Dimineaţa, mai 1925 (Anul 21, nr. 6626-6654)
1925-05-01 / nr. 6626
1 nu fir&bue să Ilpsesscă €£§n nlCl O OSi. Un volum de cel puţin 70 pagini . LEI 8 f ULTIMELE NUMERE APARIJTE. No. 21.—Ion Dongorozî. Surpriză No. 22.—Sandu Teleajen. Poveştile lui Kim Ion. No. 23.—Jack London. Omul cu obrazu i ’ncrustat. No. 24.—I. Ciocârlan. Flămânzii. No. 25.—Eug. Boureanul. Lupii. No. 26.—J.—H. Rosny. O sărutare (Trad. de M. Carp). No. 27.—Al. Ciura. Homunculus. No. 28.—Leon Tolstoi. Viata Mea, povestirea unei ţărănci din Rusia.—In românește de Victor Ion Popa. No. 29.—N. Batzaria. Prima Turcoaică. No. 30.—Jean Jaures. Patru Cuvântai* • ITrad. de D. I. Suchianu). TELEFOAKELE KOASÎHE Centrala Centrala Centra!» Direcţia 57/72 Administr. V/69 Provincia 19,66 DIMINEATA COSTUL ABONAMENTULUI CEI 1f66 PE UN AN LISI 450 PE 6 LUNI LEI 250 PE 3 LUNI ANUNŢURI BE TOT TELITI, LE ADMINISTRAŢIA ZIARULUI SI LA CONCESIONARA* „SOCIETATEA CRKSNA&A EST?UB?JflT?ATk*‘*. STHAPA EUSEN SARAPA (FOST_S£ABAGHg®BGH£Vi TCP No.» Etal_Î--Telefon 11/8« m*m &*►‚«*«m*m * m c m ? ‚m 4 «t»n «e *4* *** ? -a*»†*‚Isrwski^esbji literaturi - Aici»Sinti Cazul lauippa la Vi ni lyspi! M u fidele, einyi delegat — lAstăzi 20 Aprilie, am avut şedin în marmură, de artiştii francezi la de deschidere a congresului medico-militar, ţinut în marele amfiteatru de la Sorbona, deschis în mod excepţional pentru acest congres. Imensa sală era ocupată decâteva mii de medici reprezentanţi a 42 naţiuni . Mai toţi sunt îmbrăcaţi civil; se disting însă prin uniforma lor medicii spanioli, prin pantalonii de flanelă şi panaşurile albe. Un medic general englez poartă un bicorn împodobit cu pene de cocoş. Intre medicii români, disting pe profesorul Ghiorghiu (de la Matern, din Bucureşti) pe generalul Constantinescu Ilie, pe d-rul Petruş Niculescu cu d-na dr. Niculescu, pe d-rul Vicanu cu d-na, d-rul Atanasiu, Daniel (Craiova), d-rul Mandler, d-rul Tomescu (Bucureşti), dr. Eleonora Rizescu, dr. Rădulescu-Cluj, d-rul Glicsman, d-rul Vasiliu (laringolog-Buc.), col. dr. Dimitriu Mamant, Costiniu (Paris), d-na co-r Bancheriu, d-na dr. Chicoş, dr. Simionescu cu d-na. In această stare sufletească şi cu asemenea gânduri am părăsit azi „Val de grâce“, cufundându-mă din nou în tumultul vieţii din străzile Parisului. M’am lăsat în voia valurilor acestei populaţii atât de mobile, care se revarsă în toate direcţiunile, fără o clipă de repaus şi m’am pomenit în faţa „Comediei franceze“. în mijlocul mulţimii, privirea mea fu atrasă de un grup, căruia nimeni nu-i dădea vreo atenţiune. Apropiindu-mă, zăresc, aşezat într’un jilţ de marmoră un bărbat tânăr, cu figura învăluită într’o adâncă melancolie şi cu privirea visătoare. Lângă el, o tânără înaltă, sucită, cu trăsăturile nobile, având mâna întinsă spre zările îndepărtate. Ea are faţa înclinată spre el şi pare a-i şopti ceva, care-1 interesează mult. Mă apropii ceva mai mult de acon- a cest grup solitar în mijlocul mulţiinscripţiunea de pe singur mit şi citesc gând şi un singur simţimânt în jilţul de marmoră: ‘Alfred de Musleagă azi pe toţi congresiştii: gin- set. ’■‘ui şi sentimentul solidarităţii umna- pene. El mai afirmă, că armata este în avantgarda progresului în materie de igienă! Nu voiu face în aceste note ale mele jurnalism ştiinţific şi de a statuia ridicată de parisieni poetului „Nopţilor". Tânăra de lângă el, e desigur muza consolatoare, care prin frumuseţea ei armonioasă şi prin nobleţea cuvântului ei plin de imagini luminoase şi fraze melodioase, ceea nu voiu descrie desbaterile pure l’a făcut pe poet, să creeze din suştiinţifice în materie de medicină, chirurgie şi administraţie sanitară. De altfel, din punct de vedere senzaţional, congresele de medicină au pierdut de mult prestigiul ce-l aveau altă dată. La această scădere a contribuit în primul rând extensiunea din ce în ce mai mare, ce a luat-o gressa medicală, care prin conţinutul ei bogat, dă posibilitate tuturor de a cunoaşte rezultatele lucrărilor în diversele ramuri ale medicinei şi descopeirile în toate domeniile acestei vaste ştiinţe. In schimb aceste congrese au o nouă semnificaţie: formează un mijloc admirabil pentru întinderea relaţiunilor ştiinţifice între naţiunile cu o aspiraţie comună şi pentru a stabili o legătură de felidaritate confraternă între corpurile medicale a diverselor naţiuni. * Mai sunt interesante aceste congrese prin expoziţiile care le însoţesc. Congresul de azi ne prezintă instalată în spitalul din „Val de grâce" o expoziţie de pictură şi sculptură: „Le Salon du blessé" (salonul rănitului). Vedem aci toată epopeea franceză a marelui război (1914—1918) exprimată în culori şi Congresul, prezidat de subsecretarul ministerului de război, e dominat de personalitatea ilustră a savantului dr. Vincant, care are la dreapta lui pe mareşalul Foch, generalul Pau, pe prof. Teissier şi apoi pe şefii delegaţiilor engleze, belgiene, italiene, americane. Când intră în sală Vincent şi Foch, muzica gardei republicane intonă Marseileza, pe care congresiștii o ascultară în picioare. Imediat luă cuvântul profesorul Vincent, care cu o voce clară şi sonoră arată pe scurt care va fi obiectul discuţiilor la acest greş. D-sa relevă că nu cari au luat parte la război. M’a impresionat mult „La soldat tié“ de Broquet, statue destinată monumentului morţilor în război. Ea reprezintă pe un „pollu“, în mărime naturală trântit jos de un glonţ inamic, cu faţa înclinată spre pământ, cu raniţa în spinare şi cu arma în mână. E singur şi părăsit... nici un suflet lângă el ! In genere, această expoziţie, nu e de loc o glorificare a războiului; îţi lasă un sentiment de oroare pentru marele măcel, care a răpit Franţei atâtea suflete mari ■ ce puteau să-i Înalţe gloria pe atâtea tărâmuri variate, în care vedem că se desfăşoară continuu geniul ei curins între ferinţa lui, papodoperile care şi azi fac deliciul tinerimei franceze. După ce l’am privit mult pe poet şi pe muza lui, l’am lăsat iarăş singur în mijlocul mulţimii, îndreptămdu-mă spre muzeul „Luvru“. DOCTORUL YGREC GâîidMi single #»* Primim, următoarele: Onor. Redacţie.... Loco — Curiozitatea d-lui Bolovan în a Şti dela noi marele public care şi cine sunt cei cari nu se bucură de vacanţele legitime şi legiuite, o găsesc da foarte bun gust, inteligentă şi cu mare apropont la momentul oportun. Cei cari nu se bucură de vacanţe, sunt în primul rând onorabilii noştri senatori. Fiindcă unde se doarme mai tihnit şi mai în voe decât în această funcţie binecuvântată? Sau nu veţi fi ştiind dv. d-le Bolovan de moda a nouă care cere ca omul la bătrâneţe să-şi lase soaţa, casă şi copii şi să-şi ia păpuşă tunsă să se plimbe cu ea ca să fie în rând cu lumea nouă? Dar apoi se duce odihna de râpă şi nu e rost de somn decât dacă eşti trimes cu mandat la Senat. Am zis şi vă salut Lică al Alghiuţei Faţă de aceste aserţiuni vădit ironice la adresa unor moravuri intrate în uzul internaţional, pentru a nu devia chestiunea pe un teren foarte delicat, nu mai stăruim. Moravurile sunt sacre chiar când sunt abracadabrante fiindcă de n'ar fi uns s'ar povesti. (Ei Doamne şi când am sta să ne povestim câte se fac şi se desfac, capul tobă ne-am face şi guriţa moara lui Assan!) STAN BOLOVAN Un far uriaş PARIS, 29. — Farul aerian Saint Afrique, lângă Dijon, aşezat la încrucişarea căilor de aviaţie este cel mai puternic din lume, având o lumină de 1 miliard lumânări, cu o lungime de rază de 600 km. Miei Sir fp Cmwo LONDRA, 29. — Eri seară a murit Sir Eyre Crewe, sub-secretar de stat permanent la ministerul afacerilor streine, de la 1922 încoa. Marea Britanie pierde în el unul din cei mai distinşi şi cinstiţi servitori, a cărui influenţă în politica externă brtanică era foarte mare. Ştiri artistice speţa talele săptămânii TEATRUL NATIONAL Vineri: „Nebuniile Dragostei“ şi „Smochine de Sicilia“. Sâmbătă matineu: „Thebaida“, scara „Iubire“. Duminică matineu: „Bărbierul din Sevilla“, seara „Byzantz“. OPERA ROMANA Vineri: Cavaleria Rusticană şi Paiaţe. Sâmbătă: Tosca. Duminecă matineu: Copelia, Aragoneza, Rapsodia II Liszt şi Baletul din „Prinţul Igor“, seara: Faust. , CONCERTE Tenorul Constantin Stroescu va da un concert la Ateneu în seara de 7 Mai. Regina Maria însoţită de d-nele de onoare Procopiu şi Cantemir a vizitat dri dimineaţă expoziţiile de pictură B’Arg şi Bălţanu din saloanele Mozart. Suverana şi-a exprimat înalta sa satisfacţie felicitând călduros pe distinşii artişti pentru frumoasa operă expusă. Reamintim cu acest prilej că astăzi joi e ultima zi a acestor expoziţii care întrunesc o adevărată bogăţie şi variaţie de tablouri, constituind unul din marile succese artistice ale stagiunei. # • In saloanele „Ileana“ de la Cartea Românească pictorul bine cunoscut Aurel Băeşiu are o foarte reuşită expoziţie de tablouri, I ’ TEATRALE La teatrul Naţional se fac ultimele repetiţii ale pieselor: „Mitu boemi“ comedie de d-nii Al. Dan şi St. Sfetescu. In primele roluri vor apare: d-nii V. Antonescu, C. Duţulescu, I. Manu, Finteşteanu, Lascu, Muscan, Romano, C. Morţun şi d-nele Elvira Mihăilescu, E. Almajean, M Severineanu, etc., şi „Un joc periculos“, act de Strindberg, interpretat de d-nii I. Morţun, A. Atmnasescu, G. Vracea şi d-rele Puia Ionescu şi Tantzi Ciuceanu. Premiera are loc la 6 mai şi se va da în beneficiul societăţii ofiţerilor de rezervă de sub patronajul reginei Maria. „ Cercul „Tinerimea Israelită" va ţine astăseară la ora 9 luni, şedinţă festivă la sediul său din str. Sf-ţii Apostoli No. 14 (Loja „Noua Fraternitate“) cu următorul program: Comunicarea d-lui avocat E. Blumenfeld asupra Universităţii din Ierusalim. Recitări: d-nii Kämmen şi Weislitz din Trupa din Vilna. # La Cassa Arte! str. Câmpineanu 19, se dă Sâmbătă 2 Mai un frumos ceai dansant de la orele 5 luni.—10 p. m. de către Liga Drept, şi Dat femeii. Intrarea 60 Iei de persoană. Studenţii şi ofiţerii 40 lei ....... TEATRUL MIC Luni (1 Mai): Fructul verde (premieră). Toată săptămâna. „Asta". TEATRUL CENTRAL! Întreaga săptămână (inclusiv matineul de Duminică): Domnul de la ora 5. REGINA MARIA In foagerele teatrului Naţional se repetă „Şase personagii caută un autor“ sub direcţia de scenă a d-lui Paul Gusty. In primele roluri vor apare d-nele Fug. Ciucurescu, Marioara Zimniceanu, El. Parisianu, V. Mierlescu şi d-nii Soreanu, Bulfinski, Pop Marţian, M. Constantinescu, Săvulescu, Brancomir, etc. DIVERSE Cu privire la ştirea că d-nii Jean Atanasiu şi Vrăbiescu ar fi în conflict cu direcţiunea operei, aflăm că vor reprezenta trei piesete a câte un dîn^nSblul0^Operei “ia?“ PAtî Vineri: Tag und Nacht. Sâmbătă: Cântăreţul tristeţii sa-Duminică: Spectacol de adio, se nasiu a trebuit să-l părăsească pentru că l’ar fi insultat pe d. Georgescu, chiar în cancelaria acestuia. Matineu! de astăzi şi de Sâmbătă,al „Thefcaidei” populare, se dă cu prețuri. EXPOZIȚII * Intervenţia d-lui N. Ioria Şedinţa se deschide la orele 3 25 d. a. Prezidează d. M. Orleanu D. I. VASILESCU-VALJEAN întreabă pe d. ministru de interne dacă e adevărat că d. Halippa a fost lovit de un ofiţer de jandarmi şi ce măsuri înţelege să ia contra agresorului, dacă fapta sa va fi dovedită Depinde de îtispunsul ce va primi dacă e cazul să desvolte o interpelare. D. GH. TATARASCU: Nu sunt în măsură să dau explicaţiunii complecte. Am numai o relaţie telegrafiei dela prefectul de Soroca. Telegrama arată că d. Halippa a vrut să ţie o întrunire în comuna Sguriţa. Şi adaogă că la Sguriţa, fîind stare de asediu, întrunirile sunt oprite. Telegrama arată mai departe că d. Halippa aultragiat pe ofiţerul de jandarmi iar acesta l-a lovit. Un alt incident a mai avut loc tot la Sguriţa între jandarmi şi d-nii Stere şi dr. Lupu. Am ordonat o anchetă severă şi minuţioasă. Dar înainte de a cunoaşte rezultatul anchetei şi de a vedea cum stau lucrurile, nu putem decât înfiera fapta ofiţerului de jandarmi, (aplauze la majoritate). Funcţionarii statului trebue el cei şi ! Pe banca ministerială d-nul I. G. D. IULIU MANIU întreabă pe d. mul Duca, Mârzescu, V. Brătianu, Tănistru Mârzescu dacă e demn pentru Itărăscu, Lapedatu, Săveanu, Nistor. d-sa ca proectul să fie discutat cu 10 --------------■ I deputaţi din majoritate. Cere de asemenea d-lui preşedinte să aplice regulamentul întrucât Camera nu e în număr. D. MÂRZESCU: D. preşedinte e sudintâi să dea exemplul ordine! şi alveran şi d-sa aplică regulamentul legalităţii. D. GARBOVICEANU care prezidează spune că va lua măsuri. ţ Şi trimite un secretar să numere pe deputat! şi să-l aducă în incinta, ş D. MANIU stârneşte să se aplice regulamentul, deputată nefiind în număr. D. preşedinte GARBOVICEANU: Mi se spune că deputaţii sunt în număr. Ofiţerul, autor al acestei agresiuni va fi aspru pedepsit (aplauze la majoritate). Coşul Halippa D. MANIU: Iată-l ai au venit toţi de afară. Nu sunt nici 40. D. GARBOVICEANU: Eu nu-i pot număra. Am pus pe un secretar care-mi spune că deputaţii sunt un număr. Se naşte un tumult cu altercaţie între majoritate şi deputaţii partidului naţional. D. AUREL MORARIU îşi continuă cuvântarea, analizând fiecare dispoziţie în parte şi arătând ce crede că e bun şi ce e criticabil. Termină spunând că proectul de accelerare este bine venit şi speră că va da roadele aşteptate. Şedinţa se ridică la orele 5 d. a. HALIPPA Intervenția din Ilorga D. N. IORGA: D. deputat majoritar se îndoia dacă Halippa a fost lovit. D. ministru Tătărăscu i-a risipit îndoiala. Dar mai înainte de orice, trebuia ca imediat ofițerul agresor să fie suspendat şi pedeapsa aplicată imediat. D. GH. TATARASCU: Suspendarea s’a aplicat. Pedeapsa nu. D. N. IORGA: Este inadmisibil ca un ofiţer de jandarmi să-şi facă dreptate pe calea aceasta a unei nemaipomenite sălbăticii. Asemenea fapte sunt de natură a dezonora nu numai un guvern, un regim, dar chiar o ţară. Oricare dintre noi, fiind în conflict cu o autoritate, suntem dlar expuşi la asemenea brutalităţi. E posibil şi ne putem gândi măcar că se poate admite şi tolera aşa ceva ? Era interzisă întrunirea şi se opunea de Halippa? Se puteau dresa acte. Dar să fie lovit un deputat? E ceva nemaipomenit de condamnabil. Dar cunosc pe Halippa cum îl cunoaştem toţi de aci. N’am văzut un om mai blând ca el. Nu odată am fost emoţionaţi de dragostea sa pentru naţia şi ţara sa, dragoste exprimată aci la tribună. L’am văzut aci bolnav vorbind cu dragoste de ţara sa şi dând exemple Camerei întregi prin liniştea sa. Halippa e unul dintre fruntaşii basara- ,. berti cari ne-a dat Basarabia. El a cre- „„ T „ lat conştiinţa românească în Basarabia şi ne-a adus-o când nimeni n'o aştepta. S’a mai văzut de ce devotament şi ce patriotism a dat el dovadă. 'Apoi Halippa a ştiut să se sustragă influenţelor rele ale profesorului său şi să devie pionierul naţionalismului în Basarabia. Onoare lui. Eu faţă de agresiunea sălbatecă făptuită asupra acestui om ţin să arăt ceea ce e în inima oricărui om simţitor şi anume că prin Halippa a fost pălmuită lupta pentru desrobirea basarabenilor. (Aplauze prelungite la opoziţie). D. GH. MÂRZESCU cere ca începând de azi să se ţie şedinţe de noapte. De Vineri, ziua să se discute reforma administrativă, iar noaptea legea pentru accelerarea justiţiei. D. GIURCULESCU cere ca proectul de accelerare să fie luat în discuţie Vineri. Camera’ aprobă propunerea d-luî Mârzescu. ACCELERAREA DISCUŢIEI Se intră în ordinea de zi: discuţia proectului de lege pentru accelerarea justiţiei. D. BAL DANdă citire raportului. D. AUREL MORARIU face o serie de observaţiuni asupra dispoziţiilor din lege. Critică prevederea memoriilor scrise, susţinând pledoariile verbale. D. N. IORGA Âfe©naii«vă la ziarul TOMIMEATA Tragerea la 3 ^ai 3 ghi slil li fraisre Cu un abonament la ziarul «DIMINEAŢA» se participă atragerea următoarelor premii: PATRU CASE la Craiova. ^ ^ © VIE în Prahova 200.CMI0 LEB numerar 100,00© LEB asigurare de viaţă Costul abonamentului este de Lei 850 pe an şi Lei 450 pe 6 luni Pentru domnii funcţionari, pensionari, notari, preoţi, meseriaşi, lucrători, institutori, învăţători, cercurile culturale şi orice salariat în general costul abonamentului este de: Lei 600 pe un an * 300 » 6 luni » 150 » 3 » Odată cu chitanţa de abonament, se eliberează şi bonurile de participare la premii şi anume: 40 fiOBari abonaţilor pe un an, 15 iJOnHFi pentru 6 luni şi 5 Bonuri pentru 3 luni. Abonamentele încep de la 1 şi 15 ale fiecărei luni şi se achită la administraţia ziarului, strada Sărindar, 11 sau prin mandat poştal comimis Ziua 9 La Şedinţa de azi este aproape secretă. Băncile rezervate publicului sunt goale. La intrare, agenţii de siguranţă cercetează insistent pe cei cari vor să asiste la desbateri, iar sentinele pretind citaţii celor ce vor să intre la consiliul de război. La orele 9 şi jumătate dim., d. col. Iordăchescu, preşedinte deschide şedinţa. ORDONANŢA DEFINITIVĂ După apelul acuzaţilor, grefieruil dă citire actelor de acuzare — cele două ordonanţe definitive — cari conchid la darea în judecată a acuzaţilor Gh. Cristescu, Marcel Paucker, D. Fabian, etc., pentru faptele pedepsite de art. 67, 69 și 181 din codul penal comun. combinat© cu art. 258 din codul justiţiei militare şi art. 3 din legea stării de asediu. Sunt scoşi de sub urmărire, ca neintrând în prevederile articolelor de mai sus: Gheldrich Janos, Lévai Carol, Cazabai Pal, Stuber Ioan, Ladislav Arachi, Matei Friedman, Tich Heinrich, Horvat Janos, Bella Soeldi, Kolarich Mihail, Ulman Al., Co3 Al., Gherghel Mihail, Biro Gheza, Lanto Iaios, Dan Al., Malarich Wilhelm, Gumber Alberth, Popovici Gh., Copcea P., Ursu Dionisie, Leon Braunstein, Horvath Mihail, Kuperman Aron, Leibovici Norman, Katz Bernard, Elena Filipovici, Ana Paucker, Israel Zuckerman, Pătrăşcanu Lucreţia, Mendeloviei, Stromingher I., Pascal Constantinescu, Imre Alladar, Zuckerman I., Goldenberg Bereu şi Gh. Vasilescu-Vasia. Aceştia toţi, sunt citaţi ca martori în proces. Ambele ordonanţe cuprind 84 (37 + 47) pagini. Terminând lectura ordonanţei No. 1, şedinţa se ridică la orele 12. Desbaterile vor continua la orele 4 şi jum. d. a. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ La orele 4 d. a., a. col. Iordăchescu, preşedinte redeschide desbaterile. După apelul acuzaţilor, grefierul continuă citirea celei de a doua ordonanţă definitivă privind restul acuzaţilor. La orele 5 şi jun, şedinţa se suspendă. La redeschidere, d. avocat Eugen Eliad-Românul, din partea apărării, depune o cerere, prin care solicită o dovadă oficială a hotărârii d-lui preşedinte în virtutea căreia acuzaţii, prezentaţi liberi la procese, au fost arestaţi, din care cauză toţi se găsesc in greva foamei şi a setei. D. preşedinte refuză categoric pe motiv că d-sa este pus numai să judece şi nu să elibereze acte. LIMBA ACUZAŢILOR Apărarea ridică apoi un incident în legătură cu actele de instrucţie citite, cerând ca ordonanţa definitivă să fie tradusă în limbile germană şi ungară întrucât nu toţi acuzaţii posadă limba română. Pledează pentru aducerea de interpreţi în instanţă d-nii avocaţi C. Vicol, Pompliiu Ioniţescu, M. I. Negreanu, C. Paraschivescu-Bălăceanu şi naior Gali. D. maior Hotineanu, comisar regal, combate incidentul, susţinând că acuzaţii cari, după d-sa luptă pentru dezagregarea statului, trebue să cunoască măcar limba română. Consiliul deliberând, admite incidentul, cu majoritatea de patru contra unul, hotărând ca toate actele să fie citite în limbile maghiară și germană, conform cererii apărării. AGENTUL INTERPRET D. comisar regal propunând Ca interpret pe agentul Cînkeza de la siguranța generală, apărarea II recuză. D. Pomplilu Ioniţescu observă că translatorul propus este agent de siguranţă şi ca atare nu poate figura în acest proces, care este utilat tocmai de ministerul de interne, prin siguranţa generală. D. maior Gali cere să se recurgă la oficiile unor ofiţeri activi proveniţi din fosta armată austroengară, cari oferă mai multe garanţii de imparţialitate. D. maior Hotineanu, comisar regal, combate cererea de recuzare susţinând că translator«inpnus de d-sa Intrute condiţiile legii, iar ln caz că nu ar îndeplini mandatul cu conştiinţă, ori când va putea îi adus la realitate de înşişi accaţii. HAVRA... Se iscă o discuţie aprinsă intre ministerul public şi apărare. D. MAIOR HOTINEANU: Dacă mă întrerupeţi cu toţii atunci înseamnă că suntem la „havra jidovească", întreaga apărare protestează vehement cerând retragerea cuvântului. D. VICOL: Noi suntem asimilaţi cu magistraţii şi nu înţelegem să ni se fie un astfel de limbaj. In Cele din urmă, la proteste tot mai insistente ale apărării, maior Hotineanu consimte să retragă expresia, spunând că n'a avut intenţia sa jignească pe nimeni. Consiliul deliberând, recuză in unanimitate pe agentul Cinhezaţi hotărăşte ca parchetul consiliului să îngrjească pentru şedinţa de azi doi interpreţi ofiţeri. IN NUMELE UMANITĂŢII D. maior Hotineanu, comisar regal, roagă consiliul să admită şedinţa de noapte, pentru că acuzaţii, persistând în greva foamei şi a setei, nu vor mai putea răspunde satisfăcător la interogator. D. comisar regal îşi sprijină cererea pe consideraţii umanitare. D. Marcel Paucher acuzat, pe aceleaşi consideraţiuni de umanitate, roagă pe d. preşedinte să respingă cererea ministerului căci acuzaţii, în starea în care se află, nu pot suporta două şedinţe, necum trei cum cere d. comisar regal. La orele 7, şedinţa se ridică. * * * vor continua azi dlmi-Desbaterile neaţă la orele 8. Către finele şedinţei de ieri dimineaţă, s’a prezentat consiliului un avocat vienez, d. Schönfeld, cerând să fie admis pe banca apărării. D. Schönfeld a declarat că vine să apere pe d. Alex. Dobrogeanu-Gherea. D. col. Iordăchescu, preşedintele, consiliului, a refuzat cererea avocatului vienez, pe consideraţiunea că avocatul trebue să fia neapărat cetăţean român, înscris în tran barou din ţară. • * • Cărţi şi Reviste Au apărut: S. D. Drăgoi: Două dansuri populare, pentru pian. Miniaturi din cântece şi dansuri populare româneşti. Cântece populare şi doine pentru copii începători. Editura Morenetz Timişoara. De la C. F. R. MODIFICAREA LEGII PENTRU ACORDAREA CONCESIUNILOR DE C. F. PARTICULARE Suntem informaţi că ministerul comunicaţiilor a decis modificarea legii pentru acordarea şi exploatarea căilor ferate construite din iniţiativă particulară, întrucât vechea lege nu mai corespunde spiritului vremii. If. general Artur Văitoianu, ministrul comunicaţiilor, urmăreşte ca prin noua legiuire să fie înlăturate o serie de nemulţumiri ivite în ultimul timp, ca şi simplificarea formelor pentru acordarea concesiunilor de căi ferate particulare.