Dimineaţa, mai 1925 (Anul 21, nr. 6626-6654)
1925-05-01 / nr. 6626
Pe când la noi s'a făcut timida încercare de a se introduce femeile în consiliile comunale prin cooptare, în Franţa Senatul şi Camera au votat drepturile de eligibilitate şi alegere în plin femeilor sale, pentru comună şi judeţe. Să nu se creadă însă că aceasta s’a făcut atât de uşor şi că lupta nu a fost lungă și îndârjită în Franța ca și în alte tari. Unul din episoadele cele mai interesante a fost fără îndoială candidatura femenină la alegerile comunale din 1910. Femei curagioase ca Hubertina,Aliberi, Renée Morniel, Gabrielle Ghapuis, Elisabeth Renaud, Marguerite Durand, Madeleine Pelletier, Caroline Kaufman ,şi-au pus candidatura în diferite arondismente. Mulţi alegători au răspuns la apelul lor. Hubertine Audert a obţinut 590 voturi, Gabrielle Ghapuis 200 etc., ceea ce însemna ceva acum patrusprezece ani în urmă. Iată câteva considerente din programul lor: Femeile şi bărbaţii deopotrivă supuşi legilor şi impozitelor, trebue să aibă drepturi civile şi politice egale. Sufragiul nu va putea fi numit universal decât când va fi acordat şi femeilor. Naţiunea fiind formată şi din bărbaţi şi din femei trebue să fie reprezentată în adunările legislative şi administrative şi de bărbaţi şi de femei. Femeile trebue să aibă aceeaşi educaţie fizică, intelectuală, morală şi profesională. Toate carierele trebueie deschise deopotrivă femeilor ca şi bărbaţilor. * Jurt, muncă egală cerem: salar egal. Gospodinele care fac treburile casei, cele mai grele, ca spălatul rufelor, bucătăria etc. trebue să-şi aibă asigurată o pensie la bătrâneţe, ca oricare lucrător. Bărbatul şi femeia trebue să fie consideraţi în căsnicie ca doi tovarăşi egali, stăpâni pe persoana şi averea lor. Maternitatea este cea mai importantă din funcţiunile sociale. Femeile lipsite de mijloace de trai, în timpul cât perpetuează naţiunea procreînd şi crescând copii, trebue să fie întreţinute de societate cu acelaş drept cu care sunt întreţinuţi soldaţii în timpul cât fac războiul. Năsutta în 1848, moarta luei, fără a fi văzut nici victoria Franţei, nici victoria ideilor, a căror primă pionieră a fost. A fost o luptătoare energică dar, plină ide tact şi tinetă. A scris, a vorbit şi sta luptat până ce a debordt-o boala. « Toate sitat© să fie scutit» de Pe zidurile Parisului şi a vnelor celorlalte au afişat placard© cu următorul afiş: /^Cetăţenii dacă vreţi să asiguraţi reprezentarea minorităţilor, nu puteţi lăsa, fără Reprezentanţi,, majoritatea naţiunii care sunt femeile„E la dauna naţiunii ca femeile care sunt econome şi prevăzătoare să fie înlăturate din cârmuirea afacerilor statului. Dacă ar aveadrepturi,ele ar suprima risipa, şi ar. Ar introduce in stat buna gospodărie pe care ştiu să o ducă în casa lor. In 1912 francezele n’au mai pus candidaturi, dar zidurile Parisului erau acoperite de afişe în numele societăţii pentru sufragiu prin care reclamau electoratul şi eligibilitatea. '. ■/;'; \I Argumentele lor sunt încă ale noastre în lupta pentru drepturi şi victoria lor este o pildă şi o încurajare pentru noi. Femeile zic că nu le interesează dreptul de vot, dar desigur toate doresc să-şi îmbunătăţească traiul. Voim toate să ne putem utiliza facultăţile, să putem trăi de pe urma talentelor şi muncii noastre ca şi bărbaţii. Toate femeile doresc să nu mai fie servitoarele sau jucăria bărbaţilor neconştiincioşi, stricaţi, toate doresc să fie tovarăşele şi prietenele soţilor lor. Toate mamele doresc să aibă unde cere dreptate cu taţii asupra copiilor lor. Toate doresc să aibă umnde cer dreptate ca să nu fie silite a şi-o face singure. Legile cărora ne supunem trebuesc să fie făcute şi de noi dacă vrem să ne apărăm interesele, căci legile nu sunt decât mijloace de apărare ale intereselor fiecăruia. Oricât am fi noi aproape de bărbaţi, oricât ne-am încrede în iubirea şi interesul lor pentru noi, nu trebue să uităm proverbul românesc: milă mi-e,de tine, dar de mine ni se rupe inima. Bărbatul crezându-se superior pentru că aşa îl consacră legea, desconsideră femeia şi ascutează de ea. Aceasta la rândul ei caută să se apere cum poate şi neputând lupta făţiş, luptă pe căi piezişe. rl.f. â,; ■; t ,j'_ Când se va recunoaşte prin lege egalitatea sufletească dovedită prin ştiinţă şi prin probele experienţii, atunci numai se vor putea stabili legături omeneşti între bărbat şi femee.S’ar zice că aceste argumente s’au spus de atâtea orî încât au devenit banale. Totuşi din discuţiile zilnice cu bărbaţi şi femei ne convingem că orî de câte ori le-am repeta ele sunt veşnic noue. Pentru a ne cuceri deci drepturile ar fi de ajuns ca femeile să consacre cauzei lor un pic din devotamentul cu care îşi închină viaţa datoriilor lor de mame şi gospodine. IZABELA SADOVEANU AUBERTINE AUCLERT.. Cea dintâi poetă română. A început să scrie la „Convorbir literare" din Iași în anul 1867. Cu toate că a publicat mult prin reviste, nu a scos decât două volume. Poezii şi Povestiri adevărate (proză). MATILDA PONI $ 11 ! 1 Marţi 28 Aprilie d-nii Hoden şi G. Oprescu de la secretariatul „Ligii Naţiunilor“ au vizitat „Asociaţia pentru Emanciparea civilă şi politică a Femeii“. Au fost primiţi de d-na Sadoveanu preşedinta secţiunii Bucureşti, d-na Z. Antonescu secretară, precum şi de d-rele Constanţa Teodoru şi Irina Munteanu secretară şi membră a Uniunea femeilor române pentru Liga Naţiunilor. D-l Hoden s-a interesat de organizarea şi progresele feminismului la noi în ţară, precum şi de activitatea Uniunii pentru Liga Naţiunilor, şi-a exprimat satisfacţiunea pentru înfiinţarea Federaţiei Femeilor Universitare şi afilierea acestei federaţii la Federaţia internaţională aFemeilor Universitare, care sunt chemate a juca un rol foarte important în Cooperaţia intelectuală înfiinţată de Liga Naţiunilor. S-a interesat de biblioteca Uniunii pentru Liga Naţiunilor, care posedă deja o serie de broşuri, publicaţii periodice şi tracturi destul de importante, mulţumită bunăvoinţii secretariatului Ligii Naţiunilor şi a făgăduit complectarea celor ce ne mai lipsesc. A felicitat apoi atât asociaţia cât şi Uniunea pentru activitatea şi organizarea lor. Apoi distinşii oaspeţi exprimându-şi dorinţa de a sta in strânsă legătură cu noi şi în viitor, şi-au luat rămas bun, promiţându-ne pentru la toamnă o serie de conferinţe de propagandă din partea Ligii Naţiunilor. • De la Uniunea femeilor române Şi Duminică 26/Apriie s’a mnit la Asociaţia pentru emanciparea civilă şi politică a femeii, o şedinţă pe secţiuni a Uniunii femeilor române pentru Societatea Naţiunilor. In prezenţa d-lui G. Oprescu membru la secretariatul Societăţii Naţiunilor, din partea României şi a d-lui Şedinţa a fost deschisă de d-na Michaela Catargi, preşedinta soţietăţii, în prezenţa doamnelor: principesa Ghica. I. Sadoveanu, Aretia, Tătărescu, ■ Titi Piteşteanu,C. Ţiţeica, Eugenia Ianculescu-Reuss,fDragoşescu, Violan Gherero, Zoe Antonescu, Ecat, Băleanui, dr. Rădulescu, Cuvin, Chiritescu, E. Moisil, doctor: în medicină Enacovîci,E. Rădulescu, Spinu, şî ad-relor doctor Stoica,’’Constanțipje^orujîavocat rf'an tiescuj etc. - U', D-na Michael* Catarg!, Cale: a deschis sedtatarii *Vi arătat activitatea acestei societăţi , în. timpul scurt de când s'a înfiinţat precum ţi scopul în vederea căruia s'a’ constituit. Societatea «reconstituit în primul lot pentru a face* cunoscută,'.înţeleasă şi 'simpatizată Ia no! în tară, acţiunea Societăţii N»ţîuniIor,3|aI|^ofle'31 pentrtîfa pregătit terenulși ajut*.la , aplicarea' convenția nor irstakater de^România și L& colabora eâ.~n*tafSttaRtauata-It-- realizarea efectiv# ajle^nior de proiefect ținea muncii femeii ;și a’ ctipilului și la organizarea recreațiilor muncitorești.. Metoda de lucru a membrelor pe secţiuni ia fost următoarea: ..w . Din primul ide-iniţiarea membrelor în organizarea şi funcţionarea Soci’ Naţiunilor, în diferitele chestiuni sociale şi umanitare de care se ocupă Societatea Naţiunilor şi care au fost ratificate de ţara noastră/ Studiarea legislaţiunii existente la noi, în practică cunoaşterea directa « stării de cuntri "din fabrici şi ateliere unde lucrează femei şi copii prin inspectarea acestor instituţii. Domnişoară î secretară »a societăţii Constanţa Teodoru a dat citire unui raport care arată detailat şedinţele şi lucrările prezentate în fiece şedinţă. Expunerile d-rei Francesca Paolo avocată asupra legilor existente şi ţara noastră relativ la protecţia muncii femei şi copilului, asupra traficului cu femei, lucrarea d-nei Salmgry asupra unor date statistice relativ la aceleași chestiuni, conforinte Ionel Roşea asupra sedlementelor din Anglia, propuneread-rei dr. Medea Petre Niculescu de. a se strânge lucrările atât de’serios Studiate și de strâns tratate ale membrelor spre a se publica într’un buletin.,,Chestiunea este în studiu,s# ■# SC"dă apoi Cuvântul d-nei" avocat Francesca Paolo Care expune convenţia Pentru traficul d jspruimului propusă de N. N. şi regula asmicul în ţara noastră relativ la această chestiune. Această expunere va servi de bază lucrărilor posterioare ale comisiei. D-na Sadoveanu arată ce a lucrat secţiunea pentru Biroul Internaţional al munca în colaborare cu ministerul micii.' ’. Toate lucrările tehnice relativ la 'datele statistice sunt date de admirabila organizare a direcţiei muncii din acest minister. Colaborareasocietăţii este tocmai în partea morală care ese din cadrul oficialităţii şi în organizarea recreaţiei muncitorilor. :: ... D-na Catargi închee şedinţa arătând că secţia de propagandă socoate că mijlocul cel mai potrivit pentru a face cunoscută S. N. şi a creia o opinie înţelegătoare şi simpatică este propagandă în şcoli. Dar pentru aceasta este nevoie de a informa şi interesa profesorii. D-sa face apel la d-nul G. Oprescu spre a da îndrumările necesare. D-nul G. Oprescu făgădueşte că se va ocupa cu adunarea şi trimeterea materialului necesar şi că cu ocazia venirii sale în toamnă în ţară va ţine conferințe şi consfătuiri cu corpul didactic în această privință. - Dimineața rr* Poşet ! Di mult, simpatică prietenă, îmi stă pe suflet, acest gingaş accesoriu de toaletă, indispensabil (?!) oricărei cuconiţe şic. Coniţă dragă, ştiu că eşti o feministă îndârjită şi argumentele d-tale poate m’ar putea convinge şi pe mine, masogynul; dar proferându-le, aibi grijă, buna mea prietenă, să-i laşi poşeta in dulap. Nu pricepi, ce legătură e între poşetă şi cererea de egalitate, a sexurilor, drept de vot, eteaetera ? Dar ştii d-ta, că poşeta este semnul, simbolul robiei voastre? Nu aveţi unde să vă ţineţi multiplele voastre lucruşoare: batista, oglinda, pudra, vre-o două cheiţe, carnetul de note, ş. cel, sunteţi veşnic in funcţie de poşetă. Oriunde vă duceţi, sunteţi nevoite să căraţi cu voi minusculul sac sau formidabila geantă, fără de care aţi fi nenorocite. Intr'un salon, sau la cofetărie, zăriţi pe o prietenă, căreia vreţi să-i spuneţi două cuvinte. Vă sculaţi de la locul vostru şi vă duceţi spre ea, în capătul celălalt al camerei. Dar vai, aţi uitat poşeta pe masă ! Cineva poate s-o fi luat, să vă facă o farsă, în plus se manifestă un început de gripă — repede înapoi la locul părăsit — slavă Domnului: poşeta e tot pe masă! Alt caz — la prăvălie. In timp ce cercetaţi stofele, poşeta, rămasă pe tejghea vi se şterpeleşte, aţi rămas fără o parai Colţii bărbatului In sfârşit, oricum am lua lucrurile, poşeta e un apendice cât se poate, de puţin practic, cât despre estetica lui — nu degeaba, se zicea într’o vreme „ridicule". Poşeta vă face sclave şi dacă vreţi să fiţi sincere. Oare n'aţi invidiat de multe ori bărbaţii, cari pot umbla oriunde cu mâinile libere de orice sarcină şi cu mintea slobodă de orice grijă a batistei, a banilor, a cheilor, de oarece ei ţin tot ce le trebue în buzunare? . .. Şi de ce adică nu i-aţi imita în această privinţă, voi care aţi,adoptat anul acesta îmbrăcămintea, alura, pieptănătura băeţească ? Nu că această modă m'ar încânta — dar de vreme ce s'a decretat astfel, de ce n'o complectaţi oare în sensul practic ? E inestetic să ai buzunări umflate la rochii ? Dar turnura de pe vremuri fosta ea mai estetică ? Avut-o măcar un rost, cum incontestabil îl au buzunarele ? Şi săculeţul de mătase, piele sau perle ce spânzură de braţul vostru legăndndu-se în mers, ca o raţă leşească, e mai estetică? Aştept răspunsul d-tale, pe care, până a-l băga in cutia, peştii, îl vei ţine, conştiincios în noua d-tale poşelă, rămânând acelaş nesuferit. . . MISOGYN • Activitatea feministă I . --- ------- Anul care este în cult este un an plin de roade pentru activitatea feministă la noi şi în străinătate. In Bucureşti, propaganda a fost vie şi intensă la centim, 275 de membre noi s-au înscris cu cotizaţii din Septembrie până în prezent, după cum se poate dovedi din registrele Asociaţiei pentru Emanciparea civilă şi politică. Aproape în fiece Duminică am avut întruniri la periferie, unde s’au organizat centre de propagandă şî de luminare a femeilor de la mahala şi s’au format sub comitete ale centrului, spre a se ţinea, legături strânse şi permanente între acestea şi membrele comitetului activ. Pentru pregătirea femeilor la exercitarea viitoarelor lor drepturi Asociaţia pentru emanciparea femeii, a ţinut două zile pe lună cursuri de economie politică şi drept civil elementar. Iar la periferie medici şi femei medici binevoitoare au instituit consultaţiuni gratuite şi sfaturi pentru profilaxia şi tratarea boalelor sociale, precum şi consultaţiuni juridice tot gratuite.... ■ n, . ■ . Intelegându-se importanţa colaborării cu societăţile sufragiste, Asociaţia pentru Emanciparea femeii şi Liga Culturală au federat dimpreună cu toate societăţile din Ardeal şi Bucovina sub numirea de Uniunea naţională pentru sufragiu în scopul de a duce acţiune de propagandă pe toate chestiunile privitoare la drepturile lor. - Asociaţia pentru emanciparea femeii a înfiinţat apoi o secţiune pentru morala şi higiena socială, secţiune a cărei formare a fost o do-, vădit ,mai mult de marea influenţă a presei asupra opiniunii publice. In adevăr în urma unei simple invitaţiuni făcută într’un articol al Paginei Femeii" de către preşedinta Asociaţiei, pesta treizeci de doamne s’au adunat, la Asociaţie şi au fundat secţiunea pentru lupta în potriva imoralităţii, care apoi ■ şi-a schimbat titlul in secţiune de higienă şi morală socială. y?L Secţiunea s’a pus până în prezent în curent cu legiferarea şi opsrile sociale care ar putea-o ajuta în lupta sa la noi în ţară. .Apoi a luat cunoştinţă’ de cele ce s’au făcut în străinătate,în această direcţie, şi-a întocmit statutele, s’a afiliat la Federaţia internaţională pentru abolirea prostituţiei şi a rămas să-şi stabilească programul,de luptă şi de propagandă îndată după sărbători, cu ajutorul personalităţilor celor mai de vază şi mai competiţiie, în această materie. o... Pentru ocrotirea muncii femeii şi a copiilor, Asociaţia colaborează pe de o parte cu ministerul muncii, iar pe de alta cu secţiunea pentru Biroul Internaţional al muncii de la Uniunea naţională a femeilor române pentru Societatea Naţiunilor, cu ajutorul căreia se fac anchete asupra situaţiei lucrătoarelor şi a copiilor in fabrici şi se lucrează la organizarea recreaţiei muncitorilor. La sediul Asociaţiei funcţionează un birou de plasare a minorelor organizat de ministerul muncii sub patronagiul Asociaţiei. La sediul Asociaţiei şi din iniţativa preşedintei secţiunii Bucureşti s-a constituit Federaţia femeilor universitare din România cu scopul de a se întreţine legături sufleteşti între diplomatele Universităţilor din România, atât în ţară cât şi cu Federaţia internaţională a femeilor universitare de sub preşidenţia d-rei Dean C. Gildershere cu sediul la Londra. Federaţia noastră naţională s’a şi afiliat la Federaţia internaţională şi sperăm că va lua parte la congresul internaţional ce se va ţine în Bruxelles la finele lunii I. " !• S. Din Cehoslovacia In Cehoslovacia se crede că în mediurile şcolare mai ales, trebue îndreptată privirea pacifiştilor. Se fac în şcoli numeroase conferinţe, se răspândesc lecturi pacifiste şi s'a instituit un premiu pentru o lucrare ce se adresează tineretului. Pacifiştii din Cehoslovacia sunt cei mai norocoşi, ei lucrează mână în mână cu guvernul lor, care nu se mulţumeşte numai să proclame la manifestaţii publice dorinţa sa d© pace şi să colaboreze la Geneva la consolidarea Societăţii Naţiunilor, dar care încă ajută materialul cu autoritatea sa pe acei care lucrează la direcția Pgctt^fr».. - i D-na Plarkinîcona, «srlitoay© șî Benferebtiara este din anul 1918, membră în Consiliul maneipal al orașului Praga. ■ A»om 20 de ani,f-8a a îdsî tmnă dintre fondatoarei« Clubului femeilor Cehe, unde a Instituit comitetul pentru dreptul de vot al femeilor. Ni$j! D-na PlamlEîifrVa mai este și ti oratoare de forţă, luând parte la diferite congrese internaţionale, în care a reprezentat cui cinste femeile cehtislovace. Mare muncitoare şi organizatoare pe terenul social, d-sa face parte din numeroase societăţi fiind totodată prezidenta Consiliului naţional al femeilor din țara sa, D-na Plamînkcova 9 Miliţiefiii Originară din Botoşani e una din cele mai renumite şi mai producătoare literate ale noastre. D-sa a dat la iveală: Cântece moldoveneşti ■ un volum. Călătorii prin ţara românească, un volum Poveşti, un volum, anecdote,, un volum, Ştefan cel Mare în munţii Vrancei. Dreptul meu, (teatru). Rândunica, revistă literară, 12 numere. Nunta la români, studiul istoric etnografic şi comparativ, premiat de Academia română. Naşterea la români, înmormântarea la români. Studii etnografice comparative in manuscris. Elena Kevasios româinis şi mişcarea pasifistă Pacifistul francez profesor Prudhommeaux, aduce voios la cunoştinţa publicului decizia luată de guvernul român de a introduce în manualele de Istorie contemporană un capitol asupra Ligei Naţiunilor. Deasemeni de a se ţine în şcoli o lecţiune asupra ligei. Elveţia. — Actualmente asociaţia elveţiană pentru S. D. N. organizează o mare manifestaţie în cursul căreia va fi expusă chestiunea protocolului de la Geneva. hi sic. In WA: riQQfdner Motorén Cles»1 fischaífenburg . „Samistscft“ fsS€S?iat@rS4 , ; TIPURILE CELE MAI NOU! PERFECTIONATE, LAI REPREZENTANTA GENERALA si DEPOZITAR *. NGMIR J@lF HECHENBERG Bucureşti, Strada Carol No. 49. — Telefon 46tM, Cereţi pretutindeni li ..Muti • ll' ' U ri-----' . gr ... imn 6-LA1200 €&B PtJfErE MOTORIA mm la fiecare srij lasdfim tate tale!' ie immm - Fişări fgmming Marta ’ Graţioasă, cu mişcările netede, sincere■ ca întreaga ei persoana, necăutând artificialul, fără însă a aminti întru nimic pe ,,băieţoaicele“ voite. Marta e totuşi prototipul femeiei moderne aşa cum ar trebui să fie. E totodată o fiică a natureii a secolului. Debarasată, cu toţi cei douseci şi cinci de ani ce a împlinit altele astea, de orice sentimentalism bolnăvicios, apanaj al trecutelor generaţii, Marta se bucură de un nimic, se grăbeşte să râdă de orice, fără a căuta ziua pete în soare, iar noaptea motivăe elegii pe vreme de lună. Perfect sărâtoasă fiziceşte şi sufleteşte, tânăra mea prietenă e im liman odihnitor la care totFauna găseşti încurajare şi leac pentru toate. Posedând un bun simplu un gust rar, ea e un fel de mic arbitru printre noi toate şi de câte ori avem nevoie de a şti sincer cum ne stă cutare nimic al modei sau ce trebuie făcut Intr'un caz încurcat din miile de mici cazuri încurcate ale vieţii■' ne spunem: „Să întrebăm pe Maria". Şi ea are soluţii la toate. Cu toate că extrem de cochetă, ea nu a refuzat nici odată modelurile ei graţioase unei prietene, şi nu a răspuns cu acel ton semidulce când î se cerea împrumut ultima ei pălărie. „Nu ştiu dacă îţi va sta bine". Gustând cu intensitate bucuria d’a trăi, Marta face sporturi, e o bună tenisseuză ceia ce mi « împiedecă ă'-aşi ţine casa ca un vakar, de-aşi croşeta ca artiî bluze şi tricouri şi d’a lucra cu o răbdare adorabilă covoare, abatjvruri şi perniţe, căci Maria adoră micul ei interior. Incapabilă d’o intrigă, dae meschinărie, lângă ea te simţi bine ca lângă o frumoasă plantă cu umbra răcoritoare şî parfumul liniştitor. Deşi nu e feministă in sensul militant al cuvântanwri totuşi eu aşi dori din suflet ca în ziua când dreptatea Va triumfa pentru întregul Vostrilix toate femeile să fie Ca Marta. Spre a încheia interesantul ei portret voi spurte că brună, cu ochii mari, negri, vărul tăiat bârfeşte şi îşi adoră bărbatul şi căţelul, micul el Tucu ehte cu pârul negru ca şi al ei o însoţeşte pretutindeni, sigur de succesul ce stârneşte dubla lor apariţie. ----- FULMEN