Dimineaţa, mai 1925 (Anul 21, nr. 6626-6654)

1925-05-01 / nr. 6626

­ Pe când la noi s'a făcut timida încercare de a se introduce femeile în consiliile comunale prin coopta­­re, în Franţa Senatul şi Camera au votat drepturile de eligibilitate şi alegere în plin femeilor sale, pen­tru comună şi judeţe. Să nu se creadă însă că aceasta s’a făcut atât de uşor şi că lupta nu a fost lungă și îndârjită în Fran­ța ca și în alte tari.­­ Unul din episoadele cele mai in­teresante a fost fără îndoială can­didatura femenină la alegerile co­munale din 1910. Femei curagioase ca Hubertina,­­Aliberi, Renée Morniel, Gabrielle Ghapuis, Elisabeth Renaud, Mar­guerite Durand, Madeleine Pelle­tier, Caroline Kaufman ,şi-au pus candidatura în diferite arondis­­mente. Mulţi alegători au răspuns la apelul lor. Hubertine Aud­ert a obţinut 590 voturi, Gabrielle Gha­puis 200 etc., ceea ce însemna ceva acum patrusprezece ani în urmă. Iată câteva considerente din programul lor: Femeile şi bărbaţii deopotrivă supuşi legilor şi impozitelor, tre­­bue să aibă drepturi civile şi poli­tice egale. Sufragiul nu va­ putea fi numit u­­niversal decât când va fi acordat şi femeilor. Naţiunea fiind formată şi din bărbaţi şi din femei trebue să fie reprezentată în adunările legisla­tive şi administrative şi de bărbaţi şi de femei. Femeile trebue să aibă aceeaşi educaţie fizică, intelectuală, morală şi profesională. Toate carierele trebueie deschise deopotrivă femeilor ca şi bărba­ţilor. * Jurt, muncă egală cerem: salar e­­gal. Gospodinele care fac treburile casei, cele mai grele, ca spălatul rufelor, bucătăria etc. trebue să-şi aibă asigurată o pensie la bătrâ­neţe, ca ori­care lucrător. Bărbatul şi femeia trebue să fie consideraţi în căsnicie ca doi to­varăşi egali, stăpâni pe persoana şi averea lor. Maternitatea este cea mai im­portantă din funcţiunile sociale. Femeile lipsite de mijloace de­ trai, în timpul cât perpetuează naţiunea procreînd şi crescând copii, trebue să fie întreţinute de societate cu acelaş drept cu care sunt întreţi­nuţi soldaţii în timpul cât fac răz­boiul. Năsutta în 1848, moarta lu­ei, fără a fi văzut nici victoria Fran­ţei, nici victoria ideilor, a căror primă pionieră a fost. A­ fost o luptătoare energică dar, plină ide tact şi tinetă. A scris, a vorbit şi sta luptat până ce a d­ebordt-o boala. « Toate sitat© să fie scutit» de Pe zidurile Parisului şi a v­nelor cel­orlalte au afişat placard© cu următorul afiş: /^Cetăţenii dacă vreţi să asiguraţi reprezentarea minorităţilor, nu puteţi lăsa, fără Reprezentanţi,, majoritatea naţiu­­nii care sunt femeile­­„E la dauna naţiunii ca femeile care sunt econome şi prevăzătoare să fie înlăturate din cârmuirea a­­facerilor statului. Dacă ar avea­­drepturi,el­e ar suprima risipa, şi ar. A­r introduce in stat buna gospodărie pe care ştiu să o ducă în casa lor. In 1912 francezele n’au mai pus candidaturi, dar zidurile Parisului erau acoperite de afişe în numele societăţii pentru sufragiu prin care reclamau electoratul şi eligibilita­tea. '. ■/;';­ \I Argumentele lor sunt încă ale noastre în lupta pentru drepturi şi victoria lor este o pildă şi o încu­rajare pentru noi. Femeile zic că nu le interesează dreptul de vot, dar de­sigur toate doresc să-şi îmbunătăţească traiul. Voim toate să ne putem utiliza facultăţile, să putem trăi de pe ur­ma talentelor şi muncii noastre ca şi bărbaţii. Toate femeile doresc să nu mai fie servitoarele sau jucăria bărba­ţilor neconştiincioşi, stricaţi, toate doresc să fie tovarăşele şi priete­nele soţilor lor. Toate mamele do­resc să aibă unde cere dreptate cu taţii asupra copiilor lor. Toate do­resc să aibă umnde cer dreptate ca să nu fie silite a şi-o face singure. Legile cărora ne supunem tre­­buesc să fie făcute şi de noi dacă vrem să ne apărăm interesele, căci legile nu sunt decât mijloace de apărare ale intereselor fiecă­ruia. Oricât am fi noi aproape de bărbaţi, oricât ne-am încrede în iubirea şi interesul lor pentru noi, nu trebue să uităm proverbul ro­mânesc: milă mi-e,de tine, dar de mine ni se rupe inima. Bărbatul crezându-se superior pentru că aşa îl consacră legea, desconsideră femeia şi ascutează de ea. Aceasta la rândul ei caută să se apere cum poate şi nepu­tând lupta făţiş, luptă pe căi pie­­zişe. rl.f. â,; ■; t ,j'_ Când se va recunoaşte prin lege egalitatea sufletească dovedită prin ştiinţă şi prin probele experienţii, atunci numai se vor putea stabili legături omeneşti între bărbat şi femee.­­S’ar zice că aceste argumente s’au spus de atâtea orî încât au devenit banale. Totuşi din discuţiile zilnice cu bărbaţi şi femei ne con­vingem că orî de câte ori le-am repeta ele sunt veşnic noue. Pentru a ne cuceri deci dreptu­rile ar fi de ajuns ca femeile să consacre cauzei lor un pic din de­votamentul cu care îşi închină viaţa datoriilor lor de mame şi gospodine. IZABELA SADOVEANU AUBERTINE AUCLERT.. Cea dintâi poetă română. A în­ceput să scrie la „Convorbir lite­rare" din Iași în anul 1867. Cu toate că a publicat mult prin reviste, nu a scos decât două vo­lume. Poezii şi Povestiri adevărate (proză). MATILDA PONI $ 11 ! 1 Marţi 28 Aprilie d-nii Hoden şi G. Oprescu de la secretariatul „Ligii Naţiunilor“ au vizitat „Asociaţia pentru Emanciparea civilă şi poli­tică a Femeii“. Au fost primiţi de d-na Sadovea­­nu preşedinta secţiunii Bucureşti, d-na Z. Antonescu secretară, precum şi de d-rele Constanţa Teodoru şi Irina Munteanu secretară şi mem­bră a Uniunea femeilor române pen­tru Liga Naţiunilor. D-l Hoden s-a interesat de orga­nizarea şi progresele feminismului la noi în ţară, precum şi de activi­tatea Uniunii pentru Liga Naţiuni­lor, şi-a exprimat satisfacţiunea pentru înfiinţarea Federaţiei Feme­ilor Universitare şi afilierea acestei federaţii la Federaţia internaţiona­lă­ a­­Femeilor Universitare, care sunt chemate a juca un rol foarte important în Cooperaţia intelectua­lă înfiinţată de Liga Naţiunilor. S-a interesat de biblioteca Uniu­nii pentru Liga Naţiunilor, care posedă deja o serie de broşuri, pu­blicaţii periodice şi tracturi destul de importante, mulţumită bunăvo­­inţii secretariatului Ligii Naţiunilor şi a făgăduit complectarea celor ce n­e mai lipsesc. A felicitat apoi atât asociaţia cât şi Uniunea pentru activitatea şi or­ganizarea lor. Apoi distinşii oaspeţi exprimându-şi dorinţa de a sta in strânsă legătură cu noi şi în viitor, şi-au luat rămas bun, promiţân­­du-ne pentru la toamnă o serie de conferinţe de propagandă din par­tea Ligii Naţiunilor. • De la Uniunea femeilor române Şi­ Duminică 26/Apr­i­ie s’a m­nit la Aso­ciaţia pentru emanciparea civilă şi po­litică a femeii, o şedinţă pe secţiuni a Uniunii femeilor române pentru Socie­tatea Naţiunilor. In prezenţa d-lui G. Oprescu membru la secretariatul So­cietăţii Naţiunilor, din partea României şi a d-lui Şedinţa a fost deschisă de d-na Mi­chaela Catargi, preşedinta soţietăţii, în prezenţa doamnelor: principesa Ghica. I. Sadoveanu, Aretia, Tătărescu, ■ Titi Piteşteanu,­­C. Ţiţeica, Eugenia Iancu­­lescu-Reuss,fDragoşescu, Viola­n­ Ghe­­rero, Zoe Antonescu, Ecat, Băleanui, dr. Rădu­lescu,­ Cuvin,­­ Chiritescu, E. Moi­­sil, doctor: în medicină Enacovîci,­­E. Rădulescu, Spinu, şî ad-relor doctor Stoica,’’Constanțipje^orujîavo­cat rf'an tiescuj etc. - U', D-na Michael* Catarg!, Cale: a des­chis sedtatarii *Vi arătat activitatea acestei societăţi , în. timpul scurt de când s'a înfiinţat precum ţi scopul în vederea căruia s'a’ constituit. Societa­tea «reconstituit în primul lot pentru a face* cunoscută,'.înţeleasă şi 'simpati­zată Ia no! în tară, acţiunea Societăţii N»ţîuniIor,3|aI|^ofle'31 pentrtîfa pregătit terenul­­și ajut*.la , aplicarea' convenți­­a n­or irstakater de^România și L& co­labora eâ.~n*tafSttaRtauata-It-- realiza­­rea­ efectiv# ajle^nior de proiefect ținea muncii femeii ;și a’ ctipilului și la orga­nizarea recreațiilor muncitorești.­­. Metoda de lucru a membrelor­ pe secţiuni ia fost următoarea: ..w . Din primul ide-iniţiarea membrelor în organizarea­ şi funcţionarea Soci’ Naţiu­nilor, în diferitele chestiuni sociale şi umanitare de care se ocupă Societa­tea Naţiunilor şi care au fost ratificate de ţara noastră/ Studiarea legislaţiunii existente la noi, în practică cunoaşte­rea directa « stării de cu­ntri "din fabrici şi ateliere unde lucrează femei şi co­pii prin inspectarea acestor instituţii. Domnişoară î secretară »a societăţii Constanţa Teo­doru a dat citire unui raport care arată detailat şedinţele şi lucrările prezentate în fiece şedinţă. Expunerile d-rei F­rancesca Paolo avo­cată asupra legilor existente şi ţara noastră relativ la protecţia muncii fe­mei şi copilului, asupra traficului cu femei, lucrarea d-n­ei Salmgry asupra unor date statistice relativ la aceleași chestiuni, conf­orinte Ionel Roşea asu­­pra sedlementelor din Anglia, propune­rea­­d-rei dr. Medea Petre Niculescu de. a se strânge lucrările atât de’serios Studiate și de strâns tratate ale mem­brelor spre a­ se publica într’un bule­tin.,,Chestiunea este în studiu,­­s# ■# SC"dă­­ apoi Cuvântul d-nei" avocat Francesca Paolo Care expune conven­ţia Pentru traficul d jspruimului propusă de N. N. şi regula asmicul în ţara noas­tră relativ la această chestiune. Aceas­tă expunere va servi de bază lucrări­lor posterioare ale comisiei.­­ D-na Sadoveanu arată ce a lucrat secţiunea pentru Biroul Internaţional al mun­ca în colaborare­ cu ministerul micii.' ’. Toate lucrările tehnice relativ la 'da­­tele statistice sunt date de admirabila organizare a direcţiei muncii din acest minister. Colaborarea­­societăţii este tocmai în partea­ morală care ese din cadrul oficialităţii şi în organizarea re­creaţiei muncitorilor. :­:­ ... D-na Catargi închee şedinţa arătând că secţia de propagandă socoate că mijlocul cel mai potrivit pentru a face cunoscută S. N. şi a creia o opinie în­ţelegătoare şi simpatică este propagan­dă în şcoli. Dar pentru aceasta este nevoie de a informa şi interesa profe­sorii. D-sa face apel la d-nul G. Opres­cu spre a da îndrumările necesare. D-nul G. Oprescu făgădueşte că se va ocupa cu adunarea şi trimeterea materialului necesar şi că cu ocazia venirii sale în toamnă în ţară va ţine conferințe şi consfătuiri cu corpul di­dactic în această privință. - Dimineața rr* P­o­ş­et ! Di mult, simpatică prietenă, îmi stă pe suflet, acest gingaş accesoriu de toaletă, indispensabil (?!) orică­rei cuconiţe şic. Coniţă dragă, ştiu că eşti o femi­nistă îndârjită şi argumentele d-tale poate m’ar putea convinge şi pe mi­ne, masogynul; dar proferându-le, aibi grijă, buna mea prietenă, să-­i laşi poşeta in dulap. Nu pricepi, ce legătură e între poşetă şi cererea de egalitate, a sexurilor, drept de vot, eteaetera ? Dar ştii d-ta, că poşeta este semnul, sim­bolul robiei voastre? Nu aveţi und­e să vă ţineţi multiplele voastre lucruşoare: batista, oglinda, pudra, vre-o două chei­ţe, carnetul de note, ş. cel, sunteţi veşnic in func­ţie de poşetă. Oriunde vă duceţi, sunteţi nevoite să căraţi cu voi mi­nusculul sac sau formidabila gean­tă, fără de care aţi fi nenorocite. Intr'un salon, sau la cofetărie, ză­riţi pe o prietenă, căreia vreţi să-i spuneţi două cuvinte. Vă sculaţi de la locul vostru şi vă duceţi spre ea, în capătul celălalt al camerei. Dar vai, aţi uitat poşeta pe masă ! Cineva poate s-o fi luat, să vă facă o farsă, în plus se manifestă un în­ceput de gripă — repede înapoi la locul părăsit — slavă Domnului: poşeta e tot pe masă! Alt caz — la prăvălie. In timp ce cercetaţi stofele, poşeta, rămasă pe tejghea vi se şterpeleşte, aţi rămas fără o parai Colţii­ bărbatului In sfârşit, oricum am lua lucru­rile, poşeta e un apendice cât se poate, de puţin practic, cât despre estetica lui — nu degeaba, se zicea într’o vreme „ridicule". Poşeta vă face sclave şi dacă vreţi să fiţi sincere. Oare n'aţi invi­diat de multe ori bărbaţii, cari pot umbla oriunde cu mâinile libere de orice sarcină şi cu mintea slobodă de orice grijă­ a batistei, a banilor, a cheilor, de oarece ei ţin tot ce le trebue în buzunare? . .. Şi de ce adică nu i-aţi imita în această privinţă, voi care aţi,adop­tat anul acesta îmbrăcămintea, a­­lura, pieptănătura băeţească ? Nu că această modă m'ar încânta — dar de vreme ce s'a decretat astfel, de ce n'o complectaţi oare în sensul practic ? E inestetic să ai buzunări um­flate la rochii ? Dar turnura de pe vremuri fosta ea mai estetică ? Avut-o măcar un rost, cum incon­testabil îl au buzunarele ? Şi săcu­leţul de mătase, piele sau perle ce spânzură de­ braţul vostru legăndn­­du-se în mers, ca o raţă leşească, e mai estetică? Aştept răspunsul d-tale, pe care, până a-l băga in cutia, peştii, îl vei ţine, conştiincios în noua d-tale po­şelă, rămânând acelaş nesuferit. . .­­ MISOGYN • Activitatea feministă I­ . --- -------­ Anul care este în cult este un an plin de roade pentru activitatea fe­ministă la noi şi în străinătate. In Bucureşti, propaganda a fost vie şi intensă la centim, 275 de mem­bre noi s-au înscris cu cotizaţii din Septembrie până în prezent, după cum se poate dovedi din registrele Asociaţiei pentru Emanciparea ci­vilă şi politică. Aproape în fiece Duminică am a­­vut întruniri la periferie, unde s’au organizat centre de propagandă şî de luminare a femeilor de la mahala şi s’au format sub comitete ale cen­trului,­ spre a se ţinea, legături strânse şi permanente între acestea şi membrele comitetului activ. Pentru pregătirea femeilor la e­­xercitarea viitoarelor lor drepturi Asociaţia pentru emanciparea fe­meii, a ţinut două zile pe lună cursuri de economie politică şi drept civil elementar. Iar la peri­ferie medici şi femei medici bine­voitoare au instituit consultaţiuni gratuite şi sfaturi pentru profilaxia şi tratarea boalelor sociale, precum şi consultaţiuni juridice tot gra­tuite.­­... ■ n­, . ■­­ . Intelegându-se importanţa colabo­rării cu societăţile sufragiste, Aso­ciaţia pentru Emanciparea femeii şi Liga Culturală au federat dim­preună cu toate societăţile din Ar­deal şi Bucovina sub numirea de Uniunea naţională pentru sufragiu în scopul de a duce acţiune de pro­pagandă pe toate chestiunile privi­toare la drepturile lor. -­ Asociaţia pentru emanciparea fe­meii a înfiinţat apoi o secţiune pen­tru morala şi higiena socială, sec­ţiune a cărei formare a fost o do-, vădit ,mai mult de marea influenţă a presei asupra opiniunii publice. In adevăr în urma unei simple invitaţiuni făcută într’un articol al Paginei Femeii" de către preşedinta Asociaţiei, pesta treizeci de doamne s’au adunat, la Asociaţie şi au fun­dat secţiunea pentru lupta în po­triva imoralităţii, care apoi ■ şi-a schimbat titlul­ in secţiune de hi­­gienă şi morală socială. y?L Secţiunea s’a pus până în prezent în curent cu legiferarea şi­ opsrile sociale care ar putea-o ajuta în lupta sa la noi în ţară. .­­Apoi a luat cunoştinţă’ de cele­­ ce s’au făcut în străinătate,în această direcţie, şi-a întocmit­­ statutele, s’a afiliat la Federaţia internaţională pentru abolirea prostituţiei şi­ a ră­mas să-şi stabilească programul,­de luptă şi de propagandă îndată după sărbători, cu ajutorul­­ personalităţi­lor celor mai de vază­ şi mai compe­tiţii­e, în această materie. o..­. Pentru ocrotirea muncii femeii şi a­ copiilor, Asociaţia colaborează­­ pe de o parte cu ministerul muncii, iar pe de alta cu secţiunea pentru Bi­roul Internaţional al muncii de la Uniunea naţională a femeilor ro­mâne pentru Societatea Naţiunilor, cu ajutorul căreia se fac anchete a­­supra situaţiei lucrătoarelor şi a co­piilor in fabrici şi se lucrează la or­ganizarea recreaţiei muncitorilor. La sediul Asociaţiei funcţionează un birou de plasare a minorelor or­ganizat de ministerul­ muncii sub patronagiul Asociaţiei. La sediul Asociaţiei şi din iniţa­­tiva preşedintei secţiunii Bucureşti s-a constituit Federaţia femeilor u­niversitare din România cu scopul de a se întreţine legături sufleteşti între diplomatele Universităţilor din România, atât în ţară cât şi cu Fe­deraţia internaţională a femeilor u­­niversitare de sub preşidenţia d-rei Dean C. Gildersh­ere cu sediul la Londra. Federaţia noastră naţională s’a şi afiliat la Federaţia internaţio­nală şi sperăm că va lua parte la congresul internaţional ce se va ţi­ne în Bruxelles la finele lunii I.­ " !• S. Din Cehoslovacia In Cehoslovacia se crede că în mediurile şcolare mai ales, trebue îndreptată privirea pacifiştilor. Se fac în şcoli numeroase conferinţe, se răspândesc lecturi pacifiste şi s'a instituit un premiu pentru o lu­crare ce se adresează tineretului. Pacifiştii din Cehoslovacia sunt cei mai norocoşi, ei lucrează mână în mână cu guvernul lor, care nu se mulţumeşte numai să proclame la manifestaţii publice dorinţa sa d© pace şi să colaboreze la Gene­va la consolidarea Societăţii Naţiu­nilor, dar care încă ajută material­ul cu autoritatea sa pe acei care lucrează la direcția Pgctt^fr».. - i D-na Plarkinîcona, «srlitoay© șî Benferebtiara este din anul 1918, membră în Consiliul manei­pal al orașului Praga. ■ A»om 20 de ani,­­f-8a a îdsî tmnă dintre fondatoarei« Clubului fe­meilor Cehe, unde a Instituit comi­tetul pentru dreptul de vot al fe­meilor. Ni$j! D-na PlamlEîifrVa mai este și ti oratoare de forţă, luând parte la diferite congrese internaţionale, în care a­ reprezentat cui cinste fe­­meile cehtislovace. Mare munci­toare şi organizatoare pe terenul social, d-sa face parte din nume­roase societăţi fiind tot­odată pre­­zidenta Consiliului naţional al fe­meilor din­ țara sa, D-na Plamînkcova 9 M­i­liţi­efiii Originară din Botoşani e una din cele mai renumite şi mai producătoare literate ale noastre. D-sa a dat la iveală: Cântece moldoveneşti ■ un volum. Călătorii prin ţara românească, un volum Poveşti, un volum, anecdote,, un volum, Ştefan cel Mare în munţii Vrancei. Dreptul meu, (teatru). Rândunica, revistă literară, 12 numere. Nunta la ro­mâni, studiu­l istoric etnografic şi com­parativ, premiat de Academia română. Naşterea la români, înmormântarea la români. Studii etnografice comparative in manuscris. Elena Kevasios româinis şi mişcarea pasifistă Pacifistul francez profesor Prud­­­hommeaux, aduce voios la cuno­ştinţa publicului decizia luată de guvernul român de a introduce în manualele de Istorie contempora­nă un capitol asupra Ligei Naţiu­nilor. Deasemeni de a se ţine în şcoli o lecţiune asupra ligei. Elveţia. — Actualmente asocia­ţia elveţiană pentru S. D. N. orga­nizează o mare manifestaţie în cursul căreia va fi expusă chestiu­nea protocolului de la Geneva. hi sic. In WA: riQQfdner Motorén Cles»1 fischaífenburg . „Samistscft“ fsS€S?iat@rS4 , ; TIPURILE CELE MAI NOU! PERFECTIONATE, LAI REPREZENTANTA GENERALA si DEPOZITAR *. NGM­IR J@l­F HECHENBERG Bucureşti, Strada Carol No. 49. — Telefon 46tM, Cereţi pretutindeni li ..Muti • ll' ' U ri-----' . gr ... imn 6-LA1200 €&B PtJfErE MOTORIA mm la fiecare srij lasdfim tate tale!' ie immm - Fişări fgmm­ing M­arta ’ Graţioasă, cu mişcările netede, sincere■ ca întreaga ei persoana, necăutând artificialul, fără însă a aminti întru nimic pe ,,băieţoai­­cele“ voite. Marta e totuşi proto­tipul femeiei moderne aşa cum ar trebui să fie. E tot­odată o fiică a naturei­i a secolului. Debarasată, cu toţi cei douseci şi cinci de ani ce a împlinit altele astea, de orice sen­timentalism bolnăvicios, apanaj al trecutelor generaţii, Marta se bucură de un nimic, se grăbeşte să râdă de orice, fără a căuta ziua pete în soare, iar noaptea motiv­ăe elegii pe vreme de lună. Perfect săr­âtoasă fiziceşte şi sufleteşte, tânăra mea prietenă e im liman odihnitor la care tot­­­Fauna găseşti încurajare şi leac pentru toate. Posedând un bun simp­lu un gust rar, ea e un fel de mic arbitru printre noi toate şi de câte o­ri avem nevoie de a şti sincer cum ne stă cutare ni­mic al modei sau ce trebuie făcut Intr'un caz încurcat din m­iile de mici cazuri încurcate ale vieţii■' ne spunem: „Să întrebăm pe Maria". Şi ea are soluţii la toate. Cu toate că extrem de cochetă, ea nu a refuzat nici odată mode­­lurile ei graţioase unei prietene, şi nu a răspuns cu acel ton semi­­dulce când î se cerea împrumut ultima ei pălărie. „Nu ştiu dacă îţi va sta bine". Gustând cu intensitate bucuria d’a trăi, Marta face sporturi, e o bună tenisseuză ceia ce mi « îm­piedecă ă'-aşi ţine casa ca un vakar, de-aşi croşeta ca artiî bluze şi tricouri şi d’a lucra cu o răbdare adorabilă covoare, abat­­jv­ruri şi perniţe, căci Maria a­­doră micul ei interior. Incapabilă d’o intrigă, dae meschinărie, lângă ea te simţi bine ca lângă o fru­moasă plantă cu umbra răcori­toare şî parfumul liniştitor. De­şi nu e feministă in sensul mili­tant al cuvântanwri totuşi eu aşi dori din suflet ca în ziua când dreptatea Va triumfa pentru în­tregul Vostril­­ix­ toate femeile să fie Ca Marta.­­ Spre a încheia interesantul ei portret voi spurte că brună, cu ochii mari, negri, vărul tăiat bâr­feşte şi îşi adoră bărbatul şi că­ţelul, micul el Tucu ehte cu pâ­rul negru ca şi al ei o însoţeşte pretutindeni, sigur de succesul ce stârneşte dubla lor apariţie. -----­­ FULMEN

Next