Dimineaţa, iulie 1925 (Anul 21, nr. 6685-6715)
1925-07-01 / nr. 6685
Mercuri I Me 1925 MDI HL'-*'Ki MU T‘-- mu, M‘,7,1 12 pianni \ ""11 1 Pretui Abonamentelor. Trei lei exemplarul Ilma telggrafica JIMAjĂ", București ^^j"j^y„v.‘«fer'^^t«K^T*^cjgsv^.iig>mMtCTyBBTOTOru^^iawa________ ______, ., ,, , Mll, ... _ BgBSgga.11 , telefoanele noastre, gggf 57,72 Ad fia^eoSinei« 10/08 I BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 9 — li Bigrati^iw^i^yijlw^ifiqffíEniigiapwí^ l>el 8S0, pe an ani 490, pe 6 loaf n 250 pe trei Ioni PENTRU SALARIAȚI: tel 600, — pe timp de an sa ■ ~ • Inni n 150, — m n »8 „ Fondat Du 1904 de Const MILLE Sub acest titlul d. profesor Iorga a vorbit de tristele pepiniere ale ofticii şi degenerării, cari sunt internatele Statului. D-sa a avut revelaţiunea acestei stări de lucruri într’un moment de tragică ironie aîmprejurărilor: un grup de elevi crescuţi într’o astfel de pepinieră se chinuiau într’o zi, pe peronul „gării Sinaia, cu voci prăbuşite de boală şi de mizerie, să intoneze pentru nişte oaspeţi himnurile puterei şi slavei naţionale... D. Iorga dă, cu îngrijorarea lui eiocintă, strigătul de alarmă cuvenit-In internatele Statului se pregăteşte decrepitudinea fizică şi,deci, morală a naţiei! De-ar fi numai atât! Dar efectele mizeriei acesteia care roade în adâncuri sănătatea şi viitorul unui popor — sub plapuma subţirică a „budgetelor echilibrate“ în care capacitatea financiară a regimului vrea să dormim cu visuri fericite. — nu se reduc numai la internatele publice. Ele sunt de-o generalitate care ia, pentru cel ce poate fi atent, proporţiile unei vast asasinat de Stat. Scriam mai zilele trecute la locul acesta despre criza şcoalei. Vorbeam despre desnădejdea dascălilor faţă de nivelul scăzut al intelectului copiilor de-acum. Nu spusesem totul. Un institutor ţine să ne completeze observaţiile cu o singură frază, dureroasă şi decisivă prin realitatea ce cuprinde. ..Incapacitatea evidentă a şcolarilor ce sunt daţi azi îngrijirilor noastre se datoreşte în cea mai mareparte mizeriei şi insuficienţei hranei“.Ceea ce a văzut d. Iorga întâmplător • dela fereastra unui vagon, oricât" de desnădăjduit&r era, nu înfîftHSâ decât un colt din imensa grădină de degenerescentă în care de mâine a g, *■» ■Vier* oWitSiriyjtnc * e'âl'ju ; ejttenie,, *unt demonii cari fur-mănâncă. a e adevărul brutal şi simplu, ascuns sub tot felu! de broderii pedagogice şi pszimio’gico-sociale... Copii de funcţionari şi de muncitori, şcolării noştrii sunt supuşi eleniei unui regim de foamete organizată. Piperniciţi, firavi, trişti, cu atenţia redusă, ei nu mai au nime din exploziunea de viaţă, de curiozitate şi de veselie care face frumuseţea şi sănătatea copilăriei. Totul vine, deci, de la ordinea de mizerie „echilibrată“ pe care înţelepciunea conducătorilor, au impus-o României victorioase şi bogate. Cu salariile de foamete cari au garantat socotelile unui buget de registre, s’a pus la cale anemierea şi istovirea fiziologică a unei întregi generaţii. Aşa e de-adevărat ca repercusiunile unei proaste politici de economie naţională sunt mult mai grave şi mai îndepărtate decât pot părea în primul moment. „Intelectualii tuberculoză“, cum i-a numit aşa de tare şi de exact d. Torga, nu se fabrică numai în internatele Statului. Fiecare gospodărie de cetăţean umil, nevoit să trăiască numai din produsul muncii lui, e un mic cuib de asemenea jalnice produse. Ţara prepară azi, sub mantaua budgetară pe care i-a confecţionat-o actuala dirigentă financiară, — prepară în şcoli, internate, în cazărmii, — nu numai pe „intelectualii tuberculozi“, dar însăşi generaţia decrepitudinii fizice. Sunt adevăruri cari , nu pot fi strigate în de-ajuns. DEM. THEODORESCU Gânduri stole Repays duminica!... — Duminica seara plecai de acasă să fumez o ţigară ..de dumă' it oraș, ca orice rumân de treabă. — Foarte, natural... — Daaa? D-ta, pă ce lume trăești? —?'... — Nu ții ce-a fost Duminică seara? — Hoher, ma foi... — Păi hirte amicul meu, la Trupă cu păunul, scavnec pe mese, lăuta, rii in halbele in mâini, patronul in lacrimi. Dincolo la berbecul spăritic, obloanele trase, la Cocovăț pe stânga beznă, la nord, sud. est si vest !n tot cartierul nici o masă ospitulerd ca să pun coatele pa cea și să-mi fuhre țigărica. — Eu arar sei vizite... — Tintarl se ald cu dulceață, mersi de diabet. Am înțeles. Dar.mă ții, *• nergic. Tvp in Iranval,clasa / fi-to. vas-ianns spre centru. Acolo m.i-am • *-'■':a ni? • . — Buluc! Dar, 'ce Udos. ioc. loc! Năcăjiseră, înșelații și flămânzii par' ca era sfârșitul postului. .. — 'Țigara n'-mniei laic?.. —. Am fimat^d'aiv. pi cerile cu ochii la o ihiflyry^coltată. pe onoarea nva mai mare dragul. Și. acum strai și. viu întreb: o fi. și Duminica viitoare Ia fel? — I.egea repausului, civilizarea moravurilor, libertatea personalului comercial. — Bine. bine, zic și eu, nu altceva şil ea dar câştigul de Duminică? Şi apoi dacă toate sunt închişii unde petrece acel personal? — Biblioteci, muzee, grarhoforh, cinematograf, sporturi, vizite,, că... , — A stras moşi, pe groşi! Nici ei n'au unde fuma ţigara, pe onoarea mea o să vezi!... Rămânem Inespectativă imparţială şi indolentă.. STAN BOLOVAN iptie pentru iosgăfiu! Sf. Ecaterina Sumcîs din urmă 12.840 286JOS Total lei 298.945 P-sa Eiîsabeta G. Stirbey 1000.— D-na Elisa Nevruz 1000 — D-na Eiisa Moruz 1000.— Prințul şi prinţesa Aristide Caradja 1000.— D. şi d-na G. Dumitrescu 2000__ D. A. Veid! 1000.— D. C. Arghirescu 2000 — D. Ion Gunes 2000.— D. și d-na N. Solomonescu 2000.— D-na Adina Costinescu 1000— D-na Ei. D. Nenițescu 1000 — D-na Marcela C. Karadja 1000 — D. Haupern • 1000— R-sa Ar.,S. GhlCa 2000.— D-fg Const. Podescu lOOft.— D-na C- Fundăteanu 1000.— 1). H. Prager lOftC.— D. Mih. Ofoniciu 1000.— 1)• Kapranik 1000___ D. ing. Malaxa _ 1000.— D. Și d-na Traian Arizantî 2000.— D. ing- Peschowsky »000.— D. Vîrgîi Armănișteanu 600. D-niî Alevv & Speier 1000.— D. Dumi Berindey Jfto.— D-na Sofia Periețeanu 100 — D-na D. Yarka »00.—, S). Alex. Spirescn »00. 5). August Zwölfer âOfl.— D-na Florica ing. Bodnărescu 500. i'-na Obrocea 50'h— O. Const. Mihăilescu .wo.— Ki. Martin $ain 500.— D-na Floru 100.— LV Corneliu Moldoveanu 500___ D. N. PASlCi cură impo’ staţiune termală., preşedintele a insărcindt trei, personalităţi din partidul, radical, mm * PARÎS, 29 (Rado«).Aflăm datt SSelpFad că Pasici e pe moarte. * Agenția „Bodor’' cerând telegra- He la Belgrad confirmarea depeșei din Paris care anunța că d. Pasici or fi ne moarte, a primit următorul răspuns: I BELGRAD 20. _ Știrea 'zyt'avfirii boet/ei prescdi» ts’hti Pasici, esfr ine.rac-, I if/. Primul ministru este Utca suferind, dar starea sa nu inspiră nici o fit griferare. . ‘ ■.' . ’ -' -v i t-Mj, D. dr. Angeiescu D-na Eliza1 Companeiz D. Maximilian Tonotia D. W. Glück D-na ing. Zfatco D-na Julietta Cantacuziun 500.— 200 — 5Ó0.— 120.— 300.— ion. Total general lei 335,565 Pasid în stare gravă? BELGRAD. 29. (Rador). — In- me pe d-nii Trifcovici, presedintrucat medici, au prescris d-lui tele Camerei, Dumici, preşedintele clubului radical si pe Liubomir I1 covici, vicepreşedintele partidului, să-l înlocuiască la rezolvarea afacerilor politice interesând partidul, in timpul absentei sale. Grădinile de varăRăzboiul din Maroc CUPNTDI.. - Din pomii ăștia cad gândaci. $»H£l5P§iS1flL — Gândacii nu sânt din pom, sunt dins mâncare. d-lor IMPORTANTE LUPTE IN ZONA FRANCEZA FEZ, 29. (Rador). Din regiunea Faza se semnalează puternică presume a rebelilor, care a fost oprită de noi. Dușmanul a încercat pierderi grele. L'am respins lângă Yebkalim la doi kilometri de posturile noastre. înaintarea dușmanului a fost oprită și în valea Mim, silindu-l a se retrage în desordine lăsând în urmă mulţi morţi şi răniţi. * MAROC, 29. (Rador). — Un nou atac al bîtanilor, în nordul regiunei Taza, a fost respins de triburi fidele Franţei, fără intervenţiunea contingentelor franceze. LENINGRAD, 29. (Rador). - Escadra exploratorilor italieni, compusă din „Pantera“, „Leone“ şi „Tîgre“, s’a întâlnit în rada din Kronstad cu canoniera sovietică, reprezentând flota rusă. S’au schimbat salvele obişnuite. Exploratorii italieni au plutit în susul Nevei ancorând la Leningrad, în prezenţa unei mulţimi imense. In momentul debarcării comandanţii vaselor au fost viu aclamaţi de mulţime şi au primit omagiile autorităţilor. Obişnuite incidente de Înţeput-Nemulţumirea restaurătorilor Duminică Bucureştiul a avut o nouă înfăţişare In ■ urma aplicării nouei legi a repauvului duminical şi a■ sorijinului de mţipcă in comerţ ion că orgtineii, jiuliţieneşii şi-au făcut de astădată datoria, aplicând su stricteţe legea, orice activitate comercială a fost sistată. Nemulţumiţi de noua stare de lucruri au fost pe ziua de Duminică patronii de bodegi şi cârciume: nimeni nu putea să consume un pahar de vin sau ţuică, din cauză că aceste prăvălii au fost închise. In multe locuri în faţa bodegelor se fiţi a eilte un sergent trimis de prefectura poliţiei, pentru a preîntâmpina eventualele incidente. Putemzice că ziua de Duminică a fost o zi seacă pentru băutorii de meserie. CONSTATĂRI ÎMBUCURĂTOARE Din ancheta noastră făcută pe la, periferii, am putut vedea un lucru care cu drept cuvânt ne poate bucura. Muncitorii stăteau retraşi pe In ,vetrele lor, în sânul familiei. ■S'a putut remarca faptul că în UN INCIDENT • Un incident, caracteristic s’a petrecut în cartierul Belu. La una din. cârciume!e de pe calea Şerban-Vodă un grup cam numeros de clienţi ai cârciumelor au stat timp de 5 ceasuri în faţa uşei cerând patronului să deschidă. Unii dintre aceşti amatori de băutură au oferit prin fereastra locuinţei cârciumaruru sume mari de bani pentru o butelie de ţuică. » Patronul cârciumei de frica rigorilor legii a refuzat această tranzacţie. In urmă sosind o delegaţie de funcţionari comerciali, care întâmplător făceau razzie in acel cartier, a putut risipi graiva consumatorilor de buviiri spirtoase. IN PIAŢA CHICA La orele 10 precis toţi zarzavagiii, fructierii, măcelarii, şi-au dosit mărfurile, închizându-şi gheretele. Nici un cetăţean n’a mai putut la acea oră să mai cumpere nimic. Mulţi dintre gospodarii veniţi în piaţă şi cari nu luaseră cunoştinţă de noua ordonanţă a poliţiei, s’au retras pe la domiciliile lor foarte surprinşi. IN CARTIERUL OBOR Aci de obiceiu târgul era Duminica deschis; de astă dată toate prăvăliile aveau obloanele trase. Unii dintre negustori se arătau mulţumiţi că a venit în sfârşit vremea dea , şi ei să se odihnească în zi dP 'B'wriîinieă. i'&THUli U iRf* \ ziiCn 1 H I « cri ' •ijljrrT j.*v . -tru diferite *ârgue î au replecat acasă cu traistele goale. Au fost deasemenei, închise magazinele din cartierele Griviţa, Văcăreşti, Dudeşti, 13 Septembrie şi Plevnei. NETUNŞI ŞI NERAŞI Numeroşi cetăţeni cari n'au avut vreme Sâmbătă să se bărbierească, au rămas în ziua de Duminică neraşi și netunși. * Toate frizeriile, atât din centri, cât și cele de la periferii, au fost închise. Nemulţumirea Marilor Totuşi, deşi o mare categorie de cetăţeni, cum este cea a muncitorimii, a fost mulţmuită că legea re.nauzului duminical a fost aplicată ziua de28- iunie, bisericile au fost ca . strofelă patronilor .... ___ ___L...___"T._ . restauraxon şi caremmari a fost cu mult. mai populate ca de obicei, nemulţumita ! Ei s'au întrunit în sala Dacia I Duminică dimineaţa, tinde prin dis■ cursurle ţinute s’a protestat împotriva nouei legi, a repauzului duminical, cerând la urmă printr’o moţiune modificarea actualului orar în sensul următor : ? . . Ore de repauz : pentru manufactură şi orice fel de comerţ 1—1 la prânz şi ora 8 seara. Pentru băcănii: 2—5 şi ora 1 seara. Cârciumele cu gustări să intre în regimul bodegilor, pieţele să fie închise la orele 11 dimineaţa, frizeriile să fie închise la orele 9 seara. Iar în ajunul sărbătorilor la orele 11 seara şi Duminica la orele 12 amiază. O deegaţie a sindicatului comercianţilor şi industriaşilor, in frunte cu d. Nicolae Butnaru, s-a prezentat ori la orele 11 d-lui prefect Nicoleanu, căruia i-a prezentat modificarea de mai sus. Delegaţia a avut un schimb de vederi cu general Nicoleanu, care a făgăduit să se prezinte d-ui ministru al muncii spre a-i supune dezideratele comercianţilor cu privire la orariul de muncă în comerţ. O PLÂNGERE ŞI UN RĂSPUNS Am primit ori la redacţia ziarului nostru câteva plângeri de la unii muncitori, prin care ni se arată că plecând de la muncă la orele 7 seara şi ajungând un cartier peste orele 8, nu mai au posibilitatea de a se mai aproviziona cu alimente. Asupra acestei chestiuni unul din conducătorii mişcării funcţionarilor comerciali ne declară următoarele : „Plângerile primite de dv. con-■ stitue cazuri izolate. Soţiile tutu- ror cetăţenlor au ,datoria să i,mnteascâ de gospodăriile lor, ţinând* seama că şi funcţionarii' din comerţ,’i au dreptul Ia odihna ce au şi cei'j lalti cetăţeni din celalalte ramuri de activitate. Regimul de lucru în comerţ până în prezent era o barbarie, deoarece slujbaşii magazinelor erau pur şi simplu nişte sclavi. Cu noua Stare de lucruri funcţionarii vor avea posibilitatea să se cultive, iar în ceea ce priveşte funcţonarii mai bătrâni, să poată îngriji de copiii şi gospodăriile lor. Noul regim în comerţ va intra în deprinderea publicului tot cu atâta uşurinţă ca şi regimul repausului duminical intrat în vigoare la 1907 şi la 1910.“ Confiscarea averii SUFIA 29 (Rador). — Curtea de apel s’a pronunțat ori asupra cererii introdusă imediat după răsturnarea regimului agrarian, pentru confiscarea bunurilor dobândite în mod și fostul deputat Boydjieff. Curtea de apel a admis cererea și a hotărât confiscarea în folosul statului a tuturor bunurilor dobândite de aceştia de la 1919 până la 1923. Bunurile şi sumeele cari au aparţinut lui Stămboliiski sunt evaluate, la peste 10 milioane leva. Comentând hotărârea Curţii de apel, ziarele relevă că Stamboliiskî şi Bogdjieff, cari la venirea la putere a partidului agrarian erau lipsiţi de orice stare, au devenit în scurt timp multimilionari. — m B‘ RÂP’ Iefobizia Unui Iii (iii 1 (***' Patru eleve şi două institutoare ucise. Alte 15 grav rănite CHIŞINĂU, 28. — O groaznică nenorocire s’a întâmplat azi dimineaţă lângă Chişinău şi anume pe drumul Chişinău-Dneşti care in dreptul pădurei Burleşti are o pantă foarte accentuată şi deci primejdioasă pentru circulaţia vehiculelor. CUM S’A PRODUS NENOROCIREA Un autobuz în care se aflau vreo 40 eleve ale şcoalei primare No. 8 din Chişinău, împreună cu directoarea lor d-na Artende, din cauza vitezei iniţiate, s’a angajat pe pantă în aşa fel încât şoferul nu şi-a mai putut frâna maşina. Cu toate silinţele sale de a evita o nenorocire, autobuzul, atacând o curbă, s-a răsturnat prinzând dedesubt elevele şi profesoarele lor- Accidentul nu mai putea fi înlăturat întrucât o mişcare prea violentă a volanului, rupsese bara de direcţie a maşinei. .A fost un moment de groază. Ţipete sfâșietoare se auzeau de sub sfărâmăturile autobuzului de mare capacitate. Două institutoare și patru eleve au fost scoase moarte. Alte 15 eleve au fost grav rănite. Copilul d-nei Artemie, în vârstă de 4 ani, a fost de asemeni strivit. Locul accidentului Uliul la oarecare depărtare de oraş, ajutoarele au întârziat oarecum. Primăria Chişinăului fiind avizată, s-au luat imediat măsuri pentru trimiterea câtorva automobile cu medici şi personalul sanitar ajutător. Rănitele non grav au fost internate în spital, cele mai uşor fiind lăsate la locuinţele lor ca pansamentele de rigoare. SCENE SFÂŞIETOARE Cum mai toate elevele sunt din Chişinău, jalea părinţilor lor era sfâşietoare. Lângă copiii lor morţi sau grav răniţi, părinţii blestemau clipa când i-a lăsat să plece în excursiunea în jurul oraşului. Parchetul a deschis o anchetă. Concluziile anchetei vor fi însă, cu atât mai dificile cu cât şi şoicurul grav rănit nu se ştie dacă va scăpa cu viaţă. — COR. din Olteniţa 15 er@v@ asfixiate, altele rănite» Oraşul în doliu După nenorocirea întâmplată faptele grav rănite şi restul maii uşor rănite, iar câteva ca prin minune au scă»pat. Vestea acestei grosssts» ce nenorociri s’a răspândit ca fulgerul în întreg oraşul. Magazinele au fost închise în semn de doliu şi orice spectacol a fost suspendat. 888 întreg oraşul domneşte consternare. Vom reveni cu ama-n nnte. Chişinău în care mai multe profesoare şi copii, şi-au găsit moartea, ne vine vestea unei catastrofe neinchipit şi de îngrozitoare ce s’a întâmplat ori la *Olteniţa. lata ce ni se comunica: ©LTEM8TA, 24, - Cupsaada sfprsstuîwi de an şcolar elevele şcoale primare au organizat _ o srbare zsv grădîssa societăţii „Pasa Bunăm“ din Ouisniţa. Afeea începuse serbarea şi asistenţa a,, fost a- Barmată de strigăte dis»peratej curând desăbuşire-' Indreptâncu-se spre locul de unde vedeau ţipe,1", rele, lumea a văzut cu groază că gheţăria din PARIS. 29. (Rador). — Regele ----- , - . . . şi regina României au ajuns aci, ek»sid acelea gradam este 'călătornd incognito. , dărâmată şi că ţipatele veneau din fundul gheţăriei» Ce se întâmplase ? Treizeci de eleve aie şcoalei primare se urcaseră pe gheţărie. Grinzile dela tavan fiind putrede, acoperişul s’a dărâmat şi sărruasseie eleve au căzut înăuntru. S’au început imediat acţiunile de salvare. VICTIMELE Cincisprezece eleve au fost scoase esfficials, al- Síili căruia academia franceză i-a acordat un premiu de 10.000 franci pentru lucrările sale literare. D. CAMILLE MAUCLAIR Tratative polono-urmane In vederea unui acord provizoriu VARŞOVIA, 29. (Rador). — La Berlin a avut loc Sâmbătă o şedinţă plenară a comisiunii mixte polono-germană, la care au participat delegat ai ambelor guverne, în scopul de a stabili posibilităţile unui acord cu caracter provizoriu în privinţa postulatelor reciproce, care nu pot suferi întârziere. Dezbaterile au dovedit că, cu toată marea deosebire de păreri între ambele delegaţiuni, nu este exclusă posibilitatea unei înţelegeri. O comisiune specială a fost delegată să studieze punctele în discuţie. Comisiunea și-a început lucrările imediat. ............. Primary l’ Londrei la Verdun PARIS, 29. (Rador). — Primarul Londrei a asistat la cea de a 9-a aniversare a victoriei orasului Verdun, cu aceasta ocaziune a inaugurat si stadionul sportiv oferit orasului de cStierfLondra.