Dimineaţa, iunie 1925 (Anul 21, nr. 6655-6684)
1925-06-10 / nr. 6664
RHUI m - Ro. TO84 in I—■mu i n iT '“^rr——— 12 pagini Treilei exemplarul linsi biiffiStl JUIBir, Bstsn;fi TELEFOANELE NOASTRE I Centrala « 87 24,73 46/79 Direcţia 67 72 Ad-tia 7 69 Provincia 10/1„ I BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 9 — 11 | Fondat in merrin in fante 1929 Pretai Abonamentelor | Lei MO, pe uuilM, pe 6 Ion»a IM pe trei Iuti nUITRO SALABlAfl I tel 600, — pe timp de na an ■ VSi - » ■ » ® »noi » — n m n 3 „ 1904 de Const MILLE Prin Apropierea nouei recolte, care se anunţă îmbelşugată, aduce, cu întârzierea cuvenită. In atenţia gospodarilor noştri, insuficienţa transporturilor. Se impune, într’o linădouă, ca direcţia căilor ferate să pună la Îndemâna agriculturii vagoanele trebuincioase pentru ca grâul să poată fi adus repede pretutindeni. Contrariu, ameninţarea veşnică a lipsei totale de pâine — ameninţare care a caracterizat regimul acesta a capacităţilor şi consolidării — va fi mai aprigă ca oricând. E ciudat însă, că socotirea acestei nevoi a transportului recoltei, n’a intrat în inteligenţa conducătorilor de treburi publice decât tocmai acum când nu mai e nimic de îndreptat! N’avem vagoane! Ministerul comunicaţiilor a tot sperat, se vede, că recolta n’o să fie nici anul acesta prea... ancombrantă. Cerul, însă, împotriva aşteptăriior şi inteligenţii gospodăriei naţionale, a făcut această farsă : avem o recoltă cum n’am mai avut de mult ! Suferinţa de până acum n’o să fie, deci, prea mult ameliorată, odată cu ploaia n’a putut cădea peste pământ şi înţelepciune pentru capetele mai-marilor zilei. Veţiîntreba : de ce n’avem vagoane ? Fiindcă sunt stricate și nu se pot repara. De ce nu se pot repara ? Iată întrebare la care se răspunde mai greu... Avem azi o tară cu o industrie metalurgică desvoltată, avem și un minister al căilor ferate. Cine n’a avut prilejul ca din tren, călătorind să vadă în diversele staţiuni de cale ferată, acele lungi, nesfârşite şiruri de vagoane rupte, sparte, putrezite, uitate acolo ca nişte ciolane prin şanţurile şoseli. Nimeni nu ştie câte sunt, de ce stau acolo, ce destinaţie au. Doar dacă în apropierea cartierelor sărace, convoaiele acestea simbolice ale ruinei, slujesc explorărilor femeilor şi copiilor cari se aprovizionează cu uscături din pereţii şi podişurile vagoanelor. Nu odată s’a chemat atenţia autorităţilor asupra tristei batjocoriri a avutului public. Nu odată s’a întrebat : pentruce aceste mii de vagoane zac acolo de ani de zile, încurcând liniile şi degradând în ochii străinilor reputaţia destul de vătămată a ţării. Aici chiar, în Dimineaţa, se scria de-acum câteva luni despre nevoia de a se concentra toată capacitatea industriei noastre pentru a pune în întrebuinţare această imensă avere publică risipită de-alungul ţării fără socoteală şi fără nici o privighere. Nu s’a răspuns nimic, dar nici nu s’a făcut nimic. Deabia acum, in faţa nevoilor nouei recolte, diriguitorii gravi şi treraţi se sezisează de utilitatea de a avea vagoane suficiente... Fac o adevărată descoperire. Şi, fireşte, soluţiile se pun la o teoretică şi vană întrecere. Azi, nu e nimic de făcut. Se vor sista, desigur, pentru pagube de alt soi, alte transporturi ca să se lase disponibilul de vagoane la îndemâna agriculturor şi comunelor. In acelaş timp se vor intensifica — acum, când nu se mai poate îndrepta nimic — reparaţiunile de vagoane în ateliere. E obiceiul înţeleptelor noastre gospodării. Dar, fiţi pe pace , şirurile imense de cadavre feroviene cari umplu liniile noastre — adevărate cimitire ale averei publice — în Capitală ca şi aiurea, nu vor fi împuţinate nici diminuate. Ele vor rămâne acolo ani şi ani, — de veci — ca nişte monumente de pomenire şi de prea cinstire a grijii celor ce se cred ursite de Dumnezeu să guverneze această ţară cu orice preţ — „oricum şi împotriva oricui“. Cine totuşi s’ar văita sau s’ar rușina de o astfel de mizerie, se face vinovat de lipsă de patriotism... D. CH. Tifoniris.nid. Cheie visurilor... Prin bâlciuri şi pe la, câte un colţ de stradă, într’un coş vechiu un omuleţ pletos îşi întindea la soare biblioteca lui pentru popor. Isprăvile lui Iamu Jianu, căpitan de haiduci, moartea lui Gâlcă Tunsu spaima fanarioţilor şi cheia visurilor se vindeau cu lungi tocmeli iar fericiţii cumpărători plecau înarmaţi cu deslegarea tuturor tainelor omeneşti; cheia visurilor explica tot ce este inexplicabil în existenţa umană Astăzi din cauza scumpirei hârtiei şi poate şi din cauza războiului cu tranşeele unde spiritul omenesc a format un amalgam de suferinţe şi de idei, mulţimea nu mai crede cu atâta sfinţenie în prorocirile cărţuliei de visuri. Ar fi însă acum mai necesar decât oricând Dar nu o cărţulie modestă pe hârtie ordinară şi una de lux specială pentru lumea noastră politică şi mai ales parlamentară. Fiindcă mult e bine să ştie omul cu o oră mai înainte ce va i se întâmple. De ex. — Am visat mon cher statuia lui Michel Angelo şi râdea şi era ştirbă!.. — Hm! vă murmura amicul — asta înseamnă păruială!... Iar cel care va visa că ieri cocoş fript a mâncat, sigur va fi că arcerile vor da greş şi ameninţat de puşcărie va fi!.. Coana Mănăiţa va afla visând Un cocostârc pe casă străină, că soţul o înşală şi măsuri trebue să ia... Cheia visurilor ar deslega cele nedeslegate, căci mulţi ar afla unde dai şi unde crăpă! Pe onoarea mea, ce păcat că nu mai crede lumea in cele de necrezut! STAN BOLOVAN O senzaţională afacere de filme In America Ea provoacă neînţelegeri intre preşedintele Coolidge şi ministrul marinei NEW-YORK. — Ziarele vorbesc despre o divergintă de păreri survenită între preşedintele Coolidge şi ministrul de marină, Wilbur, diverginţă ca şi are obârşia îmtro afacere de film cinematografic. Secretarul de Stat Wilburg a acordat unei societăţi de filme cinematografice, care vroia să însemneze un mare film cu caracter naval, încuviinţarea de a lua clişee cu prilejul ceremoniei jurământului depus de cadeţii de marină la şcoala navală din Annapolis. Wilbur a acordat acestei societăţi un monopol pentru dreptul de filmare la ceremonia de la Annapolis şi da declarat, în afară de asta, de acord că actorul de cinematograf Ramon Navarro să participe la ceremonie la uniforma unui ofiţer de marină. INTERVENŢIA D-LUI COOLIDGE Conform programului, preşedinţie Coolidge avea să înmâneze actorului de cinematograf brevetul de ofiţer de marină, cu care prilej, fireşte şi preşedintele Coolidge avea să apară pe pânza cinematografică. Preşedintele Coolidge a zădărnicit dintr-o lovitură afacerea orrganizatorilor acestui Olm senzaţional declarând, că el nu poate tolera ca un actor de cinematograf să participe in uniformă de ofiţer al liotei americane la parada adevă ■aţilor cădeţi de marină de la An- WtJOll. De asemena, preşedintele a refuzat să Înmâneze „diplomă“ actorului de cinematograf. Şi, in sfărşit, el se ridică cu energie împotriva dispoziţiei secretarului de stat Wilbur, după care numai o singură societate de filme să se bucure de monopolul filmărei paradei de la Annapolis. Mdlifiiri die IAȘI. ■1 Ancheta cu privire la cele petrecute în trenul Ungheni-Iaşi, a stagnat pe ziua de Duminică. La parchet se crede că instrucţia cu privire la faptul de a se şti dacă cele două domnişoare din Vasile Lupu, au fost victimele unei agresiuni, sau unui accident, va avea o durată mai lungă Aceasta pentru a se putea cita şi asculta mai mulţi martori, cari nu se găsesc în Iaşi. Oricum, d. Vintila Ionescu, sub-inspector general de siguranţă, a întocmit de pe acum un raport destul de documentat asupra celor petrecute în tren şi a plecat la Bucureşti, pentru a-l înmâna personal ministrului de interne. Starea d-rei Maria Tenger, merge îmbunătăţindu-se. Fractura la baza craniului a fost pe deplin stabilită de d. profesor dr. Hortolomei şi de d. dr. Ochs, medic primar la spitalul israelit. Până în acest moment însă nu s-a crit nici o complicaţie. Pensiile văduvelor... — Mamă, aud că s’a votat o lege în cinci minute... — Nu e legea noastră, Nicule... Legea noastră e grea. Se votează de șapte ani. Nemulţumit de combativa atitudine a d-lui G. G. Mârzescu, ministru de Justiţie, in cursul ultimelor extrem de violente lupte parlamentare, d. Gr. N. Filipescu i-a adresat o scrisoare agresivă, din care nu lipseşte nici termenul de „canalie“. De îndată ce a primit-o, d. Mâr-D. G. MÂRZESCU zescu a vestit pe primul ministru că este decis a nu lăsa fără replică această agresiune; că a Însărcinat pe doi amici ai d-sale, d-nii M. Pherekyde și general Râmniceanu, ca să examineze cazul; că 11 previne că in eventualitatea când aceştia vor găsi că este necesară o ieşire pe teren, ii va pune la dispoziţie portofoliul departamentului pe care-l conduce. O SCRISOARE A D-LUI MÂRZESCU Deslegarea cazului şi felul cum chestiunea a fost rezolvită de d-nii Pherekyde şi general Râmniceanu, sunt lămurite prin scrisoarea de mai jos, ce ne-a adresat ministrul justiţiei şi textul încheierei amicilor d-lui Mârzescu. Iată documentele : Domnule director, Binevoiţi vă rog a însera în ziarul dv. alăturatul proces-verbal ce d-nii M. Pherekyde şi general T. Râmniceanu mi-au trimis Sâmbătă, 6 iunie a. c„ după ce le-am încredinţat scrisoarea d-lui deputat Gr. N. Filipescu, care, în publicitate apare, în partea finală, cu cuvinte ce nu există în textul original ce posed. Mulţumindu-vă, pentru ospitalitatea ce-mi acordaţi un ziar, vă rog să primiţi încrederea înaltei mele considerațiuni. Luni, 8 iunie 1925, G. G. Mârzescu mai sus pomenită încheierea sună : Iată şi încheierea în chestiune: D. George Mârzescu ne a comunicat subsemnaţilor o scrisoare a d-lui Gr. N. Filipescu şi a cerut să-i dăm părerea noastră asupra consecinţelor, ce trebue să tragă după sine, această scrisoare adresată d-sale de d. Filipescu. Din expunerea făcută de d. Mârzescu ne-am încredinţat că n’a existat nici un diferend intre d-sa şi d. Gr. N. Filipescu. De altfel, din chiar acea scrisoare se vede lămurit că cuvântul de „canalie” este adresat d-lui Mârzescu nu ca o apreciere a omului privat, ci ca o injurie adresată membrului guvernului, menţionându-se, în ■-s.scrisoare, că ar fi fost repetat de trei ori la Cameră la adresa ministrului. Astfel fiind, părerea subsemnaţilor este că Injuria nu atinge personal pe d. Mârzescu. Ea este îndreptată contra ministrului, membru al guvernului şi deci d. Mârzescu nefiind atins personal, nu trebue să releve acest cuvânt ofensător şi nu are de cerut nici o reparaţie. Este învederat că injuriile adresate membrilor guvernului, în calitatea lor de membri ai guvernului, nu intră în categoria celor prevăzute în codul de onoare. Intr’altfel, luptele politice ar fi înlocuite cu provocări sistematice, provenind dela persoane anume pregătite pentru aceasta, ceea ce este inadmisibil. Bucureşti, 8 Iunie 1925. (ss) M. PHEREKYDE general RÂMNICEANU Viaţa politică Un incident Mârzescu - Gr. Filipescu Procedura adoptată de D. Mârzescu Răspunsul d-lor Pherekyde sl. general Râmniceanu Groaznicul accident de automobil de pe şoseaua Făgăraş Sibiu Directorul contabilităţei palatului regal, mort, — Mai mulţi răniţi SIBIU, 8. — O groaznică nenorocire s’a produs astăzi pe şoseaua Făgăraş-Sibiu. Un automobil care trecea pe acea şosea şi în care se aflau directorul contabilităţii palatului regali şi casier general la Jockey-Club, Filip lonescu cu soţia şi fratele, şi colonelul dr. lonescu a suferit un grav accident. Fip lonescu a fost omorît, iar ceilalţi s’au ales cu mâinile, picioarele fracturate şi cu leziuni. : * De îndată ce vestea a ajuns în Capitală, ea a fost adusă la cunoştinţa aghiotantului regal de către d. Romulus Voinescu, directorul general al Siguranţei. # După ştirile primite în cursul nopţtii, iată cum s’a produs nenorocirea: Erî după amiază, pe la orele 3 au plecat din Sibiu, spre a veni la Sinaia, cu automobilul d-nii: Filip lonescu cu soţia, fratele său, medicul colonel lonescu şi un funcţionar al palatului anume Rusu. La depărtare de 20 km. de Sibiu, în vreme ce maşina mergea în plină viteză pe şosea, la o cotitură a drumului, datorită unui viraj prea brusc, automobilul a derapat, răsturnându-se într’un şanţ adânc de trei metri de pe marginea şoselei. D. Filip lonescu având fractura bazei craniului, în urma acestui accident a murit imediat. Sofia sa s’a ales cu ambele mâini fracturate. Colonelul lonescu şi funcţionarul palatului, anume Rusu, au fost şi ei răniţi grav. Cazul fiind adus la cunoştinţa autorităţilor din Sibiu, la locul nenorocirei a sosit primul procuror care procedând la facerea anchetei a putut stabili cele de mai sus cu privire la împrejurările în care s’a produs gravul accident. Răniţii au fost transportaţi de îndată la Sibiu, unde au fost internaţi în spital. Cadavrul nefericitului Filip Ionescu a fost de asemeni transportat la Morga oraşului Sibiu, de de uinde va fi apoi adus în Capitală spre a fi înhumat. Social-democraţii cer abdicarea lui Horthy BUDAPESTA. 6. Depută fii social- democraţi au hotărât ca Luni să ceară parlamentului clarificarea situaţiei regentului Horthy. Ei vor pretinde schimbarea unui articol din legea de la 1920, în sensul ca, conducerea, statului să fie dată unui triumvirat ales de parlament cu vot secret, pe timp de doi ani. Cum se fac cercetările în circumscripţii Un lucrător bănuit de furt încearcă să se sinucidă După cum am relatat în „Dimineaţa“ de Duminică, distribuitorul de bere Ion Marin, din serviciul fabricei „Bragadiru” find învinuit că şi-ar fi însuşit un pachet cu bancnote conţinând suma de 100 mii de lei şi pierdută de d. dr. Gheorghian în curtea fabricei, s-a aruncat de la etaj încercând să se sinucidă. Complectăm reportajul nostru de Duminică cu următoarele nouă amănunte culese pe ziua de eri. După declaraţiile făcute de fratele sinucigaşului şi de alte persoane din personalul fabricei Bragadiru, lucrurile s’au petrecut în modul următor: In ziua de 5 Iunie d. dr. Gheorghian pe când se înapoia dela biroul fabricei spre casă a pierdut, un pachet cu suma de 100 mii de lei, ajungând acasă d. dr. Gheorghian a observat pierderea banilor. Imediat s’a înapoiat la birou şi aducând la cunoştinţa personalului întâmplarea a promis suma de 10 mii de lei aceluia ce va denunţa pe găsitor. Un copil anume Marin Florea Călin, surâzându-i premiul promis a informat pe d. dr. Gheorghian că acela care a găsit banii ar fi lucrătorul Ion Marin, deoarece îl recunoaşte că poartă o bluză galbenă. Păgubaşul a anunţat circumscripţia IV-a de poliţie şi la faţa locului a sosit un subcomisar, Ştefan Ionescu, împreună cu sergentul de stradă Matei. CERCETĂRILE Poliţiştii au ridicat de la fabrică un număr de 9 lucrători, între cari se afla şi Ion Marin. La circumscripţie, după ce li s-au dat câte o palmă, 8 lucrători au fost puşi în libertate, iar al nouălea, Ion Marin, oprit. După cum ne declară victima, în cursul nopţei a fost grav maltratat de către patru poliţişti, de către patru poliţişti tru a pederi pe vinovaţi. Lucrătorul a fost grav bătut pe faţă, pe corp pe picioare cu vâna de bou, până ce a leşinat. După ce işi revenea In fire, schingiuirea fu repetată. Pe mâini el mai păstrează încă şi acum urme vinete. El era ameninţat mereu că va fi împuşcat dacă nu va spune unde se află banii. De frică, el a declarat spre dimineaţă că a ascuns banii într’o ladă din curtea fabricei. Fiind dus la locul indicat, Ion Marin a încercat să se arunce în puţul din curtea fabricei, pentru a se sinucide. A fost însă oprit de către subcomisarul care il însoţea. Se înţelege de la sine, că banii nu au fost găsiţi la locul indicat de lucrător Dus înapoi la circumscripţie, el a fost pus din nou la torturi îngrozitoare ÎNCERCARE de sinucidere Nemei putând să suporte chinariile, in ziua de 6 iunie pe la orele 12 a propus din nou să meargă la fabrică, pentru a căuta banii. Dus acolo, pe când se afla in gangul etajului, profitând de un moment de neatenţie a Însoţitorilor săi, a fugit spre terasă şi s'a aruncat da acolo in in b-dul Maria, dela o Înălţime mare. Victima a fost găsită In nesimţire de către d. Matei Dumbravă, din Calea Rahovei No. 220. D-sa a anunţat telefonic Salvarea şi cu o ambulanţă lucrătorul a fost transportat la spitalul Colţea. După ce i s'a dat îngrijirile necesare Ion Marin a fost transportat în stare gravă la spitalul Casei Meseriilor din strada Poliza. * * * D. general Nicoleanu, poliţiei, căruia s’a relatat a întreprins personal p prefectului fapt. Subscripţie pentru Leagănul Sf.Ecaterina Suma din urmă Lei_7170 Roşiori Total lei 7270 primesc la ziar şi la „Lea” Subscripţiile se gănul Sf. Ecaterina. Următoarele sume au fost trimi- Banca Creditul Bucureşti 1.000.Fuse direct „Leagănului”: Banca Românească 10.000-Banca Creditul Social 1000— Suma din urmă lei 2675.— Banca Elveţiană de depozite 1.000.— Banca Naţională 70.000.— I Total lei 85.675. Doamna Vasilescu * Complotul dela Barcelona S’au făcut peste o suta de arestări PARIS, 8. (Rador). — Din Per’’gnan se anunţă că după spusele REGELE SPANIEI călătorilor sosiţi din Barcelona, autorităţile din acel oraş continuă arestările: până acum ar fi arestat peste 100 tineri catalani. Se crede că cei mai mulţi dintre arestaţi vor fi puşi în libertate imediat după reîntoarcerea regelui la Madrid, arestarea lor fiind mai ales o măsură de precautiune in urma descoperirii recentului complot . Câteva bombe şi şrapnele au exploadat în diverse puncte din centrul Barcelonei. Eploziile n’au făcut nici o victimă. Se crede că autorii atentatelor voiau să creeze mai ales panică şi să protesteze astfel contra prezenței regelui la Barcelona. I ii-X..? Relaţiile ruso-engleze PARIS. 7. — Se anunţă din Londra: O delegaţie a „ Băncii cericale şi industriale“ din Rusia sovietică care a stat câtva timp, la Paris, a sosit la Londra spre a se pune în legătură cu unele bănri engleze.