Dimineaţa, iulie 1925 (Anul 21, nr. 6685-6715)

1925-07-01 / nr. 6685

Mercuri I Me 1925 MDI HL'-*'Ki MU T‘-- mu, M‘,7,1 12 pianni \ ""11 1 Pretui Abonamentelor. Trei lei exemplarul Ilma telggrafica JIMAjĂ", București ^^j"j^y„v.‘«fer'^^t«K^T*^cjgsv^.iig>mMtCTyBBTOTOru^^iawa________ ______, ., ,, , Mll, ... _ BgBSgga.11 , telefoanele noastre, gggf 57,72 Ad­ fia^eoSinei« 10/08 I BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 9 — li Bigrati^iw^i^yijlw^ifiqffíEniigiapwí^ l>el 8S0, pe an ani 490, pe 6 loaf n 250 pe trei Ioni PENTRU SALARIAȚI: tel 600, — pe timp de an sa ■ ~ • Inni n 150, — m n »8 „ Fondat Du 1904 de Const MILLE Sub acest titlul d. profesor Ior­­ga a vorbit de tristele pepiniere ale ofticii şi degenerării, cari sunt in­ternatele Statului. D-sa a avut re­­velaţiunea acestei stări de lucruri într’un moment de tragică ironie a­­împrejurărilor: un grup de elevi crescuţi într’o astfel de pepinieră se chinuiau într’o zi, pe peronul „gării Sinaia, cu voci prăbuşite de boală şi de mizerie, să intoneze pentru nişte oaspeţi himnurile pu­­terei şi slavei naţionale... D. Iorga dă, cu îngrijorarea lui eiocintă, strigătul de alarmă cu­venit-­In internatele Statului se pre­găteşte decrepitudinea fizică şi,­­deci, morală a naţiei! De-ar fi numai atât! Dar efectele mizeriei acesteia care roade în adâncuri sănătatea şi viitorul unui popor — sub plapuma subţirică a „budgetelor echilibrate“ în care capacitatea financiară a re­gimului vrea să dormim cu visuri fericite.­ — nu se reduc numai la internatele publice. Ele sunt de-o generalitate care ia, pentru cel ce poate fi atent, proporţiile unei vast asasinat de Stat. Scriam mai zilele trecute la locul acesta despre criza şcoalei. Vor­beam despre desnădejdea dascăli­lor faţă de nivelul scăzut al inte­lectului copiilor de-acum. Nu spuse­sem totul. Un institutor ţine să ne completeze observaţiile cu o sin­gură frază, dureroasă şi decisivă prin realitatea ce cuprinde. ..Incapacitatea evidentă a şcola­rilor ce sunt daţi azi îngrijirilor noastre se datoreşte în cea mai mare­­parte mizeriei şi insuficienţei hranei“­.Ceea ce a văzut d. Iorga întâm­plător • dela fereastra unui vagon, oricât" de desnădăjduit&r era, nu în­­fîftHSâ decât un colt din imensa grădină de degenerescentă în care de mâine a g­­, *■» ■Vier* oWitSiriyjtnc * e'âl'ju ; ejtteni­e,, *unt d­e­monii cari fur-mănâncă. a e adevărul brutal şi simplu, ascuns sub tot felu­!­­ de broderii pe­dagogice şi pszimio’gico-sociale... Copii de funcţionari şi­ de munci­tori, şcolării noştrii sunt supuşi ele­­niei unui regim de foamete orga­nizată. Piperniciţi, firavi, trişti, cu atenţia redusă, ei nu­ mai­ au nime d­in exploziunea de viaţă, de curio­zitate şi de veselie care face fru­museţea şi sănătatea copilăriei. Totul vine, deci, de la ordinea de mizerie „echilibrată“ pe care înţe­lepciunea­­ conducătorilor, au impu­s-o României victorioase şi boga­te. Cu salariile de foamete cari au garantat socotelile unui buget de registre, s’a pus la cale anem­ierea şi istovirea fiziologică a unei în­tregi generaţii. Aşa e de-adevărat ca repercusiunile unei proaste po­litici de economie naţională sunt mult mai grave şi mai îndepărtate decât pot părea în primul moment. „Intelectualii tuberculoză“, cum i-a numit aşa de tare şi de exact d. Torga, nu se fabrică numai în internatele Statului. Fie­care gos­podărie de cetăţean umil, nevoit să trăiască numai din produsul muncii lui, e un mic cuib de asemenea jalnice produse. Ţara prepară azi, sub mantaua budgetară pe care i-a confecţionat-o actuala dirigen­­tă financiară, — prepară în şcoli, internate, în cazărmii, — nu numai pe „intelectualii tuberculozi“, dar însăşi generaţia decrepitudinii fi­zice. Sunt adevăruri cari , nu pot fi strigate în de-ajuns. DEM. THEODORESCU Gânduri stole Repays duminica!... — Duminica seara plecai de aca­­să să fumez o ţigară ..de dumă' it oraș, ca orice rumân de treabă. — Foarte, natural... — Daaa? D-ta, pă ce lume trăești? —­­?'... — Nu ții ce-a fost Duminică sea­ra? — Hoher, ma foi... — Păi hirte amicul meu, la Trupă cu păunul, scavne­c pe mese, lăuta, rii in halbele in mâini, patronul in lacrimi. Dincolo la berbecul spări­­tic, obloanele trase, la Cocovăț pe stânga beznă, la nord, sud. est si vest !n tot cartierul nici o masă os­­pitul­erd ca să pun coatele pa c­ea și să-mi fuhre­ țigărica. — Eu arar sei vizite... — Tintarl se ald cu dulceață, mersi de diabet. Am înțeles. Dar.mă ții, *• nergic. Tvp in Iran­val,clasa / fi-to. vas-ianns spre centru­. Acolo m.i-am • *-'­■':a ni? • . — Buluc! Dar, 'ce Udos. ioc. loc! Năcăjiseră, înșelații și flămânzii par' ca era sfârșitul postului. .. — 'Țigara n'-mniei laic?.. —. Am fi­mat^d'aiv. pi cerile cu o­chii la o ihiflyry^coltată. pe onoa­rea nva mai mare dragul. Și. acum strai și. viu întreb: o fi. și Duminica viitoare Ia fel? — I.egea repausului, civilizarea moravurilor, libertatea personalulu­i comercial. — Bine. bine, zic și eu, nu altce­va şil ea dar câştigul de Duminică? Şi apoi dacă toate sunt închişii un­de petrece acel personal? — Biblioteci, muzee, grarhoforh, ci­nematograf, sporturi, vizite,, că... , — A stras moşi, pe groşi! Nici ei n'au unde fuma ţigara, pe onoarea mea o să vezi!... Rămânem In­espectativă imparţia­lă şi indolentă.. STAN BOLOVAN iptie pentru iosgăfiu! Sf. Ecaterina Sumcîs din urmă 12.840 286JOS Total lei 298.945 P-sa Eiîsabeta G. Stirbey 1000.— D-na Elisa Nevruz 1000 — D-na Eiisa Moruz 1000.— Prințul şi prinţesa Aristide Caradja 1000.— D. şi d-na G. Dumitrescu 2000__ D. A. Veid! 1000.— D. C. Arghirescu 2000 — D. Ion Gunes 2000.— D. și d-na N. Solomonescu 2000.— D-na Adina Costinescu 1000— D-na Ei. D. Nenițescu 1000 — D-na Marcela C. Karadja 1000 — D. Hau­pern • 1000— R-sa Ar.,S. GhlCa 2000.— D-fg Const.­ Podescu lOOft.— D-na C- Fundăteanu­ 1000.— 1). H. Prager lOftC.— D. Mih. Ofoniciu 1000.— 1)• Kapranik 1000___ D. ing. Malaxa _ 1000.— D. Și d-na Traian Arizantî 2000.— D. ing- Peschowsky »000.— D. Vîrgîi Armănișteanu 600. D-niî Alevv & Speier 1000.— D. Dumi Berindey Jfto.— D-na Sofia Periețeanu 100 — D-na D. Yarka »00.—, S). Alex. Spirescn »00. 5). August Zwölfer âOfl.— D-na Florica ing. Bodnăr­escu 500. i'-na Obrocea 50'h— O. Const. Mihăilescu .wo.— Ki. Martin $ain 500.— D-na Floru 100.— LV Corneliu Moldoveanu 500___ D. N. PASlCi cură im­po’ staţiune termală., pre­şedintele a insărcindt trei, perso­nalităţi din partidul, radical, mm­ * PAR­ÎS, 29 (Rado«­).­­Aflăm datt SSelpFad că Pa­sici e pe moarte. * Agenția „Bodor’' cerând telegra- He la Belgrad confirmarea depeșei­­ din Paris care anunța că d. Pasici or fi ne moarte, a primit următo­­­­rul răspuns: I BELGRAD 20. _ Știrea 'zyt'avfirii boet/ei prescd­i» ts’hti Pasici, esfr ine.rac-, I if/. Pr­imul ministru este Utca suferind, dar starea sa nu inspiră nici o fit gri­­ferare. . ‘ ■.' . ’ -' -v i t-Mj,­ D. dr. Angeiescu D-na Eliza1 Companeiz D. Maximilian Tonotia D. W. Glück D-na ing. Zfatco D-na Julietta Cantacuziun 500.— 200 — 5Ó0.— 120.— 300.— ion. Total general lei 335,565 Pasid în stare gravă? BELGRAD. 29. (Rador). — In- me pe d-nii Trifcovici, presedin­­trucat medici, au prescris d-lui tele Camerei, Dumici, preşedintele clubului radical si pe Liubomir I1­ covici, vicepreşedintele partidului, să-l înlocuiască la rezolvarea afa­cerilor politice interesând parti­dul, in timpul absentei sale. Grădinile de varăRăzboiul din Maroc CUPNTDI.. - Din pom­ii ăștia cad gândaci. $»H£l5P§iS1flL — Gândacii nu sânt din pom, sunt dins mâncare. d-lor IMPORTANTE LUPTE IN ZONA FRANCEZA FEZ, 29. (Rador). D­in regiu­nea Faza se semnalează puternică presume a rebelilor, care a fost o­­prită de noi. Dușmanul a încercat pierderi grele. L'am respins lângă Yebkalim la doi kilometri de po­sturile noastre. înaintarea dușmanului a fost o­­prită și în valea Mim, silindu-l a se retrage în desordine lăsând în urmă mulţi morţi şi răniţi. *­ MAROC, 29. (Rador). — Un nou atac al b­îtanilor, în nordul regiu­­nei Taza, a fost respins de triburi fidele Franţei, fără intervenţiunea contingentelor franceze. LENINGRAD, 29. (Rador). - Es­cadra exploratorilor italieni, com­pusă din „Pantera“, „Leone“ şi „Tîgre“, s’a întâlnit în rada din Kronstad cu canoniera sovietică, reprezentând flota rusă. S’au schim­bat salvele obişnuite. Exploratorii italieni au plutit în susul Nevei an­corând la Leningrad, în prezenţa unei mulţimi imense. In momentul debarcării coman­danţii vaselor au fost viu aclamaţi de mulţime şi au primit omagiile autorităţilor. Obişnuite incidente de Înţeput-Nemulţumirea restaurătorilor Duminică Bucureştiul a avut o nouă înfăţişare In ■ urma aplicării nouei legi a repauvului duminical şi a■ s­orijinului de mţipcă in comerţ­ ion că orgtineii, jiuliţieneşii şi-au făcut de astădată datoria, a­­plicând su stricteţe legea, orice ac­tivitate comercială a fost sistată. Nemulţumiţi de noua stare de lu­cruri au fost pe ziua de Duminică patronii de bodegi şi cârciume: ni­meni nu putea să consume un pa­har de vin sau ţuică, din cauză că aceste prăvălii au fost închise. In multe locuri în faţa bodegelor se fi­ţi a eilte un sergent trimis de pre­fectura poliţiei, pentru a preîntâm­pina eventualele incidente. Putem­­zice că ziua de Duminică a fost o zi seacă pentru băutorii de meserie. CONSTATĂRI ÎMBUCURĂTOARE Din­ ancheta noastră făcută pe la, periferii, am putut vedea un lucru care cu drept cuvânt ne poate bu­cura. Muncitorii stăteau retraşi pe In ,vetrele lor, în sânul familiei. ■S'a putut remarca faptul că în UN INCIDENT • Un incident, caracteristic s’a­ pe­trecut în cartierul Belu. La una din. cârciume!e de pe ca­lea Şerban-Vodă un grup cam nu­meros de clienţi ai cârciumelor­ au stat timp de 5 ceasuri în faţa uşei cerând patronului­ să deschidă. Unii dintre aceşti amatori de bău­tură au oferit prin fereastra locuin­ţei cârciumaruru­ sume mari de bani pentru o butelie de ţuică. » Patronul cârciumei de frica rigo­rilor legii a refuzat această tran­zacţie. In urmă sosind o delegaţie de funcţionari comerciali, care întâm­plător făceau razzie in acel cartier, a putut risipi graiva co­­nsumatorilor de b­uviiri spirtoase. IN PIAŢA CHICA La orele 10 precis toţi zarzavagiii, fructierii, măcelarii, şi-au dosit mărfurile, închizându-şi gheretele. Nici un cetăţean n’a mai putut la acea oră să mai cumpere nimic. Mulţi dintre gospodarii veniţi în piaţă şi cari nu luaseră cunoştinţă de noua ordonanţă a poliţiei, s’au retras­ pe la domiciliile lor foarte surprinşi.­­ IN CARTIERUL OBOR Aci de obiceiu târgul era Dumi­nica deschis; de astă dată toate prăvăliile aveau obloanele trase. Unii dintre negustori se arătau mulţumiţi că a venit în sfârşit vremea dea , şi ei să se odihnească în zi dP 'B'wriîinieă. i'&THUli U­ iRf* \ ziiCn 1 H I « cri ' •ijljrrT j.*v . -tru diferite *ârgue î­ au replecat a­­casă cu traistele goale. Au fost deasemenei, închise m­a­­gazinele din cartierele Griviţa, Vă­căreşti, Dudeşti, 13­ Septembrie şi Plevnei. NETUNŞI ŞI NERAŞI Numeroşi cetăţeni cari n'au avut vreme Sâmbătă­­ să se bărbierească, au rămas în ziua de Duminică ne­­raşi și netunși. * Toate frizeriile, atât din centri, cât și cele de la periferii, au fost închise. Nemulţumirea Marilor Totuşi, deşi o mare categorie de cetăţeni, cum este cea a muncitori­mii, a fost mulţmuită că legea re.­nauzului duminical a fost aplicată ziua de­­28- iunie, bisericile au­ fost ca . strofel­ă­ patronilor .... ___ ___L...___"T._ . restauraxon şi caremmari a fost cu mult. mai populate ca de obicei,­­ nemulţumita ! Ei s'au întrunit în sala Dacia I Duminică dimineaţa, tinde prin dis­­­■ cursurle ţinute s’a protestat împo­triva nouei legi, a repauzului du­minical, cerând la urmă printr’o moţiune modificarea actualului o­­rar în sensul următor : ? . . Ore de repauz : pentru manufac­tură şi orice fel de comerţ 1—1 la prânz şi ora 8 seara. Pentru băcănii: 2—5 şi ora 1­ seara. Cârciumele cu gustări să intre în regimul bodegi­­lor, pieţele să fie închise la orele 11 dimineaţa, frizeriile să fie închise la orele 9 seara. Iar în ajunul săr­bătorilor la orele 11 seara şi Dumi­­nica la orele 12 amiază. O de­­egaţie a sindicatului comer­cianţilor şi industriaşilor, in frunte cu d. Nicolae Butnaru, s-a prezentat ori la orele 11 d-lui prefect Nico­­leanu, căruia i-a prezentat modifi­carea de mai sus. Delegaţia a avut un schimb de vederi cu­­ general Nicoleanu, care a făgăduit să se prezinte d-­ui mi­nistru al muncii spre a-i supune dezideratele comercianţilor cu pri­vire la orariul de muncă în comerţ. O PLÂNGERE ŞI UN RĂSPUNS Am primit ori la redacţia ziarului nostru câteva plângeri de la unii muncitori, prin care ni se arată că plecând de la muncă la orele 7 seara şi ajungând un cartier peste orele 8, nu mai au posibilitatea de a se mai aproviziona cu alimente. Asupra acestei chestiuni unul din conducătorii mişcării funcţionarilor comerciali ne declară următoarele : „Plângerile primite de dv. con-■ stitue cazuri izolate. Soţiile tutu­-­ ror cetăţenlor au ,datoria să i,mnt­­eascâ de gospodăriile lor, ţinând* seama că şi funcţionarii' din comerţ,’i au dreptul Ia odihna ce au şi cei­'j lalti cetăţeni din celalalte ramuri de activitate. Regimul de lucru în comerţ până în prezent era o barbarie, deoarece slujbaşii magazinelor erau pur şi simplu nişte sclavi. Cu noua Stare de lucruri funcţio­narii vor avea posibilitatea să se cultive, iar în ceea ce priveşte func­­ţonarii mai bătrâni, să poată în­griji de copiii şi gospodăriile lor. Noul regim în comerţ va intra în deprinderea publicului tot cu atâta uşurinţă ca şi regimul repausului duminical intrat în vigoare la 1907 şi la 1910.“ Confiscarea averii SUFIA 29 (Rador). — Curtea de apel s’a pronunțat ori asupra cererii introdusă imediat după răsturnarea regimului agrarian, pentru confis­carea bunurilor dobândite în mod și fostul deputat Boydjieff. Curtea de apel a admis cererea și a hotărât confiscarea în folosul statului a tu­turor bunurilor dobândite de aceş­tia de la 1919 până la 1923. Bunurile şi sumeele cari a­u aparţinut lui Stăm­boliisk­i sunt evaluate, la peste 10 milioane leva. Comentând hotărârea Curţii de a­­pel, ziarele relevă că Stamboliiskî şi Bogdjieff, cari la venirea la pute­re a partidului agrarian erau lipsiţi de orice stare, au devenit în scurt timp multimilionari. — m B‘ RÂP’ I­efobiz­ia Unui Iii (iii 1 (***' Patru eleve şi două institutoare ucise. Alte 15 grav rănite CHIŞINĂU, 28. — O groaznică nenorocire s’a întâmplat azi dimi­neaţă lângă Chişinău şi anume pe drumul Chişinău-Dn­eşti care in dreptul pădurei Burleşti are o pan­tă foarte accentuată şi deci pri­mejdioasă pentru circulaţia vehi­culelor. CUM S’A PRODUS NENORO­CIREA Un autobuz în care se aflau vreo 40 eleve ale şcoalei primare No. 8 din Chişinău, împreună cu direc­toarea lor d-na Artende, din cauza vitezei iniţiate, s’a angajat pe pantă în aşa fel încât şofe­rul nu şi-a mai putut frâna maşina. Cu toate silin­ţele sale de a evita o nenorocire, autobuzul, atacând o curbă, s-a răsturnat prinzând dedesubt elevele şi profesoarele lor- Accidentul nu mai putea fi înlă­turat întrucât o mişcare prea vio­­lentă a volanului, rupsese bara de direcţie a maşinei. .A fost un moment de groază. Ţi­pete sfâșietoare se auzeau de sub sfărâmăturile autobuzului de mare capacitate. Două institutoare și patru eleve au fost scoase moarte. Alte 15 ele­ve au fost grav rănite. Copilul d-nei Artemie, în vârstă de 4 ani, a fost de asemeni strivit. Locul accidentului Uliul la oare­care depărtare de oraş, ajutoarele au întârziat oarecum. Primăria Chişinăului fiind avi­zată, s-au luat imediat măsuri pen­tru trimiterea câtorva automobile cu medici şi personalul sanitar a­­jutător. Rănitele non grav au fost inter­nate în spital, cele mai uşor fiind lăsate la­ locuinţele lor ca pansa­­mentele de rigoare. SCENE SFÂŞIETOARE Cum mai toate elevele sunt din Chişinău, jalea părinţilor lor era sfâşietoare. Lângă copiii lor morţi sau grav răniţi, părinţii blestemau clipa când i-a lăsat să plece în ex­­cursiunea în jurul oraşului. Parchetul a deschis o anchetă. Concluziile anchetei vor fi însă, cu atât mai dificile cu cât şi şoicu­­rul grav rănit nu se ştie dacă va scăpa cu viaţă. — COR. d­in Olteniţa 15 er@v@ asfixiate, altele rănite» Oraşul în doliu După nenorocirea întâmplată fa­ptele grav rănite şi restul maii uşor rănite, i­ar câte­­va ca prin minune au scă»­pat. Vestea acestei grosssts» ce nenorociri s’a răspân­dit ca fulgerul în întreg oraşul. Magazinele au fost în­chise în semn de doliu şi orice spectacol a fost sus­pendat. 8­88 întreg oraşul dom­neşte consternare. Vom reveni cu ama-n nnte. Chişinău în care mai multe profe­soare şi copii, şi-au găsit moartea, ne vine vestea unei catastrofe ne­­inchipit şi de îngrozitoare ce s’a în­tâmplat ori la *Olteniţa. lata ce ni­ se comunica: ©LTEM8TA, 24, - Cup­­saada sfprsstuîwi de an şcolar elevele şcoale primare au organ­izat _ o srbare zsv grădîssa socie­tăţii „Pasa Bunăm“ din Ouisniţa. Afeea începuse serba­rea şi asistenţa a,, fost a- Barmată de strigăte dis»­peratej curând desăbuşire-' I­ndreptânc­u-se spre lo­cul de unde vedeau ţipe,1", rele, lumea a văzut cu groază că gheţăria din PARIS. 29. (Rador). — Regele ----- , - . . . şi regina României au ajuns aci, ek»sid acelea gradam este 'călătornd incognito. , dărâmată şi că ţipatele veneau din fundul ghe­ţăriei» Ce se întâmplase ? Treizeci de eleve aie şcoalei primare se urca­seră pe gheţărie. Grinzile dela tavan fiind putrede, acoperişul s’a dărâmat şi sărruasseie e­­leve au căzut înăuntru. S’au început imed­iat ac­ţiunile de salvare. VICTIMELE Cincisprezece eleve au fost scoase esfficials, al- Síi­li căruia academia franceză i-a acor­dat un premiu de 10.000 franci pen­tru lucrările sale literare. D. CAMILLE MAUCLAIR Tratative polono-ur­­mane In vederea unui acord provizoriu VARŞOVIA, 29. (Rador). — La Berlin a avut loc Sâmbătă o şe­dinţă plenară a comisiunii mixte polono-germană, la care au parti­cipat delegat­ ai ambelor guverne, în scopul de a stabili posibilităţile unui acord cu caracter provizoriu în privinţa postulatelor reciproce, care nu pot suferi întârziere. Dez­baterile au dovedit că, cu toată marea deosebire de păreri între ambele delegaţiuni, nu este exclu­să posibilitatea unei înţelegeri. O comisiune specială a fost delegată să studieze punctele în discuţie. Comisiunea și-a început lucrările imediat. ............. Primary l’ Londrei la Verdun PARIS, 29. (Rador). — Primarul Londrei a asistat la­ cea de a 9-a­ a­­niversare a victoriei orasului Ver­dun, cu aceasta ocaziune a inaugu­rat si stadionul sportiv oferit ora­­sului de cStierfLondra.

Next