru copii începători. Editura Morenetz Timişoara. De la C. F. R. MODIFICAREA LEGII PENTRU ACORDAREA CONCESIUNILOR DE C. F. PARTICULARE Suntem informaţi că ministerul comunicaţiilor a decis modificarea legii pentru acordarea şi ex­ploatarea căilor ferate construite din iniţiativă particulară, întrucât ve­chea lege nu mai cores­punde spiritului vremii. If. general Artur Văito­­ianu, ministrul comunica­ţiilor, urmăreşte ca prin noua legiuire să fie înlă­turate o serie de nemul­ţumiri ivite în ultimul timp, ca şi simplificarea formelor pentru acorda­rea concesiunilor de căi ferate particulare.

Next